Decizia nr. 296/2017
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 297 alin. (1) din Codul penal și ale art. 13^2 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 2
- Legea nr. 78/2000 8 mai 2000 (prevederi anume) pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție
- Legea nr. 286/2009 17 iulie 2009 (prevederi anume) privind Codul penal
Valer Dorneanu
- președinte
Marian Enache
- judecător
Petre Lăzăroiu
- judecător
Mircea Ștefan Minea
- judecător
Daniel-Marius Morar
- judecător
Mona-Maria Pivniceru
- judecător
Livia Doina Stanciu
- judecător
Simona-Maya Teodoroiu
- judecător
Varga Attila
- judecător
Daniela Ramona Marițiu
- magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă.
1.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 297 din Codul penal
și ale
art. 13^2 din Legea nr. 78/2000
pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, excepție ridicată de Eugen Bălănean în Dosarul nr. 388/1.752/2016/a1 al Judecătoriei Jibou. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.258D/2016.
2.
La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.
3.
Președintele dispune a se face apelul și în Dosarul nr. 1.505D/2016, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 297 alin. (1) din Codul penal
și ale
art. 13^2 din Legea nr. 78/2000
pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, excepție ridicată de Liviu Fărcaș în Dosarul nr. 730/309/2014 al Judecătoriei Șimleu Silvaniei. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.505D/2016.
4.
Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, având în vedere obiectul cauzelor, în temeiul
art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992
privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 1.505D/2016 la Dosarul nr. 1.258D/2016, care a fost primul înregistrat.
5.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 13^2 din Legea nr. 78/2000 . Arată că aceste dispoziții legale au mai fost supuse controlului de constituționalitate din perspectiva unor critici similare, instanța de contencios constituțional pronunțând
deciziile nr. 400
și
nr. 405 din 15 iunie 2016 . În ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 297 alin. (1) din Codul penal , invocând Decizia
nr. 405 din 15 iunie 2016 , apreciază că se impune respingerea, ca devenită inadmisibilă, a acesteia.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
6.
Prin Încheierea din 30 mai 2016, pronunțată în Dosarul nr. 388/1.752/2016/a1, Judecătoria Jibou a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 297 din Codul penal
și ale
art. 13^2 din Legea nr. 78/2000
pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, excepție ridicată de Eugen Bălănean cu ocazia soluționării unei cauze penale.
7.
Prin Încheierea din 9 mai 2016, pronunțată în Dosarul nr. 730/309/2014, Judecătoria Șimleu Silvaniei a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 297 alin. (1) din Codul penal
și ale
art. 13^2 din Legea nr. 78/2000
pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, excepție ridicată de Liviu Fărcaș cu ocazia soluționării unei cauze penale.
8.
În motivarea excepției de neconstituționalitate, făcând referire la jurisprudența Curții Constituționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului, autorii acesteia susțin, în esență, că dispozițiile criticate sunt lipsite de claritate și previzibilitate.
9.
Judecătoria Jibou apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, dispozițiile criticate respectând condițiile de claritate, precizie, previzibilitate și accesibilitate ale legii cerute de
Constituție , permițând oricărui destinatar să își regleze comportamentul prin raportare la atribuțiile sale concrete de serviciu. Formularea largă este utilizată pentru a acoperi orice încălcare a atribuțiilor de serviciu prevăzute de legi, regulamente, fișe ale postului.
10.
Judecătoria Șimleu Silvaniei nu și-a exprimat opinia asupra excepției de neconstituționalitate.
11.
Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
12.
Guvernul arată că instanța de contencios constituțional, prin Decizia
nr. 405 din 15 iunie 2016 , a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile
art. 297 alin. (1) din Codul penal
sunt constituționale în măsura în care prin sintagma „îndeplinește în mod defectuos“ din cuprinsul acestora se înțelege „îndeplinește prin încălcarea legii“. De asemenea arată că, prin aceeași decizie, instanța de contencios constituțional a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 13^2 din Legea nr. 78/2000 . Astfel, apreciază că în prezenta cauză se impune respingerea, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 297 alin. (1) din Codul penal
și, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 13^2 din Legea nr. 78/2000 .
13.
Avocatul Poporului arată că a transmis punctul său de vedere în dosarele nr. 171D/2016, nr. 1.287D/2015 și altele, în sensul că dispozițiile legale criticate sunt constituționale. În continuare, arată că infracțiunea de abuz în serviciu nu stabilește aprioric vinovăția vreunei persoane, inculpatul nefiind obligat să își dovedească nevinovăția, sarcina probei revenind organului de urmărire penală sau instanței de judecată. Mai mult, în situația în care există probe de vinovăție, inculpatul are dreptul de a proba lipsa de temeinicie a acestora. În continuare, face referire la d eciziile Curții Constituționale nr. 400 din 15 iunie 2016
și
nr. 405 din 15 iunie 2016 , apreciind că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.
14.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând actele de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile
Constituției,
precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
15.
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor
art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale
art. 1 alin. (2),
ale
art. 2,
3,
10
și
29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
16.
În ceea ce privește obiectul excepției de neconstituționalitate în Dosarul nr. 1.258D/2016, Curtea observă că, deși instanța judecătorească a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 297 din Codul penal , din analiza criticilor de neconstituționalitate rezultă că acestea vizează numai conținutul normativ al
alin. (1) al
art. 297 din Codul penal . Astfel, obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile
art. 297 alin. (1) din Codul penal
și ale
art. 13^2 din Legea nr. 78/2000
pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 219 din 18 mai 2000. Dispozițiile criticate au fost introduse prin
articolul unic pct. 1 din Legea nr. 521/2004
privind modificarea și completarea
pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.123 din 29 noiembrie 2004. Dispozițiile criticate au fost modificate prin
art. 79 pct. 9 din Legea nr. 187/2012
pentru punerea în aplicare a
Legii nr. 286/2009 privind Codul penal,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 757 din 12 noiembrie 2012. Dispozițiile criticate au următorul conținut:
–
Articolul 297
alin. (1) din Codul penal : „Fapta funcționarului public care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, nu îndeplinește un act sau îl îndeplinește în mod defectuos și prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică.“;
–
Articolul 13
^2 din Legea nr. 78/2000 : „În cazul infracțiunilor de abuz în serviciu sau de uzurpare a funcției, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, limitele speciale ale pedepsei se majorează cu o treime.“
17.
Autorii excepției de neconstituționalitate susțin că textul criticat contravine prevederilor
constituționale cuprinse în art. 1 alin. (5)
potrivit căruia în România respectarea
Constituției , a supremației sale și a legilor este obligatorie,
art. 20
referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului și
art. 21 alin. (1)
și
(2)
referitor la accesul liber la justiție. De asemenea sunt invocate prevederile
art. 6 din Convenția
pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.
18.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că, deși autorii acesteia invocă în mod formal prevederile constituționale ale
art. 1 alin. (5) ,
art. 20
și
art. 21 alin. (1)
și
(2)
referitor la accesul liber la justiție și pe cele ale
art. 6 din Convenția
pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, în realitate aceștia nu motivează pretinsa contrarietate a dispozițiilor criticate cu prevederile constituționale invocate. Or, potrivit
art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 , sesizările adresate Curții Constituționale trebuie motivate și, prin urmare, Curtea nu se poate substitui autorului excepției în ceea ce privește formularea unor motive de neconstituționalitate. Acest fapt ar avea semnificația exercitării unui control de constituționalitate din oficiu, ceea ce este inadmisibil în raport cu dispozițiile
art. 146 din Constituție .
19.
De altfel, prin
Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, Curtea Constituțională a statuat că orice excepție de neconstituționalitate trebuie să aibă o anumită structură inerentă și intrinsecă ce va cuprinde trei elemente, și anume, textul contestat din punctul de vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat, precum și motivarea de către autorul excepției a relației de contrarietate existente între cele două texte, cu alte cuvinte, motivarea neconstituționalității textului criticat. În condițiile în care primele două elemente pot fi determinate absolut, al treilea element comportă un anumit grad de relativitate determinat tocmai de caracterul său subiectiv. Astfel, motivarea în sine a excepției, ca element al acesteia, nu este neapărat un criteriu material sau cantitativ, ci, dimpotrivă, ea rezultă din dinamica primelor elemente. Prin urmare, materialitatea motivării excepției nu este o condiție sine qua non a existenței acesteia. De aceea, Curtea a constatat că în situația în care textul de referință invocat este suficient de precis și clar, astfel încât instanța constituțională să poată reține în mod rezonabil existența unei minime critici de neconstituționalitate, ea este obligată să analizeze pe fond excepția de neconstituționalitate și să considere, deci, că autorul acesteia a respectat și a cuprins în excepția ridicată cele trei elemente menționate.
20.
Având în vedere aceste aspecte, Curtea apreciază că, în prezenta cauză, indicarea temeiurilor constituționale nu este suficientă pentru determinarea, în mod rezonabil, a criticilor vizate de autorii excepției. În același sens a statuat Curtea și prin
Decizia nr. 785 din 16 iunie 2011,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 646 din 9 septembrie 2011, prilej cu care a stabilit că „simpla enumerare a unor dispoziții constituționale sau convenționale nu poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituționalitate. Dacă ar proceda la examinarea excepției de neconstituționalitate motivate într-o asemenea manieră eliptică, instanța de control constituțional sar substitui autorului acesteia în formularea unor critici de neconstituționalitate, ceea ce ar echivala cu un control efectuat din oficiu, inadmisibil însă, în condițiile în care
art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992
precizează că «sesizarea Curții Constituționale se dispune de către instanța în fața căreia s-a ridicat excepția de neconstituționalitate, printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale părților, opinia instanței asupra excepției, și va fi însoțită de dovezile depuse de părți.»“ (a se vedea în acest sens și
Decizia nr. 627 din 29 mai 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 23 iulie 2008).
21.
Astfel, Curtea apreciază că, dat fiind caracterul general al textelor constituționale invocate, precum și lipsa explicitării pretinsei relații de contrarietate a dispozițiilor legale criticate față de acestea, nu poate identifica în mod rezonabil nicio critică de neconstituționalitate.
22.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul
art. 146 lit. d)
și al
art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al
art. 1-3 , al
art. 11 alin. (1) lit. A.d)
și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 297 alin. (1) din Codul penal
și ale
art. 13^2 din Legea nr. 78/2000
pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, excepție ridicată de Eugen Bălănean în Dosarul nr. 388/1.752/2016/a1 al Judecătoriei Jibou și de Liviu Fărcaș în Dosarul nr. 730/309/2014 al Judecătoriei Șimleu Silvaniei.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Judecătoriei Jibou și Judecătoriei Șimleu Silvaniei și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 4 mai 2017.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Daniela Ramona Marițiu
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.