Decizia nr. 325/2003

Costica Bulai - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Lucian Stangu - judecător

Ioan Vida - judecător

Florentina Balta - procuror

Florentina Geangu - magistrat-asistent

Pe rol se afla soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 3 alin. (1) din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 102/2002 , excepție ridicată de Societatea Comercială "Prodas Holding" - S.A. din București în Dosarul nr. 182/S/2000 al Tribunalului Teleorman - Secția civilă - judecătorul sindic.

La apelul nominal se constata lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca devenită inadmisibila, întrucât Curtea Constituțională s-a mai pronunțat asupra constituționalității dispozițiilor

art. 1, 3 și 4 din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 102/2002

prin Decizia nr. 259 din 24 iunie 2003, constatând neconstituționalitatea acestora.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constata următoarele:

Prin Încheierea din 31 ianuarie 2002, pronunțată în Dosarul nr. 182/S/2000, Tribunalul Teleorman - Secția civilă - judecătorul sindic a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 3 din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 102/2002 , excepție ridicată de Societatea Comercială "Prodas Holding" - S.A. din București.

În motivarea excepției de neconstituționalitate, care, conform precizarii autorului acesteia, se referă numai la alin. (1) al art. 3 din ordonanța de urgență, se arata ca textul criticat încalcă dispozițiile art. 21 din Constituție privind dreptul la acces liber în justiție și dispozițiile art. 49 din Constituție privind restrangerea unor drepturi.

Potrivit susținerilor autorului excepției, "procedura falimentului este o procedură de executare silită unitară, colectivă și egalitara pentru ca este unica și simultană pentru toate creanțele care grevează patrimoniul comerciantului aflat în incapacitate de plată". Aceasta procedura "reprezintă o apărare comuna a intereselor și drepturilor tuturor creditorilor acestui comerciant [și] realizează stingerea tuturor creanțelor într-o proporție directa cu ponderea pe care fiecare creanta o deține în pasivul patrimoniului societății falite".

Or,

Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 102/2002 , prin care se instituie "o protecție specială asa-zisei proprietăți de stat", restrânge dreptul recunoscut de lege creditorilor, de a-și recupera, prin intermediul justiției, creanțele.

Tribunalul Teleorman - Secția civilă - judecătorul sindic considera ca dispozițiile criticate "apar ca fiind neconstituționale și vin în contradictie cu art. 21 din Constituție, fiind o inechitate privind situația creditorilor față de debitoarea S.C. <<Carla Prod>> - S.A. Zimnicea". Instanța apreciază ca în cauza respectiva, "a falimentului în care se afla debitoarea, este vândută o mare parte a averii acesteia și preluarea cu titlu gratuit a construcțiilor zootehnice dezafectate pentru ferma de vaci aflată în patrimoniul S.C. <<Lara Prod>> S.A. Zimnicea creează o injustitie prin preluarea ei cu acest titlu prevăzut de

art. 3 al Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 102/2002

de către S.C. <<Interagro>> S.R.L. Zimnicea".

Potrivit prevederilor

art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. De asemenea, în conformitate cu dispozițiile

art. 18^1 din Legea nr. 35/1997 , cu modificările ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al instituției Avocatul Poporului.

Guvernul considera ca excepția este neîntemeiată. În argumentarea acestui punct de vedere, se susține ca "suspendarea efectelor procedurii reorganizării judiciare și a falimentului intervine doar față de bunurile debitorilor faliți, menționate expres de

Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 168/2001 , respectiv bunurile imobile ce urmează a fi atribuite în folosință gratuita asociațiilor de crescatori de animale, cu sau fără personalitate juridică, precum și crescatorilor de animale, persoane fizice sau juridice".

Avocatul Poporului considera ca dispozițiile criticate sunt constituționale, întrucât "conțin dispoziții de ordin procedural, ce nu afectează dreptul substanțial al creditorilor, aspect care reprezintă, de fapt, aplicarea art. 125 alin. (3) din Constituția României, conform căruia <<competența și procedura de judecată sunt stabilite de lege>>". Pe de altă parte, se arata în acest punct de vedere, dreptul de acces liber la justiție este numai suspendat, nu suprimat, prin dispozițiile ordonanței în cauza. Se conchide astfel, ca "nu exista o ingradire a accesului liber la justiție, garantat prin art. 21 din Constituția României și nici o restrangere a exercițiului unor drepturi sau libertăți, în sensul consacrat de art. 49 din Legea fundamentală".

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , retine următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competența, potrivit dispozițiilor art. 144 lit. c) din Constituție, precum și celor ale art. 1 alin. (1), ale

art. 2, 3, 12 și 23 din Legea nr. 47/1992 , republicată, să soluționeze excepția de neconstituționalitate ridicată.

Obiectul excepției, astfel cum a fost formulat de autorul ei, asupra căruia Curtea urmează să se pronunțe, îl constituie dispozițiile

art. 3 alin. (1) din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 102 din 29 august 2002

privind unele măsuri pentru stimularea cererii de atribuire a folosinței gratuite și a investițiilor în imobilele ce fac obiectul

Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 168/2001

privind punerea în valoare a construcțiilor zootehnice dezafectate, destinate creșterii, ingrasarii și exploatării animalelor, precum și a fabricilor de nutreturi combinate, dezafectate, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 673 din 11 septembrie 2002. Dispozițiile criticate pentru neconstituționalitate au următorul cuprins: "Dispozițiile prezentei ordonanțe de urgență se aplică și în cazul imobilelor aparținând debitorilor aflați în procedura prevăzută de

Legea nr. 64/1995

privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului, republicată, cu modificările și completările ulterioare, sau în procedura de dizolvare și lichidare prevăzută de

Legea nr. 31/1990

privind societățile comerciale, republicată, cu modificările și completările ulterioare, pentru imobilele la care exista cerere de atribuire și care îndeplinesc condițiile prevăzute în

Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 168/2001 , cu modificările ulterioare."

În esenta, critica de neconstituționalitate a acestui text se bazează pe susținerea ca sunt incalcate dispozițiile constituționale ale art. 21 privind dreptul la acces liber la justiție și cele ale art. 49 privind restrangerea exercițiului unor drepturi, texte care au următorul cuprins:

- Art. 21: "(1) Orice persoană se poate adresa justiției pentru apărarea drepturilor, a libertăților și a intereselor sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept".

- Art. 49: "(1) Exercițiul unor drepturi sau al unor libertăți poate fi restrâns numai prin lege și numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea siguranței naționale, a ordinii, a sănătății ori a moralei publice, a drepturilor și a libertăților cetățenilor; desfășurarea instrucției penale; prevenirea consecințelor unei calamitati naturale ori ale unui sinistru deosebit de grav.

(2) Restrangerea trebuie să fie proporțională cu situația care a determinat-o și nu poate atinge existenta dreptului sau a libertății."

Textul art. 3 alin. (1) din Ordonanța de urgenta a Guvernului a mai fost supus controlului de constituționalitate. Prin Decizia nr. 259 din 24 iunie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 540 din 28 iulie 2003, Curtea Constituțională a constatat neconstituționalitatea dispozițiilor

art. 1, 3 și 4 din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 102/2002 .

În consecința, întrucât decizia de constatare a neconstitutionalitatii a intervenit după data sesizării Curții, potrivit dispozițiilor

art. 23 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , republicată, combinate cu cele ale art. 23 alin. (6) din aceeași lege, Curtea retine ca excepția de neconstituționalitate a devenit inadmisibila.

Fața de cele de mai sus, în temeiul art. 144 lit. c) și al art. 145 alin. (2) din Constituție, precum și al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 și al

art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca devenită inadmisibila, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 3 alin. (1) din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 102/2002

privind unele măsuri pentru stimularea cererii de atribuire a folosinței gratuite și a investițiilor în imobilele ce fac obiectul

Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 168/2001

privind punerea în valoare a construcțiilor zootehnice dezafectate, destinate creșterii, ingrasarii și exploatării animalelor, precum și a fabricilor de nutreturi combinate dezafectate, excepție ridicată de Societatea Comercială "Prodas Holding" - S.A. din București în Dosarul nr. 182/S/2000 al Tribunalului Teleorman - Secția civilă - judecătorul sindic.

Definitivă și obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 11 septembrie 2003.