Decizia nr. 414/2003
referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 28 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 98/1999 privind protecția socială a persoanelor ale căror contracte individuale de muncă vor fi desfăcute ca urmare a concedierilor colective, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 312/2001
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- OUG nr. 98/1999 24 iunie 1999 (prevederi anume) privind protecția socială a persoanelor ale căror contracte individuale de muncă vor fi de…
Are ca temei 1
- Constituția din 1991 21 noiembrie 1991 (prevederi anume) CONSTITUȚIE din 21 noiembrie 1991
Nicolae Popa - președinte
Costică Bulai - judecător
Nicolae Cochinescu - judecător
Constantin Doldur - judecător
Kozsokar Gabor - judecător
Petre Ninosu - judecător
Șerban Viorel Stănoiu - judecător
Lucian Stângu - judecător
Ioan Vida - judecător
Aurelia Popa - procuror
Claudia Miu - prim-magistrat asistent
Pe rol se află dezbaterea excepției de neconstituționalitate a prevederilor
art. 28 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 98/1999
privind protecția socială a persoanelor ale căror contracte individuale de muncă vor fi desfăcute ca urmare a concedierilor colective, aprobată cu modificări și completări prin
Legea nr. 312/2001 , excepție ridicată de Societatea Comercială "Melana" - S.A. din Săvinești.
La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției ca fiind neîntemeiată, deoarece prevederile legale criticate pentru neconstituționalitate nu aduc atingere principiului constituțional al egalității în drepturi a cetățenilor, întrucât acesta se aplică tuturor persoanelor ce urmează să fie disponibilizate. Cu privire la
Hotărârea Guvernului nr. 1.105/2002
pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe țară, arată că aceasta nu poate face obiectul controlului de constituționalitate, iar în ceea ce privește susținerea referitoare la încălcarea dispozițiilor art. 48 alin. (1) [devenit art. 52 alin. (1)] și ale art. 150 [devenit art. 154 din Constituție] apreciază că acestea nu au legătură cu cauza.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Încheierea din 23 mai 2003, pronunțată în Dosarul nr. 975/C/2003, Tribunalul Neamț - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 28 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 98/1999
privind protecția socială a persoanelor ale căror contracte individuale de muncă vor fi desfăcute ca urmare a concedierilor colective. Excepția a fost ridicată de Societatea Comercială "Melana" - S.A. din Săvinești într-o cauză având ca obiect soluționarea contestației formulate de foști salariați ai societății comerciale anterior menționate, prin care solicită acordarea plăților compensatorii, calculate în raport cu nivelul actual al "salariului minim brut pe țară" prevăzut la
art. 1 din Hotărârea Guvernului nr. 1.105/2002 .
În motivarea excepției se susține că dispozițiile de lege criticate contravin art. 16 alin. (1) și (2) din Constituție, întrucât prin disponibilizările efectuate în anul 1999, în cadrul concedierilor colective, "media salariului pe societate era de 1.150.900 lei, când salariul minim pe economie era de 400.000 lei, iar la data disponibilizării petenților "salariul minim pe economie este de 2.500.000 lei, cu o creștere de peste șase ori față de anul 1999", situație care creează discriminări între salariații disponibilizați prin concedieri colective în anul 1999, în ceea ce privește plățile compensatorii. Se consideră că aceleași dispoziții legale sunt contrare prevederilor art. 48 alin. (1) din Constituție, deoarece disponibilizații au fost prejudiciați datorită faptului că pentru stabilirea "salariului de bază brut pe țară" nu s-a corelat
Hotărârea Guvernului nr. 1.105/2002
cu
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 98/1999 . Se mai susține că pentru aceleași motive sunt încălcate și dispozițiile art. 150 din Constituție.
Tribunalul Neamț - Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece
art. 28 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 98/1999
nu instituie un regim discriminatoriu între salariații disponibilizați în etapele anterioare și contestatorii din dosarul în cadrul căruia a fost ridicată excepția de neconstituționalitate, care au fost disponibilizați la data de 1 aprilie 2003. Drepturile salariale ale persoanelor disponibilizate se stabilesc fără discriminări sau privilegii, întrucât
art. 28 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 98/1999
nu precizează cuantumul lunar al salariului net pe unitate, ci dispune generic.
Potrivit prevederilor
art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. De asemenea, în conformitate cu dispozițiile
art. 18^1 din Legea nr. 35/1997 , cu modificările ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al instituției Avocatul Poporului.
Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece textul criticat reglementează în mod generic modul de determinare a cuantumului plăților compensatorii, iar elementele pe baza cărora se calculează salariul mediu pe unitate sunt reglementate de
Hotărârea Guvernului nr. 624/1999 , aceste elemente incluzând componente ale salariului de bază. Evoluția salariului minim brut pe țară, reglementat prin hotărâri ale Guvernului, are influență asupra cuantumului plății compensatorii la data disponibilizării prin concedieri colective, deoarece nivelul salariilor de bază, în funcție de care se stabilește salariul net pe unitatea din care sunt disponibilizați salariații, nu poate fi mai mic decât nivelul salariului minim brut pe țară. Astfel fiind, textul criticat nu contravine dispozițiilor art. 16 alin. (1) și (2) din Constituție, invocându-se în sprijinul acestei susțineri și jurisprudența Curții Constituționale, care a statuat în mod constant că, "dacă la situații egale trebuie să se aplice un tratament egal, la situații diferite tratamentul nu poate fi decât diferit". În ceea ce privește art. 48 alin. (1) și art. 150 din Constituție, pretins încălcate de dispoziția legală ce face obiectul excepției de neconstituționalitate, acestea nu au incidență în cauză.
Avocatul Poporului apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, pentru următoarele motive:
Dispoziția legală criticată nu este contrară prevederilor art. 16 din Constituție, deoarece legiuitorul poate reglementa în mod diferit, în perioade diferite și în funcție de posibilitățile existente, drepturile ce se acordă unor categorii de cetățeni. Astfel, stabilirea drepturilor materiale și a altor ajutoare de aceeași natură acordate acelorași categorii de cetățeni în același cuantum, în perioade diferite și prin acte normative diferite, nu este de natură să creeze nici privilegii și nici discriminări. Criticile de neconstituționalitate întemeiate pe prevederile art. 48 alin. (1) și ale art. 150 din Constituție nu sunt relevante, neavând incidență în cauză.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, republicată, precum și dispozițiile
Legii nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituția României, republicată, precum și ale art. 1 alin. (1), ale
art. 2, 3, 12 și 23 din Legea nr. 47/1992 , republicată, să soluționeze excepția de neconstituționalitate cu care a fost sesizată.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile
art. 28 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 98/1999
privind protecția socială a persoanelor ale căror contracte individuale de muncă vor fi desfăcute ca urmare a concedierilor colective, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 303 din 29 iunie 1999, aprobată cu modificări și completări prin
Legea nr. 312/2001 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 6 iulie 2001, prevederi care au următorul conținut:
Articolul 28
"Plata compensatorie reprezintă o sumă neimpozabilă al cărei cuantum lunar este egal cu salariul mediu net pe unitate, realizat în luna anterioară disponibilizării." Autorul excepției susține că dispozițiile criticate încalcă prevederile art. 16 alin. (1) și (2), art. 48 alin. (1) și ale art. 150 din Constituție, care, ulterior sesizării, a fost modificată și completată prin Legea de revizuire a Constituției României nr. 429/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 758 din 29 octombrie 2003, republicată de Consiliul Legislativ, în temeiul art. 152 din Constituție, în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, cu reactualizarea denumirilor și dându-se textelor o nouă numerotare, al căror conținut este următorul:
Articolul 16
alin. (1): "Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări.
(2) Nimeni nu este mai presus de lege."
Articolul 52
alin. (1): "Persoana vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, este îndreptățită să obțină recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim, anularea actului și repararea pagubei."
Articolul 154
: "(1) Legile și toate celelalte acte normative rămân în vigoare, în măsura în care nu contravin prezentei Constituții.
(2) Consiliul Legislativ, în termen de 12 luni de la data intrării în vigoare a legii sale de organizare, va examina conformitatea legislației cu prezenta Constituție și va face Parlamentului sau, după caz, Guvernului, propuneri corespunzătoare."
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea Constituțională reține că dispozițiile criticate nu sunt contrare dispozițiilor art. 16 alin. (1) și (2) din Constituție, republicată, deoarece reglementează doar criteriile de determinare a întinderii plăților compensatorii, fără să stabilească aplicarea unor tratamente juridice diferite la situații egale, care să aibă semnificația instituirii unor privilegii sau discriminări prin modul de calcul al drepturilor cuvenite. De asemenea, Curtea reține că elementele pe baza cărora se calculează salariul pe unitate nu sunt reglementate prin ordonanța de urgență criticată, ci prin
Hotărârea Guvernului nr. 624/1999
pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 98/1999
privind protecția socială a persoanelor ale căror contracte individuale de muncă vor fi desfăcute ca urmare a concedierilor colective, iar ulterior, prin
Hotărârea Guvernului nr. 1.105/2002
pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe țară. Or, hotărârile Guvernului sunt acte normative care sunt excluse de la controlul de constituționalitate.
În ceea ce privește critica referitoare la faptul că s-a stabilit salariului brut pe țară fără să se coreleze dispozițiile criticate cu cele ale
Hotărârii Guvernului nr. 1.105/2002 , Curtea constată că este neîntemeiată, urmând să fie respinsă, deoarece acest aspect de tehnică legislativă nu poate face obiectul controlului de constituționalitate. În același sens s-a pronunțat, în mod constant, Curtea Constituțională, de exemplu prin
Decizia nr. 151 din 12 octombrie 1999 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 3 din 7 ianuarie 2000.
De asemenea, urmează să fie respinsă și critica privind încălcarea dispozițiilor constituționale ale art. 52 alin. (1) referitoare la dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică și ale art. 154 referitoare la conflictul temporal de legi, întrucât se constată că prevederile criticate nu cad sub sfera de incidență a acestor dispoziții constituționale.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și art. 147 alin. (4) din Constituție, republicată, precum și al art. 13 alin. (1) lit. A.c) și al
art. 23 alin. (1) și (6) din Legea nr. 47/1992 , republicată,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 28 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 98/1999
privind protecția socială a persoanelor ale căror contracte individuale de muncă vor fi desfăcute ca urmare a concedierilor colective, aprobată cu modificări și completări prin
Legea nr. 312/2001 , excepție ridicată de Societatea Comercială "Melana" - S.A. din Săvinești în Dosarul nr. 975/C/2003 al Tribunalului Neamț - Secția civilă.
Definitivă și obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 6 noiembrie 2003.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. NICOLAE POPA Prim-magistrat asistent, Claudia Miu ──────────────
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.