Decizia nr. 14/2004

Costică Bulai - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Șerban Viorel Stănoiu - judecător

Lucian Stângu - judecător

Ioan Vida - judecător

Aurelia Popa - procuror

Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 10/2001 , excepție ridicată de Constanța Nițescu în Dosarul nr. 6.923/2001 al Tribunalului București - Secția a V-a civilă și de contencios administrativ.

La apelul nominal se prezintă autoarea excepției, reprezentată de avocat, lipsind partea Clubul Central de Șah, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Reprezentantul autoarei excepției susține neconstituționalitatea textului de lege criticat, invocând în acest sens notele scrise depuse la dosar.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca fiind inadmisibilă, întrucât, pe de o parte, autoarea critică lacune legislative, iar pe de altă parte, nu indică textele din Constituție care ar fi încălcate de

art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 10/2001 .

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 12 martie 2002, pronunțată în Dosarul nr. 6.923/2001, Tribunalul București - Secția a V-a civilă și de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 2 alin.(1) lit. c) din Legea nr. 10/2001 , excepție ridicată de Constanța Nițescu.

În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarea acesteia susține că

art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 10/2001

blochează posibilitatea obținerii unei hotărâri judecătorești favorabile petiționarilor care se adresează instanțelor cu acțiune în constatarea nulității relative, după împlinirea termenului general de prescripție de 3 ani. Este invocată practica instanțelor judecătorești referitoare la acțiunile în constatarea nulității donațiilor, respectiv soluțiile de respingere pronunțate în asemenea cauze, soluții considerate de autoarea excepției ca fiind neconstituționale.

De asemenea, se solicită Curții Constituționale completarea textului de lege criticat cu următoarea prevedere: "De la data prezentei legi, acțiunile în anularea donației sau în constatarea nulității donației vor fi repuse în termenul legal de prescripție."

Tribunalul București - Secția a V-a civilă și de contencios administrativ solicită respingerea excepției de neconstituționalitate a

art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 10/2001 , întrucât autoarea excepției nu indică articolele din Legea fundamentală pe care își întemeiază critica.

Potrivit dispozițiilor

art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, precum și Guvernului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate ridicată. De asemenea, în conformitate cu dispozițiile

art. 18^1 din Legea nr. 35/1997 , cu modificările ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al Avocatului Poporului.

Guvernul arată că dispozițiile

art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 10/2001

au mai făcut obiectul controlului de constituționalitate, prin

Decizia nr. 43/2001 , Curtea respingând excepția ca fiind neîntemeiată. Se apreciază că, fără a îngrădi drepturi ocrotite constituțional, textul condiționează, în mod firesc, calificarea ca "imobil preluat abuziv" de declararea sau constatarea nulității donației acelui imobil, printr-o hotărâre irevocabilă, existentă sau nu la data intrării în vigoare a legii. Pe de altă parte, se consideră că la data apariției legii a operat o repunere în termenul de prescripție a acțiunii în anularea donației; or, sub acest aspect, critica supusă controlului nu reprezintă o problemă de constituționalitate, ci de corectă interpretare și aplicare a prevederilor acesteia, în funcție de scopul urmărit de legiuitor.

Prin urmare, se apreciază că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 10/2001

este inadmisibilă.

Avocatul Poporului consideră că susținerile autoarei excepției nu reprezintă critici de neconstituționalitate, ci aspecte referitoare la modul de interpretare și aplicare a prevederilor legale criticate, ceea ce, potrivit

art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , republicată, nu intră în competența Curții Constituționale. De asemenea, Curtea nu poate da o altă formulare textelor de lege pe care le-ar considera nesatisfăcător redactate, nu își poate asuma rolul de a crea, de a abroga sau de a modifica o normă juridică, întrucât nu are atribuții de legiuitor pozitiv.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctul lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile

Legii nr. 47/1992 , republicată, reține următoarele:

Curtea Constituțională este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituția României, republicată, ale art. 1 alin. (1), ale

art. 2, 3, 12 și 23 din Legea nr. 47/1992 , republicată, să soluționeze excepția de neconstituționalitate cu care a fost sesizată.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie

art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 10/2001

privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 75 din 14 februarie 2001. Textul de lege criticat are următorul conținut:

- Art. 2 alin. (1) lit. c): "În sensul prezentei legi prin imobile preluate în mod abuziv se înțelege: [...]

c) imobilele donate statului sau altor persoane juridice în baza unor acte normative speciale adoptate în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, precum și alte imobile donate statului, dacă s-a admis acțiunea în anulare sau în constatarea nulității donației printr-o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă;"

Autoarea excepției nu precizează ce prevederi constituționale sunt încălcate prin textul de lege criticat.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea Constituțională constată că, în esență, critica autoarei vizează faptul că reglementarea dedusă controlului nu prevede posibilitatea persoanelor îndreptățite, potrivit

Legii nr. 10/2001 , de a obține restituirea imobilelor donate statului în cazul în care nu există o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă prin care să se fi admis acțiunea în anulare sau în constatarea nulității donației. Însă controlul de constituționalitate cu un atare obiect, respectiv lacune ale textului de lege, excede competenței Curții Constituționale, care, potrivit

art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , republicată, se pronunță numai asupra problemelor de drept, fără a putea modifica sau completa prevederea legală supusă controlului.

Mai mult, analizând susținerile menționate, Curtea reține că autoarea excepției critică prevederile legale ale

art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 10/2001

fără să indice textul constituțional pe care acesta îl încalcă. Prin urmare, excepția nu este motivată, nefiind respectate dispozițiile

art. 12 alin. (2) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, potrivit cărora "Sesizările trebuie făcute în formă scrisă și motivate."

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și art. 147 alin. (4) din Constituție, republicată, al art. 1, 2, 3, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), precum și al art. 23 și al

art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a

art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 10/2001 , excepție ridicată de Constanța Nițescu în Dosarul nr. 6.923/2001 al Tribunalului București - Secția a V-a civilă și de contencios administrativ.

Definitivă și obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 22 ianuarie 2004.