Decizia nr. 30/2004
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 15 lit. r) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificările și completările ulterioare
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Legea nr. 146/1997 24 iulie 1997 (prevederi anume) privind taxele judiciare de timbru
Nicolae Popa - președinte
Costică Bulai - judecător
Nicolae Cochinescu - judecător
Constantin Doldur - judecător
Kozsokar Gabor - judecător
Petre Ninosu - judecător
Șerban Viorel Stănoiu - judecător
Lucian Stângu - judecător
Ioan Vida - judecător
Florentina Baltă - procuror
Doina Suliman - magistrat-asistent șef
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 15 lit. r) din Legea nr. 146/1997
privind taxele judiciare de timbru, cu modificările și completările ulterioare, excepție ridicată de K'f6ntes Gheorghe Coloman și alții în Dosarul nr. 3.170/2002 al Judecătoriei Sfântu Gheorghe.
La apelul nominal lipsesc autorii excepției și celelalte părți, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Reprezentantul Ministerului Public, având în vedere jurisprudența în materie a Curții Constituționale, pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Încheierea din 23 septembrie 2003, pronunțată în Dosarul nr. 3.170/2002, Judecătoria Sfântu Gheorghe a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 15 lit. r) din Legea nr. 146/1997
privind taxele judiciare de timbru, cu modificările și completările ulterioare. Excepția a fost ridicată de K'f6ntes Gheorghe Coloman și alții într-o cauză civilă ce are ca obiect revendicare mobiliară - restituire de bunuri din metale prețioase.
În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii acesteia susțin că dispozițiile legale criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 16 alin. (1), întrucât creează o situație inechitabilă și discriminatorie între persoanele care introduc cereri la instanțele judecătorești pentru restituirea imobilelor preluate abuziv de stat sau de alte persoane juridice în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, pe de o parte, pentru care instituie scutirea de plată taxei judiciare de timbru, și persoanele care se adresează justiției pentru restituirea bunurilor mobile, preluate abuziv în aceeași perioadă, în privința cărora nu se instituie același regim, al scutirii de plată taxei judiciare de timbru.
Judecătoria Sfântu Gheorghe apreciază că excepția este neîntemeiată, deoarece instituirea de către legiuitor a unor excepții de la regula generală a plății taxelor judiciare de timbru nu constituie o discriminare sau o încălcare adusă principiului egalității în drepturi, consacrat de art. 16 alin. (1) din Constituție, ci o prerogativă constituțională a legiuitorului.
Potrivit prevederilor
art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate, iar în conformitate cu
art. 18^1 din Legea nr. 35/1997 , cu modificările ulterioare, a fost solicitat punctul de vedere al instituției Avocatul Poporului.
Guvernul, invocând jurisprudența în materie a Curții Constituționale, arată că excepția de neconstituționalitate a
art. 15 lit. r) din Legea nr. 146/1997
este neîntemeiată. În acest sens, apreciază că "funcționarea justiției ca serviciu public presupune angajarea unor cheltuieli suportate de la bugetul de stat, și nu gratuitatea accesului la justiție, legiuitorul fiind suveran în a acorda scutiri de la plata taxelor judiciare de timbru în considerarea anumitor situații determinate." Totodată precizează că, la data invocării excepției de neconstituționalitate, în legislația în vigoare nu existau reglementări care să stipuleze scutiri de la plata taxelor judiciare de timbru pentru acțiunile și cererile în justiție referitoare la restituirea obiectelor din metale prețioase preluate abuziv. Ulterior însă, prin
privind aprobarea
Ordonanței Guvernului nr. 24/2003
pentru perfecționarea cadrului legislativ privind regimul metalelor prețioase în România, a fost reglementată această omisiune a legiuitorului, motiv pentru care critica de neconstituționalitate a rămas fără obiect.
Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale, întrucât, prin instituirea unei excepții de la regula generală a plății taxelor judiciare de timbru, fără a face nici o diferențiere între contribuabili, nu se realizează o discriminare sau o atingere adusă principiului constituțional al egalității în drepturi. De asemenea, arată că este justificat ca persoanele care se adresează autorităților judecătorești să contribuie la acoperirea cheltuielilor prilejuite de realizarea actului de justiție. Prin urmare, regula este cea a timbrării acțiunilor în justiție, excepțiile fiind posibile numai în măsura în care sunt stabilite de legiuitor.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și ale Avocatului Poporului, raportul întocmit în cauză de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate raportate la prevederile Constituției republicate, precum și dispozițiile
Legii nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, republicată, ale art. 1 alin. (1),
art. 2, 3, 12 și 23 din Legea nr. 47/1992 , republicată, să soluționeze excepția de neconstituționalitate ridicată.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile
art. 15 lit. r) din Legea nr. 146/1997
privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997. Aceste dispoziții au fost modificate și completate prin
Ordonanța Guvernului nr. 11 din 29 ianuarie 1998 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 40 din 30 ianuarie 1998, aprobată cu modificări și completări prin
Legea nr. 112 din 5 iunie 1998 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 212 din 9 iunie 1998.
Dispozițiile legale criticate au următorul conținut:
Articolul 15
lit. r): "Sunt scutite de taxe judiciare de timbru acțiunile și cererile, inclusiv cele pentru exercitarea căilor de atac, referitoare la: [...]
r) cererile introduse de proprietari sau de succesorii acestora pentru restituirea imobilelor preluate de stat sau de alte persoane juridice în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, precum și cererile accesorii și incidente."
În susținerea neconstituționalității acestui text de lege, autorii excepției invocă încălcarea prevederilor constituționale ale art. 16 alin. (1), potrivit cărora "Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări", considerând că discriminarea este creată de omisiunea legiuitorului de a reglementa expres scutirea de plată taxei de timbru a cererilor de revendicare a bunurilor mobile preluate abuziv de către stat în perioada comunistă.
Examinând excepția, Curtea constată că asupra constituționalității dispozițiilor
art. 15 lit. r) din Legea nr. 146/1997
privind taxele judiciare de timbru, cu modificările și completările ulterioare, Curtea s-a pronunțat prin numeroase decizii, precum
Decizia nr. 22 din 8 februarie 2000 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 452 din 13 septembrie 2000, și
Decizia nr. 203 din 26 iunie 2001 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 621 din 2 octombrie 2001.
Cu acele prilejuri, Curtea a reținut că instituirea de către legiuitor a unor scutiri de taxe de timbru pentru anumite categorii de cereri nu face nici o diferențiere între contribuabili și nu constituie o discriminare sau o atingere adusă principiului constituțional al egalității în drepturi, prevăzut de art. 16 alin. (1) din Constituție, republicată. Sub acest aspect, Curtea Constituțională a stabilit, în mod constant, în jurisprudența sa, că principiul egalității nu înseamnă uniformitate, așa încât, în cazul unor situații diferite, un tratament diferit este posibil când acesta se justifică în mod obiectiv și rațional, așa cum este și în cazul dispozițiilor legale criticate. În acest sens este și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului. Rezultă că prevederile art. 16 alin. (1) din Legea fundamentală se corelează și se interpretează în raport cu prevederile cuprinse în instrumentele juridice în domeniul drepturilor omului.
Curtea Constituțională constată însă că prin
privind aprobarea
Ordonanței Guvernului nr. 24/2003
pentru perfecționarea cadrului legislativ privind regimul metalelor prețioase în România, lege publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 679 din 26 septembrie 2003, a fost introdus art. 34^1 care prevede în mod expres că cererile și acțiunile în justiție care au ca obiect restituirea bunurilor din metale și pietre prețioase sunt scutite de taxa de timbru. În aceste condiții, excepția de neconstituționalitate a rămas fără obiect.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și art. 147 alin. (4) din Constituția republicată, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (1) și (6), precum și al
art. 25 alin. (1) și (3) din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 15 lit. r) din Legea nr. 146/1997
privind taxele judiciare de timbru, cu modificările și completările ulterioare, excepție ridicată de K'f6ntes Gheorghe Coloman și alții, în Dosarul nr. 3.170/2002 al Judecătoriei Sfântu Gheorghe.
Definitivă și obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 29 ianuarie 2004.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. NICOLAE POPA Magistrat-asistent șef, Doina Suliman
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.