Reglementări din 21 mai 2004
privind implementarea regulilor de buna practica în desfășurarea studiilor clinice efectuate cu medicamente de uz uman
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Capitolul I Introducere
Articolul 1
Prezentele reglementări transpun
Directiva 2001/20/CE
a Parlamentului European și a Consiliului din 4 aprilie 2001 privind armonizarea legislației, reglementărilor și măsurilor administrative ale statelor membre, referitoare la implementarea regulilor de buna practica în desfășurarea studiilor clinice efectuate pe medicamente de uz uman.
Capitolul II Principii generale
Articolul 2
Reglementările privind autorizarea de punere pe piața, supravegherea, publicitatea, etichetarea și prospectul produselor medicamentoase de uz uman, aprobate prin
Ordinul ministrului sănătății și familiei nr. 263/2003
prevăd ca cererea de autorizare de punere pe piața a unui medicament să fie însoțită de documentație care să conțină informațiile și documentele referitoare la rezultatele testelor și studiilor clinice efectuate cu acest produs și stabilesc reguli uniforme cu privire la constituirea acestei documentații, precum și la modul lor de prezentare.
Articolul 3
Principiile de baza recunoscute pentru desfășurarea studiilor clinice la om sunt bazate pe protecția drepturilor omului și a demnității umane, vizând aplicarea în domeniul medicinei și biologiei, asa cum este specificat, de exemplu, în versiunea din 1996 a Declarației de la Helsinki.
Protecția participanților la un studiu clinic este asigurata printr-o evaluare a riscurilor bazată pe rezultatele testelor toxicologice prealabile oricărui studiu clinic, prin controlul exercitat de comisiile de etica și de către Agenția Naționala a Medicamentului, precum și prin regulile de protecție a datelor personale.
Articolul 4
Trebuie protejate în special persoanele care nu sunt capabile să își exprime consimțământul legal în cunoștința de cauza pentru participarea la studiile clinice.
Agenția Naționala a Medicamentului va stabili reglementări în acest sens.
Asemenea persoane nu pot fi incluse în studii clinice dacă aceleași rezultate se pot obține folosindu-se persoane capabile să își exprime consimțământul în cunoștința de cauza.
În mod normal aceste persoane nu trebuie să fie incluse în studii clinice decât dacă exista speranta ca administrarea medicamentului i-ar aduce pacientului un beneficiu direct mai mare decât riscurile la care este expus prin experiment.
În același timp este indispensabila realizarea de studii clinice în care sunt implicați copii, pentru a se îmbunătăți tratamentele existente pentru aceștia.
Copiii constituie o populație vulnerabila care prezintă diferențe de dezvoltare psihologică și fiziologica față de adulti, de aceea este foarte importanța și în beneficiul lor cercetarea legată de vârsta și dezvoltare.
Medicamentele destinate copiilor, inclusiv vaccinurile, trebuie să fie testate în mod științific înainte de a fi utilizate în terapeutică; acest lucru nu se poate realiza decât prin asigurarea ca medicamentele care ar putea avea o valoare clinica importanța la copii sunt studiate integral.
Studiile clinice cerute în acest scop trebuie efectuate protejandu-se subiectii în mod optim; este deci necesar să se impună criterii de protecție a copiilor în timpul studiilor clinice.
Articolul 5
În cazul celorlalte persoane incapabile să își dea consimțământul, cum ar fi bolnavii dementi, pacientii supuși unui tratament psihiatric etc., includerea lor în studii clinice trebuie să pornească de la o baza chiar mai restrictiva.
Medicamentele testate nu pot fi administrate acestor persoane decât dacă exista motive să se creadă ca rezultatul va fi un beneficiu direct pentru pacient, mai mare decât riscurile posibile.
Pe de altă parte, în asemenea cazuri, consimțământul scris al reprezentantului legal al pacientului, dat împreună cu medicul pacientului, este indispensabil înainte de participarea la oricare studiu clinic.
Articolul 6
Noțiunea reprezentant legal poate include persoane fizice sau juridice, o autoritate și/sau un organism prevăzute de legislația naționala în vigoare (Codul familiei, modificat prin
Legea nr. 59/1993 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 177 din 26 iulie 1993).
Articolul 7
Pentru a asigura o protecție optima a sănătății, nu vor fi desfășurate în România teste invechite sau repetitive.
Armonizarea cerințelor tehnice aplicabile în dezvoltarea medicamentelor trebuie să se desfășoare, în consecința, într-un cadru potrivit, în special cel oferit de Conferința Internationala pentru Armonizare.
Articolul 8
În cazul desfășurării unui studiu clinic în România, Agenția Naționala a Medicamentului trebuie să dispună de informații privind conținutul, începutul și terminarea studiului; în cazul unui studiu multicentric este necesar ca toate autoritățile implicate să aibă acces la aceleași informații, cu respectarea regulilor privind confidențialitatea.
Articolul 9
Studiile clinice reprezintă o activitate complexa, în general cu o durată de unul sau mai mulți ani, implicând de obicei numerosi participanți și mai multe locuri de investigatie, frecvent răspândite pe teritoriul mai multor tari.
De aceea sunt necesare simplificarea și armonizarea prevederilor administrative referitoare la aceste studii, prin stabilirea unei proceduri clare și transparente și prin crearea condițiilor propice unei coordonari eficace a acestor studii clinice între autoritățile interesate.
Articolul 10
Este necesar ca Regulile de buna practica de fabricație (BPF) să fie aplicate medicamentelor investigate.
Articolul 11
Trebuie stabilite prevederi speciale pentru etichetarea medicamentelor investigate.
Articolul 12
Studiile clinice necomerciale realizate de către cercetători fără participarea industriei farmaceutice pot fi folositoare pacientilor incluși.
De aceea prezentele reglementări trebuie să țină cont de situația specială a studiilor a căror conceptie nu implica manevre speciale de fabricație sau ambalare, dacă aceste studii sunt efectuate cu medicamente care au autorizație de punere pe piața și sunt fabricate sau importate în conformitate cu prevederile
Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 152/1999
privind produsele medicamentoase de uz uman, aprobată cu modificări și completări prin
Legea nr. 336/2002 , cu modificările și completările ulterioare, și dacă în acestea sunt incluși pacienti prezentând aceleași caracteristici cu cele specificate în autorizația de punere pe piața.
Etichetarea medicamentelor investigate, destinate acestui tip de studii, trebuie reglementată prin prevederi simplificate cuprinse în anexa nr. 11 la Regulile de buna practica de fabricație pentru produse medicamentoase anexa referitoare la medicamentele investigate, aprobate prin
Ordinul ministrului sănătății nr. 1.058/2003 .
Articolul 13
Verificarea respectării Regulilor de buna practica în studiul clinic și controlul datelor, informațiilor și documentelor în scopul confirmării faptului ca au fost corect generate, înregistrate și raportate, este indispensabila pentru a se justifica participarea subiectilor umani la studiile clinice.
Articolul 14
Este necesar ca participanții la studiu sa consimtă ca informațiile personale care îi privesc să fie examinate, în cursul inspecțiilor, de către Agenția Naționala a Medicamentului și persoanele autorizate în acest scop.
Informațiile personale vor fi tratate ca date strict confidențiale și nu vor fi făcute publice.
Articolul 15
Prezentele reglementări se aplică fără să contravină prevederilor
pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 790 din 12 decembrie 2001, și ale
Legii drepturilor pacientului nr. 46/2003 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 51 din 29 ianuarie 2003.
Articolul 16
Este, de asemenea, necesar sa existe prevederi referitoare la monitorizarea reactiilor adverse care se produc în cursul studiilor clinice, care trebuie să fie efectuată prin respectarea măsurilor de supraveghere a medicamentelor prevăzute în
Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 152/1999 , aprobată cu modificări și completări prin
Legea nr. 336/2002 , cu modificările și completările ulterioare, în scopul garantarii opririi imediate a oricărui studiu clinic care comporta un nivel de risc inacceptabil.
Capitolul III Domeniu de aplicare
Articolul 17
Prezentele reglementări stabilesc prevederi specifice referitoare la desfășurarea studiilor clinice, inclusiv a studiilor multicentrice, efectuate pe ființe umane folosindu-se medicamente, asa cum sunt definite la
art. 2 din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 152/1999 , aprobată cu modificări și completări prin
Legea nr. 336/2002 , cu modificările și completările ulterioare, în special în ceea ce privește aplicarea regulilor de buna practica în studiul clinic.
Prezentele reglementări nu se aplică studiilor noninterventionale.
Articolul 18
Regulile de buna practica în studiul clinic constituie un ansamblu de cerințe de calitate în domeniile etic și științific, recunoscute pe plan internațional, care trebuie respectate în cursul planificarii, execuției, înregistrării și raportarii studiilor clinice la om.
Respectarea acestor reguli garantează protejarea drepturilor, siguranței și confortului participanților la studii clinice, precum și credibilitatea rezultatelor studiilor clinice.
Articolul 19
Agenția Naționala a Medicamentului va adopta principiile Regulilor de buna practica în studiul clinic și ghiduri detaliate cu privire la aceste principii și, dacă este cazul, acestea vor fi revizuite pentru a se tine cont de progresele științifice și tehnice.
Aceste principii ale Regulilor de buna practica în studiul clinic și ghiduri detaliate de aplicare vor fi aprobate prin ordin al ministrului sănătății și vor fi publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Articolul 20
Toate studiile clinice, inclusiv studiile de biodisponibilitate și bioechivalenta, vor fi concepute, executate și raportate conform Regulilor de buna practica în studiul clinic.
Capitolul IV Definiții
Articolul 21
În cadrul prezentelor reglementări se aplică următoarele definiții:
a) studiu clinic - orice investigatie efectuată asupra subiectilor umani pentru a descoperi sau a confirma efectele clinice, farmacologice și/sau alte efecte farmacodinamice ale unuia ori mai multor medicamente investigate și/sau pentru a identifica orice reactie adversa la unul ori mai multe medicamente investigate și/sau pentru a studia absorbtia, distribuția, metabolismul și eliminarea unuia ori mai multor medicamente investigate în vederea evaluării siguranței și/sau eficacitatii lor; sunt incluse studiile clinice realizate într-un centru unic ori în centre multiple, în una sau mai multe tari;
b) studiu clinic multicentric - studiu clinic efectuat după un singur protocol, dar în mai mult decât un singur centru și deci de către mai mult decât un singur investigator, centrele în care se efectuează studiul putând să se găsească numai în România sau în mai multe tari;
c) studiu noninterventional - studiu în cadrul căruia medicamentul sau medicamentele sunt prescrise în mod obișnuit în concordanta cu termenii autorizației de punere pe piața; folosirea pentru pacient a unei strategii terapeutice date nu este fixată dinainte printr-un protocol de studiu, ci se supune practicii curente, și decizia de a prescrie medicamentul este în mod clar separată de aceea de a include pacientul în studiu; nu trebuie aplicată pacientilor nici o procedură suplimentară de diagnostic sau de supraveghere, iar pentru analiza datelor culese sunt folosite metode epidemiologice;
d) medicament investigat - forma farmaceutica a unei substanțe active sau placebo, care se testeaza sau se utilizează ca referința într-un studiu clinic, inclusiv produsele având deja autorizație de punere pe piața, dar care sunt utilizate, prezentate sau ambalate diferit în raport cu forma autorizata ori care sunt utilizate pentru o indicație neautorizata sau în vederea obținerii de informații mai ample asupra formei autorizate;
e) sponsor - persoana, instituție sau organizație responsabilă de inițierea, managementul și/sau finanțarea unui studiu clinic;
f) investigator - un medic sau o persoană care exercită o profesiune agreată în România în vederea desfășurării studiilor clinice, pe baza cunoștințelor științifice și a experienței în domeniul îngrijirii pacientilor pe care le necesita aceasta; investigatorul este responsabil de desfășurarea studiului clinic într-un centru, iar dacă într-un centru studiul este realizat de o echipa, investigatorul este conducătorul echipei și poate fi numit investigator principal;
g) brosura investigatorului - ansamblu de date clinice sau nonclinice privind medicamentul sau medicamentele investigat/investigate și care sunt relevante pentru studiul acestor produse la om;
h) protocol - document care descrie obiectivul/ obiectivele, conceptia, metodologia, aspectele statistice și organizarea studiului; termenul "protocol" acoperă protocolul, versiunile sale succesive și amendamentele la acesta;
i) subiect - persoana care participa la un studiu clinic, fie ca primește medicamentul investigat, fie ca are rol de martor;
j) consimțământul exprimat în cunoștința de cauza decizie care trebuie să fie scrisă, datată și semnată, de a participa la un studiu clinic, luată de bunăvoie și după ce au fost primite toate informațiile necesare despre natura, semnificatia, consecințele și riscurile posibile, precum și documentația necesară, de către o persoană capabilă să își dea consimțământul sau, dacă este vorba despre o persoană care nu este în măsura sa o facă, de către reprezentantul sau legal; dacă persoana implicata nu este capabilă sa scrie, ea poate să își dea, în cazuri excepționale prevăzute de legislația naționala, consimțământul oral în prezenta a cel puțin un martor;
k) comisie de etica - organ independent, compus din profesionisti din domeniul sănătății și din membri care nu sunt medici, însărcinat cu protejarea drepturilor, siguranței și stării de bine a participanților la un studiu și cu asigurarea publicului cu privire la aceasta protecție, în special prin formularea unei opinii asupra protocolului studiului, a aptitudinilor investigatorilor și adecvarii facilităților, precum și asupra metodelor și documentelor care ar trebui utilizate pentru informarea participanților la studiu, în vederea obținerii consimțământului lor exprimat în cunoștința de cauza;
l) inspecție - activitate desfășurată de Agenția Naționala a Medicamentului care consta în verificarea oficială a documentelor, facilităților, înregistrărilor, sistemelor de asigurare a calității și a oricărui alt element care, în opinia Agenției Naționale a Medicamentului, are legătură cu studiul clinic și care poate să aibă loc în centrul unde se desfășoară studiul, în localurile sponsorului și/sau ale organizației de cercetare prin contract sau în oricare alta locatie unde Agenția Naționala a Medicamentului considera necesară o inspecție;
m) eveniment advers - orice manifestare nociva aparuta la un pacient sau participant la un studiu clinic, căruia i s-a administrat un medicament și care nu are neapărat legătură cauzala cu acest tratament;
n) reactie adversa - orice răspuns nociv și nedorit la un medicament investigat, oricare ar fi doza administrată;
o) eveniment advers grav sau reactie adversa grava orice eveniment sau reactie adversa care, oricare ar fi doza, cauzează moartea, pune în pericol viața participantului, necesita o spitalizare sau o prelungire a spitalizarii, provoacă un handicap ori o incapacitate, importante sau durabile ori provoacă o anomalie sau o malformatie congenitala;
p) reactie adversa neasteptata - o reactie adversa a carei natura sau gravitate nu concorda cu informațiile despre produs, de exemplu, brosura investigatorului pentru un produs investigat neautorizat ori rezumatul caracteristicilor produsului în cazul unui produs autorizat.
Capitolul V Protecția subiectilor studiului clinic
Articolul 22
Agenția Naționala a Medicamentului va elabora reguli detaliate în vederea protejării de abuzuri a persoanelor care sunt incapabile să își exprime consimțământul în cunoștința de cauza.
Articolul 23
Un studiu clinic poate fi început numai dacă:
a) riscurile și inconvenientele previzibile au fost apreciate comparativ cu beneficiul anticipat pentru subiectul studiului și pentru alți pacienti actuali și viitori; un studiu clinic poate să înceapă numai dacă comisia de etica și Agenția Naționala a Medicamentului au ajuns la concluzia ca beneficiile anticipate pe plan terapeutic și în domeniul sănătății publice justifica riscurile și poate fi continuat numai dacă respectarea acestei exigente este monitorizata permanent;
b) subiectul studiului sau, atunci când acesta nu este capabil să își exprime consimțământul în cunoștința de cauza, reprezentantul sau legal a avut posibilitatea, ca urmare a unei discuții prealabile cu investigatorul sau cu un membru al echipei de investigare, sa înțeleagă obiectivele, riscurile și inconvenientele studiului, precum și condițiile în care acesta va fi efectuat și, de asemenea, a fost informat asupra drepturilor sale de a se retrage din studiu în orice moment;
c) sunt garantate drepturile participantului la integritatea fizica și mentala, la intimitate și la protecția datelor care îl vizează, conform prevederilor
și ale
d) subiectul studiului sau, dacă acesta nu este capabil să își exprime consimțământul în cunoștința de cauza, reprezentantul sau legal și-a dat consimțământul scris după ce a fost informat de natura, amploarea, consecințele și riscurile studiului clinic; în cazuri excepționale, prevăzute de legislația naționala, dacă persoana respectiva nu este capabilă sa scrie, își exprima consimțământul oral în prezenta a cel puțin un martor;
e) subiectul poate să se retragă din studiul clinic în orice moment, prin revocarea consimțământului scris și fără a avea de suferit vreun prejudiciu ca urmare a acestui fapt;
f) s-au luat măsuri ca asigurarea sau compensarea sa acopere răspunderea investigatorului și a sponsorului.
Articolul 24
Ingrijirile medicale acordate subiectilor și deciziile medicale luate cu privire la aceștia sunt responsabilitatea unui medic calificat corespunzător.
Articolul 25
Subiectul trebuie pus în legătură cu un punct de contact de unde poate obține informații mai ample.
Capitolul VI Studii clinice pe minori
Articolul 26
În plus față de oricare alta restrictie pertinenta, un studiu clinic pe minori nu poate fi întreprins decât dacă:
a) a fost obținut consimțământul în cunoștința de cauza al părinților sau al reprezentantului legal; acest consimțământ trebuie să exprime voința prezumată a minorului și poate fi retras în orice moment fără ca acesta să aibă de suferit;
b) minorul a primit informații, în funcție de capacitatea sa de înțelegere, din partea unui personal medico-sanitar cu experienta în lucrul cu minorii, cu privire la studiu, riscuri și beneficii;
c) dorința explicita a unui minor, capabil să își formeze o opinie și sa evalueze aceste informații, de a refuza sa participe la studiul clinic sau de a se retrage în orice moment, este luată în considerare de către investigator ori, acolo unde este cazul, de către investigatorul principal;
d) nu este acordat nici un stimulent sau avantaj financiar în afară de compensații;
e) se obțin din studiul clinic anumite beneficii directe pentru grupul de pacienti și numai în cazul în care aceste cercetări sunt esențiale pentru validarea datelor obținute în studii clinice asupra unor persoane capabile să își exprime consimțământul în cunoștința de cauza sau prin alte metode de cercetare; pe lângă aceasta, astfel de cercetări trebuie să fie legate direct de o situație clinica a minorului respectiv ori să fie de asa natura încât să se poată efectua numai pe minori;
f) au fost urmate ghidurile științifice corespunzătoare ale Agenției Naționale a Medicamentului;
g) studiile clinice au fost astfel concepute încât sa reducă la minimum durerea, disconfortul, teama și orice alt risc previzibil legat de boala și de nivelul de dezvoltare; atât pragul de risc, cat și nivelul de afectare trebuie să fie definite în mod expres și monitorizate constant;
h) protocolul a fost adoptat de o comisie de etica cu competente în pediatrie sau după consultarea pe probleme clinice, etice și psihosociale în domeniul pediatriei;
i) interesele pacientului primeaza întotdeauna asupra celor ale științei și societății.
Capitolul VII Studii clinice efectuate asupra incapabililor majori care nu sunt în măsura să își exprime consimțământul legal în cunoștința de cauza
Articolul 27
Toate cerințele relevante enumerate pentru persoanele capabile să își exprime consimțământul legal în cunoștința de cauza se aplică și persoanelor care nu sunt în măsura să își exprime un astfel de consimțământ, denumite în continuare incapabili majori.
În afară de aceste cerințe, participarea la un studiu clinic a incapabililor majori care nu și-au exprimat sau nu au refuzat să își exprime consimțământul în cunoștința de cauza înainte de instalarea incapacității nu este posibila decât dacă:
a) a fost obținut consimțământul în cunoștința de cauza al reprezentantului legal; acest consimțământ trebuie să exprime voința prezumată a pacientului și poate fi anulat în orice moment fără ca acesta să aibă de suferit;
b) persoana care nu este în măsura și își exprime consimțământul legal în cunoștința de cauza a primit informații, în funcție de capacitatea sa de înțelegere, cu privire la studiu, riscuri și beneficii;
c) dorința explicita a unui subiect, capabil să își formeze o opinie și sa evalueze aceste informații, de a refuza sa participe la studiul clinic sau de a se retrage în orice moment, este luată în considerare de către investigator ori, acolo unde este cazul, de către investigatorul principal;
d) nu este acordat nici un stimulent sau avantaj financiar în afară de compensații;
e) asemenea cercetări sunt esențiale pentru validarea datelor obținute în studii clinice asupra unor persoane capabile să își exprime consimțământul în cunoștința de cauza sau prin alte metode de cercetare și se raportează direct la o condiție clinica ce pune în pericol viața ori cauzează debilitatea de care suferă incapabilul major în cauza;
f) studiile clinice au fost astfel concepute încât sa reducă la minimum durerea, disconfortul, teama și orice alt risc previzibil legat de boala și de nivelul de dezvoltare; atât pragul de risc, cat și nivelul de afectare trebuie să fie definite în mod expres și monitorizate constant;
g) protocolul a fost adoptat de o comisie de etica cu competente în ceea ce privește boala și populația în cauza sau după consultarea pe probleme clinice, etice și psihosociale legate de boala și populația în cauza;
h) interesele pacientului primeaza întotdeauna asupra celor ale științei și societății;
i) exista speranta justificată ca administrarea medicamentului care trebuie testat oferă un beneficiu mai mare decât riscul pentru pacientul în cauza sau nu prezintă nici un risc.
Capitolul VIII Comisia de etica
Articolul 28
În vederea punerii în practica a studiilor clinice trebuie înființate comisii de etica.
Comisia de etica are obligația de a-și formula opinia înaintea începerii oricărui studiu clinic pentru care a fost solicitată.
Comisia de etica își formulează opinia ținând cont în special de următoarele elemente:
a) relevanta studiului clinic și proiectul acestuia;
b) dacă evaluarea atât a beneficiilor anticipate, cat și a riscurilor, asa cum este prevăzut în art. 23 lit. a), este satisfăcătoare și sunt justificate concluziile;
c) protocolul;
d) calificarea adecvată a investigatorului și a personalului ajutator;
e) brosura investigatorului;
f) calitatea facilităților;
g) dacă informațiile scrise care trebuie furnizate, precum și procedura de urmat pentru obținerea consimțământului exprimat în cunoștința de cauza, sunt adecvate și complete; este necesară, de asemenea, justificarea cercetării la persoane incapabile să-și exprime consimțământul în cunoștința de cauza conform dispozițiilor cap. IV;
h) prevederea de indemnizații sau compensații cu caracter reparatoriu în caz de prejudicii sau deces, imputabile studiului clinic;
i) orice asigurare sau indemnizație care acoperă responsabilitatea investigatorului și a sponsorului;
j) sumele și, atunci când este cazul, modalitățile de retribuire sau compensare a investigatorilor și subiectilor studiului clinic și elementele relevante ale oricărui contract prevăzut între sponsor și locul studiului;
k) modalitățile de recrutare a subiectilor.
Articolul 29
Comisia de etica dispune de un termen maxim de 60 de zile de la data primirii cererii în forma corecta și corespunzătoare, pentru a-și comunică opinia motivată solicitantului, precum și Agenției Naționale a Medicamentului.
Articolul 30
În timpul perioadei de examinare a cererii, comisia de etica nu poate formula decât o singura cerere pentru informații suplimentare la informațiile deja furnizate de solicitant.
Termenul prevăzut la art. 29 este suspendat până la primirea informațiilor suplimentare.
Articolul 31
Nu poate fi acordată nici o prelungire a perioadei de 60 de zile la care se face referire la art. 29 decât în cazul unor studii care implica medicamente pentru terapie genica și terapie celulara somatica sau medicamente care conțin organisme modificate genetic. În acest caz poate fi acordată o prelungire de maximum 30 de zile.
Pentru aceste produse, perioada de 90 de zile poate fi prelungită cu 90 de zile suplimentare în cazul în care se consulta un grup sau un comitet de experți.
Nu exista limitare a termenului de autorizare pentru terapia celulara xenogenica.
Capitolul IX Opinia unica
Articolul 32
Pentru studiile clinice multicentrice limitate la teritoriul României, Agenția Naționala a Medicamentului trebuie să stabilească o procedură care prevede, indiferent de numărul comisiilor de etica, formularea unei opinii unice pentru România.
Articolul 33
În cazul unor studii clinice multicentrice efectuate simultan în mai multe tari va fi formulată câte o singura opinie pentru fiecare țara implicata în studiul clinic respectiv.
Capitolul X Ghiduri detaliate
Articolul 34
Agenția Naționala a Medicamentului va publică ghiduri detaliate cu privire la formularul de cerere și documentația care trebuie prezentată în vederea solicitării opiniei comisiei de etica, în special în ceea ce privește informațiile oferite subiectilor, precum și măsurile adecvate pentru asigurarea protecției datelor personale.
Capitolul XI Începerea unui studiu clinic
Articolul 35
Agenția Naționala a Medicamentului trebuie să ia măsurile necesare pentru ca începerea unui studiu clinic să se facă urmandu-se procedura prevăzută de prezentul capitol.
Articolul 36
Sponsorul nu poate începe un studiu clinic decât după emiterea unei opinii favorabile de către comisia de etica și dacă Agenția Naționala a Medicamentului nu a transmis sponsorului obiecții motivate.
Procedurile care vizează luarea acestor decizii pot să se deruleze în paralel, conform opțiunii sponsorului.
Articolul 37
Înainte de începerea oricărui studiu clinic, sponsorul este obligat să prezinte Agenției Naționale a Medicamentului o cerere de autorizare într-o formă corecta și corespunzătoare, prin care să își exprime intenția de a desfășura studiul clinic.
Articolul 38
Dacă Agenția Naționala a Medicamentului semnaleaza sponsorului ca are obiecții motivate, sponsorul poate, o singură dată, sa modifice conținutul cererii menționate la art. 37 pentru a putea lua în considerare obiecțiile care i-au fost semnalate.
Dacă sponsorul nu reușește sa modifice corespunzător cererea, aceasta va fi considerată respinsă și studiul clinic nu poate începe.
Articolul 39
Examinarea unei cereri de autorizare în forma corecta și corespunzătoare de către Agenția Naționala a Medicamentului, asa cum se prevede la art. 37, va fi terminată cat mai repede posibil, fără a depăși 60 de zile.
Agenția Naționala a Medicamentului poate totuși sa informeze sponsorul, înainte de sfârșitul acestei perioade, că nu are motive sa nu accepte studiul.
Articolul 40
Nu poate fi acordată nici o alta prelungire a intervalului, cu excepția studiilor clinice care implica medicamentele enumerate la art. 42, pentru care poate fi acordată o prelungire de maximum 30 de zile.
Pentru aceste produse, perioada de 90 de zile poate fi prelungită cu 90 de zile suplimentare în cazul în care se consulta un grup sau un comitet de experți.
Nu exista limitare a termenului de autorizare pentru terapia celulara xenogenica.
Articolul 41
Fără să se contravina celor cuprinse în art. 42, poate fi cerută o autorizație scrisă înaintea începerii studiilor clinice pentru medicamente care nu au autorizație de punere pe piața conform
Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 152/1999 , aprobată cu modificări și completări prin
Legea nr. 336/2002 , cu modificările și completările ulterioare, și care sunt obținute prin tehnologia ADN recombinat, expresia controlată a genelor care codifica proteine biologic active în celulele procariote și eucariote, inclusiv în celule transformate de mamifere, metode cu anticorpi monoclonali, precum și pentru alte medicamente cu caracteristici speciale, ca de exemplu medicamente ale căror substanțe active sunt produse biologice de origine umană sau animala ori care conțin componente biologice de origine umană sau animala ori a căror fabricație necesita asemenea componente.
Articolul 42
Autorizația scrisă este necesară înaintea începerii studiilor clinice care implica medicamente pentru terapie genica, terapie celulara somatica, inclusiv pentru terapie celulara xenogenica, precum și pentru toate medicamentele care conțin organisme modificate genetic.
Nu poate fi realizat nici un studiu pentru terapie genetica care are ca rezultat modificarea identității genetice a subiectului studiului.
Articolul 43
Aceasta autorizație trebuie emisă fără să contravină prevederilor legislației naționale cu privire la utilizarea restrânsă a microorganismelor modificate genetic și la diseminarea voluntara de organisme modificate genetic în mediul înconjurător.
Articolul 44
Agenția Naționala a Medicamentului va publică ghiduri detaliate cu privire la:
a) formularul și conținutul cererii la care se face referire la art. 37, precum și documentația care trebuie prezentată în sprijinul acestei cereri, care trebuie să justifice calitatea și fabricatia medicamentului investigat, testele toxicologice și farmacologice, protocolul și informațiile clinice referitoare la medicamentul investigat, în special brosura investigatorului;
b) prezentarea și conținutul propunerii de amendament la care se face referire la art. 45 lit. a), referitoare la amendamentele substanțiale aduse protocolului;
c) declarația privind închiderea studiului clinic.
Capitolul XII Desfășurarea unui studiu clinic
Articolul 45
Desfășurarea unui studiu clinic poate fi modificată respectându-se următoarele proceduri:
a) după începerea studiului clinic, sponsorul poate să facă amendamente la protocol; atunci când aceste amendamente sunt importante și de natura să aibă impact asupra siguranței participanților sau sa schimbe interpretarea documentelor științifice care vin în sprijinul desfășurării studiului ori dacă sunt semnificative din oricare alt punct de vedere, sponsorul va transmite motivele și conținutul acestor amendamente la Agenția Naționala a Medicamentului și va informa comisia sau comisiile de etica interesate conform cap. VII și X;
- pe baza elementelor vizate la cap. VIII art. 28 alin. (3) și în conformitate cu cap. IX, comisia de etica emite o opinie într-un interval maxim de 35 de zile de la data primirii amendamentului propus în forma corecta și corespunzătoare; dacă aceasta opinie nu este favorabilă, sponsorul nu poate implementa amendamentul la protocol;
- dacă opinia comisiei de etica este favorabilă și dacă Agenția Naționala a Medicamentului nu a emis obiecții motivate față de aceste amendamente importante, sponsorul poate să continue desfășurarea studiului clinic după protocolul amendat; în caz contrar, fie sponsorul tine cont de aceste obiecții și adapteaza în consecința amendamentul la protocolul respectiv, fie își retrage propunerea de amendament;
b) fără să se contravina prevederilor lit. a) și în funcție de circumstanțe, în special în cazul apariției oricărui eveniment nou legat de desfășurarea studiului sau de dezvoltarea medicamentului investigat atunci când este posibil ca acesta sa pună în pericol siguranța subiectilor, sponsorul și investigatorul vor lua măsurile urgente adecvate de siguranță pentru a proteja subiectii de orice risc imediat; sponsorul va informa fără întârziere Agenția Naționala a Medicamentului despre aceste evenimente noi și despre măsurile luate și se va asigura ca va fi informată simultan și comisia de etica;
c) în decurs de 90 de zile de la închiderea unui studiu clinic, sponsorul trebuie să anunțe Agenția Naționala a Medicamentului, precum și comisia de etica despre faptul ca studiul a fost închis; dacă studiul trebuie închis mai devreme, acest interval este redus la 15 zile și motivele trebuie clar explicate.
Capitolul XIII Suspendarea studiului sau încălcări ale prevederilor
Articolul 46
Dacă Agenția Naționala a Medicamentului are motive obiective sa considere că nu mai sunt întrunite condițiile cererii de autorizare vizate la cap. XI art. 37 sau dacă deține informații care pun la indoiala siguranța ori corectitudinea științifică a studiului clinic, Agenția Naționala a Medicamentului poate să procedeze la suspendarea sau interzicerea studiului în cauza, informand sponsorul despre aceasta.
Înainte de a lua o astfel de decizie, cu excepția cazurilor de risc iminent, Agenția Naționala a Medicamentului va cere opinia sponsorului și/sau a investigatorului; aceasta opinie trebuie să îi fie transmisă în termen de o săptămâna. În acest caz, Agenția Naționala a Medicamentului va informa imediat celelalte autorități competente; în cazul unui studiu multicentric care se desfășoară în mai multe tari, va anunta și comisia de etica despre decizia sa de suspendare sau interzicere a studiului, precum și despre motivele deciziei respective.
Articolul 47
Dacă Agenția Naționala a Medicamentului are motive obiective sa considere ca sponsorul ori investigatorul sau oricare altă persoană implicata în studiu nu își mai îndeplinește obligațiile în conformitate cu prevederile legale, trebuie să informeze imediat persoana și sa indice măsurile pentru a remedia aceasta situație.
Agenția Naționala a Medicamentului va informa imediat comisia de etica și celelalte autorități competente, dacă studiul este multicentric și se desfășoară în mai multe tari, despre încălcarea prevederilor legale constatate și măsurile de remediere care trebuie luate.
Capitolul XIV Fabricarea și importul medicamentelor investigate
Articolul 48
Agenția Naționala a Medicamentului va lua toate măsurile necesare pentru ca fabricarea și importul medicamentelor investigate să fie posibile numai pe baza deținerii unei autorizații.
În vederea obținerii acestei autorizații, propunatorul și ulterior deținătorul autorizației vor trebui sa satisfacă prevederile
Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 152/1999 , aprobată cu modificări și completări prin
Legea nr. 336/2002 , cu modificările și completările ulterioare.
Articolul 49
Agenția Naționala a Medicamentului va lua toate măsurile adecvate pentru ca deținătorul autorizației la care se face referire în art. 48 sa dispună permanent și continuu de cel puțin o persoană calificată, responsabilă mai ales de executarea obligațiilor specificate la art. 50, răspunzând condițiilor prevăzute în Regulile de buna practica de fabricație pentru produse medicamentoase, aprobate prin
Ordinul ministrului sănătății nr. 1.058/2003 .
Articolul 50
Agenția Naționala a Medicamentului va lua toate măsurile adecvate pentru ca persoana calificată la care se face referire în Regulile de buna practica de fabricație pentru produse medicamentoase, fără a se prejudicia relațiile sale cu fabricantul sau cu importatorul, să aibă responsabilitatea de a asigura:
a) în cazul medicamentelor investigate fabricate în România, ca fiecare serie de medicament a fost fabricata și controlată conform prevederilor Regulilor de buna practica de fabricație pentru produse medicamentoase, cu specificațiile produsului și cu informațiile notificate în conformitate cu art. 37;
b) în cazul medicamentelor investigate fabricate într-o terta țara, ca fiecare serie de fabricație a fost fabricata și controlată după reguli de buna practica de fabricație cel puțin echivalente cu cele prevăzute în Regulile de buna practica de fabricație pentru produse medicamentoase, conform specificatiilor produsului, și ca fiecare serie de fabricație a fost controlată conform informațiilor notificate în conformitate cu art. 37;
c) în cazul unui medicament investigat care este un produs comparator provenind dintr-o țara terta și are o autorizație de punere pe piața, atunci când nu poate fi obținută o documentație care să ateste ca fiecare serie de fabricație a fost fabricata în condiții cel puțin echivalente cu cele prevăzute de Regulile de buna practica de fabricație pentru produse medicamentoase la care s-a făcut referire anterior, ca fiecare serie de fabricație a făcut obiectul tuturor analizelor, testelor sau verificărilor relevante și necesare pentru a se confirma calitatea acestora în concordanta cu informațiile notificate în conformitate cu art. 37.
Articolul 51
Ghidurile detaliate cu privire la elementele care urmează a fi luate în considerare în timpul evaluării produselor în vederea eliberării seriilor în România trebuie să fie elaborate în conformitate cu Regulile de buna practica de fabricație pentru produse medicamentoase și în special cu anexa nr. 1 la acestea.
Aceste ghiduri vor fi aprobate prin ordin al ministrului sănătății și vor fi publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Articolul 52
În toate cazurile, persoana calificată trebuie să ateste într-un registru sau document echivalent ca fiecare serie de fabricație corespunde prevederilor prezentului articol.
Registrul menționat sau documentul echivalent trebuie ținut la zi cu operațiile desfășurate și pus la dispoziție Agenției Naționale a Medicamentului pentru o perioadă de cel puțin 5 ani.
Capitolul XV Etichetarea
Articolul 53
Informațiile care vor trebui sa figureze în limba română pe ambalajul exterior al medicamentelor investigate sau, atunci când nu exista ambalaj exterior, pe ambalajul primar vor fi publicate de către Agenția Naționala a Medicamentului în Regulile de buna practica de fabricație pentru produse medicamentoase.
Articolul 54
Pe lângă aceasta, Regulile de buna practica de fabricație vor stabili prevederi adecvate în legătură cu etichetarea medicamentelor investigate destinate studiilor clinice având caracteristicile următoare:
a) conceptia studiului nu cere procese speciale de fabricație sau ambalare;
b) studiul este realizat cu medicamente care, în țările implicate în acest studiu, au autorizație de punere pe piața în sensul
Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 152/1999 , aprobată cu modificări și completări prin
Legea nr. 336/2002 , cu modificările și completările ulterioare, și sunt fabricate sau importate conform prevederilor din ordonanța de urgență a Guvernului menționată mai sus;
c) pacientii care participa la studiu prezintă caracteristicile care corespund indicațiilor terapeutice precizate în autorizația de punere pe piața a produsului.
Capitolul XVI Verificarea conformitatii medicamentelor investigate cu Regulile de buna practica în studiul clinic și cu Regulile de buna practica de fabricație
Articolul 55
Pentru a verifica respectarea prevederilor referitoare la Regulile de buna practica în studiul clinic și la Regulile de buna practica de fabricație, Agenția Naționala a Medicamentului desemnează în acest scop inspectori însărcinați cu inspectarea locurilor implicate în desfășurarea unui studiu clinic și mai ales locul sau locurile unde se desfășoară studiul clinic, locul de fabricație al medicamentului investigat, orice laborator de analiza folosit pentru studiul clinic și/sau localurile sponsorului.
Articolul 56
După inspecție trebuie pregătit un raport de inspecție.
Acest raport trebuie pus la dispoziție sponsorului, asigurându-se protecție elementelor confidențiale; raportul poate fi pus la dispoziție celorlalte tari implicate, dacă studiul este multicentric și se desfășoară în mai multe tari, și comisiei de etica.
Articolul 57
Agenția Naționala a Medicamentului va publică ghiduri detaliate privind documentația referitoare la studiul clinic, care constituie dosarul de baza al studiului, metodele de arhivare, calificarea inspectorilor și procedurile de inspecție destinate verificării conformitatii studiului clinic în cauza cu prezentele reglementări.
Capitolul XVII Notificarea evenimentelor adverse
Articolul 58
Investigatorul trebuie să anunțe imediat sponsorului toate evenimentele adverse grave, cu excepția celor care sunt clasificate în protocol sau în brosura investigatorului în grupul celor care nu necesita o raportare imediata.
Raportarea imediata va fi urmată de rapoarte scrise detaliate.
În acest raport imediat, precum și în rapoartele ulterioare, subiectii vor fi identificati prin codul numeric unic al studiului.
Articolul 59
Evenimentele adverse și/sau rezultatele analizelor anormale definite în protocol ca fiind determinante pentru evaluarea siguranței vor fi aduse la cunoștința sponsorului conform cerințelor de raportare și în funcție de termenele specificate de protocol.
Articolul 60
În cazul raportarii decesului unui subiect, investigatorul va comunică sponsorului și comisiei de etica toate informațiile suplimentare cerute.
Articolul 61
Sponsorul trebuie să păstreze înregistrări detaliate ale tuturor evenimentelor adverse care îi sunt aduse la cunoștința de investigator sau investigatori; aceste înregistrări vor fi transmise țărilor pe teritoriul cărora se desfășoară studiul clinic, dacă acestea le cer.
Capitolul XVIII Notificarea reactiilor adverse grave
Articolul 62
Sponsorul se va asigura ca toate informațiile importante cu privire la reactiile adverse grave neașteptate suspectate care produc moartea sau ameninta viața sunt înregistrate și notificate cat mai repede posibil autorităților competente din toate țările interesate, precum și comisiei de etica, în maximum 7 zile din momentul în care sponsorul a luat cunoștința de acest caz, și ca informațiile relevante ulterioare vor fi apoi comunicate într-un nou interval de 8 zile.
Toate celelalte reactii adverse grave neașteptate suspectate vor fi aduse la cunoștința autorităților competente interesate, precum și comisiei de etica, cat mai repede posibil, dar nu mai târziu de 15 zile de la data la care sponsorul a aflat întâia oara despre eveniment.
Agenția Naționala a Medicamentului se va asigura ca toate reactiile adverse grave neașteptate suspectate ale unui medicament investigat care i-au fost aduse la cunoștința vor fi înregistrate.
Sponsorul îi va informa, de asemenea, pe toți investigatorii.
Articolul 63
O dată pe an pe timpul întregii durate a studiului clinic, sponsorul trebuie să furnizeze Agenției Naționale a Medicamentului și comisiei de etica o lista cu toate reactiile adverse grave suspectate survenite în această perioadă, precum și un raport cu privire la siguranța participanților.
Capitolul XIX Ghiduri cu privire la modul de raportare a reactiilor adverse
Articolul 64
Agenția Naționala a Medicamentului va publică ghiduri privitoare la colectarea, verificarea și prezentarea rapoartelor asupra evenimentelor/reactiilor adverse, precum și procedurile de decodificare pentru reactiile adverse grave neașteptate.
Capitolul XX Dispoziții generale
Articolul 65
Prezentele reglementări nu vor prejudicia responsabilitatea civilă și penală a sponsorului sau a investigatorului.
În vederea acestui fapt, sponsorul sau un reprezentant legal al sponsorului trebuie să fie stabilit în România.
Articolul 66
Medicamentele investigate și, atunci când este cazul, dispozitivele utilizate pentru a le administra sau cele necesare conform protocolului studiului clinic sunt furnizate gratuit de sponsor; Agenția Naționala a Medicamentului va fi informată cu privire la astfel de situații.
Capitolul XXI Adaptarea la progresul științific și tehnic
Articolul 67
Prezentele reglementări vor fi actualizate ori de câte ori este necesar pentru a fi adaptate la progresul științific și tehnic.
_________________
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.