Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 1231/2011

referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3, art. 8 lit. k) și art. 14 din Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor, precum și pentru instituirea unor măsuri de prevenire și combatere a finanțării actelor de terorism și ale art. 5 alin. 2 lit. c) din Ordonanța Guvernului nr. 15/1996 privind întărirea disciplinei financiar-valutare

prezumat în vigoare 1 act modificator

Data actului
22 septembrie 2011
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 845 din 29 noiembrie 2011
Modificări
1 act modificator, prima la 15 octombrie 2014, ultima la 15 octombrie 2014
Citat de
1 act
Citează
12 acte
Structură
4 articole · 22.324 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce i s-a întâmplat acestui act

Modificat prin 1

  • Decizia nr. 550/2014 15 octombrie 2014 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Ordonanței Guvernului nr.…

Ce face acest act

Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1

  • Legea nr. 656/2002 7 decembrie 2002 (prevederi anume) pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor, precum și pentru instituirea unor măsu…

Augustin Zegrean - președinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Oana Cristina Puică - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3, art. 8 lit. k) și

art. 14 din Legea nr. 656/2002

pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor, precum și pentru instituirea unor măsuri de prevenire și combatere a finanțării actelor de terorism și ale

art. 5 alin. 2 lit. c) din Ordonanța Guvernului nr. 15/1996

privind întărirea disciplinei financiar-valutare, excepție ridicată de Societatea Comercială "Mono View Fruct" - S.R.L. din Afumați, județul Ilfov, în Dosarul nr. 3.917/94/2010 al Judecătoriei Buftea și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.743D/2010.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza este în stare de judecată.

Președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate, invocând, în acest sens, jurisprudența în materie a Curții Constituționale.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 24 iunie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 3.917/94/2010, Judecătoria Buftea a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3, art. 8 lit. k) și

art. 14 din Legea nr. 656/2002

pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor, precum și pentru instituirea unor măsuri de prevenire și combatere a finanțării actelor de terorism și ale

art. 5 alin. 2 lit. c) din Ordonanța Guvernului nr. 15/1996

privind întărirea disciplinei financiar-valutare.

Excepția a fost ridicată de Societatea Comercială "Mono View Fruct" - S.R.L. din Afumați, județul Ilfov, cu ocazia soluționării unei plângeri contravenționale.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că prevederile art. 3, art. 8 lit. k) și

art. 14 din Legea nr. 656/2002

încalcă dispozițiile constituționale ale art. 45 referitoare la libertatea economică și ale art. 135 alin. (1) referitoare la economia de piață, deoarece impun administratorului unei societăți comerciale să angajeze o persoană căreia să-i achite drepturi salariale și care să facă servicii unei autorități publice, și anume Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor. Totodată, obligarea salariaților să informeze această persoană, atunci când au suspiciuni că o operațiune ce urmează să fie efectuată are ca scop spălarea banilor sau finanțarea actelor de terorism, promovează delațiunea ca obligație de serviciu, instituind un sistem similar cu cel din perioada comunistă. De asemenea, consideră că prevederile

art. 5 alin. 2 lit. c) din Ordonanța Guvernului nr. 15/1996 , prin stabilirea unui plafon maxim al plăților în numerar pe care le pot efectua persoanele juridice, aduc atingere dispozițiilor constituționale ale art. 16 alin. (1) referitoare la egalitatea în drepturi, ale art. 44 alin. (2) teza întâi privind dreptul de proprietate privată, ale art. 45 referitoare la libertatea economică, ale art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, ale art. 124 alin. (2) referitoare la unicitatea, imparțialitatea și egalitatea justiției și ale art. 135 alin. (1) și alin. (2) lit. a) privind economia de piață, întrucât instituie o nouă piedică în operațiunile de plăți în numerar între operatorii economici. Restricția privește doar plățile fragmentate către furnizorii de bunuri și servicii pentru facturile a căror valoare este mai mare de 50.000.000 lei, nu și plățile unor taxe sau impozite către stat, ceea ce creează o discriminare în favoarea societăților bancare, care încasează comisioanele aferente fiecărei operațiuni în parte. Totodată, această restricție, care încalcă dreptul operatorilor economici de a dispune liber asupra proprietății private și de a hotărî în ce mod înțeleg să-și achite obligațiile către terți, nu se justifică prin interesul național, nu respectă libertatea comerțului și nici principiul proporționalității.

Judecătoria Buftea apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece prevederile de lege criticate nu aduc nicio atingere dispozițiilor din Constituție invocate de autorul excepției.

Potrivit

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 3, art. 8 lit. k) și

art. 14 din Legea nr. 656/2002

pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor, precum și pentru instituirea unor măsuri de prevenire și combatere a finanțării actelor de terorism, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 904 din 12 decembrie 2002, modificate și completate prin

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 53/2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 333 din 30 aprilie 2008, și dispozițiile

art. 5 alin. 2 lit. c) din Ordonanța Guvernului nr. 15/1996

privind întărirea disciplinei financiar-valutare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 24 din 31 ianuarie 1996, modificate prin

Legea nr. 507/2004

pentru aprobarea

Ordonanței Guvernului nr. 94/2004

privind reglementarea unor măsuri financiare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.080 din 19 noiembrie 2004. Textele de lege criticate au următorul cuprins:

-

Articolul 3

din Legea nr. 656/2002 : "(1) De îndată ce salariatul unei persoane juridice sau una dintre persoanele fizice prevăzute la art. 8 are suspiciuni că o operațiune ce urmează să fie efectuată are ca scop spălarea banilor sau finanțarea actelor de terorism, va informa persoana desemnată conform art. 14 alin. (1), care va sesiza imediat Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor, denumit în continuare Oficiul. Persoana desemnată va analiza informațiile primite și va sesiza Oficiul cu privire la suspiciunile motivate rezonabil. Acesta va confirma primirea sesizării.

(1^1) Banca Națională a României, Comisia Națională a Valorilor Mobiliare, Comisia de Supraveghere a Asigurărilor sau Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private va informa de îndată Oficiul cu privire la autorizarea ori refuzul autorizării operațiunilor prevăzute la

art. 28 din Legea nr. 535/2004

privind prevenirea și combaterea terorismului, comunicând și motivul pentru care s-a dispus soluția respectivă.

(2) Dacă Oficiul consideră necesar, poate dispune, motivat, suspendarea efectuării operațiunii pe o perioadă de 48 de ore. În cazul în care cele 48 de ore se împlinesc într-o zi nelucrătoare, termenul se prorogă până la prima zi lucrătoare. Suma pentru care s-a dispus suspendarea operațiunii rămâne blocată în contul titularului până la expirarea perioadei pentru care s-a dispus suspendarea sau, după caz, până la dispunerea altei măsuri de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, în condițiile legii.

(3) Dacă Oficiul consideră că perioada prevăzută de alin. (2) nu este suficientă, poate solicita, motivat, înainte de expirarea acestui termen, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție prelungirea suspendării efectuării operațiunii cu cel mult 72 de ore. În cazul în care cele 72 de ore se împlinesc într-o zi nelucrătoare, termenul se prorogă până la prima zi lucrătoare. Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție poate autoriza o singură dată prelungirea solicitată sau, după caz, poate dispune încetarea suspendării operațiunii. Decizia Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție se comunică de îndată Oficiului.

(4) Oficiul trebuie să comunice persoanelor prevăzute la art. 8, în termen de 24 de ore, decizia de suspendare a efectuării operațiunii ori, după caz, măsura prelungirii acesteia, dispusă de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

(5) Dacă Oficiul nu a făcut comunicarea în termenul prevăzut la alin. (4), persoanele la care se referă art. 8 vor putea efectua operațiunea.

(6) Persoanele prevăzute la art. 8 ori persoanele desemnate potrivit dispozițiilor art. 14 alin. (1) vor raporta Oficiului, în cel mult 10 zile lucrătoare, efectuarea operațiunilor cu sume în numerar, în lei sau în valută, a căror limită minimă reprezintă echivalentul în lei a 15.000 euro, indiferent dacă tranzacția se realizează prin una sau mai multe operațiuni ce par a avea o legătură între ele.

(7) Prevederile alin. (6) se aplică și transferurilor externe în și din conturi pentru sume a căror limită minimă reprezintă echivalentul în lei a 15.000 euro.

(8) Persoanele prevăzute la art. 8 lit. e) și f) nu au obligația de a raporta către Oficiu informațiile pe care le primesc sau pe care le obțin de la unul dintre clienții lor în cursul determinării situației juridice a acestuia ori al apărării sau reprezentării acestuia în cadrul unor proceduri judiciare ori în legătură cu acestea, inclusiv al acordării de consultanță cu privire la declanșarea unor proceduri judiciare, potrivit legii, indiferent dacă aceste informații au fost primite sau obținute înainte, în timpul ori după încheierea procedurilor.

(9) Forma și conținutul raportului pentru operațiunile prevăzute la alin. (1), (6) și (7) vor fi stabilite prin decizie a plenului Oficiului, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi. Raportările prevăzute la alin. (6) și (7) se transmit Oficiului o dată la 10 zile lucrătoare, în baza unei metodologii de lucru elaborate de Oficiu.

(10) În cazul persoanelor prevăzute la art. 8 lit. e) și f), raportările se fac către persoanele desemnate de către structurile de conducere ale profesiilor liberale, care au obligația de a le transmite Oficiului în cel mult 3 zile de la primire. Informațiile se transmit Oficiului nealterate.

(11) Autoritatea Națională a Vămilor comunică lunar Oficiului toate informațiile pe care le deține, potrivit legii, în legătură cu declarațiile persoanelor fizice privind numerarul în valută și/sau în monedă națională, care este egal sau depășește limita stabilită prin Regulamentul (CE) nr. 1.889/2005 al Parlamentului European și al Consiliului privind controlul numerarului la intrarea sau la ieșirea din Comunitate, deținute de acestea la intrarea sau ieșirea din Comunitate. Autoritatea Națională a Vămilor va comunică Oficiului de îndată, dar nu mai târziu de 24 de ore, toate informațiile legate de suspiciunile de spălare de bani sau finanțare a terorismului ce sunt identificate în cursul activității specifice.

(12) Sunt exceptate de la obligațiile de raportare prevăzute la alin. (6) următoarele operațiuni derulate în nume și pe cont propriu: între instituții de credit, între instituții de credit și Banca Națională a României, între instituții de credit și trezoreria statului, între Banca Națională a României și trezoreria statului. Prin hotărâre a Guvernului se pot stabili, la propunerea plenului Oficiului, și alte exceptări de la cerințele de raportare prevăzute la alin. (6), pe durată determinată.";

-

Articolul 8

lit. k) din Legea nr. 656/2002 : "Intră sub incidența prezentei legi următoarele persoane fizice sau juridice: [...] k) alte persoane fizice sau juridice care comercializează bunuri și/sau servicii, numai în măsura în care acestea au la bază operațiuni cu sume în numerar, în lei sau în valută, a căror limită minimă reprezintă echivalentul în lei a 15.000 euro, indiferent dacă tranzacția se execută printr-o singură operațiune sau prin mai multe operațiuni ce par a avea o legătură între ele.";

-

Articolul 14

din Legea nr. 656/2002 : "(1) Persoanele juridice prevăzute la art. 8 vor desemna una sau mai multe persoane care au responsabilități în aplicarea prezentei legi, ale căror nume vor fi comunicate Oficiului, împreună cu natura și cu limitele responsabilităților menționate.

(1^1) Persoanele prevăzute la art. 8 lit. a)-d), g)-j), precum și structurile de conducere ale profesiilor liberale prevăzute la art. 8 lit. e) și f) vor desemna una sau mai multe persoane care au responsabilități în aplicarea prezentei legi, ale căror nume vor fi comunicate Oficiului, cu precizarea naturii și limitelor responsabilităților încredințate, și vor stabili politici și proceduri adecvate în materie de cunoaștere a clientelei, de raportare, de păstrare a evidențelor secundare sau operative, de control intern, evaluare și gestionare a riscurilor, managementul de conformitate și comunicare, pentru a preveni și a împiedica operațiunile suspecte de spălarea banilor sau finanțarea terorismului, asigurând instruirea corespunzătoare a angajaților. Instituțiile de credit și instituțiile financiare au obligația de a desemna un ofițer de conformitate subordonat conducerii executive, care coordonează implementarea politicilor și procedurilor interne pentru aplicarea prezentei legi.

(2) Persoanele desemnate conform alin. (1) și (1^1) răspund pentru îndeplinirea sarcinilor stabilite în aplicarea prezentei legi.

(3) Dispozițiile alin. (1), (1^1) și (2) nu sunt aplicabile persoanelor fizice și juridice prevăzute la art. 8 lit. k).

(4) Instituțiile de credit și instituțiile financiare trebuie să informeze toate sucursalele și filialele lor situate în state terțe asupra politicilor și procedurilor stabilite potrivit alin. (1^1).";

-

Articolul 5

alin. 2 lit. c) din Ordonanța Guvernului nr. 15/1996 : "Prin excepție de la prevederile alineatului precedent persoanele juridice pot efectua plăți în numerar în următoarele cazuri: [... ] c) plăți către persoane juridice în limita unui plafon zilnic maxim de 100.000.000 lei, plățile către o singură persoană juridică fiind admise în limita unui plafon zilnic în sumă de 50.000.000 lei. Sunt interzise plățile fragmentate în numerar către furnizorii de bunuri și servicii, pentru facturile a căror valoare este mai mare de 50.000.000 lei. Se admit plăți către o singură persoană juridică în limita unui plafon zilnic în numerar în sumă de 100.000.000 lei, în cazul plăților către rețelele de magazine de tipul Cash&Carry, care sunt organizate și funcționează în baza legislației în vigoare. Sunt interzise plățile fragmentate în numerar către astfel de magazine, pentru facturile a căror valoare este mai mare de 100.000.000 lei."

În susținerea neconstituționalității acestor prevederi de lege, autorul excepției invocă încălcarea dispozițiilor constituționale ale art. 16 alin. (1) referitoare la egalitatea în drepturi, ale art. 44 alin. (2) teza întâi privind dreptul de proprietate privată, ale art. 45 referitoare la libertatea economică, ale art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, ale art. 124 alin. (2) referitoare la unicitatea, imparțialitatea și egalitatea justiției și ale art. 135 alin. (1) și alin. (2) lit. a) privind economia de piață.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că prevederile art. 3, art. 8 lit. k) și

art. 14 din Legea nr. 656/2002

și ale

art. 5 alin. (2) lit. c) din Ordonanța Guvernului nr. 15/1996

au mai fost supuse controlului de constituționalitate, prin raportare la aceleași dispoziții din Legea fundamentală invocate și în prezenta cauză și față de critici similare.

Astfel, prin

Decizia nr. 635 din 3 octombrie 2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 886 din 31 octombrie 2006,

Decizia nr. 464 din 17 mai 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 390 din 8 iunie 2007, și

Decizia nr. 71 din 5 februarie 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 152 din 28 februarie 2008, Curtea a respins excepția de neconstituționalitate a textelor din

Legea nr. 656/2002

supuse controlului de constituționalitate, reținând că, în vederea realizării scopului

Legii nr. 656/2002 , care constă în prevenirea și combaterea spălării banilor, precum și a finanțării actelor de terorism, legiuitorul a prevăzut în cuprinsul acesteia o serie de obligații ce revin persoanelor care intră sub incidența sa, expres prevăzute la art. 8 din lege. Una dintre aceste obligații este cea reglementată de art. 14 alin. (1) din același act normativ și constă în desemnarea uneia sau mai multor persoane care au responsabilități în aplicarea

Legii nr. 656/2002 , ale căror nume vor fi comunicate Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor, împreună cu natura și cu limitele responsabilităților menționate. Instituirea acestei obligații s-a realizat în scopul protejării unui interes general, și anume prevenirea și combaterea spălării banilor, și nu aduce atingere cu nimic principiilor economiei de piață.

În același sens este și

Decizia nr. 1.268 din 25 noiembrie 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 850 din 17 decembrie 2008.

Totodată, prin

Decizia nr. 394 din 13 aprilie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 334 din 20 mai 2010, Curtea a respins ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 5 alin. 2 lit. c) din Ordonanța Guvernului nr. 15/1996 , reținând că dispozițiile de lege criticate se aplică în mod egal tuturor persoanelor juridice care efectuează plăți și încasări în numerar, fără privilegii și fără discriminări. Băncile, ca mijlocitori de plăți și încasări între operatori economici, nu se află în aceeași situație cu celelalte persoane juridice, iar comisionul reprezintă o plată pentru serviciile efectuate. În ceea ce privește pretinsa poziție privilegiată a statului, Curtea a reținut că

art. 5 alin. 2 lit. c) din Ordonanța Guvernului nr. 15/1996

nu creează o situație privilegiată pentru stat, ci asigură îndeplinirea obligațiilor constituționale ce îi revin acestuia.

De asemenea, Curtea a stabilit că, potrivit prevederilor art. 45 din Constituție, accesul persoanei la o activitate economică și libera inițiativă pot fi exercitate numai în condițiile legii. Or, dispozițiile de lege supuse controlului de constituționalitate nu îngrădesc în niciun fel exercițiul dreptului de acces la o activitate economică și nici pe cel al liberei inițiative, reglementând doar condițiile în care pot fi efectuate plățile și încasările în numerar.

În fine, Curtea a reținut că dreptul de proprietate, așa cum este consacrat de dispozițiile art. 44 alin. (1) din Constituție, nu este un drept absolut, limitele și conținutul dreptului de proprietate fiind stabilite prin lege. Astfel, legiuitorul ordinar este competent să stabilească cadrul juridic pentru exercitarea atributelor dreptului de proprietate, în accepțiunea principială conferită de Constituție, în așa fel încât să nu vină în coliziune cu interesele generale sau cu interesele particulare legitime ale altor subiecte de drept, instituind astfel niște limitări rezonabile în valorificarea acestuia ca drept subiectiv garantat. Prevederile de lege criticate nu fac decât să dea expresie acestui text din Constituție, stabilind cadrul exercitării dreptului de proprietate în acord cu necesitatea stabilirii unei ordini în operațiunile financiare desfășurate de către persoanele juridice, a căror monitorizare facilitează evidența circulației monetare, între altele, și pentru a preveni eventualele acte de evaziune fiscală.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, soluția de respingere a excepției de neconstituționalitate pronunțată de Curte prin deciziile mai sus menționate, precum și considerentele care au fundamentat-o își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3, art. 8 lit. k) și

art. 14 din Legea nr. 656/2002

pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor, precum și pentru instituirea unor măsuri de prevenire și combatere a finanțării actelor de terorism și ale

art. 5 alin. 2 lit. c) din Ordonanța Guvernului nr. 15/1996

privind întărirea disciplinei financiar-valutare, excepție ridicată de Societatea Comercială "Mono View Fruct" - S.R.L. din Afumați, județul Ilfov, în Dosarul nr. 3.917/94/2010 al Judecătoriei Buftea.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 22 septembrie 2011.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Oana Cristina Puică

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.