Decizia nr. 735/2008

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Iuliana Nedelcu - procuror

Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 64 alin. 1 lit. a), b), c) și art. 71 alin. 1 din Codul penal, excepție ridicată de Liviu Ștefan Predoiu, Gheorghe Raită și Ștefan Preda în Dosarul nr. 5.161/121/2006 al Curții de Apel Galați - Secția de minori și familie, de Valerică Pantus și Tudorel Batca (Bîtca) în Dosarul nr. 1.950/231/2006 al Curții de Apel Galați - Secția penală, de Marinică Roznovăț în Dosarul nr. 7/121/2005 al Curții de Apel Galați - Secția penală, de Violeta Șerpaz în Dosarul nr. 4.712/121/2007 al Curții de Apel Galați - Secția penală și de Gheorghe Balîc (Balâc) în Dosarul nr. 16/121/2005 al Curții de Apel Galați - Secția penală.

La apelul nominal se prezintă un angajat al părții Societatea Comercială "Zen Turism" - S.R.L. Ilfov, care însă nu are niciun fel de împuternicire din partea societății. Se constată lipsa celorlalte părți, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Curtea, având în vedere că excepțiile de neconstituționalitate ridicate în dosarele nr. 563D/2008, nr. 911D/2008, nr. 1.017D/2008, nr. 1.033D/2008 și nr. 1.170D/2008 au conținut identic, pune în discuție, din oficiu, problema conexării cauzelor.

Reprezentantul Ministerului Public, având în vedere dispozițiile art. 164 din Codul de procedură civilă, nu se opune conexării dosarelor.

Curtea, în temeiul dispozițiilor

art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 911D/2008, nr. 1.017D/2008, nr. 1.033D/2008 și nr. 1.170D/2008 la Dosarul nr. 563D/2008, care este primul înregistrat.

Cauza se află în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:

Prin încheierile din 21 februarie 2008, 25 martie 2008, 3 aprilie 2008 și 21 aprilie 2008, pronunțate în dosarele nr. 5.161/121/2006, nr. 1.950/231/2006, nr. 7/121/2005, nr. 4.712/121/2007 și nr. 16/121/2005, Curtea de Apel Galați - Secția de minori și familie și, respectiv, Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 64 alin. 1 lit. a), b), c) și art. 71 alin. 1 din Codul penal.

Excepția a fost ridicată, în dosarele de mai sus, de Liviu Ștefan Predoiu, Gheorghe Raită, Ștefan Preda, Valerică Pantus, Tudorel Batca (Bîtca), Marinică Roznovăț, Violeta Șerpaz și Gheorghe Balîc (Balâc).

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin că prevederile legale menționate încalcă dispozițiile constituționale ale art. 36 alin. (1) referitoare la dreptul de vot al cetățenilor și ale art. 53 referitoare la Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, deoarece interzicerea dreptului de a alege se transpune într-o măsura disproporționată față de situația care a determinat-o și nu este necesară într-o societate democratică, unde toți cetățenii cu drept de vot trebuie să-și exercite această posibilitate chiar dacă au fost condamnați.

Curtea de Apel Galați - Secția de minori și familie opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

Curtea de Apel Galați - Secția penală opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

Potrivit

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Avocatul Poporului apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece stabilirea de către legiuitor a unor criterii de individualizare a pedepsei are ca scop tocmai adaptarea pedepsei la nevoile de apărare socială, în raport de asemenea situații diferite: gravitatea concretă sau abstractă a infracțiunii, periculozitatea infractorului etc. Evident, restrângerea unor drepturi ca urmare a interzicerii exercitării lor o anumită perioadă de timp, strict limitată prin hotărârea de condamnare, nu poate fi dispusă decât cu scopul de ansamblu și finalitatea specifică a fiecărei pedepse, determinată de mecanismul ce realizează individualizarea acesteia.

De aceea, alegerea de către judecător a drepturilor ce trebuie interzise, precum și determinarea perioadei de timp în care să nu fie exercitate, ca modalitate concretă de aplicare a pedepsei complementare, constituie, alături de pedeapsa principală dispusă, mijlocul de realizare a individualizării sancțiunii penale.

De asemenea, dispozițiile legale criticate reprezintă concretizarea prevederilor art. 36 alin. (2) din Legea fundamentală, potrivit cărora nu au drept de vot persoanele condamnate, prin hotărâre judecătorească definitivă, la pierderea drepturilor electorale. Mai mult, restrângerea cu titlu de pedeapsă a exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți este permisă, așa cum prevede art. 53 din Constituție, pentru apărarea ordinii publice, a drepturilor și a libertăților cetățenilor. Instituirea pedepselor aplicabile și a condițiilor de aplicare și executare a acestora, fie ele pedepse principale, complementare sau accesorii constituie atributul exclusiv al legiuitorului. Faptul că prin lege s-a prevăzut că o persoană condamnată la o pedeapsă privativă de libertate este totodată condamnată și la interzicerea drepturilor limitativ prevăzute în art. 64 din Codul penal, până la executarea în întregime a pedepsei principale sau până la considerarea ca executată, reprezintă o opțiune de politică penală a legiuitorului.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională constată că a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 64 alin. 1 lit. a), b), c) cu denumirea marginală Interzicerea unor drepturi și art. 71 alin. 1 cu denumirea marginală Conținutul și modul de executare a pedepsei accesorii, ambele din Codul penal, care au următorul conținut:

- Art. 64 alin. 1 lit. a), b) și c): "Pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi constă în interzicerea unuia sau unora din următoarele drepturi:

a) dreptul de a alege și de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice;

b) dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat;

c) dreptul de a ocupa o funcție sau de a exercita o profesie ori de a desfășura o activitate, de natura aceleia de care s-a folosit condamnatul pentru săvârșirea infracțiunii;";

- Art. 71 alin. 1: "Pedeapsa accesorie constă în interzicerea drepturilor prevăzute în art. 64. Condamnarea la pedeapsa detențiunii pe viață sau a închisorii atrage de drept interzicerea drepturilor prevăzute în art. 64 lit. a)-c) din momentul în care hotărârea de condamnare a rămas definitivă și până la terminarea executării pedepsei, până la grațierea totală sau a restului de pedeapsă ori până la împlinirea termenului de prescripție a executării pedepsei.".

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că prin

Decizia nr. 184 din 14 iunie 2001 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 509 din 28 august 2001, a respins ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 64 și

art. 71 din Codul penal, și prin Decizia nr. 438 din 15 aprilie 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 354 din 8 mai 2008, a respins ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 64 alin. 1 lit. a) teza întâi din Codul penal, pentru considerentele acolo arătate, care, deoarece nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 64 alin. 1 lit. a), b), c) și art. 71 alin. 1 din Codul penal, excepție ridicată de Liviu Ștefan Predoiu, Gheorghe Raită și Ștefan Preda în Dosarul nr. 5.161/121/2006 al Curții de Apel Galați - Secția de minori și familie, de Valerică Pantus și Tudorel Batca (Bîtca) în Dosarul nr. 1.950/231/2006 al Curții de Apel Galați - Secția penală, de Marinică Roznovăț în Dosarul nr. 7/121/2005 al Curții de Apel Galați - Secția penală, de Violeta Șerpaz în Dosarul nr. 4.712/121/2007 al Curții de Apel Galați - Secția penală și de Gheorghe Balîc (Balâc) în Dosarul nr. 16/121/2005 al Curții de Apel Galați - Secția penală.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 24 iunie 2008.