Decizia nr. 284/2017

Valer Dorneanu

- președinte

Marian Enache

- judecător

Petre Lăzăroiu

- judecător

Mircea Ștefan Minea

- judecător

Daniel Marius Morar

- judecător

Mona-Maria Pivniceru

- judecător

Livia Doina Stanciu

- judecător

Simona-Maya Teodoroiu

- judecător

Varga Attila

- judecător

Andreea Costin

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminița Nicolescu.

1.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 200 alin. (3)

și

(4) din Codul de procedură civilă , excepție ridicată Societatea „Grand Transport“ - S.R.L. din comuna Runcu, județul Dâmbovița, în Dosarul nr. 8.216/315/2015/a1 al Judecătoriei Târgoviște și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 942D/2016.

2.

La apelul nominal lipsește autorul excepției de neconstituționalitate. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, apreciind că nu au intervenit elemente noi, de natură a schimba jurisprudența constantă a Curții în această materie.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

4.

Prin Încheierea din 19 aprilie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 8.216/315/2015/a1, Judecătoria Târgoviște a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 200 alin. (3)

și

(4) din Codul de procedură civilă , excepție ridicată de Societatea „Grand Transport“ - S.R.L. din comuna Runcu, județul Dâmbovița, într-o cauză având ca obiect soluționarea cererii de reexaminare formulate împotriva încheierii de anulare a cererii de chemare în judecată.

5.

În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că dispozițiile legale criticate lasă la aprecierea unei persoane anularea cererii de chemare în judecată, îngrădind reclamantului accesul liber la justiție. Se arată că accesul liber la justiție se face în fața instanței de judecată și nu în procedura administrativă a analizării existenței sau inexistenței unor documente sau mențiuni la dosar, precum și a înțelegerii modului de exprimare a reclamantei în cererea de chemare în judecată.

6.

Judecătoria Târgoviște apreciază că textele legale criticate sunt constituționale. Arată că stabilirea unor condiționări pentru introducerea acțiunilor în justiție nu constituie o încălcare a accesului liber la justiție. Invocă jurisprudența Curții Constituționale, respectiv

Decizia nr. 266 din 7 mai 2014

sau

Decizia nr. 66 din 11 februarie 2014 . De asemenea, menționează și Decizia de inadmisibilitate din 15 aprilie 2014, pronunțată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Cauza Lefter împotriva României.

7.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

8.

Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

9.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile

Constituției , precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

10.

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor

art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale

art. 1 alin. (2) , ale

art. 2 ,

3 ,

10

și

29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

11.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile

art. 200 alin. (3)

și

(4) din Codul de procedură civilă , texte de lege care are următorul cuprins:

(3)

Când cererea nu îndeplinește cerințele prevăzute la

art. 194-197 , reclamantului i se vor comunica în scris lipsurile, cu mențiunea că, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării, trebuie să facă completările sau modificările dispuse, sub sancțiunea anulării cererii. Se exceptează de la această sancțiune obligația de a se desemna un reprezentant comun, caz în care sunt aplicabile dispozițiile

art. 202 alin. (3) .

(4)

Dacă obligațiile privind completarea sau modificarea cererii nu sunt îndeplinite în termenul prevăzut la alin. (3), prin încheiere, dată în camera de consiliu, se dispune anularea cererii.

12.

În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale

art. 21

privind accesul liber la justiție.

13.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că s-a pronunțat în numeroase rânduri asupra dispozițiilor legale criticate, constatând constituționalitatea acestora, în acest sens reținându-se, cu titlu de exemplu,

Decizia nr. 264 din 10 mai 2016 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 508 din 6 iulie 2016,

Decizia nr. 583 din 29 septembrie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 857 din 18 noiembrie 2015 sau

Decizia nr. 479 din 21 noiembrie 2013 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 59 din 23 ianuarie 2014.

14.

Curtea a reținut că scopul instituirii procedurii de regularizare a cererii de chemare în judecată este remedierea lipsurilor acțiunii introductive, astfel încât, la momentul demarării procedurii de fixare a primului termen de judecată, aceasta să cuprindă toate elementele prevăzute de

art. 194 din Codul de procedură civilă . În această modalitate, legiuitorul a asigurat respectarea principiului celerității, dar și a dreptului la un proces echitabil și la judecarea cauzei într-un termen rezonabil. O astfel de procedură nu este de natură să afecteze însăși esența dreptului protejat, având în vedere că este însoțită de garanția conferită de dreptul de a formula o cerere de reexaminare prevăzută de

art. 200 alin. (5) din Codul de procedură civilă . În plus, instanța de judecată se pronunță asupra unei probleme ce privește exclusiv buna administrare a justiției. Dispozițiile legale criticate de autoarea excepției de neconstituționalitate nu sunt de natură a aduce atingere dreptului la un proces echitabil, întrucât procedura regularizării nu vizează judecarea pe fond a cererii introductive și nu se referă la drepturile civile, ci numai la aspectele de legalitate, a căror examinare nu face necesară o dezbatere, cu citarea părților (a se vedea, în acest sens,

Decizia nr. 479 din 21 noiembrie 2013 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 59 din 23 ianuarie 2014).

15.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a schimba jurisprudența Curții Constituționale, soluția și considerentele deciziilor menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.

16.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul

art. 146 lit. d)

și al

art. 147 alin. (4) din Constituție , al

art. 1-3 , al

art. 11 alin. (1) lit. A. d)

și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Societatea „Grand Transport“ - S.R.L. din comuna Runcu, județul Dâmbovița, în Dosarul nr. 8.216/315/2015/a1 al Judecătoriei Târgoviște și constată că dispozițiile

art. 200 alin. (3)

și

(4) din Codul de procedură civilă

sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Târgoviște și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 4 mai 2017.