Decizia nr. 202/2000

Lucian Mihai - președinte

Costica Bulai - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Ioan Muraru - judecător

Nicolae Popa - judecător

Lucian Stangu - judecător

Florin Bucur Vasilescu - judecător

Romul Petru Vonica - judecător

Paula C. Pantea - procuror

Gabriela Dragomirescu - magistrat-asistent

Pe rol se afla soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor

art. 29 alin. (1) din Legea nr. 64/1995

privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului, republicată, excepție ridicată de Societatea Comercială "Ontiu Invest" - S.A. din Baia Mare în Dosarul nr. 1.490/2000 al Tribunalului Maramures.

La apelul nominal se constata lipsa părților: Societatea Comercială "Ontiu Invest" - S.A. din Baia Mare, Camera de Comerț și Industrie Maramures și Societatea Comercială "Solac Electrocasnice" - S.R.L. din București, față de care procedura de citare este legal Îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul Ministerului Public solicita respingerea excepției ca nefondata, deoarece apreciază ca

art. 29 alin. (1) din Legea nr. 64/1995 , republicată, nu contravine prevederilor constituționale.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constata următoarele:

Prin Încheierea din 29 iunie 2000, pronunțată în Dosarul nr. 1.490/2000, Tribunalul Maramures a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 29 alin. (1) din Legea nr. 64/1995

privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului, republicată, excepție ridicată de Societatea Comercială "Ontiu Invest" - S.A. din Baia Mare într-un litigiu având ca obiect cererea formulată de Societatea Comercială "Solac Electrocasnice" - S.R.L. din București pentru deschiderea procedurii de faliment împotriva autorului excepției de neconstituționalitate.

În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține ca dispozițiile

art. 29 alin. (1) din Legea nr. 64/1995 , republicată, sunt neconstituționale, deoarece contravin prevederilor art. 41 alin. (1) și (2), art. 49, 51, 54 și ale art. 134 alin. (2) lit. a) din Constituție. În legătură cu încălcarea art. 41 alin. (1) și (2) din Constituție se arata ca prin formularea sa generală textul criticat nu garantează dreptul de proprietate și restrânge exercițiul unor drepturi și al unor libertăți, "fără a se impune, drepturi garantate de normele de drept comun, în vigoare, care sunt substituite de legea specială", contravenind astfel și prevederilor constituționale ale art. 49. Se mai considera ca

art. 29 alin. (1) din Legea nr. 64/1995 , republicată, încalcă, de asemenea, art. 51 și 54 din Constituție, întrucât "anihileaza sau se substituie prevederilor Codului de procedura civilă, Codului civil și Codului comercial privind recuperarea unor debite, creanțe prin obținerea unui titlu executor" și "da posibilitatea unei persoane de rea credința sa încalce drepturile și libertățile celorlalți". Se arata, de asemenea, ca textul criticat, care permite lichidarea unei societăți comerciale pentru o sumă modica, contravine art. 134 alin. (2) lit. a) din Constituție privind libertatea comerțului și protecția concurentei loiale.

Tribunalul Maramures, exprimandu-și opinia, apreciază ca excepția este neîntemeiată, deoarece încetarea de plati nu este condiționată nici de întinderea sumei datorate și nici de numărul creditorilor, iar libertatea comerțului presupune comercianți viabili care pot să facă fața obligațiilor de plată. Se mai arata ca prin declanșarea procedurii falimentului nu se ajunge imediat și de fiecare data la radierea societății comerciale din registrul comerțului.

Potrivit prevederilor

art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

Guvernul, în punctul sau de vedere, apreciază ca excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece "textul invocat nu urmărește lichidarea debitorului, ci se margineste a da creditorilor dreptul de a cere deschiderea procedurii împotriva debitorilor aflați în încetare de plati. Textul nu se aplică automat, ci constituie numai începutul unei proceduri al carei scop principal este onorarea creanțelor comerciale".

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile

Legii nr. 47/1992 , retine următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competența, potrivit dispozițiilor art. 144 lit. c) din Constituție precum și ale art. 1 alin. (2),

art. 2, 3, 12 și 23 din Legea nr. 47/1992 , republicată, să soluționeze excepția de neconstituționalitate ridicată.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile

art. 29 alin. (1) din Legea nr. 64/1995

privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului, republicată, potrivit cărora "Orice creditor, care are o creanta certa lichidă și exigibilă, poate introduce la tribunal o cerere împotriva unui debitor care, timp de cel puțin 30 de zile, a încetat plățile".

Autorul excepției de neconstituționalitate considera ca dispozițiile acestui text de lege, ce dau posibilitatea oricărui creditor care are o creanta certa, lichidă și exigibilă sa formuleze la tribunal cerere introductivă împotriva unui debitor care a încetat plățile timp de cel puțin 30 de zile, contravin art. 41 alin. (1) și (2), art. 49, 51, 54 și art. 134 alin. (2) lit. a) din Constituție, care prevăd:

- Art. 41 alin. (1) și (2): "(1) Dreptul de proprietate, precum și creanțele asupra statului, sunt garantate. Conținutul și limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege.

(2) Proprietatea privată este ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular. Cetățenii străini și apatrizii nu pot dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor.",

- Art. 49: "(1) Exercițiul unor drepturi sau al unor libertăți poate fi restrâns numai prin lege și numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea siguranței naționale, a ordinii, a sănătății ori a moralei publice, a drepturilor și a libertăților cetățenilor; desfășurarea instrucției penale; prevenirea consecințelor unei calamitati naturale ori ale unui sinistru deosebit de grav.

(2) Restrangerea trebuie să fie proporțională cu situația care a determinat-o și nu poate atinge existenta dreptului sau a libertății.";

- Art. 51: "Respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie.";

- Art. 54: "Cetățenii români, cetățenii străini și apatrizii trebuie să-și exercite drepturile și libertățile constituționale cu buna-credința, fără sa încalce drepturile și libertățile celorlalți.";

- Art. 134 alin. (2) lit. a): "Statul trebuie să asigure:

a) libertatea comerțului, protecția concurentei loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producție;".

Examinând excepția de neconstituționalitate ridicată, Curtea Constituțională constata ca aceasta este neîntemeiată și urmează să fie respinsă.

O prima critica de neconstituționalitate consta în susținerea potrivit căreia

art. 29 alin. (1) din Legea nr. 64/1995 , republicată, are o formulare generală și restrânge exercițiul unor drepturi și al unor libertăți care sunt garantate de normele dreptului comun, incalcandu-se astfel dispozițiile art. 41 alin. (1) și (2) și ale art. 49 din Constituție.

Curtea Constituțională constata ca textul de lege criticat reglementează dreptul oricărui creditor de a formula cerere introductivă de deschidere a procedurii reorganizării judiciare împotriva unui debitor care timp de cel puțin 30 de zile a încetat plățile. Introducerea cererii la tribunal nu determina în mod automat restrangerea exercițiului unor drepturi ale debitorului sau executarea silită a debitului și nici, asa cum susține autorul excepției, lichidarea unei societăți comerciale, ci este începutul unei proceduri de reorganizare judiciară administrate de judecătorul-sindic. Aceasta deoarece scopul

Legii nr. 64/1995 , republicată, este, potrivit art. 2 "[...] instituirea unei proceduri pentru plata pasivului debitorului, în încetare de plati, fie prin reorganizarea întreprinderii și activității acestuia sau prin lichidarea unor bunuri din averea lui până la acoperirea pasivului, fie prin faliment".

Ca atare, procedura reorganizării judiciare și a falimentului este o procedură specială de executare silită aplicabilă unui debitor care a încetat plățile timp de cel puțin 30 de zile, procedura prin care se urmărește și realizarea unei egalitati între creditori, întrucât fiecare dintre aceștia are dreptul la urmărirea debitorului sau. Or, dacă în materie comercială ar fi aplicabilă, asa cum susține autorul excepției, procedura de drept comun prevăzută de Codul de procedură civilă pentru executarea silită, numai o parte din creditori și-ar putea realiza creanțele, și anume cei care au solicitat mai întâi executarea silită, ceea ce nu ar fi echitabil.

De altfel, Curtea constata ca procedura prevăzută de

Legea nr. 64/1995

este instituită și în interesul debitorului, care în acest mod este supus unei singure urmăriri silite, iar nu câte uneia sau chiar mai multor executări silite efectuate de fiecare creditor.

Asa fiind, Curtea respinge susținerile autorului excepției de neconstituționalitate referitoare la încălcarea prevederilor art. 49 din Constituție, întrucât debitorul își păstrează pe deplin exercițiul drepturilor sale, dacă își declara intenția de reorganizare și de plată a creanțelor.

Pentru aceleași considerente urmează să fie respinsă și susținerea potrivit căreia

art. 29 alin. (1) din Legea nr. 64/1995 , republicată, încalcă art. 41 alin. (1) și (2) din Constituție.

Curtea nu poate retine nici critica referitoare la încălcarea art. 51 din Constituție, conform căruia "Respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie", ci constata ca, dimpotriva, aceasta dispoziție constituțională a fost respectata prin aplicarea

art. 29 alin. (1) din Legea nr. 64/1995 . republicată.

Autorul excepției de neconstituționalitate mai susține ca textul criticat, având o formulare generală, "da posibilitatea unei persoane de rea-credința sa încalce drepturile și libertățile celorlalți", ceea ce ar contraveni art. 54 din Constituție. Analizând aceasta sustinere, Curtea retine ca dispozițiile acestui text constituțional nu sunt incidente în cauza. Într-adevăr, art. 54 prevede obligativitatea pentru cetățenii români, cetățenii străini și apatrizi de a-și exercită cu buna-credința drepturile și libertățile constituționale fără sa încalce drepturile și libertățile celorlalți. Or, în speta este vorba despre exercitarea unui drept de natura legală, iar nu constituțională.

Cea de-a patra critica formulată consta în aceea ca dispozițiile ce fac obiectul excepției de neconstituționalitate încalcă prevederile art. 134 alin. (2) lit. a) din Constituție, potrivit cărora "Statul trebuie să asigure: a) libertatea comerțului, protecția concurentei loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producție". Și aceasta sustinere urmează să fie respinsă. Curtea retine ca textul de lege criticat reglementează dreptul creditorului de a cere deschiderea procedurii prevăzute de

Legea nr. 64/1995 , republicată, împotriva debitorului aflat în încetare de plati timp de cel puțin 30 de zile, în contextul în care, asa cum s-a arătat deja, scopul legii este instituirea unei proceduri pentru plata pasivului debitorului aflat în încetare de plati. În felul acesta se realizează respectarea întocmai a prevederilor art. 134 alin. (2) lit. a) din Constituție privind obligația statului de a asigura libertatea comerțului și protecția concurentei loiale.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) și al art. 145 alin. (2) din Constituție, precum și al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (3) și al

art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 29 alin. (1) din Legea nr. 64/1995

privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului, republicată, excepție ridicată de Societatea Comercială "Ontiu Invest" - S.A. din Baia Mare în Dosarul nr. 1.490/2000 al Tribunalului Maramures.

Definitivă și obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 17 octombrie 2000.

PRE$EDINTELE

CURȚII CONSTITUȚIONALE,

LUCIAN MIHAI

Magistrat-asistent,

Gabriela Dragomirescu