Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 328/2003

referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. III alin. (1) lit. a) din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991

prezumat în vigoare

Data actului
11 septembrie 2003
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 786 din 7 noiembrie 2003
Citat de
1 act
Citează
6 acte
Structură
0 articole · 7.577 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1

  • Legea nr. 169/1997 27 octombrie 1997 (prevederi anume) pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991

Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.

Costica Bulai - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Lucian Stangu - judecător

Ioan Vida - judecător

Florentina Balta - procuror

Maria Bratu - magistrat-asistent

Pe rol se afla soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. III alin. (1) lit. a) din Legea nr. 169/1997

pentru modificarea și completarea

Legii fondului funciar nr. 18/1991 , excepție ridicată de George Varlan în Dosarul nr. 8.148/2002 al Judecătoriei Focsani.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public solicita respingerea excepției ca neîntemeiată, arătând ca asupra constituționalității textelor ce fac obiectul excepției Curtea s-a mai pronunțat, respingând excepția.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constata următoarele:

Prin Încheierea din 24 martie 2003, pronunțată în Dosarul nr. 8.148/2002, Judecătoria Focsani a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. III alin. (1) lit. a) din Legea nr. 169/1997

pentru modificarea și completarea

Legii fondului funciar nr. 18/1991 , excepție ridicată de George Varlan.

În motivarea excepției se susține ca textele legale criticate contravin principiului neretroactivitatii legii consacrat de art. 15 alin. (2) din Constituție, deoarece sancțiunea nulității reglementată de acestea vizează și actele încheiate anterior intrării în vigoare a legii.

Instanța de judecată considera ca dispozițiile legale criticate sunt în deplina concordanta cu textele constituționale invocate de autorul excepției.

Potrivit

art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. De asemenea, în conformitate cu dispozițiile

art. 18^1 din Legea nr. 35/1997 , cu modificările ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al instituției Avocatul Poporului.

Președintele Camerei Deputaților, în punctul sau de vedere, considera ca dispozițiile

art. III alin. (1) lit. a) din Legea nr. 169/1997

sunt constituționale, întrucât ele nu fac decât să constate nulitatea actelor juridice încheiate cu nerespectarea legii în vigoare la acea data.

Guvernul, în punctul sau de vedere, arata ca dispozițiile legale criticate nu fac decât sa precizeze încă o dată sancțiunea nulității actelor încheiate cu încălcarea unor norme imperative. Pentru a exista retroactivitate ar trebui ca legea noua să se aplice situațiilor juridice anterioare intrării sale în vigoare. În consecința, apreciază ca textele legale criticate sunt constituționale, invocand în acest sens jurisprudenta Curții, care, prin Decizia nr. 392/1997, a constatat ca aceste dispoziții sunt constituționale.

Avocatul Poporului apreciază, de asemenea, ca textul de lege criticat nu face decât să constate nulitatea actelor juridice încheiate cu nerespectarea legii în vigoare la acea data. În consecința, considera ca aceste dispoziții sunt constituționale.

Președintele Senatului nu a comunicat punctul sau de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale președintelui Camerei Deputaților, Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile

Legii nr. 47/1992 , retine următoarele:

Curtea Constituțională este competența, potrivit dispozițiilor art. 144 lit. d) din Constituție, precum și celor ale art. 1 alin. (1),

art. 2, 3, 12 și 23 din Legea nr. 47/1992 , republicată, să soluționeze excepția de neconstituționalitate ridicată.

Excepția are ca obiect dispozițiile

art. III alin. (1) lit. a) din Legea nr. 169/1997

pentru modificarea și completarea

Legii fondului funciar nr. 18/1991 , al căror conținut este următorul:

"Art. III. - (1) Sunt lovite de nulitate absolută, potrivit dispozițiilor legislației civile aplicabile la data încheierii actului juridic, următoarele acte emise cu încălcarea prevederilor

Legii fondului funciar nr. 18/1991 :

a) actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate, în favoarea persoanelor fizice care nu erau îndreptățite, potrivit legii, la astfel de reconstituiri sau constituiri;"

Textul constituțional invocat în susținerea excepției este cel al art. 15 alin. (2), potrivit căruia: "Legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale mai favorabile."

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constata ca aceasta este neîntemeiată, urmând a fi respinsă.

Dispozițiile legale criticate prevăd ca sunt lovite de nulitate absolută, potrivit legislației civile aplicabile la data încheierii actului juridic, printre altele, actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate emise cu încălcarea prevederilor

Legii fondului funciar nr. 18/1991 , în favoarea persoanelor fizice care nu erau îndreptățite la asemenea reconstituiri sau constituiri.

Aceste dispoziții nu aduc nici o noutate din punct de vedere legislativ; ele nu fac decât sa precizeze încă o dată sancțiunea nulității actelor translative de proprietate încheiate cu încălcarea unor norme legale imperative. Or, cum un act nul nu poate produce efecte, el fiind desființat de la data încheierii, asemenea acte nu au putut sa constituie temeiuri ale dobândirii valabile a dreptului de proprietate. Pentru a exista retroactivitate ar fi trebuit ca noua reglementare să se aplice situațiilor juridice anterioare intrării sale în vigoare. În cazul de fața însă sancțiunea este aceeași, astfel încât continuitatea reglementării exclude, prin ipoteza, retroactivitatea celei noi.

În consecința, prevederile

art. III alin. (1) lit. a) din Legea nr. 169/1997 , care constata o nulitate preexistenta, nu contravin principiului neretroactivitatii legii prevăzut la art. 15 alin. (2) din Constituție.

De altfel, asupra constituționalității dispozițiilor ce fac obiectul excepției de fața Curtea s-a mai pronunțat, statuand prin Decizia nr. 296 din 6 noiembrie 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 39 din 21 ianuarie 2002, ca aceste dispoziții sunt constituționale.

Atât considerentele, cat și soluția din aceasta decizie sunt valabile și în cauza de fața, neintervenind elemente noi care să determine o reconsiderare a jurisprudenței Curții.

Fața de cele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) din Constituție, precum și al art. 13 alin. (1) lit. A.c) și al

art. 23 din Legea nr. 47/1992 , republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. III alin. (1) lit. a) din Legea nr. 169/1997

pentru modificarea și completarea

Legii fondului funciar nr. 18/1991 , excepție ridicată de George Varlan în Dosarul nr. 8.148/2002 al Judecătoriei Focsani.

Definitivă și obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 11 septembrie 2003.

PREȘEDINTE,
prof. univ. dr. COSTICA BULAI
Magistrat-asistent,
Maria Bratu

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.