Regulamentul din 27 iulie 2005

Cererea de autorizare, însoțită de actele care dovedesc îndeplinirea condițiilor prevăzute la art. 3 sau la art. 3^1 alin. (1) și (2) din lege, se depune la Registratura unică a Ministerului Justiției. Verificarea îndeplinirii condițiilor legale și emiterea autorizațiilor se realizează de Direcția publicitate mobiliară, notari publici, executori, traducători și interpreți din cadrul Ministerului Justiției, denumită în continuare direcția de specialitate.

În situațiile prevăzute la art. 3^1 din lege, direcția de specialitate va verifica documentele emise/eliberate de autoritatea competentă din statul membru al Uniunii Europene sau aparținând Spațiului Economic European de origine ori de proveniență a străinului.

În cazul în care există dubii cu privire la aceste documente, direcția de specialitate va solicita punctul de vedere al Direcției integrare europeană, cooperare euroatlantică și programe sau al Direcției drept internațional, cooperare judiciară și afaceri juridice externe.

În cazul în care va fi necesar se va contacta autoritatea străină indicată pe document pentru a confirma/infirma valabilitatea acestuia.

În situațiile prevăzute la art. 3^1 alin (2) din lege, diploma de licență sau echivalentă va fi recunoscută de către Centrul Național de Recunoaștere și Echivalare a Diplomelor din cadrul Ministerului Educației și Cercetării.

Străinul, cetățean al unui stat membru al Uniunii Europene sau aparținând Spațiului Economic European, va face dovada stabilirii în România cu carnetul de identitate sau cu legitimația de ședere temporară.

Interpreții și traducătorii sunt autorizați prin ordin al ministrului justiției, la propunerea direcției de specialitate, în termen de cel mult 60 de zile de la data prezentării de către solicitant a tuturor documentelor care fac dovada îndeplinirii condițiilor legale.

Traducătorii și interpreții autorizați sunt obligați să răspundă la solicitările instanțelor judecătorești și ale organelor de urmărire penală. Absența nejustificată la două solicitări în termen de un an atrage încetarea calității de traducător și interpret.

În cazul în care solicitantul nu îndeplinește condițiile prevăzute de lege sau cererea formulată nu este însoțită de actele doveditoare, Ministerul Justiției, prin direcția de specialitate, comunică persoanei interesate refuzul de autorizare sau, după caz, necesitatea completării dovezilor impuse de lege.

Ordinul ministrului justiției privind autorizarea ca traducător și interpret se poate emite individual sau pentru mai multe persoane, în raport cu volumul cererilor primite.

În cazul pierderii, furtului sau al deteriorării autorizației de traducător și interpret, la cererea titularului autorizației, direcția de specialitate va elibera un duplicat al acesteia. Solicitantul va depune anexat la cererea sa o declarație pe propria răspundere în care va indica motivul solicitării.

În vederea eliberării duplicatului, pe lângă cererea formulată în acest sens, solicitantul va depune următoarele documente:

a)

în cazul autorizației deteriorate sau pierdute:

–

dovada achitării anunțului de declarare a nulității autorizației într-un cotidian de largă circulație;

b)

în cazul autorizației furate:

–

dovada achitării anunțului de declarare a nulității autorizației într-un cotidian de largă circulație;

–

copia certificată pentru conformitate de pe reclamația făcută la poliție.

În conținutul duplicatului se va reproduce integral cuprinsul autorizației de traducător și interpret, iar în locul semnăturii originale se vor menționa numele de familie și prenumele semnatarului. Pe duplicat vor figura: mențiunea "DUPLICAT", data eliberării acestuia, ștampila organului emitent, numele, prenumele și semnătura reprezentantului acestuia. Duplicatul are aceeași forță probantă ca și originalul.

În vederea îndeplinirii obligației prevăzute la art. 6^1 din lege, în termen de 60 de zile de la data autorizării, interpreții și traducătorii vor depune la tribunalul în circumscripția căruia domiciliază cererea de înregistrare, la care vor atașa autorizația de traducător și interpret, în original și în copie, specimenul de semnătură și modelul ștampilei. Aceștia pot desfășura activitatea de traducător și interpret în circumscripțiile tuturor tribunalelor.

La comunicarea autorizației, interpreților și traducătorilor li se vor aduce la cunoștință obligația prevăzută în

art. 4 alin. (2) , precum și sancțiunea neîndeplinirii acesteia.

Înregistrarea traducătorilor și interpreților autorizați se va efectua într-un registru special ținut de un grefier delegat în acest scop de președintele tribunalului.

"Registrul traducătorilor și interpreților autorizați de către Ministerul Justiției" va conține următoarele rubrici: numărul curent, numele și prenumele traducătorului și interpretului, data înregistrării, numărul autorizației și data eliberării, limba străină/limbile străine pentru care este autorizat ca traducător și interpret, codul numeric personal, domiciliul sau reședința, numărul de telefon, adresa de e-mail. Registrul se va putea ține pe suport hârtie și/sau în format electronic.

Pe versoul autorizației grefierul delegat va face mențiunea: "Înregistrat la Tribunalul ................ sub numărul ............, la data de ...............", pe care o va semna și o va ștampila.

Persoanele prevăzute la art. 3^1 alin. (3) și (5) din lege, pentru a presta activitate de traducător și interpret, vor fi înregistrate, la cerere, de Ministerul Justiției și de tribunalul în circumscripția căruia își au domiciliul sau reședința, într-un registru separat denumit "Registrul traducătorilor și interpreților autorizați într-un stat membru al Uniunii Europene sau aparținând Spațiului Economic European". Acest registru va conține, după caz, aceleași rubrici ca registrul prevăzut la

alin. (4) , precum și o rubrică privind numărul și data luării în evidență la Ministerul Justiției. Traducătorii și interpreții prevăzuți la art. 3^1 alin. (3) și (5) din lege pot desfășura activitatea în circumscripțiile tuturor tribunalelor.

Cererea adresată ministrului justiției, respectiv președintelui tribunalului, va cuprinde: numele și prenumele solicitantului, domiciliul sau reședința, numărul de telefon, precum și limba în și din care este autorizat să efectueze traduceri.

Cererea adresată ministrului justiției va fi însoțită de următoarele acte:

a)

traducerea legalizată a atestatului de traducător și interpret în specialitatea științe juridice, eliberat de autoritatea competentă din statul membru al Uniunii Europene sau aparținând Spațiului Economic European de origine ori de proveniență, supralegalizată sau cu apostila autorității competente, după caz;

b)

copia pașaportului, pentru cetățeanul străin care nu s-a stabilit în România;

c)

copia carnetului de identitate sau a legitimației de ședere temporară, pentru cetățeanul străin stabilit în România.

Cererea adresată președintelui tribunalului va fi însoțită de dovada luării în evidență la Ministerul Justiției, de specimenul de semnătură și de modelul ștampilei.

Cererea însoțită de actele doveditoare se poate depune personal sau prin poștă.

În cazul în care interpreții și traducătorii își schimbă numele, domiciliul, reședința sau numărul de telefon, au obligația să aducă la cunoștință această situație, în termen de 60 de zile de la data modificării, Ministerului Justiției și tribunalului unde sunt luați în evidență. Dovada îndeplinirii acestei obligații se poate face cu recipisa de predare a scrisorii recomandate la oficiul poștal sau cu un exemplar al comunicării, înregistrat la Ministerul Justiției și la tribunal.

În situațiile în care interpreții și traducătorii autorizați au fost luați în evidență la curțile de apel, în temeiul

Legii nr. 281/2004

privind modificarea și completarea

Legii nr. 178/1997

pentru autorizarea și plata interpreților și traducătorilor folosiți de organele de urmărire penală, de instanțele judecătorești, de birourile notarilor publici, de avocați și de Ministerul Justiției, curțile de apel vor transmite listele cuprinzând aceste persoane tribunalelor din circumscripția lor.

Direcția de specialitate din cadrul Ministerului Justiției întocmește listele cu interpreții și traducătorii autorizați, precum și cu cei prevăzuți la art. 6^1 alin. (4) din lege, pe care le comunică Consiliului Superior al Magistraturii, Înaltei Curți de Casație și Justiție, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetului Național Anticorupție și curților de apel.

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție va comunică listele cu interpreții și traducătorii autorizați parchetelor din subordine.

Curțile de apel vor transmite pe suport hârtie sau în format electronic aceste liste tribunalelor și judecătoriilor din circumscripțiile lor.

Listele se comunică, de asemenea, Ministerului Administrației și Internelor, Uniunii Naționale a Notarilor Publici, Uniunii Naționale a Barourilor din România și Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești, care le vor aduce la cunoștință, după caz, organelor de cercetare penală din subordine, birourilor notarilor publici, barourilor de avocați și birourilor de executori judecătorești.

Instanțele judecătorești vor solicita Ministerului Justiției traducători și interpreți autorizați pentru limbile străine care nu figurează pe listele curții de apel în circumscripția cărora funcționează.

Listele cuprinzând traducătorii și interpreții autorizați și înregistrați la tribunale vor fi ținute de grefa fiecărei instanțe, la dispoziția completelor de judecată.

Listele cuprinzând traducătorii și interpreții autorizați vor fi comunicate și Ministerului Finanțelor Publice, în vederea impozitării.

Direcția de specialitate din cadrul Ministerului Justiției ține evidența interpreților și traducătorilor autorizați și a celor a căror autorizare a încetat, potrivit legii, și actualizează listele, în funcție de autorizarea unor noi persoane sau de încetarea calității de interpret și traducător autorizat și de modificările de nume, domiciliu sau reședință a traducătorilor și interpreților autorizați.

Listele actualizate se comunică organelor prevăzute la

art. 6 .

În scopul îndeplinirii unor atribuții date prin lege în competența lor, precum și pentru realizarea unor acțiuni de cooperare internațională ori a unor manifestări științifice cu participare internațională, Ministerul Justiției, Consiliul Superior al Magistraturii, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul Național Anticorupție pot angaja, prin contracte civile pentru prestări de servicii, interpreți, traducători și societăți care au în obiectul de activitate efectuarea de traduceri în și din limbi străine.

Contractul civil pentru prestări de servicii se încheie între ordonatorul principal de credite și traducător și interpret sau societatea care are în obiectul de activitate efectuarea de traduceri în și din limbi străine.

Competența încheierii contractelor civile pentru prestări de servicii prevăzute la

alin. (1)

se deleagă directorilor (șefilor de secții) care solicită traducerea, potrivit atribuțiilor direcției (secției) lor, prin ordin al ministrului justiției, al secretarului general al Consiliului Superior al Magistraturii, al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, precum și al procurorului general al Parchetului Național Anticorupție, după caz.

Clauzele care determină stabilirea valorii prestației trebuie convenite, pe cât posibil, după criteriul evitării cheltuielilor inutile, prin selecția timpilor de efectuare a traducerilor, fără ca prin aceasta să se înlăture cerințele privind calitatea și celeritatea.

Pentru valabilitatea contractului civil pentru prestări de servicii se cer avizele Direcției economice și Direcției contencios din cadrul Ministerului Justiției.

Pentru traducerea lucrărilor privind cooperarea judiciară internațională, pentru asigurarea traducerii sau interpretării necesare acțiunilor de cooperare internațională, precum și pentru acțiuni de protocol internațional, Direcția drept internațional, cooperare judiciară și afaceri juridice externe ori, după caz, Biroul de presă, protocol și cooperare cu organizații neguvernamentale poate selecta grupuri de traducători autorizați sau societăți care au în obiectul de activitate efectuarea de traduceri în și din limbi străine, în special pentru limbile folosite frecvent, cu care să coopereze în mod uzual în beneficiul calității și al celerității.

Contractele civile pentru prestări de servicii, în situațiile prevăzute la

alin. (1) , pot fi încheiate pe grupuri de traducători, pe categorii de lucrări și/sau pe perioade, urmând a se respecta toate celelalte condiții de fond și de formă stabilite de lege.

Calculul valorii și plata prestației efectuate de traducător și interpret sau de societatea care are în obiectul de activitate efectuarea de traduceri în și din limbi străine se fac de către Direcția economică din cadrul Ministerului Justiției sau de către compartimentul de specialitate corespunzător din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetului Național Anticorupție, după caz, pe baza contractului civil pentru prestări de servicii și a procesului-verbal, completate cu datele necesare privind întinderea și condițiile efectuării prestației, comunicate de beneficiarii prestațiilor.

Valoarea prestației se stabilește în baza tarifelor prevăzute prin ordin comun al ministrului justiției și al ministrului finanțelor publice, plata urmând a se face în termen de cel mult 15 zile de la depunerea documentației, dacă prin contractul civil pentru prestări servicii nu se prevăd alte condiții.

Instanțele judecătorești, parchetele de pe lângă acestea și organele de cercetare penală utilizează interpreți și traducători în condițiile stabilite de Codul de procedură penală sau de Codul de procedură civilă, de

Legea nr. 189/2003

privind asistența judiciară internațională în materie civilă și comercială, de

Legea nr. 302/2004

privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, precum și în condițiile stabilite de tratatele internaționale ratificate de România, folosind tarifele prevăzute prin ordin comun al ministrului justiției și al ministrului finanțelor publice.

Desemnarea interpreților și a traducătorilor de către organele prevăzute la

alin. (1)

se face dintre persoanele autorizate, prevăzute în listele întocmite potrivit art. 5 din lege, prin încheiere sau prin ordonanță, după caz. Prin aceeași încheiere sau ordonanță se stabilesc: obiectul prestației, termenul, condițiile de efectuare a acesteia, tariful aplicabil, precum și alte elemente necesare efectuării lucrării.

Onorariul cuvenit se va stabili, după prestarea serviciului solicitat, printr-o nouă încheiere sau, după caz, ordonanță.

Organele prevăzute la

alin. (1)

vor comunică în scris, în mod explicit, persoanei desemnate potrivit

alin. (2)

serviciile solicitate, după cum urmează:

a)

felul prestației: interpretare sau traducere, după caz;

b)

limba străină din care sau în care urmează a se efectua prestația, cu specificarea limbii străine, potrivit diferențierilor prevăzute la art. 7 din lege. Sunt considerate limbi străine de circulație internațională, în sensul prezentului regulament, limbile engleză, franceză, germană, spaniolă și rusă;

c)

pentru interpreți: locul unde urmează a fi efectuată prestația, data și ora de începere a acesteia;

d)

pentru traducători: locul și termenul de predare a traducerii, precum și numărul de pagini de tradus;

e)

locul și intervalul orar în care poate avea acces la dosarul cauzei în vederea documentării;

f)

orice alte informații considerate ca fiind necesare traducătorului și interpretului, cum ar fi: activitatea la care va participa (prezentarea materialului de urmărire penală; luarea declarației, confruntarea etc.), natura cauzei.

În cazul infracțiunilor flagrante sau când activitatea se desfășoară în afara programului normal de lucru, instanțele judecătorești, parchetele de pe lângă acestea și organele de cercetare penală pot face comunicarea prevăzută la

alin. (4)

către persoanele desemnate ca interpreți și traducători, după caz, în vederea îndeplinirii prestației solicitate, prin orice mijloace rapide de comunicare cu valoare doveditoare.

Efectuarea prestației de către interpret și traducător, precum și valoarea acesteia, stabilită potrivit ordinului comun al ministrului justiției și al ministrului finanțelor publice, se consemnează de instanța de judecată în încheierea de ședință sau, după caz, de organul de urmărire penală, în ordonanță.

O copie a actelor prevăzute la

alin. (1) , conformă cu originalul, va fi trimisă, prin grija instanței sau, după caz, a organului de urmărire penală, compartimentului economico-administrativ al tribunalului sau al parchetului de pe lângă acesta din circumscripția teritorială în care își are sediul instanța sau organul de urmărire penală la care s-a efectuat prestația, în vederea efectuării plății.

Interpreții și traducătorii care se deplasează în altă localitate decât cea de domiciliu pentru efectuarea lucrărilor solicitate de instanțele judecătorești, de parchetele de pe lângă acestea și de organele de cercetare penală au dreptul la restituirea cheltuielilor de transport, întreținere, locuință și a altor cheltuieli necesare, potrivit prevederilor Codului de procedură penală.

În cadrul procesului civil se vor aplica traducătorilor și interpreților autorizați dispozițiile Codului de procedură civilă.

Legalizarea semnăturii traducătorilor se taxează potrivit actelor normative privind taxele notariale de timbru și timbrul judiciar, iar onorariile cuvenite notarilor publici care folosesc traducători autorizați, angajați în cadrul birourilor, vor fi cele stabilite de Uniunea Națională a Notarilor Publici și aprobate de ministrul justiției, potrivit legislației notariale.

Plata prestațiilor traducătorilor autorizați, efectuate la cererea persoanelor interesate, va fi suportată de cei care le-au solicitat, pe bază de negociere.