Decizia nr. 914/2008

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Ion Predescu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Simona Ricu - procuror

Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 34 alin. 1 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Comercială "ArcelorMittal" - S.A. din Galați în Dosarul nr. 1.667/121/2008 al Tribunalului Galați - Secția comercială, maritimă și fluvială și de contencios administrativ.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a acesteia, cu referire la jurisprudența Curții Constituționale.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 10 aprilie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 1.667/121/2008, Tribunalul Galați - Secția comercială, maritimă și fluvială și de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 34 alin. 1 din Codul de procedură civilă. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Societatea Comercială "ArcelorMittal" - S.A. din Galați în dosarul cu numărul de mai sus, având ca obiect soluționarea unei contestații la executare.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că dispozițiile de lege criticate sunt neconstituționale, întrucât nu prevăd posibilitatea atacării încheierii prin care s-a încuviințat recuzarea, încălcându-se astfel principiul egalității în fața legii și principiul conform căruia justiția este unică, imparțială și egală pentru toți și limitându-se accesul părților la justiție. Totodată, invocă jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului cu privire la recursul efectiv (cauzele Aydin contra Turciei, 1997, Kaya contra Turciei, 1998, și Conka contra Belgiei, 2002).

Tribunalul Galați - Secția comercială, maritimă și fluvială și de contencios administrativ și-a exprimat opinia în sensul că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale.

Potrivit dispozițiilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Avocatul Poporului consideră că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale, cu referire la jurisprudența Curții Constituționale.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat Curții Constituționale punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile

Legii nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 34 alin. 1 din Codul de procedură civilă, cu următorul conținut: "Încheierea prin care s-a încuviințat sau respins abținerea, ca și aceea prin care s-a încuviințat recuzarea, nu este supusă la nicio cale de atac."

Excepția de neconstituționalitate se raportează la prevederile constituționale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în fața legii, ale art. 21 privind accesul liber la justiție și ale art. 124 alin. (2) potrivit cărora justiția este unică, imparțială și egală pentru toți. De asemenea, sunt invocate prevederile art. 6 paragraful 1 și ale art. 13 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că s-a pronunțat asupra constituționalității

art. 34 din Codul de procedură civilă prin Decizia nr. 547/2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.030 din 21 noiembrie 2005. Cu acel prilej, s-a reținut că recuzarea nu constituie o acțiune de sine stătătoare, având ca obiect realizarea sau recunoașterea unui drept subiectiv al autorului cererii, ci o procedură integrată procesului în curs de judecată, al cărei scop este tocmai asigurarea desfășurării normale a judecății, iar nu împiedicarea accesului la justiție. Tocmai în considerarea acestui principiu constituțional consacrat de prevederile art. 21 din Legea fundamentală legiuitorul a prevăzut posibilitatea atacării numai odată cu fondul a încheierii prin care s-a respins cererea de recuzare, spre deosebire de încheierile prin care se încuviințează sau se respinge abținerea, ca și aceea prin care se încuviințează recuzarea, care nu sunt supuse niciunei căi de atac.

Totodată, Curtea constată că dispozițiile criticate se circumscriu domeniului de reglementare a procedurii de judecată, care, potrivit dispozițiilor art. 126 alin. (2) din Constituție, este atributul exclusiv al legiuitorului. Așa cum a statuat în mod constant Curtea Constituțională în jurisprudența sa, accesul liber la justiție nu presupune accesul la toate instanțele judecătorești și la toate căile de atac prevăzute de lege, legiuitorul putând institui reguli speciale în considerarea unor situații speciale.

În ceea ce privește invocarea prevederilor art. 16 din Constituție, Curtea a constatat că prin dispozițiile legale deduse controlului de constituționalitate legiuitorul nu a instituit un tratament discriminatoriu, ci un regim legal diferit, impus de existența unor situații procesuale diferite.

De asemenea, Curtea a reținut că prevederile legale criticate nu contravin nici art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, întrucât acesta se referă exclusiv la soluționarea în fond a cauzei, nefiind aplicabil unei proceduri derivate, cu caracter derogatoriu, astfel cum este recuzarea.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, atât considerentele, cât și soluția deciziei menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.

Pentru aceleași motive reținute cu privire la pretinsa încălcare a prevederilor art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, Curtea constată că dispozițiile art. 34 alin. 1 din Codul de procedură civilă nu contravin nici art. 13 din aceeași convenție, referitoare la dreptul la un recurs efectiv.

În ceea ce privește dispozițiile art. 124 alin. (2) din Constituție, potrivit cărora justiția este unică, imparțială și egală pentru toți, Curtea constată că regula procedural civilă, potrivit căreia încheierea prin care s-a încuviințat recuzarea nu este supusă niciunei căi de atac, nu poate avea ca efect încălcarea principiului unicității și imparțialității justiției, principiu în baza căruia activitatea de judecată se înfăptuiește de către instanțele judecătorești după aceleași reguli în toată țara, fără părtinire. Cu privire la egalitatea justiției pentru toți, Curtea reține că aceasta se subsumează egalității cetățenilor în fața legii, consacrată prin art.16 din Legea fundamentală, iar, așa cum s-a arătat, prevederile criticate nu instituie discriminări de natură a încălca aceste dispoziții constituționale.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 34 alin. 1 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Comercială "ArcelorMittal" - S.A. din Galați în Dosarul nr. 1.667/121/2008 al Tribunalului Galați - Secția comercială, maritimă și fluvială și de contencios administrativ.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 16 septembrie 2008.