Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 279/2010

referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 23 alin. (2) din Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor și a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal

prezumat în vigoare

Data actului
18 martie 2010
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 254 din 20 aprilie 2010
Citează
6 acte
Structură
0 articole · 11.807 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1

  • Legea nr. 275/2006 4 iulie 2006 (prevederi anume) privind executarea pedepselor și a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul proce…

Are ca temei 2

  • Legea nr. 47/1992 18 mai 1992 (prevederi anume) privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale
  • Legea nr. 275/2006 4 iulie 2006 (prevederi anume) privind executarea pedepselor și a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul proce…

Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Iuliana Nedelcu - procuror

Marieta Safta - magistrat-asistent-șef

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 23 din Legea nr. 275/2006

privind executarea pedepselor și a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, excepție invocată de Marius Ovidiu Păduraru în Dosarul nr. 4.859/302/2009 al Judecătoriei Sectorului 5 București.

La apelul nominal este prezent autorul excepției.

Președintele dispune să se facă apelul și în Dosarul nr. 5.318 D/2009, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 23 alin. (2) din Legea nr. 275/2006

privind executarea pedepselor și a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, excepție invocată de Mihai Raj Gheorghe în Dosarul nr. 4.868/302/2009 al Judecătoriei Sectorului 5 București.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Președintele dispune să se facă apelul și în Dosarul nr. 6.174 D/2009, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 23 alin. (2) din Legea nr. 275/2006

privind executarea pedepselor și a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, excepție invocată de Valentin Ceaușescu în Dosarul nr. 5.196/302/2009 al Judecătoriei Sectorului 5 București.

La apelul nominal este prezent autorul excepției.

Președintele dispune să se facă apelul și în Dosarul nr. 6.824 D/2009, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 23 alin. (2) din Legea nr. 275/2006

privind executarea pedepselor și a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, excepție invocată de Robert Alexandru Angelescu în Dosarul nr. 6.071/302/2009 al Judecătoriei Sectorului 5 București.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Curtea, având în vedere identitatea de obiect al excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în dosarele nr. 5.306 D/2009, nr. 5.318 D/2009, nr. 6.174 D/2009 și nr. 6.824 D/2009, pune în discuție, din oficiu, problema conexării cauzelor.

Marius Ovidiu Păduraru și Valentin Ceaușescu nu se opun conexării cauzelor.

Reprezentantul Ministerului Public apreciază ca fiind întrunite condițiile conexării dosarelor.

Curtea, în temeiul dispozițiilor

art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 5.318 D/2009, nr. 6.174 D/2009, nr. 6.824 D/2009 la Dosarul nr. 5.306 D/2009, care a fost primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul autorului excepției Marius Ovidiu Păduraru, care arată că dorește trecerea într-un regim deschis de executare a pedepsei. Valentin Ceaușescu solicită admiterea excepției de neconstituționalitate și depune la dosar un memoriu în susținerea acesteia.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, arătând că, în mod contrar celor susținute de autorii acesteia, criteriile care trebuie avute în vedere de Comisia de individualizare a pedepselor sunt determinate prin

art. 88 din Regulamentul de aplicare a Legii nr. 275/2006

privind executarea pedepselor și a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, aprobat prin

Hotărârea Guvernului nr. 1.897/2006 .

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:

Prin Încheierea din 29 iunie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 4.859/302/2009, Judecătoria Sectorului 5 București a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 23 din Legea nr. 275/2006

privind executarea pedepselor și a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, excepție invocată de Marius Ovidiu Păduraru.

Prin Încheierea din 23 iunie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 4.868/302/2009, Încheierea din 7 iulie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 5.196/302/2009, și prin Încheierea din 14 iulie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 6.071/302/2009, Judecătoria Sectorului 5 București a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 23 alin. (2) din Legea nr. 275/2006

privind executarea pedepselor și a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, excepție invocată de Mihai Raj Gheorghe, Valentin Ceaușescu și Robert Alexandru Angelescu.

În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că textul de lege criticat este neconstituțional, deoarece "stabilirea în mod arbitrar și pe criterii imprecis determinate nu pot decât să determine o inegalitate a cetățenilor în fața legii, lăsată la îndemâna unui organ de autoritate publică așa cum este Comisia de individualizare a regimului de executare a pedepsei." Aprecierea că decizia o are judecătorul-delegat este neconformă cu dreptul la integritate psihică, întrucât acesta ia decizia pe baza raportului Comisiei, care poate dispune "în mod excepțional", fără stabilirea unor limite, ce înseamnă regimul pe care urmează să îl suporte deținutul. În aceeași măsură, "analizarea de către aceeași Comisie a naturii și modului de săvârșire a infracțiunii, fără ca deținutul să aibă posibilitatea depunerii de probatorii, iar Comisia să aibă întreaga situație avută în vedere de instanța de judecată care a pronunțat condamnarea, reprezintă un act de ingerință în actul autorității judiciare, nepermis într-o ordine constituțională în care separația puterilor în stat este cuprinsă în chiar art. 1 alin. (4) din Constituție".

Judecătoria Sectorului 5 București apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât textul de lege criticat nu încalcă prevederile constituționale invocate.

În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

Avocatul Poporului consideră că normele criticate sunt constituționale.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

În ceea ce privește obiectul excepției de neconstituționalitate, Curtea constată că, deși prin Încheierea din 29 iunie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 4.859/302/2009, Judecătoria Sectorului 5 București a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 23 din Legea nr. 275/2006 , critica autorului excepției vizează și în această cauză, ca și în celelalte trei dosare care au fost conexate, numai prevederile alin. (2) al

art. 23 din Legea nr. 275/2006 . Astfel fiind, Curtea se va pronunța cu privire la dispozițiile

Legii nr. 275/2006

privind executarea pedepselor și a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 627 din 20 iulie 2006, cuprinse în art. 23 alin. (2), potrivit cărora: "În mod excepțional, natura și modul de săvârșire a infracțiunii, precum și persoana condamnatului pot determina includerea persoanei condamnate în regimul de executare imediat inferior ca grad de severitate."

În susținerea excepției se invocă dispozițiile constituționale cuprinse în art. 1 alin. (4) privind separația puterilor în stat, în art. 16 - Egalitatea în drepturi și în art. 22 - Dreptul la viață și la integritate fizică și psihică.

Examinând excepția de neconstituționalitate astfel cum a fost formulată, Curtea constată că prevederile

art. 23 alin. (2) din Legea nr. 275/2006

au mai fost supuse controlului de constituționalitate în raport cu critici similare. Astfel, de exemplu, prin

Decizia nr. 1.143 din 15 septembrie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 679 din 9 octombrie 2009,

Decizia nr. 180 din 12 februarie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 158 din 13 martie 2009, și prin

Decizia nr. 68 din 5 februarie 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 149 din 27 februarie 2008, Curtea a statuat că dispozițiile care reglementează regimurile de executare a pedepselor privative de libertate, inclusiv cele referitoare la procedura schimbării regimului de executare a pedepselor privative de libertate în regimul imediat inferior ca grad de severitate nu stabilesc privilegii sau discriminări. În ceea ce privește critica referitoare la încălcarea art. 22 din Constituție privind dreptul la integritate fizică și psihică al persoanei, s-a reținut că aceasta vizează modul de interpretare și aplicare a legii de către comisia pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate, aspect care excedează competenței Curții Constituționale. S-a mai reținut că, potrivit

art. 26 alin. (1) și (5) din Legea nr. 275/2006 , schimbarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate se dispune de judecătorul-delegat, prin încheiere motivată, iar nu de comisia din cadrul penitenciarului. În plus, în temeiul art. 26 alin. (8) din același act normativ, împotriva acestei încheieri persoana condamnată poate introduce contestație la judecătoria în a cărei circumscripție se află penitenciarul, cadru în care, beneficiind de garanțiile stabilite de lege, poate formula apărările pe care le consideră necesare.

Deoarece până în prezent nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, soluția și considerentele deciziilor menționate își păstrează valabilitatea.

Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 23 alin. (2) din Legea nr. 275/2006

privind executarea pedepselor și a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, excepție invocată de Marius Ovidiu Păduraru, Mihai Raj Gheorghe, Valentin Ceaușescu și Robert Alexandru Angelescu în dosarele nr. 4.859/302/2009, nr. 4.868/302/2009, nr. 5.196/302/2009 și nr. 6.071/302/2009 ale Judecătoriei Sectorului 5 București.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 18 martie 2010.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent-șef,
Marieta Safta

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.