Decizia nr. 997/2011

Augustin Zegrean - președinte

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Fabian Niculae - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 108^1 alin. 1 pct. 1 lit. b) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Comercială "Genel Internațional" - S.R.L. din comuna Rebra, județul Bistrița-Năsăud, în Dosarul nr. 2.582/112/2009 al Tribunalului Bistrița-Năsăud - Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 24 martie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 2.582/112/2009, Tribunalul Bistrița-Năsăud - Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 108^1 alin. 1 pct. 1 lit. b) din Codul de procedură civilă.

Excepția a fost invocată de Societatea Comercială "Genel Internațional" - S.R.L. din comuna Rebra, județul Bistrița-năsăud, într-un dosar având ca obiect soluționarea unei cereri de reexaminare formulate împotriva încheierii prin care a fost aplicată o amendă judiciară.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că sintagma "formularea" din textul legal criticat îngrădește libertatea de exprimare. Pe de altă parte, faptul că în textul legal respectiv nu este menționată și cererea de abținere formulată de un judecător este de natură să ducă la încălcarea egalității în fața legii deoarece și judecătorul care formulează o astfel de cerere este cetățean și trebuie să fie egal cu ceilalți cetățeni în fața legii. De asemenea, din aceleași considerente sunt încălcate dispozițiile constituționale privind înfăptuirea justiției, deoarece față de judecătorii care formulează cerere de abținere justiția nu este obiectivă, cererea fiind soluționată de colegii de breaslă.

Mai mult, faptul că termenul de "rea-credință" nu este explicat de textul legii este de natură să conducă la abuzuri din partea judecătorului.

Tribunalul Bistrița-Năsăud - Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 108^1 alin. 1 pct. 1 lit. b) din Codul de procedură civilă, care au următorul conținut: "Dacă legea nu prevede altfel, instanța, potrivit dispozițiilor prezentului articol, va putea sancționa următoarele fapte săvârșite în legătură cu procesul, astfel:

[...] b) formularea, cu rea-credință, a unei cereri de recuzare sau de strămutare;".

În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor art. 16 alin. (1) privind egalitatea în fața legii, art. 29 alin. (1) și (6) privind libertatea de exprimare și art. 124 alin. (2) privind înfăptuirea justiției.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile art. 108^1 alin. 1 pct. 1 lit. b) din Codul de procedură civilă au mai format obiectul controlului de constituționalitate, în raport cu critici similare, prin

Decizia nr. 59 din 11 februarie 2003 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 307 din 7 mai 2003,

Decizia nr. 547 din 18 octombrie 2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.030 din 21 noiembrie 2005,

Decizia nr. 2 din 10 ianuarie 2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 128 din 10 februarie 2006,

Decizia nr. 1.246 din 6 octombrie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 749 din 4 noiembrie 2009,

Decizia nr. 1.280 din 8 octombrie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 10 noiembrie 2009. Cu acele prilejuri, Curtea a constatat constituționalitatea acestor dispoziții.

Curtea a reținut că textele de lege criticate nu instituie inegalități sau discriminări între cetățeni ori categorii de persoane, ci prevăd doar posibilitatea aplicării unor amenzi judiciare în cazul exercitării cu rea-credință a unor drepturi procesuale, ceea ce corespunde exigențelor art. 57 din Constituție, care instituie îndatorirea fundamentală a cetățenilor de a exercita drepturile și libertățile constituționale cu bunăcredință, fără încălcarea drepturilor și libertăților celorlalți.

Totodată, Curtea Constituțională a statuat în jurisprudența sa că exercitarea abuzivă a unui drept se produce atunci când acel drept se realizează în alt scop decât cel pentru care legea l-a recunoscut.

Întrucât în cauza de față nu au fost aduse elemente noi, de natură să impună reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale în materie, atât soluția, cât și considerentele deciziilor menționate își mențin valabilitatea și în prezenta cauză.

Distinct de cele menționate mai sus, Curtea constată că partea care solicită recuzarea unui judecător nu se află în aceeași situație juridică cu un judecător care formulează o cerere de abținere. Posibilitatea acestuia din urmă de a formula o cerere de abținere face parte din garanțiile de independență și imparțialitate de care beneficiază. În aceste condiții nu se poate reține încălcarea art. 16 din Constituție. De asemenea, libertatea de exprimare a unei părți într-un proces nu poate exceda cadrului procesual stabilit de legiuitor, în condițiile în care exercitarea oricărui drept procesual trebuie să se facă cu bunăcredință. În cazul nerespectării acestor cerințe, desfășurarea procesului are de suferit, ducând la încălcarea drepturilor procesuale ale celorlalte părți. De altfel, instanța de judecată chemată să facă aplicarea dispozițiilor legale criticate beneficiază, potrivit legii, de toate garanțiile de independență și imparțialitate.

Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 108^1 alin. 1 pct. 1 lit. b) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Comercială "Genel Internațional" - S.R.L. din localitatea Rebra, județul Bistrița-Năsăud, în Dosarul nr. 2.582/112/2009 al Tribunalului Bistrița-Năsăud - Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 14 iulie 2011.