Decizia nr. 561/2022

Articolul 1

alin. (1) din Legea nr. 8/2006 : „(1) Prezenta lege reglementează dreptul la o indemnizație lunară în beneficiul pensionarilor sistemului public de pensii, care sunt membri ai uniunilor de creatori legal constituite, recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică.“;

–

Articolul 9

din Legea nr. 8/2006 : „Prevederile referitoare la stabilirea, suspendarea, încetarea, plata pensiilor, răspunderea juridică și jurisdicția din domeniul pensiilor din sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale se aplică în mod corespunzător și indemnizației stabilite în condițiile prezentei legi.“;

–

Articolul 113

alin. (1) lit. b) din Legea nr. 263/2010 : „(1) În sistemul public de pensii, plata pensiei încetează începând cu luna următoare celei în care a intervenit una dintre următoarele cauze: [...] b) pensionarul nu mai îndeplinește condițiile legale în temeiul cărora i-a fost acordată pensia.“

18.

Autorii excepției consideră că aceste texte de lege contravin următoarelor prevederi constituționale:

art. 1 alin. (3)

și (5) privind statul român și obligația respectării

Constituției , a supremației sale și a legilor,

art. 15 alin. (1)

care prevede că cetățenii beneficiază de drepturile și de libertățile consacrate prin Constituție și prin alte legi și au obligațiile prevăzute de acestea,

art. 16 alin. (1)

privind egalitatea în drepturi a cetățenilor și

art. 47 alin. (2)

privind dreptul la pensie și alte drepturi de asigurări sociale.

19.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile

art. 1 alin. (1) din Legea nr. 8/2006

sunt criticate, în principal, din perspectiva pretinsei discriminări pe care acestea o creează între beneficiarii indemnizației reglementate de acest act normativ și categoriile de pensionari care nu pot obține acest drept bănesc, în condițiile legii. Curtea apreciază că aceste critici au în vedere sintagma „sistemului public de pensii“, care circumscrie categoria de pensionari beneficiari ai indemnizației lunare acordate în temeiul dispozițiilor

Legii nr. 8/2006 .

20.

În vederea analizei acestor critici de neconstituționalitate, Curtea amintește că principiul constituțional al egalității în drepturi presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite. De aceea, el nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluții diferite pentru situații diferite (a se vedea

Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 8 februarie 1994 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994).

21.

De asemenea, potrivit jurisprudenței constante a Curții Constituționale, situațiile în care se află anumite categorii de persoane trebuie să difere în esență pentru a se justifica deosebirea de tratament juridic, iar această deosebire de tratament trebuie să se bazeze pe un criteriu obiectiv și rațional (a se vedea, în acest sens, cu titlu exemplificativ,

Decizia nr. 86 din 27 februarie 2003 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 207 din 31 martie 2003,

Decizia nr. 476 din 8 iunie 2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 599 din 11 iulie 2006,

Decizia nr. 573 din 3 mai 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 363 din 25 mai 2011,

Decizia nr. 366 din 25 iunie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 644 din 2 septembrie 2014). Așadar, Curtea reține că nesocotirea principiului egalității în drepturi are drept consecință neconstituționalitatea privilegiului sau a discriminării care a determinat, din punct de vedere normativ, încălcarea principiului; în acest sens, Curtea constată că, potrivit jurisprudenței sale, discriminarea se bazează pe noțiunea de excludere de la un drept ( Decizia Curții Constituționale nr. 62 din 21 octombrie 1993 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 49 din 25 februarie 1994), iar remediul constituțional specific, în cazul constatării neconstituționalității discriminării, îl reprezintă acordarea sau accesul la beneficiul dreptului (a se vedea, în acest sens,

Decizia nr. 685 din 28 iunie 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 470 din 11 iulie 2012,

Decizia nr. 164 din 12 martie 2013 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 296 din 23 mai 2013, sau

Decizia nr. 681 din 13 noiembrie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 889 din 8 decembrie 2014). În schimb, privilegiul se definește ca un avantaj sau favoare nejustificată acordată unei persoane/categorii de persoane; în acest caz, neconstituționalitatea privilegiului nu echivalează cu acordarea beneficiului acestuia tuturor persoanelor/categoriilor de persoane, ci cu eliminarea sa, respectiv cu eliminarea privilegiului nejustificat acordat. Așadar, Curtea reține că sintagma „fără privilegii și fără discriminări“ din cuprinsul

art. 16 alin. (1) din Constituție

privește două ipoteze normative distincte, iar incidența uneia sau alteia dintre acestea implică, în mod necesar, sancțiuni de drept constituțional diferite, astfel cum s-a arătat mai sus.

22.

În jurisprudența sa, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat, în aplicarea prevederilor

art. 14 privind interzicerea discriminării din Convenția

privind apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, că reprezintă o încălcare a acestor prevederi orice diferență de tratament săvârșită de stat între indivizi aflați în situații analoage, fără o justificare obiectivă și rezonabilă (de exemplu, prin Hotărârea din 13 iunie 1979, pronunțată în Cauza Marckx împotriva Belgiei, și prin Hotărârea din 29 aprilie 2008, pronunțată în Cauza Burden împotriva Regatului Unit al Marii Britanii).

23.

Totodată, prin Hotărârea din 6 aprilie 2000, pronunțată în Cauza Thlimmenos contra Greciei, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că dreptul de a nu fi discriminat, garantat de Convenție, este încălcat nu numai atunci când statele tratează în mod diferit persoane aflate în situații analoage, fără a exista justificări obiective și rezonabile (a se vedea, spre exemplu, Hotărârea din 28 octombrie 1987, pronunțată în Cauza Inze împotriva Austriei), ci și atunci când statele omit să trateze diferit, tot fără a exista justificări obiective și rezonabile, persoane aflate în situații diferite.

24.

Examinând, în continuare,

Legea nr. 8/2006

prin prisma acestor repere jurisprudențiale, Curtea reține că acest act normativ a fost inițial publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 39 din 17 ianuarie 2006, și ulterior republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 30 septembrie 2016.

25.

Așa cum Curtea a reținut și prin

Decizia nr. 332 din 23 martie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 364 din 3 iunie 2010, prin inițierea

Legii nr. 8/2006

legiuitorul a urmărit instituirea unui beneficiu pentru membrii pensionari ai uniunilor de creatori legal constituite și recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică, având în vedere atât

importanța socială a activității de creație, cât și necesitatea creării unor condiții de viață mai bune pentru creatorii de valori spirituale aflați, în majoritatea lor, într-o situație materială precară.

26.

Deși inițial proiectul de act normativ se referea la toți membrii uniunilor amintite având calitatea de pensionari, cu excepția celor care primeau și indemnizație de merit potrivit

Legii nr. 118/2002

pentru instituirea indemnizației de merit, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 189 din 20 martie 2002, ulterior, în procesul de legiferare, sfera de aplicare a

Legii nr. 8/2006

a fost restrânsă doar la persoanele care au dobândit dreptul la pensie în sistemul public de pensii.

27.

Așa fiind, alături de condițiile prevăzute inițial pentru ca o persoană să se bucure de beneficiul instituit de

Legea nr. 8/2006 , condiții ce apăreau ca justificate în raport cu obiectivele actului normativ și care se refereau la calitatea de pensionar și calitatea de membru al uniunilor de creatori prevăzute de lege, a fost introdusă o nouă condiție privind dobândirea dreptului la pensie în sistemul public de pensii.

28.

Ca urmare, atât în forma inițială, cât și în cea republicată, obiectul reglementării îl constituie „dreptul la o indemnizație lunară în beneficiul pensionarilor sistemului public de pensii, care sunt membri ai uniunilor de creatori legal constituite, recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică“.

29.

Categoria de persoane beneficiare este clar precizată, fiind circumscrisă persoanelor care beneficiază de pensie în sistemul public de pensii, reglementat, la data intrării în vigoare a

Legii nr. 8/2006 , de

Legea nr. 19/2000

privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000, și, în prezent, de

Legea nr. 263/2010 .

30.

Fiind sesizată anterior cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 1 alin. (1) din Legea nr. 8/2006

din perspectiva pretinsului caracter discriminator al acestor dispoziții de lege, care limitează beneficiarii indemnizației reglementate de acest act normativ doar la pensionarii din sistemul public de pensii, excluzând persoanele care au obținut dreptul la pensie în alte sisteme de pensii, Curtea Constituțională, prin

Decizia nr. 332 din 23 martie 2010 , precitată, a arătat că circumscrierea beneficiarilor indemnizației reglementate de

Legea nr. 8/2006

doar la categoria pensionarilor din sistemul public de pensii, care creează o diferențiere între pensionarii având calitatea de membri ai uniunilor de creatori în funcție de sistemul de pensii căruia aparțin, ar fi justificată în măsura în care s-ar putea stabili existența unei legături strânse între acordarea indemnizației lunare prevăzute de

Legea nr. 8/2006

și calitatea de pensionar în sistemul public. Curtea a observat însă că, potrivit

art. 8 din Legea nr. 8/2006 , beneficiul la care face referire textul de lege criticat este asigurat din bugetul Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale, iar nu din bugetul asigurărilor sociale de stat, la care contribuie asigurații acestui sistem. De asemenea, din conținutul

Legii nr. 8/2006

nu pot fi desprinse alte rațiuni evidente care să justifice diferența de tratament instituită între persoanele pensionate în sistemul public de pensii și persoanele pensionate în alte sisteme de asigurări sociale. Curtea a apreciat însă că problema pusă în discuție viza o omisiune legislativă, respectiv o problemă de legiferare pe care doar intervenția legiuitorului o poate complini, și a amintit că instanța de contencios constituțional nu poate, potrivit competenței sale stabilite prin

art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , să completeze textele de lege deduse controlului. Prin urmare, a respins excepțiile de neconstituționalitate ca inadmisibile.

31.

Ulterior,

Legea nr. 8/2006

a fost completată, prin

art. I pct. 2 din Legea nr. 83/2016

pentru completarea

Legii nr. 8/2006

privind instituirea indemnizației pentru pensionarii sistemului public de pensii, membri ai uniunilor de creatori legal constituite și recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 341 din 4 mai 2016, cu art. 9^1, devenit ulterior republicării art. 10, în care s-a dispus că „dispozițiile prezentei legi se aplică în mod corespunzător și pensionarilor sistemului pensiilor militare de stat și alte drepturi de asigurări sociale din domeniul apărării naționale, ordinii publice și securității naționale, indiferent de data înscrierii la pensie, dacă îndeplinesc condițiile prevăzute de prezenta lege“.

32.

Așa cum reiese din Raportul asupra proiectului de Lege pentru completarea

art. 1 din Legea nr. 8/2006

privind instituirea indemnizației pentru pensionarii sistemului public de pensii, membri ai uniunilor de creatori legal constituite și recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică nr. 4c-7/901 din 14 martie 2016 al Comisiei pentru muncă și protecție socială a Camerei Deputaților, această completare a fost justificată astfel: „Pentru evitarea discriminării întrucât, începând cu data de 1.01.2011, pensionarii militari, membri ai uniunilor de creatori legal constituite, recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică, au beneficiat de indemnizația prevăzută la

art. 1 alin. (2) din Legea nr. 8/2006 , aceștia fiind cuprinși în sistemul public de pensii, odată cu intrarea în vigoare a

Legii nr. 263/2010 , în temeiul căreia li s-a deschis dreptul de a beneficia de indemnizația stabilită prin

Legea nr. 8/2006 . Începând cu data de 1.01.2016, când a intrat în vigoare

Legea nr. 223/2015,

pensionarii militari în discuție nu mai beneficiază de prevederile

Legii nr. 8/2006

și au apărut situații în care membrii aceleiași uniuni de creatori, care au calitatea de pensionari, să fie împărțiți în două categorii: unii care beneficiază de indemnizație (pensionarii din sistemul public), și alții care nu beneficiază (pensionarii militari). De asemenea, este necesară stabilirea unui procent din cuantumul pensiilor de serviciu rezultate în urma aplicării legii speciale, care să nu adâncească diferențele dintre veniturile de înlocuire a salariilor între cele două categorii de pensionari. Totodată, textul nou-introdus reglementează modul de aplicare a legii de către casele de pensii sectoriale.“

33.

Referitor la aceste temeiuri, Curtea amintește că, în anul 2010, prin

art. 1 lit. a) și b) din Legea nr. 119/2010

privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010, pensiile militare de stat și pensiile de stat ale polițiștilor și ale funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciarelor au devenit pensii în sistemul public de pensii, reglementat, la acel moment, prin

Legea nr. 19/2000 . Această lege a fost abrogată, ulterior, prin

art. 196 lit. a) din Legea nr. 263/2010 , care a preluat reglementarea sistemului public de pensii.

34.

Militarilor care s-au pensionat după intrarea în vigoare a

Legii nr. 263/2010

li s-a stabilit pensia potrivit acestei legi, prin aplicarea principiului contributivității care, așa cum reiese din cuprinsul

art. 2 lit. c) din această lege , reprezintă temeiul acordării pensiei în sistemul public de pensii. De asemenea, pensiile militare aflate în plată la data intrării în vigoare a

Legii nr. 119/2010

au fost recalculate, potrivit principiului contributivității. Odată cu intrarea în vigoare a

Legii nr. 223/2015

privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015, prin

art. 110 alin. (1)

din acest act normativ, s-a dispus revenirea la un mod de calcul special al pensiilor militarilor, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special, diferit de cel aplicabil pensiilor din sistemul public.

35.

Prin urmare, completând dispozițiile

Legii nr. 8/2006

prin

Legea nr. 83/2016 , legiuitorul a considerat că, prin revenirea pensionarilor sistemului pensiilor militare de stat și alte drepturi

de asigurări sociale din domeniul apărării naționale, ordinii publice și securității naționale la un sistem de calcul al pensiilor reglementat diferit și separat de sistemul public de pensii, aceștia ar fi discriminați în raport cu pensionarii din sistemul public de pensii care beneficiază, în continuare, de indemnizația reglementată de

Legea nr. 8/2006 . Altfel spus, s-ar crea o diferență de tratament juridic nejustificată, din punctul de vedere al legiuitorului, între pensionarii din sistemul public de pensii și beneficiarii pensiilor militare de stat, care sunt pensii de serviciu, având un caracter special. incompatibilă cu orice altă funcție publică sau privată, cu excepția funcțiilor didactice din învățământul superior“, nu exclude posibilitatea unei activități de creație compatibile cu funcția de magistrat și nici desfășurarea unei astfel de activități odată ce această funcție a încetat.

36.

Curtea apreciază că modificarea

Legii nr. 8/2006 , prin introducerea unei noi categorii de persoane ca beneficiari ai indemnizației prevăzute de această lege, pune în discuție reconsiderarea jurisprudenței în materie a Curții Constituționale. Astfel, dacă la momentul pronunțării

Deciziei nr. 332 din 23 martie 2010 , Curtea a apreciat că revine competenței exclusive a legiuitorului completarea dispozițiilor

Legii nr. 8/2006

cu alte categorii de pensionari decât cei aparținând sistemului public de pensii - care aveau toți drept factor comun dreptul la pensii bazate pe contributivitate -, introducerea ulterioară ca beneficiari ai indemnizației a titularilor unor pensii speciale pune în evidență o schimbare a concepției legislative și, prin urmare, impune verificarea conformității dispozițiilor legale cu principiul constituțional al egalității în drepturi în măsura în care alte categorii de pensionari rămân excluse.

37.

Astfel, Curtea reține că, în concepția actuală a

Legii nr. 8/2006 , obiectivul acestei reglementări poate fi circumscris ideii de recompensare a persoanelor care și-au încetat activitatea profesională și au dobândit calitatea de pensionari pentru aportul avut la activitatea de creație, ca semn al prețuirii contribuției lor la dezvoltarea și îmbogățirea patrimoniului cultural național. Plecând de la această premisă, legiuitorul a considerat că este necesară completarea

Legii nr. 8/2006

cu categoria pensionarilor sistemului pensiilor militare de stat și alte drepturi de asigurări sociale din domeniul apărării naționale, ordinii publice și securității naționale, întrucât, deși beneficiază de o pensie stabilită în temeiul unei reglementări diferite -

Legea nr. 223/2015

- de cea aplicabilă sistemului public de pensii -

Legea nr. 263/2010

-, aceștia să nu fie discriminați din perspectiva scopului reglementării. În mod implicit, prin această completare, legiuitorul a afirmat că nu există rațiuni care să excludă beneficiarii altor tipuri de pensii decât cele aparținând sistemului public de pensii de la beneficiul indemnizației prevăzute de

Legea nr. 8/2006 .

38.

Curtea amintește că, alături de pensiile militare de stat și pensiile de stat ale polițiștilor și ale funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciarelor,

art. 1 din Legea nr. 119/2010

a prevăzut transformarea și a altor categorii de pensii speciale în pensii contributive, așa cum sunt pensiile de serviciu ale personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, pensiile de serviciu ale personalului diplomatic și consular, pensiile de serviciu ale deputaților și senatorilor, pensiile de serviciu ale personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviația civilă și pensiile de serviciu ale personalului Curții de Conturi. În anul 2015, legiuitorul a revenit asupra acestei decizii, stabilind din nou un sistem de calcul diferit pentru aceste tipuri de pensii, prin reglementări derogatorii de la dispozițiile

Legii nr. 263/2010 . În acest sens, pot fi amintite, spre exemplu, dispozițiile

art. 73^1 din Legea nr. 7/2006

privind statutul funcționarului public parlamentar, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 25 mai 2009, așa cum a fost modificată și completată prin

Legea nr. 215/2015

pentru modificarea și completarea

Legii nr. 7/2006

privind statutul funcționarului public parlamentar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 546 din 22 iulie 2015, dispozițiile

art. 68^5 din Legea nr. 567/2004

privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea și al personalului care funcționează în cadrul Institutului Național de Expertize Criminalistice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.197 din 14 decembrie 2004, așa cum a fost completată prin

Legea nr. 130/2015

pentru completarea

Legii nr. 567/2004

privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea și al personalului care funcționează în cadrul Institutului Național de Expertize Criminalistice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 408 din 10 iunie 2015,

Legea nr. 216/2015

privind acordarea pensiei de serviciu membrilor Corpului diplomatic și consular al României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 546 din 22 iulie 2015,

art. 42^2-42^8 din Legea nr. 223/2007

privind Statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviația civilă din România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 481 din 18 iulie 2007, așa cum a fost completată prin

Legea nr. 83/2015

pentru completarea

Legii nr. 223/2007

privind Statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviația civilă din România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 270 din 22 aprilie 2015.

39.

Prin urmare, nu doar beneficiarii pensiilor militare de stat au avut pensiile calculate/recalculate potrivit principiului contributivității, ci și alte categorii socioprofesionale.

40.

Așa fiind, reamintind reperele jurisprudențiale mai sus reținute, referitoare la egalitatea în drepturi, Curtea apreciază că nu există nicio justificare care să sprijine în mod obiectiv și rezonabil diferența de tratament juridic dintre diferitele categorii socioprofesionale ale căror pensii au fost transformate în pensii contributive, ca urmare a intrării în vigoare a

Legii nr. 119/2010 , și care apoi au beneficiat din nou de un mod de calcul al pensiilor diferit de cel reglementat de

Legea nr. 263/2010 .

41.

Mai mult, Curtea constată că

art. 10 alin. (1) din Legea nr. 8/2006

prevede că „Dispozițiile prezentei legi se aplică în mod corespunzător și pensionarilor sistemului pensiilor militare de stat și alte drepturi de asigurări sociale din domeniul apărării naționale, ordinii publice și securității naționale, indiferent de data înscrierii la pensie, dacă îndeplinesc condițiile prevăzute de prezenta lege“. Întrucât dispozițiile de lege nu fac diferențieri în funcție de data înscrierii la pensie, sunt aplicabile inclusiv persoanelor care au obținut dreptul la pensie militară de stat ulterior intrării în vigoare a

Legii nr. 223/2015 , altfel spus celor ale căror pensii nu au fost calculate niciodată potrivit principiului contributivității prevăzut de

Legea nr. 263/2010 .

42.

Acest aspect pune în evidență nu doar discriminarea în raport cu categoriile socioprofesionale menționate în

Legea nr. 119/2010 , dar și cu persoanele care au beneficiat de pensie de serviciu care nu a fost supusă niciodată recalculării în temeiul acestei legi, așa cum este cazul magistraților. Nu poate fi identificat niciun criteriu rezonabil pentru a stabili existența unei diferențe obiective între titularii unor pensii speciale, atât timp cât, potrivit

art. 10 alin. (1) din Legea nr. 8/2006 , de acest drept pot beneficia persoane care sunt titulare ale unor pensii de serviciu, pensii cu caracter special în raport cu

Legea nr. 263/2010 .

43.

Faptul că, potrivit

art. 125 alin. (3) din Constituție

și

art. 5 alin. (1) din Legea nr. 303/2004

privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005, „Funcția de judecător este

44.

Prin urmare, Curtea apreciază că sintagma „sistemului public de pensii“ din

art. 1 alin. (1) din Legea nr. 8/2006 , ce are drept efect excluderea de la beneficiul indemnizației prevăzute de acest act normativ a altor categorii de pensionari, cu excepția celor menționați în art. 10, este discriminatorie, în sensul reținut de Curtea Constituțională prin

Decizia nr. 62 din 21 octombrie 1993 , respectiv cel de excludere de la un drept, remediul constituțional fiind acordarea beneficiului acestui drept tuturor persoanelor care, din perspectiva scopului reglementării, se găsesc în situații similare, respectiv celor care sunt membri ai uniunilor de creatori legal constituite, recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică și care au calitatea de pensionari, indiferent de sistemul de pensii ori de temeiul juridic în baza căruia au obținut dreptul la pensie. Astfel, Curtea reține că sintagma „sistemului public de pensii“ din

art. 1 alin. (1) din Legea nr. 8/2006

este neconstituțională, contravenind prevederilor

art. 16 alin. (1) din Constituție .

45.

Întrucât sintagma „sistemului public de pensii“ se regăsește și în titlul

Legii nr. 8/2006 , având același efect de circumscriere a obiectului reglementării cu excluderea unor categorii de pensionari, membri ai uniunilor de creatori legal constituite, recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică, Curtea apreciază că, în temeiul

art. 31 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, republicată , potrivit căruia „În caz de admitere a excepției, Curtea se va pronunța și asupra constituționalității altor prevederi din actul atacat, de care, în mod necesar și evident, nu pot fi disociate prevederile menționate în sesizare“, se impune constatarea neconstituționalității acestei sintagme cuprinse în titlul

Legii nr. 8/2006 .

46.

Cât privește aceeași sintagmă, care se regăsește în

art. 9

și în

art. 11 alin. (1) din Legea nr. 8/2006 , Curtea apreciază că aceasta nu este neconstituțională, reglementările neavând drept scop stabilirea beneficiarilor indemnizației reglementate de

Legea nr. 8/2006 , ci doar precizarea normelor incidente în ceea ce privește stabilirea, suspendarea, încetarea și plata acestei indemnizații, răspunderea juridică și jurisdicția aplicabile în legătură cu acest drept, atunci când beneficiarii sunt pensionari din sistemul public de pensii, respectiv obligații ce revin conducătorilor uniunilor de creatori legal constituite, recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică, cu privire la evidența acelorași beneficiari.

47.

Cât privește critica de neconstituționalitate referitoare la

art. 9 din Legea nr. 8/2006

și cea privind dispozițiile

art. 113 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 263/2010 , Curtea apreciază că pretinsa neclaritate și pretinsa lipsă de previzibilitate a reglementărilor provin dintr-un mod eronat de interpretare și aplicare a acestor prevederi de lege, aspecte a căror soluționare revine în mod exclusiv instanței de judecată și nu instanței de contencios constituțional.

48.

Pentru considerentele expuse, în temeiul

art. 146 lit. d)

și al

art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al

art. 1-3,

al

art. 11 alin. (1) lit. A.d)

și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi în ceea ce privește dispozițiile

art. 9 din Legea nr. 8/2006

și ale

art. 113 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 263/2010

și cu majoritate de voturi în ceea ce privește sintagma „sistemului public de pensii“ din titlul

Legii nr. 8/2006

și din cuprinsul

art. 1 alin. (1) din această lege ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

1.

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Iancu Tănăsescu în Dosarul nr. 528/104/2018* al Tribunalului Olt - Secția I civilă și constată că dispozițiile

art. 9 din Legea nr. 8/2006

privind instituirea indemnizației pentru pensionarii sistemului public de pensii, membri ai uniunilor de creatori legal constituite și recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică, și ale

art. 113 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 263/2010

privind sistemul unitar de pensii publice sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

2.

Admite excepția de neconstituționalitate ridicată de Iancu Tănăsescu în Dosarul nr. 528/104/2018* al Tribunalului Olt - Secția I civilă și de Emilia-Puica Vasiliu și de Ion Segărceanu în dosarele nr. 23.822/3/2018 și nr. 1.008/93/2018 ale Curții de Apel București - Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și constată că sintagma „sistemului public de pensii“ din titlul

Legii nr. 8/2006

privind instituirea indemnizației pentru pensionarii sistemului public de pensii, membri ai uniunilor de creatori legal constituite și recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică, precum și din cuprinsul art. 1 alin. (1) din aceeași lege este neconstituțională.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Tribunalului Olt - Secția I civilă și Curții de Apel București - Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 17 noiembrie 2022.