Decizia nr. 144/2023

Marian Enache

- președinte

Mihaela Ciochină

- judecător

Cristian Deliorga

- judecător

Dimitrie-Bogdan Licu

- judecător

Laura-Iuliana Scântei

- judecător

Gheorghe Stan

- judecător

Livia Doina Stanciu

- judecător

Elena-Simina Tănăsescu

- judecător

Varga Attila

- judecător

Cristina-Cătălina Turcu

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Eugen Anton.

1.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 3 ,

4

și

5 din Legea recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 și pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului -Lupeni - august 1977 nr. 341/2004 , excepție ridicată de Marin Călin în Dosarul nr. 33.105/3/2017 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 68D/2019.

2.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de înștiințare este legal îndeplinită.

3.

Curtea acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, arătând că textele de lege criticate conțin suficiente elemente de previzibilitate.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

4.

Prin Decizia nr. 5.602 din 24 octombrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 33.105/3/2017, Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 3 ,

4

și

5 din Legea recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 și pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului - Lupeni - august 1977 nr. 341/2004 . Excepția a fost ridicată de Marin Călin într-o cauză având ca obiect recursul împotriva sentinței civile prin care s-a respins acțiunea având ca obiect obligarea Comisiei Parlamentare a Revoluționarilor din Decembrie 1989 la soluționarea favorabilă a contestației împotriva deciziei emise de aceasta prin care i s-a respins cererea de atribuire a titlului de Luptător pentru Victoria Revoluției din Decembrie 1989 - Luptător cu Rol Determinant.

5.

În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată, în esență, că prin modificările aduse

Legii nr. 341/2004

prin

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014

s-a prevăzut că plata drepturilor stabilite de

Legea nr. 341/2004

se face numai pentru cei care dețin titlul de Luptător cu Rol Determinat, dar nu și pentru cei care dețin titlul de Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite, care nu mai pot beneficia de drepturile prevăzute de

Legea nr. 341/2004 . Această discriminare a persistat și persistă și prin faptul că cei care au calitatea de Luptători Remarcați prin Fapte Deosebite sunt afectați, nemaiprimind indemnizația prevăzută de

Legea nr. 341/2004 , însă aceia care nu au participat la Revoluția din Decembrie 1989, ci au participat la revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din 1987 beneficiază în continuare de plata indemnizației, ceea ce contravine

art. 16 din Constituție . Astfel, discriminarea operează atât față de celelalte categorii de beneficiari ai

Legii nr. 341/2004 , și anume răniți, reținuți și urmași, cât și, în mod deosebit, față de persoanele care au participat la revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din 1987. Discriminarea este evidentă și comparativ cu ceilalți beneficiari de indemnizații, respectiv deținuți politici, deportați și veterani de război, care primesc aceste indemnizații ca urmare a sacrificiului celor care au distrus regimul totalitar.

6.

Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Astfel, se arată că nu poate fi primită critica potrivit căreia dispozițiile de lege supuse controlului de constituționalitate instituie o discriminare în cadrul aceleiași categorii de revoluționari - Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite -, prin sistarea plății indemnizației lunare reparatorii, deoarece prevederile criticate se aplică în mod egal tuturor destinatarilor acestora, fără privilegii sau discriminări, astfel încât nu poate fi reținută încălcarea prevederilor

art. 16 din Constituție . A nega posibilitatea legiuitorului de a modifica sau de a abroga o normă ar însemna negarea competenței sale legislative, ceea ce este inadmisibil. Din contră, legiuitorul, fie originar, fie delegat, trebuie să vegheze la asigurarea stabilității economice a țării și să ia măsuri în consecință (în acest sens, a se vedea

Decizia nr. 90 din 7 februarie 2012 ).

7.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

8.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

9.

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor

art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale

art. 1 alin. (2) , ale

art. 2 ,

3 ,

10

și

29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

10.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 3 ,

4

și

5 din Legea recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 și pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului - Lupeni - august 1977 nr. 341/2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 654 din 20 iulie 2004, cu modificările și completările ulterioare, prin care se stabilesc titlurile, cuantumul indemnizațiilor și alte drepturi pentru cei care au participat la Revoluție.

11.

În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în

art. 16

- Egalitatea în drepturi,

art. 21

- Accesul liber la justiție,

art. 22

- Dreptul la viață și la integritate fizică și psihică și

art. 24

privind Dreptul la apărare.

12.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că în jurisprudența sa a reținut, în esență, că prin

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014

au fost modificate și completate unele dispoziții din

Legea nr. 341/2004 , care stabilesc categoriile de titluri ce se pot acorda luptătorilor pentru victoria Revoluției din Decembrie 1989 și drepturile corespondente deținerii acestor titluri. Astfel, sunt păstrate denumirile titlurilor de „Erou-Martir al Revoluției Române din Decembrie 1989“ și „Participant la Victoria Revoluției Române din Decembrie 1989“, iar titlul „Luptător pentru Victoria Revoluției din Decembrie 1989“, în noua formă a legii, se referă la patru categorii, și anume: „Luptător Rănit“, „Luptător Reținut“, „Luptător cu Rol Determinant“ și „Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite“. Noul conținut normativ al

art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004

prevede acordarea unei indemnizații de gratitudine lunare persoanelor care au obținut titlul de „Luptător cu Rol Determinant“, cărora li s-au eliberat noile certificate, potrivit noii reglementări (a se vedea

Decizia nr. 704 din 15 noiembrie 2018 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 81 din 31 ianuarie 2019, paragraful 21).

13.

În aceste condiții, Curtea constată că autorul excepției de neconstituționalitate se află în situația în care nu a obținut titlul de „Luptător cu Rol Determinant“, dar deține titlul de „Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite“, astfel că nu va mai primi indemnizația prevăzută la

art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004 .

14.

Referitor la indemnizații, Curtea a statuat că temeiul moral al acordării acestora izvorăște din sentimentul de recunoștință pentru cei care, prin jertfa și contribuția proprii, au condus la căderea regimului comunist și la instaurarea democrației. Nu există însă o obligație de reglementare a statului în acest sens, neputându-se vorbi de existența unui drept fundamental la obținerea unor indemnizații în virtutea calității de Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite în cadrul Revoluției Române din Decembrie 1989. De asemenea, Curtea a arătat că indemnizația de revoluționar are un caracter reparatoriu, iar legiuitorul are deplina competență de a stabili condițiile și criteriile de acordare a acesteia, în temeiul

art. 61 alin. (1) din Legea fundamentală

(a se vedea

Decizia nr. 314 din 5 iunie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 538 din 21 iulie 2014, paragrafele 21 și 22).

15.

Distinct de cele reținute în jurisprudența menționată, cu acest prilej, Curtea reține că, în jurisprudența sa, a statuat că principiul egalității nu înseamnă uniformitate, astfel că unor situații egale trebuie să le corespundă un tratament egal, iar la situații diferite tratamentul juridic nu poate fi decât diferit. Încălcarea principiului egalității și nediscriminării are loc atunci când se aplică un tratament diferențiat unor cazuri egale, fără a exista o motivare obiectivă și rezonabilă (a se vedea în acest sens

Decizia nr. 1.006 din 27 noiembrie 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 71 din 1 februarie 2013, sau

Decizia nr. 256 din 17 iunie 1997 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 134 din 2 aprilie 1998).

16.

Aplicând aceste considerente în cauza de față, Curtea observă că legiuitorul are deplina competență de a stabili condițiile și criteriile de acordare a indemnizațiilor și, în funcție de opțiunea sa, de a gratifica anumite categorii de persoane. A nega posibilitatea legiuitorului de a modifica sau de a abroga o normă ar însemna negarea competenței sale legislative, ceea ce este inadmisibil. Din contră, legiuitorul, fie originar, fie delegat, trebuie să vegheze la asigurarea stabilității economice a țării și să ia măsuri în consecință (a se vedea în acest sens

Decizia nr. 704 din 15 noiembrie 2018 , precitată, paragraful 24).

17.

Totodată, Curtea mai observă că o încălcare a principiului egalității ar putea fi reținută numai dacă în cadrul aceleiași categorii - în cazul autorului excepției, Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite - ar exista persoane care primesc indemnizație și persoane care nu primesc indemnizație, fără o justificare obiectivă și rezonabilă. Încălcarea principiului egalității și nediscriminării nu poate fi reținută însă atunci când legiuitorul aplică un tratament diferit persoanelor aflate în situații diferite.

18.

Referitor la critica privind încălcarea

art. 21 ,

22

și

24 din Constituție , Curtea constată că autorul nu formulează motive cu privire la pretinsa neconstituționalitate a textelor criticate în raport cu textele constituționale menționate, iar între acestea nu poate fi stabilită în mod rezonabil nicio legătură (a se vedea în acest sens

Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012).

19.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul

art. 146 lit. d)

și al

art. 147 alin. (4) din Constituție , al

art. 1-3 , al

art. 11 alin. (1) lit. A.d)

și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Marin Călin în Dosarul nr. 33.105/3/2017 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile

art. 3 ,

4

și

5 din Legea recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 și pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului - Lupeni - august 1977 nr. 341/2004

sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Decizia se comunică Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 21 martie 2023.

Definitivă și general obligatorie.