Decizia nr. 698/2025
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 28 , 30 , 60 , 109 și 111 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Legea nr. 223/2015 24 iulie 2015 (prevederi anume) privind pensiile militare de stat
Elena-Simina Tănăsescu
- președinte
Asztalos Csaba-Ferenc
- judecător
Mihai Busuioc
- judecător
Mihaela Ciochină
- judecător
Dacian-Cosmin Dragoș
- judecător
Dimitrie-Bogdan Licu
- judecător
Laura-Iuliana Scântei
- judecător
Gheorghe Stan
- judecător
Cosmin-Marian Văduva
- magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan Laurențiu Sorescu.
1.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 28 ,
30 ,
60
(în forma de bază a legii),
109
și
111 din Legea nr. 223/2015
privind pensiile militare de stat. Excepția a fost ridicată de Tudor Leonte în Dosarul nr. 4.339/99/2019 al Curții de Apel Iași — Secția litigii de muncă și asigurări sociale și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 425D/2022.
2.
La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.
3.
Președintele Curții dispune să se facă apelul și în Dosarul nr. 2.408D/2022, având un obiect similar, excepție ridicată de Dan Bălașa în Dosarul nr. 223/120/2021 al Curții de Apel Ploiești — Secția I civilă.
4.
La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de înștiințare este legal îndeplinită.
5.
Magistratul-asistent menționează că în dosarul nr. 425D/2022 autorul a depus o cerere de judecată în lipsă.
6.
Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea cauzelor.
7.
Curtea, având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în dosarele sus-menționate, în temeiul
art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992
privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 2.408D/2022 la Dosarul nr. 425D/2022, care a fost primul înregistrat.
8.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției, având în vedere
Decizia Curții Constituționale nr. 838 din 12 decembrie 2019 .
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:
9.
Prin Încheierea din 10 februarie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 4.339/99/2019, Curtea de Apel Iași — Secția litigii de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 28 ,
30 ,
60
(în forma de bază a legii),
109
și
111 din Legea nr. 223/2015
privind pensiile militare de stat. Excepția a fost ridicată de Tudor Leonte într-o cauză având ca obiect actualizarea pensiei de serviciu și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 425D/2022.
10.
Prin Încheierea din 22 septembrie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 223/120/2021, Curtea de Apel Ploiești — Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 30
și
60 din Legea nr. 223/2015 . Excepția a fost ridicată de Dan Bălașa într-o cauză având ca obiect actualizarea pensiei de serviciu și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.408D/2022.
11.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia arată că prevederile criticate sunt neclare, deoarece permit două metodologii de calcul al pensiilor de serviciu, respectiv cea prevăzută de
art. 5 - 7 ale anexei nr. 3
la
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2011
privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională și cea prevăzută de
art. 28 , coroborat cu
art. 109
și
111 din Legea nr. 223/2015 , denumită în continuare
Legea . Astfel, se arată că pensia a fost recalculată în temeiul
art. 28 din Lege , dar în plată i-a fost acordată pensia așa cum a fost stabilită potrivit dispozițiilor menționate din
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2011 .
12.
Nu este clară modalitatea în care va fi aplicat
art. 109 din Lege , în situația în care pensia aflată în plată în cuantumul avantajos, stabilită potrivit metodologiei prevăzute în
anexa nr. 3
la
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2011 , are drept element definitoriu al bazei de calcul punctajul mediu anual, și nu solda/salariul de funcție.
13.
De asemenea, este neclar și nepredictibil cum se aplică
art. 30 din Lege
în cazul pensiilor rămase în plată în cuantumul mai avantajos stabilit prin metodologia prevăzută în
anexa nr. 3
la
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2011 .
14.
Autorii critică, de asemenea, și o pretinsă neclaritate a modului în care trebuie interpretat și aplicat
art. 28 din Lege .
15.
Pe de altă parte, arată aceștia,
art. 111 din Lege
este neclar deoarece nu distinge între cele două categorii de elemente de referință: punctajul mediu anual, înmulțit cu valoarea punctului de pensie, și media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcția de bază în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate, lăsând deschisă calea prin care se ajunge la situația invocată de instanța de fond, aceea că „(...) reperul de aplicare, fiind cuantumul avut în plată la data aplicării
(...) rămâne unul fix”.
16.
Consecința acestei neclarități este „înghețarea” cuantumului pensiei la nivelul „reperului fix”, după cum susține instanța de fond, situație ce contravine principiului securității juridice, iar urmarea directă este că titularii drepturilor de pensie militară nu sunt protejați contra unui pericol generat chiar de către drept, contra unei insecurități pe care a creat-o legiuitorul prin norma din
art. 111 din Lege .
17.
Se invocă jurisprudența Curții Constituționale referitoare la standardele de calitate a legii, de exemplu,
Decizia nr. 494 din 10 mai 2012 .
18.
Articolul 30
,
60
și
109 din Lege
sunt criticate prin raportare la
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 31/1998
privind unificarea fondurilor componente ale bugetului asigurărilor sociale de stat, precum și a celor pentru plata pensiilor cuvenite asiguraților din unitățile cu atribuții în domeniul apărării naționale, ordinii publice și siguranței naționale, arătându-se că, fiind o lege organică, nu putea fi modificată prin
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017
privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu.
19.
Autorii invocă
art. 11 din Legea nr. 80/1995
privind statutul cadrelor militare și susțin că, potrivit
art. 60 din Lege , prin care se includ toate semnele onorifice, deci și Ordinul Meritul Militar, se aplică plafonarea efectivă a pensiei și impun o limitare a cuantumului său net. În acest mod, are loc o plafonare sau o reducere a pensiei militare, deși acesta este un drept câștigat. Modificarea
art. 60 din Lege
prin
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018
privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene încalcă
art. 115 alin. (6) din Constituție .
20.
Includerea sporului acordat pentru Ordinul Meritul Militar (denumire înlocuită cu denumirea Semnul Onorific) în baza de calcul al pensiei echivalează, în cazul autorilor, cu neacordarea semnului onorific. Or, este evident că din moment ce nu toți soldații beneficiază de decorarea cu Semnul Onorific În Slujba Patriei, acest spor nu are cum să fie inclus în soldă și, în consecință, trebuie aplicat după stabilirea pensiei. Prin această modalitate de calcul practic este îndepărtat semnul onorific, semn câștigat pentru întreaga activitate.
21.
Măsura plafonării este criticată și pentru că nu respectă condiția caracterului necesar impusă de
art. 53 din Constituție .
22.
Autorii reamintesc că pensia militară presupune o asigurare a unei garanții sociale și apărarea acesteia este parte integrantă a stabilității financiare și că aceasta nu reprezintă un privilegiu.
23.
Dispozițiile criticate nu respectă cerințele privind statutul României de țară membră a NATO și a Uniunii Europene. În susținerea celor mai sus menționate se invocă
Decizia Curții Constituționale nr. 872 din 25 iunie 2010 .
24.
Militarii sunt discriminați în raport cu magistrații, fiind încălcate cele statuate de Curtea Constituțională prin
Decizia nr. 20 din 2 februarie 2000 . De asemenea, militarii sunt discriminați și față de asigurații din sistemul public de pensii, deoarece nu se mai actualizează pensiile, iar cei care se încadrează în ipoteza textului de lege criticat sunt discriminați și în raport cu polițiștii pensionați anterior intrării în vigoare a
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017 .
25.
Curtea de Apel Iași — Secția litigii de muncă și asigurări sociale apreciază că excepția este neîntemeiată, aspectele invocate fiind, în fapt, chestiuni de aplicare și interpretare a legii. Invocă jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, respectiv paragraful 35 al
Hotărârii din 24 mai 2007
din Cauza Dragotoniu și Militaru-Pidhorni împotriva României potrivit căruia semnificația noțiunii de previzibilitate depinde într-o mare măsură de conținutul textului de care este vorba, de domeniul pe care îl acoperă, precum și de numărul și calitatea destinatarilor săi, precum și jurisprudența Curții, de exemplu,
Decizia nr. 888 din 15 decembrie 2020 .
26.
Curtea de Apel Ploiești — Secția I civilă apreciază că excepția este neîntemeiată, invocând jurisprudența Curții Constituționale, respectiv
Decizia nr. 652 din 30 octombrie 2018 .
27.
Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.
28.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile
Constituției , precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
29.
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor
art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale
art. 1 alin. (2) , ale
art. 2 ,
3 ,
10
și
29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
30.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile
art. 28 ,
30 ,
60 ,
109
și
111 din Legea nr. 223/2015
privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015. Prevederile
art. 28
reglementează baza de calcul al pensiilor militare de stat;
art. 30
se referă la limitarea cuantumului acesteia;
art. 60
se referă la cuantumul net al pensiilor de serviciu militare;
art. 109
se referă la transformarea pensiilor militare stabilite anterior intrării în vigoare a
în pensii potrivit acestei legi, iar
art. 110
se referă la transformarea pensiilor deschise în temeiul
privind sistemul unitar de pensii publice în pensii potrivit
31.
Ulterior sesizării Curții,
art. 60 alin. (1) din Legea nr. 223/2015
a fost modificat prin
pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu și a
Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal , dar, potrivit
Deciziei nr. 766 din 15 iunie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea se va pronunța asupra constituționalității
art. 60 alin. (1) din Legea nr. 223/2015
în forma acestuia incidentă în cauza în care a fost invocată prezenta excepție.
32.
De asemenea, deși, formal, Curtea nu a fost sesizată și cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. VII pct. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017
privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 648 din 7 august 2017, și, respectiv, a dispozițiilor
art. 84 pct. 2 din capitolul III din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018
privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1116 din 29 decembrie 2018, care modifică
art. 60 din Legea nr. 223/2015 , în realitate sunt criticate, pentru motive extrinseci, și aceste dispoziții legale.
33.
Se apreciază că textele criticate contravin prevederilor din
Constituție cuprinse în art. 1 alin. (3)
privind principiile statului,
art. 1 alin. (4)
privind separația puterilor în stat,
art. 4
privind egalitatea între cetățeni,
art. 15
privind universalitatea,
art. 16
privind egalitatea în drepturi,
art. 20
privind tratatele internaționale referitoare la drepturile omului,
art. 41
privind munca și protecția socială a muncii,
art. 44
privind dreptul de proprietate privată,
art. 124
privind înfăptuirea justiției,
art. 125
privind statutul judecătorilor și
art. 126
privind instanțele judecătorești.
34.
Examinând excepția de neconstituționalitate privind critica extrinsecă referitoare la modificările aduse
Legii
prin
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017
și, respectiv,
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 , Curtea reține că este neîntemeiată, având în vedere că, prin
Decizia nr. 177 din 21 martie 2024 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 787 din 9 august 2024, paragraful 88, a reținut că
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017
a fost adoptată de Guvern în temeiul
art. 115 alin. (4)-(6) din Constituție , aceasta nefiind o ordonanță simplă, adoptată în temeiul unei legi de abilitare, potrivit
art. 108 alin. (3)
și
art. 115 alin. (1)-(3) din Constituție . Totodată, Curtea a statuat că, spre deosebire de ordonanța simplă, ordonanța de urgență a Guvernului poate reglementa și în domenii care aparțin legii organice. Prin urmare, toate criticile autorilor excepției privind reglementarea unor modificări și completări aduse Legii printr-o ordonanță de urgență a Guvernului sunt neîntemeiate.
35.
În mod similar, critica extrinsecă raportată la
art. 115 alin. (6) din Constituție
a fost respinsă prin
Decizia nr. 177 din 21 martie 2024 , paragraful 90. Curtea a reținut că, în evaluarea acestui text trebuie, în primul rând, să se stabilească dacă în discuție sunt drepturi și libertăți fundamentale și dacă a avut loc o afectare a acestora. În urma analizei realizate, Curtea va raporta concluzia desprinsă la textul de referință menționat. În consecință, examinarea relației de contrarietate dintre actul criticat și textul de referință invocat se va efectua subsecvent analizării criticilor de neconstituționalitate intrinsecă raportate la
art. 16 ,
44
și
47 din Constituție .
36.
În continuare, Curtea constată că s-a mai pronunțat asupra constituționalității prevederilor
art. 28 ,
30 ,
60 ,
109
și
111 din Lege , în forma acestora criticată în prezenta cauză prin numeroase decizii, de exemplu,
Decizia nr. 177 din 21 martie 2024
și
Decizia nr. 550 din 29 octombrie 2024 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 737 din 6 august 2025.
37.
Astfel, cu referire la critica potrivit căreia sporul acordat de
art. 11 alin. (3) din Legea nr. 80/1995
privind statutul cadrelor militare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 155 din 20 iulie 1995, este anulat de prevederile
art. 60 din Legea nr. 223/2015 , sunt relevante cele reținute în
Decizia Curții Constituționale nr. 550 din 29 octombrie 2024 , precitată, paragraful 71, potrivit căreia, prin natura sa, sporul la pensie reprezintă un simplu beneficiu acordat viitorului pensionar, un supliment la pensie, cu condiția ca acesta să fi realizat anumite prestații sau să fi făcut dovada unor merite, de exemplu, să fi îndeplinit condițiile pentru acordarea sporului sau să fi îndeplinit condiția de a achita o contribuție la Fondul pentru pensia suplimentară. Cu toate acestea, dacă acest beneficiu al statului intră în concurență cu alte principii, precum acela că pensia netă nu poate fi mai mare decât salariul net, a cărui punere în practică face obiectul plafonării, nu se poate conchide că statul și-a încălcat vreo îndatorire constituțională. Curtea reamintește că sumele plătite cu titlu de contribuție la asigurările sociale nu reprezintă un depozit la termen și, prin urmare, nu pot da naștere vreunui drept de creanță asupra statului sau asupra fondurilor de asigurări sociale.
38.
Cu referire la pretinsa discriminare a beneficiarilor pensiilor de serviciu reglementate prin
Lege
față de magistrați, sunt relevante cele reținute în
Decizia nr. 844 din 14 decembrie 2021 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 259 din 16 martie 2022, paragrafele 61-66. Curtea a stabilit că diferitele categorii de beneficiari ai unor pensii de serviciu, respectiv pensionarii din sistemul public, nu se află în situații identice, fiind supuși, de altfel, unor acte normative diferite. Având în vedere criteriile apreciate ca relevante pentru acordarea acestui tip de pensie, legiuitorul este liber să instituie condiții diferite privind acordarea dreptului la pensie, fără ca deosebirile de tratament juridic dintre diferitele categorii socioprofesionale să aibă semnificația încălcării prevederilor art. 16 din Constituție.
39.
De asemenea, autorii prezentei excepții invocă o presupusă încălcare prin dispozițiile legale criticate a prevederilor
art. 47
și
53 din Constituție . În acest context sunt aplicabile cele reținute de instanța de contencios constituțional prin
Decizia nr. 177 din 21 martie 2024 , paragrafele 99 și 100. Referitor la încălcarea
art. 47 alin. (2) din Constituție , Curtea a statuat că legiuitorul este autorizat/îndrituit să stabilească conținutul dreptului la pensie și condițiile acordării acestuia, precum și să le modifice în funcție de resursele financiare existente la un anumit moment. Referindu-se la dreptul legiuitorului de a modifica legislația în ceea ce privește modul de actualizare a pensiilor militare de stat, Curtea a stabilit că
art. 47 alin. (2) din Constituție , deși consacră dreptul la pensie, nu oferă garanții și cu privire la algoritmul de creștere a cuantumului acesteia în viitor. Din contră, valoarea punctului de pensie, limita maximă a cuantumului pensiei, condițiile de recalculare și de recorelare a pensiilor anterior stabilite, precum și indexarea acestora nu se pot face decât în raport cu resursele fondurilor de asigurări sociale disponibile. De asemenea, Curtea a arătat că, întrucât se realizează periodic, indexarea pensiei se supune prevederilor în vigoare la momentul indexării, potrivit principiului tempus regit actum, astfel că nu se poate vorbi despre un drept câștigat în temeiul unor reglementări anterioare, care nu mai sunt în vigoare.
40.
Cu privire la presupusa încălcare a dispozițiilor
art. 53 din Constituție , Curtea a reținut că, având în vedere că nu s-a constatat restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți fundamentale, invocarea dispozițiilor acestui articol nu are relevanță pentru soluționarea excepției de neconstituționalitate.
41.
Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să modifice jurisprudența mai sus invocată, atât soluția, cât și considerentele
deciziilor Curții Constituționale nr. 177 din 21 martie 2024
și
nr. 550 din 29 octombrie 2024
își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.
42.
Pentru considerentele expuse, în temeiul
art. 146 lit. d)
și al
art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al
art. 1-3 , al
art. 11 alin. (1) lit. A.d)
și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Tudor Leonte în Dosarul nr. 4.339/99/2019 al Curții de Apel Iași — Secția litigii de muncă și asigurări sociale și de Dan Bălașa în Dosarul nr. 223/120/2021 al Curții de Apel Ploiești — Secția I civilă și constată că dispozițiile
art. 28 ,
30 ,
60 ,
109
și
111 din Legea nr. 223/2015
privind pensiile militare de stat sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Curții de Apel Iași — Secția litigii de muncă și asigurări sociale și Curții de Apel Ploiești — Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 4 decembrie 2025.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU Magistrat-asistent, Cosmin-Marian Văduva
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.