Decizia nr. 126/2026
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 169^1 alin. (3) teza finală din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, în interpretarea dată prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018 , pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Legea nr. 263/2010 16 decembrie 2010 (prevederi anume) privind sistemul unitar de pensii publice
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Elena-Simina Tănăsescu
- președinte
Asztalos Csaba-Ferenc
- judecător
Mihai Busuioc
- judecător
Mihaela Ciochină
- judecător
Cristian Deliorga
- judecător
Dacian-Cosmin Dragoș
- judecător
Dimitrie-Bogdan Licu
- judecător
Laura-Iuliana Scântei
- judecător
Cristian-Lucian Dumitra
- magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan Laurențiu Sorescu.
1.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 169^1 alin. (3) teza finală din Legea nr. 263/2010
privind sistemul unitar de pensii publice, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 192/2015 pentru completarea
privind sistemul unitar de pensii publice, în interpretarea dată prin
Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018 , pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, excepție ridicată de Florin Rusu în Dosarul nr. 846/117/2019 al Curții de Apel Cluj - Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.786D/2021.
2.
La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.
3.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. În acest sens, invocă
Decizia Curții Constituționale nr. 660 din 3 decembrie 2024 .
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
4.
Prin Încheierea din 31 mai 2021, pronunțată în Dosarul nr. 846/117/2019, Curtea de Apel Cluj - Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 169^1 alin. (3) teza finală din Legea nr. 263/2010
privind sistemul unitar de pensii publice, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 192/2015 pentru completarea
privind sistemul unitar de pensii publice, în interpretarea dată prin
Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018 , pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Excepția a fost ridicată de Florin Rusu într-o cauză având ca obiect soluționarea contestației formulate împotriva deciziei de recalculare a pensiei.
5.
În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține, în esență, că dispozițiile criticate generează o situație discriminatorie pentru o întreagă categorie de pensionari - cei care au lucrat în zonele I și II de expunere la radiații și s-au pensionat anterior anului 2011 -, în raport cu alți pensionari care și-au desfășurat activitatea în locuri de muncă încadrate în grupele I și II de muncă, respectiv în condiții deosebite sau speciale, ceea ce contravine principiului egalității în drepturi.
6.
Mai susține că, ulterior intrării în vigoare a
pentru modificarea și completarea
privind sistemul unitar de pensii publice, stagiul complet de cotizare de 25,5 ani nu se mai aplică nici persoanelor ale căror drepturi de pensie s-au deschis în perioada 1 ianuarie 2011-20 iulie 2016, întrucât acestea pot beneficia la cerere de stagiul complet de cotizare redus de 17 ani, conform
art. II
din legea anterior menționată; prin urmare, persoanele aflate în situații similare cu autorul excepției de neconstituționalitate beneficiază de un stagiu complet de cotizare de 17 ani, indiferent dacă drepturile lor de pensie s-au deschis în baza
privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ori a
7.
Apreciază că prevederile
pentru completarea
privind sistemul unitar de pensii publice au ca scop declarativ luarea măsurilor prevăzute de
art. 47 alin. (1) din Constituție , însă aceste măsuri luate de stat prin adoptarea de acte normative cu un anumit scop declarativ, care rămân în fond iluzorii, reprezintă, din contră, o încălcare a prevederilor
art. 47 alin. (1) din Legea fundamentală .
8.
De asemenea, susține că interpretarea dată de instanța supremă prevederilor
art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010
prin
Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018
conduce la retroactivitatea prevederilor
art. 57 alin. (3)
din aceeași lege, forma în vigoare la 1 ianuarie 2016, în ceea ce privește durata stagiului complet de cotizare aplicabil persoanelor care au lucrat în zonele I și II de expunere la radiații și s-au pensionat anterior anului 2011, ceea ce contravine prevederilor
art. 15 alin. (2) din Constituție .
9.
Curtea de Apel Cluj - Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale. Arată că nu se poate afirma că norma cuprinsă în
art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 , introdusă prin
Legea nr. 192/2015 , și interpretarea dată de instanță normei legale menționate îngrădesc vreun drept legal al autorului excepției. Această reglementare reprezintă o opțiune a legiuitorului, iar interpretarea acesteia într-o altă modalitate decât cea dorită de autorul excepției nu echivalează cu încălcarea prevederilor constituționale.
10.
Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
11.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile
Constituției , precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
12.
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor
art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale
art. 1 alin. (2) , ale
art. 2 ,
3 ,
10
și
29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
13.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, dispozițiile
art. 169^1 alin. (3) teza finală din Legea nr. 263/2010
privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, în interpretarea dată prin
Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018 , pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1037 din 6 decembrie 2018. Dispozițiile legale criticate au următorul cuprins: „(3) În cazul persoanelor prevăzute la
alin. (2) , la numărul total de puncte realizate de acestea până la data prezentei recalculări se adaugă numărul de puncte corespunzător majorării rezultate în urma aplicării prevederilor
alin. (1) , la determinarea punctajului mediu anual utilizându-se stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații.“
14.
Prevederile de lege supuse controlului de constituționalitate au fost abrogate prin
privind sistemul public de pensii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1089 din 4 decembrie 2023, însă, având în vedere
Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea urmează să analizeze dispozițiile legale criticate, care continuă să își producă efectele în cauza dedusă judecății.
15.
Autorul excepției critică aceste dispoziții de lege, așa cum au fost interpretate prin
Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018
pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, prin care instanța supremă a stabilit, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor
art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010
privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare, introdus prin
pentru completarea acestei legi, că sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații“ se referă la legea în vigoare la data recalculării pensiei prin acordarea majorării de punctaj, respectiv la
16.
Autorul excepției consideră că dispozițiile legale criticate sunt contrare prevederilor constituționale ale
art. 15 alin. (2)
referitoare la neretroactivitatea legii, ale
art. 16
- Egalitatea în drepturi și ale
art. 47
- Nivelul de trai.
17.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că situația discriminatorie pe care o pune în discuție autorul excepției privește persoanele pensionate anterior intrării în vigoare a
și a căror pensie a fost recalculată potrivit
art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 , cu luarea în calcul a unui stagiu de cotizare de 25 de ani și 6 luni prevăzut de
art. 57 alin. (3)
din aceeași lege, în raport cu persoanele pensionate ulterior intrării în vigoare a acestei legi, întrucât acestea din urmă beneficiază de posibilitatea recalculării pensiei cu luarea în calcul a unui stagiu complet de cotizare mai mic.
18.
În jurisprudența sa, Curtea s-a mai pronunțat asupra constituționalității acelorași dispoziții legale, criticate în raport cu aceleași prevederi constituționale, cu motivări similare. În acest sens sunt, de exemplu,
Decizia nr. 104 din 27 februarie 2025 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 713 din 31 iulie 2025, și
Decizia nr. 169 din 9 martie 2021 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 594 din 14 iunie 2021, prin care Curtea a respins excepțiile de neconstituționalitate ca neîntemeiate, în acord cu jurisprudența sa în materie.
19.
Curtea Constituțională a reținut că, pentru a beneficia de creșterea punctajelor anuale prevăzută de dispozițiile
art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 , pensionarii vizați de acestea trebuie să îndeplinească, în mod cumulativ, următoarele condiții: (1) drepturile de pensie au fost stabilite potrivit legislației anterioare datei de 1 ianuarie 2011; (2) au desfășurat activități în locuri de muncă încadrate în grupa I și/sau grupa a II-a de muncă potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, respectiv activități în locuri de muncă încadrate în condiții deosebite și/sau condiții speciale, potrivit legii; și (3) nu au beneficiat, anterior adoptării
art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 , de majorarea punctajelor anuale conform actelor normative enumerate în
art. 169^1 alin. (2) din Legea nr. 263/2010
și nici de majorarea punctajului pentru perioadele realizate în condiții speciale după data de 1 aprilie 2001 ( Decizia nr. 463 din 11 iulie 2019 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 911 din 12 noiembrie 2019, paragraful 50).
20.
Dispozițiile
art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 , introduse prin
Legea nr. 192/2015 , dar care au început să își producă efectele începând cu data de 1 ianuarie 2016, fac parte dintr-o succesiune de acte normative prin care legiuitorul a urmărit instituirea unei reglementări cât mai uniforme, dar și cât mai echitabile pentru persoanele care, anterior intrării în vigoare a
privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000, au lucrat în grupele superioare de muncă ori care, după intrarea în vigoare a acestei legi, au desfășurat muncă în condiții deosebite sau speciale. În acest sens au fost, spre exemplu,
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 100/2008
pentru completarea
privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 637 din 4 septembrie 2008,
pentru modificarea și completarea
privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 738 din 31 octombrie 2008,
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 209/2008
pentru modificarea
privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 9 decembrie 2008, ori dispozițiile
art. 169 din Legea nr. 263/2010 .
21.
Ca urmare a intrării în vigoare a dispozițiilor
art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 , pensiile persoanelor aflate în ipoteza acestui articol de lege au fost recalculate din oficiu. Curtea a arătat că recalcularea pensiei în temeiul
art. 169^1 din Legea nr. 263/2010
a reprezentat o procedură aplicabilă, din oficiu, tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei, astfel cum precizează
art. 134 alin. (14) din Normele
de aplicare a prevederilor
privind sistemul unitar de pensii publice, aprobate prin
Hotărârea Guvernului nr. 257/2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 214 din 28 martie 2011, așa cum au fost completate prin
articolul unic din Hotărârea Guvernului nr. 291/2017 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 334 din 8 mai 2017( Decizia nr. 169 din 9 martie 2021 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 594 din 14 iunie 2021, paragraful 41). Prin aceste norme de aplicare s-a dispus ca, la recalcularea pensiilor, conform prevederilor
art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 , se utilizează stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, în vigoare la data de la care se cuvin drepturile recalculate, corespunzătoare fiecărei situații, respectiv: a) stagiile complete de cotizare prevăzute în
anexa nr. 5
la lege; b) stagiile complete de cotizare prevăzute la
art. 56
și
57
din lege; c) stagiile complete de cotizare prevăzute la
art. 58
și
59
din lege.
22.
Examinând dinamica legislativă în materie, Curtea a observat că, în redactarea inițială, dispozițiile
art. 57 alin. (3) din Legea nr. 263/2010
au prevăzut că pentru persoanele care au realizat un stagiu de cotizare de cel puțin 15 ani în zona I de expunere la radiații sau de cel puțin 17 ani în zona a II-a de expunere la radiații, în locurile de muncă prevăzute la
art. 30 alin. (1) lit. b)
din lege, stagiul complet de cotizare este de 22 de ani și 6 luni, în cazul celor care au desfășurat activitate în zona I de expunere la radiații, respectiv de 25 de ani și 6 luni, în cazul celor care au desfășurat activitate în zona a II-a de expunere la radiații. Ulterior, dispozițiile
art. 57 alin. (3) din Legea nr. 263/2010
au fost modificate prin
art. I pct. 2 din Legea nr. 155/2016
pentru modificarea și completarea
privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 545 din 20 iulie 2016, fiind prevăzut un stagiu complet de cotizare mai favorabil, respectiv de 15 ani în cazul celor care au desfășurat activitate în zona I de expunere la radiații și de 17 ani în cazul celor care au desfășurat activitate în zona a II-a de expunere la radiații. Potrivit
art. II alin. (1) din Legea nr. 155/2016 , de prevederile
art. 56
și
57 din Legea nr. 263/2010
beneficiază, la cerere, și persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2011 și data intrării în vigoare a
23.
Beneficiul recalculării pensiilor potrivit stagiului complet de cotizare mai favorabil prevăzut de
art. 57 alin. (3) din Legea nr. 263/2010
nu este prevăzut și pentru persoanele care au ieșit la pensie anterior
Legii nr. 263/2010 , iar prin
Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018 , Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a confirmat această interpretare, care, în opinia autorului excepției de neconstituționalitate, creează o discriminare între persoanele pensionate anterior datei intrării în vigoare a
în raport cu cele pensionate ulterior acestei date, întrucât acestea din urmă beneficiază de posibilitatea recalculării pensiei cu luarea în calcul a unui stagiu complet de cotizare mai mic.
24.
Curtea a răspuns acestor critici prin
Decizia nr. 104 din 27 februarie 2025 , precitată, prin care a reținut că, deși la calculul pensiei cele două categorii de persoane au fost supuse deopotrivă prevederilor
art. 57 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 , această împrejurare nu semnifică faptul că aceste persoane se află în situații identice. Categoriile de persoane comparate de autorul excepției au obținut dreptul la pensie sub imperiul unor reglementări diferite, care au prevăzut condiții de pensionare diferite, astfel că instituirea unui regim juridic aplicabil diferit este justificată. În acest sens, Curtea Constituțională a reținut constant în jurisprudența sa - spre exemplu,
Decizia nr. 76 din 9 februarie 2021 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 499 din 13 mai 2021, paragraful 21 - că situația diferită în care se află cetățenii în funcție de reglementarea aplicabilă potrivit principiului tempus regit actum nu poate fi privită ca o încălcare a dispozițiilor constituționale care consacră egalitatea în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și discriminări. Astfel, data pensionării, anterioară sau ulterioară intrării în vigoare a noii reglementări în materie, generează situații juridice diferite, care impun și justifică un tratament juridic diferențiat.
25.
Cu toate acestea, Curtea a constatat că legiuitorul, deși nu a prevăzut pentru persoanele pensionate anterior
beneficiul recalculării pensiei cu luarea în calcul a stagiului de cotizare reglementat de
art. 57 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 , așa cum a fost modificat prin
art. I pct. 2 din Legea nr. 155/2016 , a intervenit însă prin reglementarea
art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 , introdus prin
art. I pct. 3 din Legea nr. 221/2018
pentru modificarea și completarea
privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 661 din 30 iulie 2018. Așa cum a reținut și Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept prin
Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018 , paragrafele 71-77, dispozițiile
art. 169^2 din Legea nr. 263/2010
implică o schimbare a concepției legislative în raport cu dispozițiile
art. 169^1
din aceeași lege, în sensul acordării, începând cu data de 1 octombrie 2018, atât a beneficiului majorării de punctaj, cât și a celui privind folosirea, la recalcularea pensiei, a unui stagiu de cotizare redus, reglementat de acte normative cu caracter special. Or, dispozițiile
art. 169^1 din Legea nr. 263/2010
au prevăzut doar creșterea punctajelor anuale, fără a fi luate în calcul la stabilirea pensiei stagiile de cotizare prevăzute de legile speciale, în vigoare la data pensionării, ci stagiul complet de cotizare prevăzut de
26.
Prin urmare, legiuitorul a intervenit prin reglementări distincte, în acord cu prevederile constituționale atât ale
art. 16 , cât și ale
art. 47 , care consacră dreptul exclusiv al legiuitorului de a reglementa condițiile de calcul al pensiei. În acest sens sunt și cele reținute prin
Decizia nr. 736 din 24 octombrie 2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 4 din 4 ianuarie 2007, potrivit cărora, în vederea creării unui cadru legislativ cât mai coerent și unitar, în scop reparatoriu ori pentru a înlătura unele diferențe majore de tratament între persoanele pensionate sub imperiul unor acte normative diferite, potrivit principiului tempus regit actum, legiuitorul poate prevedea prin actele normative în vigoare proceduri de recorelare sau recalculare a pensiilor stabilite în temeiul legislației anterioare, cu utilizarea elementelor de calcul al pensiei prevăzute de legislația în vigoare la momentul efectuării acestor proceduri. Instituirea acestor proceduri intră în competența exclusivă a legiuitorului, care, potrivit
art. 47 alin. (2) din Constituție , se bucură de atribuția de a stabili condițiile și criteriile de acordare a acestor drepturi, inclusiv modalitățile de calcul al cuantumului lor.
27.
Cât privește susținerea referitoare la încălcarea prevederilor
art. 15 alin. (2) din Constituție , instanța de contencios constituțional constată că autorul excepției este nemulțumit de interpretarea conform căreia la recalcularea pensiei potrivit
art. 169^1 din Legea nr. 263/2010
se are în vedere stagiul de cotizare prevăzut în legea de la data recalculării, și nu cel de la data deschiderii dreptului la pensie. Curtea apreciază însă că ceea ce este esențial pentru a aprecia dacă legea produce sau nu efecte retroactive este modul în care noile reglementări afectează cuantumul pensiei aflate în plată la data recalculării, respectiv dacă acesta este diminuat în raport cu prevederile legale în vigoare la data stabilirii cuantumului pensiei. Or, pentru astfel de situații, dispozițiile
art. 169^1 alin. (4) din Legea nr. 263/2010
prevăd posibilitatea menținerii punctajului mediu anual și a cuantumului aferent aflat în plată sau cuvenit la data recalculării. Prin urmare, legea prevede garanții exprese pentru păstrarea cuantumului pensiei, astfel că nu se poate aprecia că schimbarea elementelor în funcție de care aceasta a fost calculată afectează dreptul la pensie, așa cum a fost stabilit anterior.
28.
Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în decizia mai sus menționată își păstrează în mod corespunzător valabilitatea și în prezenta cauză.
29.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul
art. 146 lit. d)
și al
art. 147 alin. (4) din Constituție , al
art. 1-3 , al
art. 11 alin. (1) lit. A.d)
și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Florin Rusu în Dosarul nr. 846/117/2019 al Curții de Apel Cluj - Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale și constată că dispozițiile
art. 169^1 alin. (3) teza finală din Legea nr. 263/2010
privind sistemul unitar de pensii publice, în interpretarea dată prin
Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018 , pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Curții de Apel Cluj - Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 12 februarie 2026.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU Magistrat-asistent, Cristian-Lucian Dumitra
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.