Decizia nr. 57/2001
privind excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 146 din Codul penal
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Legea nr. 15/1968 21 iunie 1968 (prevederi anume) privind adoptarea Codului penal al României
Are ca temei 1
- Legea nr. 15/1968 21 iunie 1968 (prevederi anume) privind adoptarea Codului penal al României
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Lucian Mihai - președinte
Costica Bulai - judecător
Constantin Doldur - judecător
Kozsokar Gabor - judecător
Ioan Muraru - judecător
Lucian Stangu - judecător
Nicolae Popa - judecător
Romul Petru Vonica - judecător
Iuliana Nedelcu - procuror
Claudia Miu - magistrat-asistent-șef
Pe rol se afla soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 146 din Codul penal, ridicată de Marius Munteanu și Ionel Dobrica în Dosarul nr. 9.377/1999 al Tribunalului Olt - Secția penală.
La apelul nominal lipsesc autorii excepției, precum și Regia Autonomă a Imbunatatirilor Funciare - Sucursala Olt - Sistemul Corabia, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca fiind inadmisibila, întrucât aceasta nu este motivată, fiind astfel incalcate prevederile
art. 12 alin. (2) din Legea nr. 47/1992
pentru organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, potrivit cărora sesizările de neconstituționalitate trebuie făcute în forma scrisă și motivate.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, retine următoarele:
Prin Încheierea din 7 noiembrie 2000, pronunțată în Dosarul nr. 9.377/1999, Tribunalul Olt - Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 146 din Codul penal, excepție ridicată de Marius Munteanu și Ionel Dobrica prin apărător.
În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține ca dispozițiile art. 146 din Codul penal sunt neconstituționale, deoarece prejudiciul cauzat părții civile "este mai mare de 50.000.000 lei, respectiv 996.030.000 lei", neindicandu-se însă vreo dispoziție constituțională sau vreun principiu constituțional care ar fi fost încălcat prin dispoziția legală criticata.
Tribunalul Olt - Secția penală, exprimandu-și opinia, apreciază ca excepția de neconstituționalitate este intemeiata.
În conformitate cu dispozițiile
art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.
Președintele Camerei Deputaților, în punctul sau de vedere, arata ca excepția de neconstituționalitate este inadmisibila, în esenta, pentru următoarele motive: legitimitatea constituțională a unor prevederi legale se constata, în temeiul dispozițiilor imperative ale
art. 2 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 , republicată, prin raportare la dispozițiile sau la principiile Constituției. "În acest sens, indicarea temeiului constituțional al contestarii prezumției de constituționalitate a legii atacate este o cerința a obligației de motivare prevăzută de
art. 12 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 ." În speta sesizarea este inadmisibila, întrucât nu indica temeiul constituțional invocat, în raport cu care să fie examinate dispozițiile art. 146 din Codul penal. Obligația de motivare are un caracter imperativ, fiind o condiție de validitate a sesizării.
Guvernul, în punctul sau de vedere, considera ca excepția nu este intemeiata, arătând ca primul criteriu de evaluare a caracterului deosebit de grav al infracțiunilor contra patrimoniului "îl constituie producerea unei pagube mai mari de 50.000.000 lei, iar cel de al doilea criteriu se referă la producerea unei perturbari grave aduse activității instituțiilor sau unităților prevăzute de art. 145 din Codul penal". Se mai arata ca aceste criterii nu contravin nici unei prevederi constituționale, însă se menționează că datorită scaderii valorii monedei naționale s-a ajuns la o situație inacceptabila, deoarece pedepsele prevăzute de lege pentru infracțiunile contra patrimoniului, prin care s-a produs o paguba materială mai mare de 50.000.000 lei, sunt prea grave față de pericolul social al acestor infracțiuni. Este invocată Decizia nr. 83/1997 a Curții Constituționale, prin care s-a statuat ca excede competentei Curții posibilitatea de a modifica sau de a completa prevederile legale supuse controlului. Aceasta atribuție aparține exclusiv legiuitorului, potrivit prevederilor art. 58 alin. (1) din Constituție. Se mai arata ca, pentru ca aceasta reglementare sa răspundă realității vieții social-economice, Guvernul a emis
Ordonanța de urgenta nr. 207/2000
privind modificarea și completarea Codului penal și a Codului de procedura penală, prin care s-a prevăzut ca prin "consecințe deosebit de grave" se înțelege "o paguba materială mai mare de 1.000.000.000 lei". În final se apreciază ca excepția de neconstituționalitate a rămas fără obiect.
Președintele Senatului nu a comunicat punctul sau de vedere asupra excepției.
Tribunalul Olt - Secția penală, prin Adresa nr. 9.377/1999, în scopul soluționării cauzei, a solicitat în mod repetat restituirea dosarului de fond, solicitare care se întemeiază pe cererea de renunțare la excepția de neconstituționalitate, formulată de autorii acesteia.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale președintelui Camerei Deputaților și Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile
Legii nr. 47/1992 , retine următoarele:
Curtea Constituțională constata ca este competența, potrivit dispozițiilor art. 144 lit. c) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (1), art. 2 alin. (2), ale
art. 12 și 23 din Legea nr. 47/1992 , republicată, să soluționeze excepția de neconstituționalitate cu care a fost sesizată.
1. Analizând cererea de renunțare la excepția de neconstituționalitate, formulată în fața instanței de judecată de autorii acesteia la data de 5 decembrie 2000, asadar ulterior sesizării Curții Constituționale, Curtea urmează sa o respingă, în temeiul art. 25 din Regulamentul de organizare și funcționare a Curții Constituționale (aprobat prin
Hotărârea nr. 12 din 4 noiembrie 1997
a Plenului Curții Constituționale și publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 308 din 12 noiembrie 1997), text potrivit căruia: "O dată legal sesizată, Curtea procedează la examinarea constituționalității, nefiind aplicabile dispozițiile referitoare la suspendarea, întreruperea sau stingerea procesului." Aceasta reglementare face aplicarea dispozițiilor
art. 16 din Legea nr. 47/1992 , republicată, potrivit cărora: "Procedura jurisdicțională prevăzută de prezenta lege se completează cu regulile procedurii civile, în măsura în care ele sunt compatibile cu natura procedurii în fața Curții Constituționale. Compatibilitatea se hotărăște exclusiv de Curte."
2. Examinând excepția de neconstituționalitate sub aspectul admisibilității sale, Curtea constata ca, astfel cum rezultă din conținutul încheierii de sesizare, autorii acesteia nu indica în nici un fel motivele criticii de neconstituționalitate. Pe de altă parte, Curtea retine ca, potrivit
art. 2 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 , republicată, sunt neconstituționale numai prevederile legale care încalcă dispozițiile sau principiile Constituției, iar potrivit art. 12 alin. (2) din aceeași lege, orice sesizare trebuie motivată. Coroborand aceste texte legale cu cele ale art. 144 lit. c) din Constituție, precum și ale
art. 23 din Legea nr. 47/1992 , republicată, Curtea urmează să se pronunțe asupra constituționalității dispoziției legale criticate numai în aceste limite ale sesizării. Asa fiind, neindicarea de către autorul unei excepții a normei constituționale pentru care considera ca textul criticat este neconstitutional constituie un motiv de respingere a sesizării. Altminteri ar insemna ca jurisdicția constituțională să se substituie părții în ceea ce privește invocarea motivului de neconstituționalitate, exercitând astfel sub acest aspect un control din oficiu, ceea ce este inadmisibil atâta timp cat controlul pe calea excepției de neconstituționalitate nu se poate exercita decât la sesizare. În sensul celor arătate Curtea Constituțională s-a pronunțat în mod constant în practica sa jurisdicțională, de exemplu prin Decizia nr. 341 din 12 septembrie 1997, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 38 din 29 ianuarie 1998, precum și prin Decizia nr. 49 din 23 martie 1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 222 din 20 mai 1999.
Fața de cele de mai sus, în temeiul art. 144 lit. c) și al art. 145 alin. (2) din Constituție, precum și al art. 2 alin. (2), al art. 12 alin. (2), al art. 13 alin. (1) lit. A.c) și al
art. 23 alin. (1) și (6) din Legea nr. 47/1992 , republicată,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
Respinge ca fiind inadmisibila excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 146 din Codul penal, ridicată de Marius Munteanu și Ionel Dobrica în Dosarul nr. 9.377/1999 al Tribunalului Olt - Secția penală.
Definitivă și obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 22 februarie 2001.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, LUCIAN MIHAI Magistrat-asistent-șef, Claudia Miu
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.