Decizia nr. 289/2001

Costica Bulai - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ioan Vida - judecător

Paula C. Pantea - procuror

Doina Suliman - magistrat-asistent

Pe rol se afla soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 29 alin. (1) din Legea nr. 64/1995

privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului, republicată, excepție ridicată de Societatea Comercială "Delta Telecom" - S.A. din București în Dosarul nr. 2.604/2000 al Tribunalului București - Secția comercială.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public, invocand jurisprudenta Curții Constituționale, solicita respingerea excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constata următoarele:

Prin Încheierea din 15 februarie 2001, pronunțată în Dosarul nr. 2.604/2000, Tribunalul București - Secția comercială a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 29 alin. (1) din Legea nr. 64/1995

privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului, republicată. Excepția a fost ridicată de Societatea Comercială "Delta Telecom" - S.A. din București în cadrul unui litigiu comercial.

În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esenta, ca dispoziția legală criticata contravine textelor de principiu ale art. 54 din Constituție, întrucât prin introducerea unei cereri în instanța, în condițiile

art. 29 alin. (1) din Legea nr. 64/1995 , republicată, se încalcă drepturile și libertățile comerciantului debitor ce are și calitatea de creditor față de initiatorul cererii. În lipsa posibilității de compensare a creanțelor reciproce pe care, eventual, le pot avea creditorul și debitorul exista posibilitatea ca un comerciant creditor să își exercite în mod abuziv, în opinia autorului excepției, dreptul sau "de a formula o cerere introductivă a procedurii prevăzute de

Legea nr. 64/1995 , republicată". Conform motivarii excepției se încalcă astfel și dispozițiile art. 134 alin. (2) lit. a) din Constituție.

Instanța de judecată, exprimandu-și opinia, folosește, în mod greșit, formula "admite excepția de neconstituționalitate" în loc de "considera fondată sau intemeiata excepția de neconstituționalitate". Este însă evident ca instanța nu a înțeles să soluționeze ea însăși excepția, întrucât a dispus trimiterea dosarului la Curtea Constituțională pentru soluționarea excepției de neconstituționalitate invocate de debitoarea Societatea Comercială "Delta Telecom"- S.A. din București.

Potrivit prevederilor

art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

Guvernul, în punctul sau de vedere, considera ca

art. 29 alin. (1) din Legea nr. 64/1995 , republicată, nu este contrar dispozițiilor art. 54 și ale art. 134 alin. (2) lit. a) din Constituție. Guvernul apreciază ca alin. (1) al art. 29 a fost desprins din context numai pentru a fi criticat. Conform părerii exprimate de Guvern compensarea prevăzută la art. 1143-1153 din Codul civil se încadrează în aceste dispoziții și deci "nu se încalcă drepturile și libertățile comerciantului debitor ce are și calitatea de creditor față de initiatorul cererii".

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părților, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile

Legii nr. 47/1992 , retine următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competența, potrivit dispozițiilor art. 144 lit. c) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (1),

art. 2, 3, 12 și 23 din Legea nr. 47/1992 , republicată, să soluționeze excepția de neconstituționalitate ridicată.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 29 alin. (1) din Legea nr. 64/1995 , republicată, dispoziții care au următorul cuprins: "Orice creditor, care are o creanta certa, lichidă și exigibilă, poate introduce la tribunal o cerere împotriva unui debitor care, timp de cel puțin 30 de zile, a încetat plățile."

Autorul excepției susține ca aceste dispoziții legale contravin prevederilor constituționale ale art. 54 și ale art. 134 alin. (2) lit. a), care au următorul cuprins:

- Art. 54: "Cetățenii români, cetățenii străini și apatrizii trebuie să-și exercite drepturile și libertățile constituționale cu buna-credința, fără sa încalce drepturile și libertățile celorlalți.";

- Art. 134 alin. (2) lit. a): "(2) Statul trebuie să asigure:

a) libertatea comerțului protecția concurentei loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producție;"

Dispozițiile legale criticate au mai fost supuse controlului de constituționalitate, Curtea constatând ca acestea sunt constituționale. Astfel, prin Decizia nr. 189 din 10 octombrie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 92 din 22 februarie 2001, prin care a soluționat excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 29 alin. (1) din Legea nr. 64/1995 , republicată, excepție intemeiata pe aceeași critica de neconstituționalitate constând în încălcarea dispozițiilor art. 54 și ale art. 134 alin. (2) lit. a) din Constituție, Curtea a reținut ca dispozițiile art. 54 nu sunt incidente în cauza. Curtea a considerat ca art. 54 din Constituție, prevăzând obligativitatea pentru cetățenii români, cetățenii străini și apatrizi de a-și exercită cu bunacredinta drepturile și libertățile constituționale, fără sa încalce drepturile celorlalți, nu pot fi aplicabile și comercianților societăți comerciale.

Referitor la invocarea încălcării dispozițiilor art. 134 alin. (2) lit. a) din Constituție Curtea a considerat ca nici aceasta sustinere nu este intemeiata. S-a reținut de către Curte ca textul criticat asigura respectarea prevederilor art. 134 alin. (2) lit. a) privind libertatea comerțului și protecția concurentei loiale tocmai prin instituirea unei proceduri pentru plata pasivului debitorului aflat în încetare de plati.

De asemenea, prin Decizia nr. 202 din 17 octombrie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 80 din 15 februarie 2001, Curtea Constituțională a respins o excepție privind neconstituționalitatea

art. 29 alin. (1) din Legea nr. 64/1995 , republicată, excepție prin care se sustinea, între altele, și încălcarea art. 54 și art. 134 alin. (2) lit. a) din Constituție. În legătură cu invocarea celor două motive de neconstituționalitate Curtea a reținut ca în speta nu este vorba de exercitarea unui drept de natura constituțională, ci de natura legală, astfel că nu sunt incidente dispozițiile art. 54 din Constituție. În legătură cu susținerea ca ar fi incalcate dispozițiile art. 134 alin. (2) lit. a) din Constituție, Curtea a reținut, în considerente, ca scopul legii fiind instituirea unei proceduri pentru plata pasivului debitorului aflat în încetare de plati, acesta corespunde obligației statului de a asigura libertatea comerțului și protecția concurentei loiale, obligație prevăzută de textul constituțional invocat.

Deoarece în cauza de fața nu au intervenit elemente noi care să justifice schimbarea în aceasta materie a jurisprudenței Curții Constituționale, excepția urmează să fie respinsă ca neîntemeiată.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) și al art. 145 alin. (2) din Constituție, precum și al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (3) și al

art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 29 alin. (1) din Legea nr. 64/1995

privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului, republicată, excepție ridicată de Societatea Comercială "Delta Telecom" - S.A. din București în Dosarul nr. 2.604/2000 al Tribunalului București - Secția comercială.

Definitivă și obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 1 noiembrie 2001.