Decizia nr. 116/2017
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 71 alin. (2) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Legea nr. 85/2014 25 iunie 2014 (prevederi anume) privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Valer Dorneanu
- președinte
Marian Enache
- judecător
Petre Lăzăroiu
- judecător
Mircea Ștefan Minea
- judecător
Daniel Marius Morar
- judecător
Mona-Maria Pivniceru
- judecător
Livia Doina Stanciu
- judecător
Simona-Maya Teodoroiu
- judecător
Varga Attila
- judecător
Fabian Niculae
- magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.
1.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 71 alin. (2) din Legea nr. 85/2014
privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, excepție ridicată de Sofia Trofin în Dosarul nr. 3.670/118/2015 al Tribunalului Constanța - Secția a II-a civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 81D/2016.
2.
La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.
3.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
4.
Prin Încheierea din 7 decembrie 2015, pronunțată în Dosarul nr. 3.670/118/2015, Tribunalul Constanța - Secția a II-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 71 alin. (2) din Legea nr. 85/2014
privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, excepție ridicată de Sofia Trofin într-o cauză având ca obiect soluționarea unei cauze privind procedura insolvenței.
5.
În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarea acesteia arată, în esență, că dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale, întrucât legiuitorul îi pune atât pe creditori, cât și pe judecătorul-sindic într-o situație absurdă, deoarece i se cere judecătorului-sindic să revină asupra unei decizii inițiale luate cu privire la cererea de deschidere a procedurii insolvenței, în condițiile în care nu a avut toate informațiile necesare, pentru că legea prevede depunerea unor acte sumare. Așadar, ulterior, i se cere aceluiași judecător să revină asupra a ceea ce a decis inițial și să pronunțe o hotărâre contrară. Astfel, consideră că
care prevede ca același judecător să judece cererea de deschidere a procedurii de insolvență și opoziția creează un cadru procesual incorect.
6.
Tribunalul București - Secția a VII-a civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens, se arată că opoziția la deschiderea procedurii introdusă de creditori nu poate fi calificată ca fiind o cale de atac împotriva încheierii de deschidere a procedurii generale sau simplificate prevăzute de lege. În plus, imparțialitatea judecătorului nu este afectată, întrucât acesta nu și-a format opinia anterior soluționării opoziției în condițiile în care, la momentul analizării opoziției, judecătorul sindic reanalizează condițiile legale în raport de momentul pronunțării soluției și care justificau declanșarea procedurii împotriva debitorului tocmai prin prisma elementelor de fapt și de drept noi, invocate de creditorul oponent, și care nu au fost cunoscute de judecătorul sindic la momentul pronunțării hotărârii pentru deschiderea procedurii insolvenței, nefiind menționate în cererea formulată de debitor.
7.
Instanța mai menționează jurisprudența relevantă a Curții Constituționale, respectiv
Decizia nr. 585 din 19 septembrie 2006
și
Decizia nr. 1.208 din 20 septembrie 2011.
8.
Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
9.
Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Astfel, se arată că opoziția la deschiderea procedurii introdusă de creditori nu poate fi calificată ca fiind o veritabilă cale de atac împotriva încheierii de deschidere a procedurii generate sau simplificate, după caz, prevăzute de lege. Posibilitatea introducerii unei opoziții este doar o parte componentă a întregului mecanism de declanșare a deschiderii procedurii insolvenței. Judecătorul-sindic are ca atribuții, conform
art. 45
din lege, pronunțarea hotărârii de deschidere a procedurii insolvenței și judecarea opoziției creditorilor la deschiderea procedurii, iar hotărârile acestuia sunt executorii și pot fi atacate separat numai cu apel.
10.
Cererea debitorului se soluționează în procedura necontencioasă, doar opoziția se judecă în contradictoriu. În cadrul acestui proces se prezintă elemente noi de fapt și de drept neavute în vedere de judecător la pronunțarea încheierii de deschidere a procedurii insolvenței la cererea debitorului. În consecință, procedura reglementată de
poate fi considerată deschisă ori respinsă doar atunci când judecătorul sindic hotărăște în privința opozițiilor formulate de creditori ori în situația în care nu s-au formulat opoziții atunci când a expirat termenul prevăzut de lege pentru depunerea acestora.
11.
Se poate reține și argumentul că hotărârea prin care judecătorul-sindic se pronunță asupra opozițiilor poate fi atacată cu apel de către creditori. Soluția aleasă de legiuitor este clară ca redactare. Aceste dispoziții se aplică tuturor, iar instituirea unei reguli procedurale derogatorii de la dreptul comun are în vedere specificul procedurii insolvenței și principiul celerității. Judecătorul sindic nu și-a exprimat părerea cu privire la cererile creditorilor, la judecarea opozițiilor lor și nu are niciun motiv de parțialitate. El nu-și revocă hotărârea pentru erori materiale sau de judecată, nici pentru neobservarea unor dovezi de la dosar, ci pentru elemente noi (motive de fapt și de drept, documente depuse de creditori etc.), neavute în vedere la soluționarea cererii debitorului prin procedură necontencioasă.
12.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile
Constituției , precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
13.
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor
art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale
art. 1 alin. (2) , ale
art. 2 ,
3 ,
10
și
29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
14.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile
art. 71 alin. (2) din Legea nr. 85/2014
privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 25 iunie 2014, dispoziții care au următorul cuprins: „Prin încheierea de deschidere a procedurii, judecătorul-sindic va dispune administratorului judiciar/lichidatorului judiciar să efectueze notificările prevăzute la
art. 100 . În cazul în care, în termen de 10 zile de la primirea notificării, creditorii se opun deschiderii procedurii, judecătorul-sindic va ține, în termen de 5 zile, o ședință la care vor fi citați administratorul judiciar/lichidatorul judiciar, debitorul și creditorii care se opun deschiderii procedurii, în urma căreia va soluționa deodată, printr-o sentință, toate opozițiile. Admițând opoziția, judecătorul-sindic va revoca încheierea de deschidere a procedurii.“
15.
În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale cuprinse în
art. 21 alin. (3)
privind dreptul la un proces echitabil.
16.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că nu a mai analizat prevederile legale criticate, dar s-a pronunțat deja asupra aceleiași soluții legislative conținute de
privind procedura insolvenței, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006, lege abrogată prin
Legea nr. 85/2014 , prin raportare la critici asemănătoare. Astfel, prin
Decizia nr. 585 din 19 septembrie 2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 903 din 7 noiembrie 2006, Curtea a statuat că opoziția la deschiderea procedurii introdusă de creditori nu poate fi calificată ca fiind o cale de atac împotriva încheierii de deschidere a procedurii generale sau simplificate prevăzute de lege. Posibilitatea introducerii unei opoziții este doar o parte componentă a întregului mecanism de declanșare a deschiderii procedurii prevăzute de
17.
Procedura reglementată de
poate fi considerată deschisă ori refuzată numai când judecătorul-sindic hotărăște în privința opozițiilor formulate de creditori. Numai hotărârea prin care judecătorul-sindic se pronunță asupra opozițiilor este supusă căii de atac a recursului.
18.
În prezent, potrivit
art. 43 alin. (1) din Legea nr. 85/2014 , „Curtea de apel va fi instanța de apel pentru hotărârile pronunțate de judecătorul-sindic. Hotărârile curții de apel sunt definitive“. Chiar și în condițiile noii reglementări a căilor de atac, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în decizia menționată își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. Așadar, judecătorul-sindic reanalizează condițiile legale, având în vedere elementele de fapt și de drept noi invocate de creditorul oponent și care nu au fost cunoscute de judecătorul sindic la momentul pronunțării hotărârii pentru deschiderea procedurii insolvenței, elemente care nu au fost menționate în cererea formulată de debitor. Încheierea de deschidere a procedurii nu prejudiciază drepturile debitorului sau pe cele ale creditorilor, fiind doar o etapă procedurală.
19.
În aceste condiții, Curtea nu poate reține încălcarea
art. 21 alin. (3 ) privind dreptul la un proces echitabil.
20.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul
art. 146 lit. d)
și al
art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al
art. 1-3 , al
art. 11 alin. (1) lit. A.d)
și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Sofia Trofin în Dosarul nr. 3.670/118/2015 al Tribunalului Constanța - Secția a II-a civilă și constată că prevederile
art. 71 alin. (2) din Legea nr. 85/2014
privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Tribunalului Constanța - Secția a II-a civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 9 martie 2017.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Fabian Niculae
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.