Ordin · Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului
Ordinul nr. 5620/2010
privind aprobarea programelor pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învățământul preuniversitar
prezumat în vigoare
În temeiul
Legii învățământului nr. 84/1995 , republicată, cu modificările și completările ulterioare, și în baza prevederilor art. 9 alin. (2) și
art. 10 alin. (3) din Legea nr. 128/1997
privind Statutul personalului didactic, cu modificările și completările ulterioare, precum și a
Hotărârii Guvernului nr. 81/2010
privind organizarea și funcționarea Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, cu modificările ulterioare,
ministrul educației, cercetării, tineretului și sportului emite prezentul ordin.
Articolul 1
Se aprobă lista programelor pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învățământul preuniversitar, prevăzută în anexa nr. 1*), care face parte integrantă din prezentul ordin.
Articolul 2
Se aprobă programele pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învățământul preuniversitar, prevăzute în anexa nr. 2*), care face parte integrantă din prezentul ordin.
---------
*) Anexele nr. 1 și 2 se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 872 bis, care se poate achiziționa de la Centrul pentru relații cu publicul al Regiei Autonome "Monitorul Oficial", București, șos. Panduri nr. 1.
Articolul 3
(1)
Programele aprobate prin prezentul ordin intră în vigoare începând cu concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învățământul preuniversitar din anul 2011.
(2)
La data intrării în vigoare a prezentului ordin, programele pentru probele de concurs prevăzute în lista din anexa nr. 1, aprobate prin
Ordinul ministrului educației și cercetării nr. 5.287/2004
privind programele valabile pentru concursul național unic pentru ocuparea posturilor didactice declarate vacante în învățământul preuniversitar, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 327 și 327 bis din 19 aprilie 2005, prin
Ordinul ministrului educației și cercetării nr. 5.462/2005
privind programele valabile pentru concursul național unic pentru ocuparea posturilor didactice declarate vacante în învățământul preuniversitar, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.089 și 1.089 bis din 2 decembrie 2005, prin
Ordinul ministrului educației, cercetării și tineretului nr. 2.529/2007
privind aprobarea programelor pentru concursul național unic pentru ocuparea posturilor didactice declarate vacante în învățământul preuniversitar în anul școlar 2008-2009, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 796 din 22 noiembrie 2007, prin
Ordinul ministrului educației, cercetării și tineretului nr. 2.599/2007
privind aprobarea Programei pentru concursul de ocupare a posturilor didactice declarate vacante în învățământul preuniversitar pentru profesori documentariști, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 832 din 5 decembrie 2007, prin
Ordinul ministrului educației, cercetării și tineretului nr. 2.602/2007
privind aprobarea Programei pentru concursul de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante din învățământul preuniversitar la disciplina Religie ortodoxă, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 864 din 18 decembrie 2007, și prin
Ordinul ministrului educației, cercetării și inovării nr. 3.402/2009
privind aprobarea programelor specifice, valabile pentru concursul de ocupare a posturilor didactice/catedrelor declarate vacante în învățământul preuniversitar pentru profesori la specializările limba japoneză și limba chineză, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 225 din 7 mai 2009, își încetează valabilitatea.
(3)
Pentru probele de concurs care nu sunt prevăzute în lista cuprinsă în anexa nr. 1, rămân valabile programele aprobate prin ordinele prevăzute la alin. (2).
Articolul 4
Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Articolul 5
Direcția generală educație și învățare pe tot parcursul vieții, Direcția generală management, resurse umane și rețea școlară, Direcția generală învățământ în limbile minorităților, relația cu Parlamentul și partenerii sociali, Centrul național de dezvoltare a învățământului profesional și tehnic, Centrul național de evaluare și examinare, inspectoratele școlare județene și al municipiului București, precum și conducerile unităților de învățământ duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
p. Ministrul educației, cercetării, tineretului și sportului, Kiraly Andrei Gheorghe, secretar de stat București, 11 noiembrie 2010. Nr. 5.620.
Anexa 1 Lista
cuprinzând programele pentru concursul pentru ocuparea posturilor
didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate
în învățământul preuniversitar
Nr.
crt.
Proba de concurs
1.
AGRICULTURĂ - HORTICULTURĂ
2.
AGRICULTURĂ, HORTICULTURĂ (MAIȘTRI INSTRUCTORI)
3.
ALIMENTAȚIE PUBLICĂ
4.
ALIMENTAȚIE PUBLICĂ (MAIȘTRI INSTRUCTORI)
5.
ARTA ACTORULUI
6.
ARTE VIZUALE (EDUCAȚIE PLASTICA/EDUCAȚIE VIZUALĂ/ARHITECTURA)
7.
ASISTENȚĂ MEDICALĂ GENERALĂ (MAIȘTRI INSTRUCTORI)
8.
BIOLOGIE
9.
CHIMIE
10.
CHIMIE INDUSTRIALĂ
11.
CHIMIE INDUSTRIALĂ (MAIȘTRI INSTRUCTORI)
12.
COMERȚ
13.
COMERȚ (MAIȘTRI INSTRUCTORI)
14.
CONFECȚII PIELE
15.
CONFECȚII PIELE (MAIȘTRI INSTRUCTORI)
16.
CONFECȚII TEXTILE - TRICOTAJE - FINISAJ TEXTIL
17.
CONFECȚII TEXTILE - TRICOTAJE - FINISAJ TEXTIL (MAIȘTRI INSTRUCTORI)
18.
CONSILIERE PSIHOPEDAGOGICĂ
19.
CONSTRUCȚII
20.
CONSTRUCȚII (MAIȘTRI INSTRUCTORI)
21.
COREGRAFIE
22.
CULTURĂ CIVICĂ
23.
DREPT
24.
ECONOMIC, ADMINISTRATIV, POȘTĂ
25.
ECONOMIE ȘI EDUCAȚIE ANTREPRENORIALĂ
26.
EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT
27.
EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT - ANTRENORI
28.
EDUCAȚIE MUZICALĂ
29.
EDUCAȚIE MUZICALĂ SPECIALIZATĂ
30.
EDUCAȚIE TEHNOLOGICA
31.
ELECTRONICĂ, AUTOMATIZĂRI (MAIȘTRI INSTRUCTORI)
32.
ELECTRONICĂ, AUTOMATIZĂRI, TELECOMUNICAȚII
33.
ELECTROTEHNICĂ, ELECTROMECANICĂ
34.
ELECTROTEHNICĂ, ELECTROMECANICĂ, ENERGETICĂ (MAIȘTRI INSTRUCTORI)
35.
ENERGETICĂ
36.
ESTETICĂ ȘI ÎNGRIJIREA CORPULUI OMENESC
37.
ESTETICĂ ȘI ÎNGRIJIREA CORPULUI OMENESC (MAIȘTRI INSTRUCTORI)
38.
FARMACIE
39.
FARMACIE (MAIȘTRI INSTRUCTORI)
40.
FILATURĂ - ȚESĂTORIE - FINISAJ TEXTIL
41.
FILATURĂ - ȚESĂTORIE - FINISAJ TEXTIL (MAIȘTRI INSTRUCTORI)
42.
FILOSOFIE ȘI LOGICĂ, ARGUMENTARE ȘI COMUNICARE
43.
FIZICĂ
44.
GEOGRAFIE
45.
GEOLOGIE
46.
INDUSTRIE ALIMENTARĂ
47.
INDUSTRIE ALIMENTARĂ (MAIȘTRI INSTRUCTORI)
48.
INFORMATICĂ ȘI TEHNOLOGIA INFORMAȚIEI
49.
INSTALAȚII PENTRU CONSTRUCȚII
50.
INSTALAȚII PENTRU CONSTRUCȚII (MAIȘTRI INSTRUCTORI)
51.
ISTORIE
52.
KINETOTERAPIE
53.
LIMBA CHINEZĂ
54.
LIMBA GREACĂ VECHE (ELINA)
55.
LIMBA JAPONEZĂ
56.
LIMBA LATINĂ
57.
LIMBA ȘI LITERATURA ENGLEZĂ
58.
LIMBA ȘI LITERATURA FRANCEZĂ
59.
LIMBA GERMANĂ MODERNĂ
60.
LIMBA ȘI LITERATURA ITALIANĂ
61.
LIMBA ȘI LITERATURA NEOGREACĂ
62.
LIMBA ȘI LITERATURA ROMANĂ
63.
EDUCATOARE, PROFESORI PENTRU ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREȘCOLAR
64.
ÎNVĂȚĂTORI, INSTITUTORI, PROFESORI PENTRU ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR
65.
LIMBA ȘI LITERATURA RROMANI MATERNĂ ȘI METODICA PREDĂRII ACTIVITĂȚILOR
INSTRUCTIV-EDUCATIVE ÎN GRĂDINIȚA DE COPII ÎN LIMBA RROMANI,
SPECIALIZAREA EDUCATORI/INSTITUTORI/PROFESORI PENTRU ÎNVĂȚĂMÂNTUL
PREȘCOLAR
66.
LIMBA ȘI LITERATURA UCRAINEANA MATERNĂ ȘI METODICA PREDARII LIMBII ȘI
LITERATURII UCRAINENE, SPECIALIZAREA EDUCATOARE/INSTITUTORI, PROFESORI
PENTRU ÎNVĂȚĂMÂNT PREȘCOLAR
67.
LIMBA ȘI LITERATURA RROMANI MATERNĂ ȘI METODICA PREDARII LIMBII ȘI
LITERATURII RROMANI, SPECIALIZAREA INVATATORI/INSTITUTORI/PROFESORI
PENTRU ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR
68.
LIMBA ȘI LITERATURA UCRAINEANA MATERNĂ ȘI METODICA PREDARII LIMBII ȘI
LITERATURII UCRAINENE, SPECIALIZAREA INVATATORI/INSTITUTORI PROFESORI
PENTRU ÎNVĂȚĂMÂNT PRIMAR
69.
LIMBA ȘI LITERATURA RROMANI MATERNĂ
70.
LIMBA RUSĂ MODERNĂ
71.
LIMBA ȘI LITERATURA SPANIOLĂ
72.
LIMBA ȘI LITERATURA UCRAINEANĂ MATERNĂ
73.
MATEMATICĂ
74.
MECANICĂ
75.
MECANICĂ (MAIȘTRI INSTRUCTORI)
76.
MEDICINĂ GENERALĂ
77.
PISCICULTOR (MAIȘTRI INSTRUCTORI)
78.
POȘTĂ (MAIȘTRI INSTRUCTORI)
79.
PRELUCRAREA LEMNULUI
80.
PRELUCRAREA LEMNULUI (MAIȘTRI INSTRUCTORI)
81.
PROFESORI DOCUMENTARIȘTI
82.
PROTECȚIA MEDIULUI
83.
PSIHOLOGIE
84.
PSIHOPEDAGOGIE SPECIALĂ
85.
RELIGIE ADVENTISTĂ
86.
RELIGIE BAPTISTĂ
87.
RELIGIE ORTODOXĂ
88.
RELIGIE PENTICOSTALĂ
89.
RELIGIE REFORMATĂ
90.
RELIGIE ROMÂNO - CATOLICĂ DE LIMBĂ MAGHIARĂ
91.
RELIGIE UNITARIANĂ
92.
SILVICULTURĂ
93.
SILVICULTURĂ (MAIȘTRI INSTRUCTORI)
94.
SOCIOLOGIE
95.
TEHNICI CINEMATOGRAFICE ȘI DE TELEVIZIUNE
96.
TEHNICI CINEMATOGRAFICE ȘI DE TELEVIZIUNE (MAIȘTRI INSTRUCTORI)
97.
TEHNICI POLIGRAFICE
98.
TEHNICI POLIGRAFICE (MAIȘTRI INSTRUCTORI)
99.
TELECOMUNICATII (MAIȘTRI INSTRUCTORI)
100.
TERAPIA EDUCAȚIONALA COMPLEXĂ ȘI INTEGRATĂ
101.
TRANSPORTURI (MAIȘTRI INSTRUCTORI)
102.
TRANSPORTURI AERONAUTICE
103.
TRANSPORTURI FEROVIARE
104.
TRANSPORTURI NAVALE
105.
TRANSPORTURI RUTIERE
106.
TURISM (MAIȘTRI INSTRUCTORI)
107.
TURISM ȘI SERVICII
108.
VETERINAR
109.
ZOOTEHNIE
110.
ZOOTEHNIST-VETERINAR (MAIȘTRI INSTRUCTORI)
CONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE
VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR
PROGRAMA PENTRU AGRICULTURĂ, HORTICULTURĂ
PROFESORI
- București -
2010
A. NOTĂ DE PREZENTARE
Programa pentru disciplinele TEHNOLOGICE se adresează absolvenților facultăților de profil și profesorilor care se prezintă la concursul pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante din învățământul preuniversitar. Conținutul și structura programei sunt elaborate în baza standardului ocupațional "Profesor pentru învățământul gimnazial și pentru învățământul liceal", în așa fel încât să răspundă schimbărilor impuse de abordarea curriculară sistemică în realizarea procesului educațional.
Structura arborescentă și sistemul modular de organizare curriculară pentru învățământul tehnologic, solicită abordarea structurală a desfășurării procesului de învățământ.
Programa de concurs este elaborată în acord cu programele școlare în vigoare din învățământul preuniversitar pentru respectiva disciplină și cu programele pentru evaluările și examenele naționale. Aspectele fundamentale vizate prin prezenta programă operaționalizează profilul absolventului de învățământ superior, urmărind:
- cunoașterea de către profesor a conținuturilor științifice și a principalelor tendințe în evoluția disciplinelor de pregătire profesională și a metodicii predării acestora;
- utilizarea competentă a documentelor școlare reglatoare;
- capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi;
- capacitatea de proiectare și realizare a demersului didactic intra-, trans-, inter-, și multidisciplinar, în concordanță cu standardele de pregătire profesională;
- capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi;
- demonstrarea abilităților de comunicare, empatice și de cooperare necesare realizării actului educațional.
Fiind date particularitățile disciplinelor tehnologice și rolul pe care acestea îl au asupra formării și maturizării profesionale a elevului, precum și asupra întregului climat educațional al școlii, profesorul trebuie să demonstreze că:
- înțelege conceptele centrale și metodele de investigație specifice disciplinelor pe care le predă;
- are capacitatea de a crea experiențe de învățare semnificative pentru elev;
- înțelege cum învață și cum se dezvoltă elevul și poate să ofere oportunități de învățare care sprijină dezvoltarea profesională a acestuia;
- înțelege că elevii sunt diferiți din punctul de vedere al felului în care învață și poate să ofere oportunități instructiv-educative adaptate la diferențele individuale de învățare;
- înțelege procesele de integrare curriculară și folosește o varietate de strategii didactice care încurajează dezvoltarea gândirii critice a elevului, capacitatea de rezolvare a problemelor și performanțele lui în utilizarea noilor tehnologii;
- are capacitatea de a alege și utiliza cele mai bune metode ce vizează motivația și comportamentul pentru a crea un mediu educațional care încurajează interacțiunea socială pozitivă, motivația intrinsecă și angajarea elevului în actul învățării, sprijinind astfel succesul școlar al acestuia;
- dezvoltă cunoașterea și utilizarea unor variate strategii de comunicare eficientă pentru a sprijini curiozitatea, colaborarea și interacțiunea elevilor în activitatea de învățare;
- planifică activitatea de predare-învățare pe baza obiectivelor și competențelor curriculare, a cunoașterii proceselor predării-învățării, a conținutului disciplinei, a abilităților elevilor și a diferențelor dintre elevi; modelează activitatea la clasă conform obiectivelor evaluării;
- înțelege și folosește o diversitate de strategii de evaluare pentru a aprecia și modifica activitățile didactice, asigurând continua dezvoltare intelectuală și socială a elevului;
- evaluează efectele opțiunilor și acțiunilor sale asupra elevilor, părinților, altor colegi (profesori) și modifică aceste acțiuni atunci când este necesar;
- caută în mod activ oportunități pentru perfecționarea sa profesională continuă;
- contribuie la stabilirea unor relații pozitive cu colegii, familiile elevilor și altor organizații existente în comunitatea în care trăiește, în așa fel încât să stimuleze angajarea acestora în sprijinirea activităților școlii;
- înțelege necesitatea de a asista elevii în orientarea lor către carieră și de a integra educația pentru carieră în activitatea didactică;
- înțelege aspectele de ordin legislativ ale activității sale, respectiv, drepturile legale ale elevului și părinților, precum și propriile sale drepturi și responsabilități;
- înțelege criteriile de evaluare a activității sale și are capacitatea de a le integra în conceperea și realizarea activității didactice.
B. COMPETENȚE SPECIFICE PROFESORULUI DE DISCIPLINE TEHNOLOGICE
Programa vizează, pe lângă conținuturile științifice și cele de metodică a disciplinelor, anumite competențe specifice profesorului de discipline Tehnologice, competențe pe care acesta trebuie să și le dezvolte și probeze pe parcursul desfășurării activității didactice. Într-o formulare sintetică, aceste competențe sunt:
- cunoașterea conținuturilor științifice ale disciplinelor, cunoștințe de metodica disciplinelor;
- cunoașterea și utilizarea principalelor documente școlare reglatoare: standarde de pregatire profesională, planuri-cadru, programe școlare, programe pentru examene naționale;
- capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi;
- capacitatea de proiectare și realizare a dezvoltărilor curriculare intra- și interdisciplinare;
- capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi;
- capacitatea de a adecva demersurile didactice la particularitățile de vârstă ale colectivului de elevi;
- capacitatea de a construi un climat educativ stimulativ și eficient.
C. TEMATICA PENTRU METODICA DISCIPLINELOR TEHNOLOGICE
TEME DE DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ
a. Proiectarea, organizarea și desfășurarea activității didactice
1. Componentele curriculumului școlar: curriculum național, planuri cadru, arii curriculare, trunchi comun, discipline, module, standarde de pregătire profesională, programe școlare, manuale școlare, auxiliare curriculare;
2. Proiectarea curriculumului în dezvoltare locală sau la decizia scolii de tipul: aprofundare/ extindere/opțional ca disciplină nouă;
2.1. Repere/condiționări în elaborarea CDS/CDL (resurse umane, materiale, context local, interesele elevilor);
2.2. Modalități de adecvare a unui CDS/CDL la grupuri țintă diferite;
2.3. Obiectivele predării - învățării - evaluării la disciplinele CDS/CDL din domeniul stiinței informării.
2.4. Obiective cadru, obiective de referință, competențe generale, competențe specifice, unități de competență și competențe.
2.5. Elaborarea obiectivelor operaționale;
3. Proiectarea activității didactice: planificare calendaristică, proiectarea unității de învățare, proiecte de lecție (pentru diferite tipuri de lecții), proiectarea de activități de învățare intra-, inter-, pluri și transdisciplinare.
b. Strategii didactice utilizate în procesul de instruire. Strategii și modalități de integrare în lecție a activităților cu caracter practic - aplicativ
1. Metode didactice specifice: clasificare, prezentare, caracterizare;
2. Utilizarea metodelor centrate pe elev, tehnicilor de învățare prin cooperare;
3. Forme de organizare a activității didactice: clasificare, caracterizare;
4. Mijloacele de învățământ și integrarea lor în procesul de predare-învățare-evaluare;
4.1. Funcțiile didactice ale mijloacelor de învățământ;
4.2. Tipuri de mijloace de învățământ și caracteristicile lor;
5. Selectarea metodelor optime în vederea formării gândirii critice și deprinderilor practice, formării gândirii tehnice și a dezvoltării simțului artistic/estetic;
6. Mediul de instruire: mediul relațional și mediul comunicațional. Utilizarea Tehnologiei informației și comunicării în construirea unor medii active de instruire;
7. Manifestarea unei conduite psihopedagogice inovative în plan profesional/social;
8. Evaluarea procesului instructiv-educativ, a progresului și a rezultatelor școlare. Valorizarea muncii elevului;
9. Adoptarea de strategii didactice care să permită utilizarea eficientă a mijloacelor și a auxiliarelor didactice în procesul instructiv- educativ.
c. Managementul clasei
1. Rolurile profesorului în facilitarea experiențelor care conduc la formarea autonomiei elevilor în învățare (organizator, participant, membru al unei echipe, persoană resursă, facilitator, intermediar, evaluator etc.);
2. Organizarea activităților: crearea unui climat favorabil învățării, folosirea resurselor adecvate; folosirea resurselor psihice ale profesorului și elevilor (capacități, cunoștințe, experiențe individuale sau colective); folosirea eficientă a timpului; forme de instruire (pe grupe, studiu individual, frontal etc.) și alternarea acestora în cadrul unei secvențe didactice; antrenarea persoanelor resursă din interiorul și din afara unității de învățământ în activitățile clasei; gestionarea situațiilor conflictuale.
d. Evaluarea rezultatelor școlare
1. Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învățământ: obiective, funcții, tipuri de evaluări, caracterizare;
2. Metode de evaluare: tradiționale și complementare (tipuri și caracterizare);
3. Calitățile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate și aplicabilitate;
4. Tipologia itemilor: definiție, clasificări, caracteristici, domenii de utilizare, reguli de proiectare, modalități de corectare și notare;
5. Construirea instrumentelor de evaluare
6. Erori de evaluare și modalități de minimizare a lor.
Bibliografie: DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ
1
Cristea Sorin
Studii de pedagogie generală.
Editura Didactică și pedagogică,
București, 2004
2
Cristea Sorin
Fundamentele pedagogiei
Editura Polirom, Iași, 2010
3
Cucoș Constantin
Pedagogie generală
Editura Polirom, Iași 2006
4
Cucoș Constantin
Psihopedagogie pentru examenele
de definitivare și grade didactice
Editura Polirom Iași, 2009
5
Dragomir Mariana
Managementul activității didactice.
Eurodidact, Cluj-Napoca, 2003.
6
Ionescu M
Didactica modernă
Editura Dacia, Cluj, 1995.
7
Iucu Romiță
Managementul și gestiunea clasei
de elevi.
Editura Polirom, Iași, 2000
8
Iucu Romiță
Instruirea școlară
Editura Polirom, Iași, 2001
9
Neacșu Ion
Introducere în psihologia educației
și a dezvoltării
Editura Polirom, Iași, 2010
10
Neacșu Ion
Instruire și învățare
Editura Stiințifică, București,
1990.
11
Nicola I
Tratat de pedagogie școlară
Editura Aramis, București, 2000
12
Pânișoară Ovidiu
Comunicarea eficientă. Metode de
interacțiune eficientă
Editura Polirom Iași, 2003
13
Păun Emil
Școala: abordare sociopedagogică
Editura Polirom, Iași, 1999.
14
Stan Emil
Managementul clasei
Editura Aramis, colecția
Educația XXI, 2005
15
Evaluarea curentă și examenele:
Ghid pentru profesori.
București: ProGnosis, 2001
16
Pedagogie. Fundamentări teoretice
și demersuri aplicative
Editura Polirom, Iași, 2002
17
Curriculum național. Programe școlare pentru disciplinele tehnologice
18
Planurile-cadru, standarde de pregatire profesională
Competențe specifice
1. Cunoașterea și aprofundarea de către candidați a conținuturilor științifice de specialitate și metodice pentru disciplinele tehnologice;
2. Realizarea de conexiuni între conținuturile disciplinelor tehnologice și problemele de învățare specifice domeniului de pregătire;
3. Realizarea corelațiilor intra, inter și pluridisciplinare a conținuturilor;
4. Operarea cu standardele de pregătire profesională și programele școlare pentru proiectarea unui demers didactic adaptat nivelului de învățământ, calificării și specificului clasei;
5. Aplicarea adecvată a principiilor și metodelor specifice didacticii disciplinelor tehnologice;
6. Elaborarea, selectarea și aplicarea unor metode de evaluare adecvate obiectivelor sau competențelor vizate;
7. Proiectarea și/sau selectarea unor conținuturi pentru programele opționale sau curriculumul în dezvoltare locală de tipul aprofundare/extindere/opțional ca disciplină nouă;
8. Comunicarea eficientă cu partenerii în activitatea educațională;
9. Aplicarea unor forme de management al clasei în funcție de activitatea de învățare proiectată;
10. Transmiterea, în funcție de particularitățile de vârstă ale elevilor, a conținuturilor astfel încât să dezvolte structuri operatorii, afective și atitudinale;
11. Stimularea potențialului fiecărui elev și dezvoltarea creativității.
D. TEME DE SPECIALITATE
ECOLOGIE ȘI PROTECȚIA MEDIULUI
1. Definirea ecosistemelor. Caracterizarea agroecosistemelor.
2. Sursele de poluare a mediului înconjurător și indicarea modului de dispersie a poluanților:
● Surse de poluare a apelor și modul de dispersie a poluanților.
● Surse de poluare a aerului și modul de dispersie a poluanților.
● Surse de poluare a solului și modul de dispersie a poluanților.
3. Efectele majore ale poluării mediului (efectul de seră, ploi acide, stratul de ozon).
4. Măsuri de protecție a mediului și combatere a poluării:
● epurarea apelor;
● purificarea emisiilor gazoase;
● combaterea vibrațiilor și zgomotelor;
● desecarea, drenarea, fixarea și stabilizarea terenurilor;
● folosirea rațională a îngrășămintelor și pesticidelor în agricultură;
● colectarea transportul, depozitarea, prelucrarea și recuperarea deșeurilor.
AGROPEDOLOGIE
1. Însușirile principale ale solurilor și modul cum influențează ele capacitatea de producție a acestora în stabilirea tehnologiilor de cultivare (proprietăți chimice, fizico-mecanice, fizice, morfologice și hidrofizice).
2. Asolamentele și rolul lor în obținerea de producții mari și de calitate
3. Combaterea integrată a buruienilor:
● generalități, definiție și grupare;
● metode preventive;
● metode agrotehnice;
● combaterea biologică a buruienilor.
4. Combaterea chimică a buruienilor:
● protecția muncii în folosirea pesticidelor;
● metode de aplicare a erbicidelor;
● epoci de aplicare a erbicidelor;
● selectivitatea erbicidelor;
● interacțiunea erbicidelor cu solul;
● remanența erbicidelor în sol.
AGROCHIMIE
1. Corectarea reacțiilor solurilor prin amendamente:
● corectarea reacției acide a solurilor;
● corectarea reacției bazice a solurilor;
2. Îngrășăminte organice naturale:
● gunoiul de grajd;
● tulbureala (nămolul) de bovine;
● nămolul de decantare;
● urina și mustul de gunoi de grajd;
● dejecțiile din sectorul avicol;
● nămolurile provenite de la epurarea apelor uzate orășenești;
● compostul din resturi organice gospodărești;
● paiele nefermentate ca îngrășământ;
● îngrășămintele verzi.
3. Îngrășăminte chimice pe bază de azot, fosfor. potasiu.
4. Îngrășăminte complexe
AGREGATE ȘI INSTALAȚII PENTRU AGRICULTURĂ
1. Folosirea utilajelor și a agregatelor agricole pentru pregătirea terenului, înființarea și întreținerea culturilor agricole (pluguri, grape, cultivatoare, semănători).
2. Mașini de recoltat:
● combine pentru recoltat cereale păioase și porumb;
● mașina de recoltat mazăre și fasole;
● mașina de recoltat furaje: cositori, greble, mașini de adunat și căpițat;
● mașini de recoltat cartofi;
Se tratează părțile componente și procesul de lucru.
3. Normele de protecție a muncii și PSI în exploatarea utilajelor și mașinilor agricole.
CULTURĂ PLANTELOR DE CÂMP
1. Tehnologiile de cultivare a plantelor de câmp (rotație, fertilizare, sămânța și semănatul, lucrări de îngrijire, recoltare și depozitare):
● cereale neprășitoare și prășitoare (grâu, porumb);
● leguminoase pentru boabe (mazăre, fasole);
● plante uleioase (floarea-soarelui);
● plante rădăcinoase și tuberculifere (sfecla de zahăr, cartoful): rotație, îngrășăminte, sămânța și semănat, îngrijire - prevenirea și combaterea bolilor, dăunătorilor, buruienilor, irigarea, recoltarea.
2. Tehnologii de cultivare a plantelor furajere:
● leguminoase perene (lucernă și trifoi);
● rădăcinoase furajere (sfecla furajeră, morcovul furajer).
3. Metode de îmbunătățire a pajiștilor permanente:
● Desecarea și irigarea;
● Curățirea pajiștilor;
● Combaterea vegetației lemnoase;
● Aplicarea îngrășămintelor.
4. Metode de folosire rațională a pajiștilor:
● Folosirea prin pășunat;
● Folosirea prin cosit;
● Folosirea mixtă.
● Depozitarea și conservarea plantelor furajere.
5. Norme de protecție a muncii specifice lucrărilor pentru culturile de câmp.
CULTURĂ PLANTELOR HORTICOLE
1. Pregătirea terenului și înființarea culturilor legumicole pentru:
● Cultura plantelor legumicole în câmp;
● Cultura plantelor legumicole protejat și forțat;
● Producerea răsadului de plante legumicole.
2. Îngrijirea culturilor legumicole:
● Lucrări cu caracter general aplicat plantelor legumicole;
● Lucrări speciale aplicate plantelor legumicole;
● Lucrări specifice culturilor forțate și protejate de legume.
3. Recoltarea produselor legumicole
4. Pregătirea terenului și înființarea plantațiilor viticole:
● Sisteme de cultură a viței de vie;
● Lucrări de pregătire a terenului, desfundatul, fertilizarea de bază, corecția reacției solului, dezinfecția solului;
● Pichetarea terenului pentru plantațiile viticole;
● Înființarea plantațiilor viticole: epoca de plantare, executarea gropilor de plantare, pregătirea materialului săditor viticol în vederea plantării.
5. Întreținerea plantațiilor roditoare de viță de vie:
● Sisteme de tăiere și forme de conducere la vița de vie
● Agrotehnica plantațiilor roditoare de viță de vie: lucrările solului, fertilizarea plantațiilor, protecția fitosanitară și împotriva accidentelor climatice și irigarea plantațiilor viticole.
6. Sisteme de cultură ale pomilor fructiferi
7. Lucrări de pregătire a terenului în vederea înființării plantațiilor pomicole: defrișarea vegetației, desfundatul, fertilizarea de bază, corecția reacției solului, dezinfecția solului;
8. Înființarea plantațiilor pomilor fructiferi: epoca de plantare, executarea gropilor de plantare, pregătirea materialului săditor pomicol în vederea plantării, plantarea propriu-zisă.
9. Întreținerea plantațiilor roditoare de pomi fructiferi:
● Tehnica tăierilor de fructificare și întreținere a coroanei pomilor fructiferi;
● Agrotehnica plantațiilor roditoare de pomi fructiferi: lucrările solului, fertilizarea plantațiilor, protecția fitosanitară și împotriva accidentelor climatice și irigarea plantațiilor viticole.
10. Norme de protecție a muncii specifice lucrărilor din horticultură.
Bibliografie:
1.
Bilteanu Gh.,
Fitotehnie
Ed. Ceres, București, 2001,
2.
Budoi Gh., Penescu A.
Agrotehnica
Ed. Ceres, București, 1996
3.
Ciarnau Rodica și colab.
Ecologie și protecția mediului,
Manual pentru clasa
a X-a
Ed. Economică
Preuniversitaria,
București, 2004
4.
Dragoș Toma
Mașini și instalații agricole
EDP, București, 1981,
5.
Lixandru Gh., Caramete C.
și colab.
Agrochimie
EDP, București, 1990
6.
Motca Gh., Oancea I.,
Geamanul L.
Pajiștile României
Ed. Tehn., București, 1994
7.
Munteanu I., Axinte M.,
Roman Gh. V.
Fitotehnie
EDP, București, 1995
8.
Oanea Nicolae
Pedologie generală
Ed. PACO, București, 2001
9.
Popescu V.
Legumicultura
Ed. Ceres, București, 1996
10.
Popescu V., Atanasiu N.,
Legumicultura
Ed. Ceres, București, 2001
11.
Popescu M. și colab.
Pomicultura
EDP, București, 1992
12.
Scripnic V., Babiciu P.
Mașini agricole
Ed. Ceres, București, 1979
13.
Scrioșteanu C., Untarescu
Gh. Agropedologie,
Manual pentru clasa a XI-a
Editura Gimnasium,
București, 2001
14.
Țârdea C., Dejeu L.
Viticultura
EDP, București, 1995
15.
Tita Iulia, Stan Mariana
Cultura plantelor horticole
Manual pentru clasele XI-XII-a
Editura Gimnasium,
București, 2002
Autori:
1. Dascălu Marea - prof. ing., grd. I. dr., Colegiul Național de Agricultură și Economie Tecuci
2. Micli Angela - profesor gr. I, drd., Inspectoratul Școlar Județean Olt
3. Dodocioiu Angela - prof. gr. I, Grup Școlar Agricol Malu Mare, Dolj
CONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE
VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR
PROGRAMA PENTRU AGRICULTURĂ, HORTICULTURĂ
MAIȘTRI INSTRUCTORI
- București -
2010
A. NOTĂ DE PREZENTARE
Programa pentru disciplinele TEHNOLOGICE se adresează absolvenților facultăților de profil și maiștrilor instructori care se prezintă la concursul pentru ocuparea posturilor didactice/ catedrelor vacante din învățământul preuniversitar. Conținutul și structura programei sunt elaborate în așa fel încât să răspundă schimbărilor impuse de abordarea curriculară sistemică în realizarea procesului educațional.
Structura arborescentă și sistemul modular de organizare curriculară pentru învățământul tehnologic, solicită abordarea structurală a desfășurării procesului de învățământ.
Programa de concurs este elaborată în acord cu programele școlare în vigoare din învățământul preuniversitar pentru respectiva disciplină și cu programele pentru evaluările și examenele naționale. Aspectele fundamentale vizate prin prezenta programă operaționalizează profilul maistrului instructor, urmărind:
- cunoașterea de către profesor a conținuturilor știintifice și a principalelor tendințe în evoluția disciplinelor de pregătire profesională și a metodicii predării acestora;
- utilizarea competentă a documentelor școlare reglatoare;
- capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi;
- capacitatea de proiectare și realizare a demersului didactic intra-, trans-, inter-, și multidisciplinar, în concordanță cu standardele de pregatire profesională;
- capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi;
- demonstrarea abilităților de comunicare, empatice și de cooperare necesare realizării actului educațional.
Au fost urmărite formarea și structurarea competențelor pentru maiștri instructori, cu aplicare la specificul activităților de instruire practică. Pe lângă competențele specifice, în specialitate, sunt vizate competențele pentru îndeplinirea eficientă a unui rol social precum și competențele metodice.
Conținuturile programei urmăresc sporirea flexibilității, mobilității ocupaționale și creșterea gradului de adaptabilitate a maiștrilor instructori la evoluția tehnică, tehnologică și economică în domeniu.
Programa este orientată pe evaluarea calității concepției didactice și a modalităților concrete prin care maistrul instructor pune elevii în situații de învățare eficientă, menite să conducă la formarea competențelor prevăzute în standardele de pregătire profesională. Această orientare este cu atât mai necesară în prezent, când flexibilitatea programelor școlare solicită din partea cadrelor didactice efortul de a concepe procese și parcursuri didactice adaptate nivelului claselor de elevi cu care lucrează și finalităților învățământului tehnologic.
B. COMPETENȚE SPECIFICE
Programa vizează, pe lângă conținuturile științifice și cele de metodică a disciplinelor, anumite competențe specifice maistrului instructor pentru discipline Tehnologice, competențe pe care acesta trebuie să și le dezvolte și probeze pe parcursul desfășurării activității didactice.
- Cunoașterea și aprofundarea de către candidați a conținuturilor științifice și metodice de specialitate;
- Operarea cu standardele de pregătire profesională și programele școlare pentru proiectarea unui demers didactic adaptat nivelului de învățământ, calificării și specificului clasei;
- Realizarea corelațiilor intra, -inter și pluridisciplinare ale conținuturilor;
- Proiectarea activităților de instruire practică/pregătire practică în concordanță cu cerințele curriculumului și ale tehnologiei didactice moderne;
- Organizarea și coordonarea activității de instruire/pregătire practică în atelierul tehnologic școlar și la agenții economici în scopul formării și dezvoltării competențelor specifice;
- Selectarea și aplicarea metodelor de evaluare adecvate activității de instruire/pregătire practică;
- Comunicarea eficientă cu partenerii în activitatea educațională;
- Exploatarea utilajelor, instalațiilor și echipamentelor în condițiile respectării normelor de igienă, de securitate și sănătate în muncă, prevenirea situațiilor de urgență și protecția mediului înconjurător;
- Respectarea normelor de calitate pentru desfășurarea proceselor, obținerea produselor și oferirea serviciilor;
Programa vizează, pe lângă conținuturile științifice și cele de metodică a disciplinelor, anumite competențe specifice maistrului de discipline Tehnologice, competențe pe care acesta trebuie să le dezvolte și să le probeze pe parcursul desfășurării activității didactice. Într-o formulare sintetică, aceste competențe sunt:
- cunoașterea conținuturilor științifice ale disciplinelor, cunoștințe de metodica disciplinelor;
- cunoașterea și utilizarea principalelor documente școlare reglatoare: standarde de pregatire profesională, planuri-cadru, programe școlare, programe pentru examene naționale;
- capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi;
- capacitatea de proiectare și realizare a dezvoltărilor curriculare intra- și interdisciplinare;
- capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi;
- capacitatea de a adecva demersurile didactice la particularitățile de vârstă ale colectivului de elevi;
- capacitatea de a construi un climat educativ stimulativ și eficient.
C. TEMATICA PENTRU METODICA DISCIPLINELOR TEHNOLOGICE
TEME DE DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ
a. Proiectarea, organizarea și desfășurarea activității didactice
1. Componentele curriculumului școlar: curriculum național, planuri cadru, arii curriculare, trunchi comun, discipline, module, standarde de pregătire profesională, programe școlare, manuale școlare, auxiliare curriculare;
2. Proiectarea curriculumului în dezvoltare locală: aprofundare/extindere;
2.1. Repere/condiționări în elaborarea CDL (resurse umane, materiale, context local, interesele elevilor);
2.2. Modalități de adecvare a unui CDL la grupuri țintă diferite;
2.3. Obiectivele predării - învățării - evaluării la disciplinele CDL din domeniul stiinței informării. Obiective cadru, obiective de referință, competențe generale, competențe specifice, unități de competență și competențe. Elaborarea obiectivelor operaționale;
3. Proiectarea activității didactice: planificare calendaristică, proiectarea unității de învățare, proiecte de lecție (pentru diferite tipuri de lecții), proiectarea de activități de învățare intra-, inter-, pluri și transdisciplinare.
b. Strategii didactice utilizate în procesul de instruire. Strategii și modalități de integrare în lecție a activităților cu caracter practic - aplicativ
1. Metode didactice specifice: clasificare, prezentare, caracterizare;
2. Utilizarea metodelor centrate pe elev, tehnicilor de învățare prin cooperare;
3. Forme de organizare a activității didactice: clasificare, caracterizare;
4. Mijloacele de învățământ și integrarea lor în procesul de predare-învățare-evaluare;
4.1. Funcțiile didactice ale mijloacelor de învățământ;
4.2. Tipuri de mijloace de învățământ și caracteristicile lor;
5. Selectarea metodelor optime în vederea formării gândirii critice și deprinderilor practice, formării gândirii tehnice și a dezvoltării simțului artistic/estetic;
6. Mediul de instruire: mediul relațional și mediul comunicațional. Utilizarea Tehnologiei informației și comunicării în construirea unor medii active de instruire;
7. Manifestarea unei conduite psihopedagogice inovative în plan profesional/social;
8. Evaluarea procesului instructiv-educativ, a progresului și a rezultatelor școlare. Valorizarea muncii elevului;
9. Adoptarea de strategii didactice care să permită utilizarea eficientă a mijloacelor și a auxiliarelor didactice în procesul instructiv- educativ.
c. Managementul clasei
1. Rolurile maistrului instructor în facilitarea experiențelor care conduc la formarea autonomiei elevilor în învățare (organizator, participant, membru al unei echipe, persoană resursă, facilitator, intermediar, evaluator etc.);
2. Organizarea activităților: crearea unui climat adecvat, folosirea resurselor adecvate; folosirea resurselor psihice ale profesorului și elevilor (capacități, cunoștințe, experiențe individuale sau colective); folosirea eficientă a timpului; forme de instruire (pe grupe, studiu individual, frontal etc.) și alternarea acestora în cadrul unei secvențe didactice; antrenarea persoanelor resursă din interiorul și din afara unității de invățământ în activitățile clasei; gestionarea situațiilor conflictuale.
d. Evaluarea rezultatelor școlare
1. Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învățământ: obiective, funcții, tipuri de evaluări, caracterizare;
2. Metode de evaluare: tradiționale și complementare (tipuri și caracterizare);
3. Calitățile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate și aplicabilitate;
4. Tipologia itemilor: definiție, clasificări, caracteristici, domenii de utilizare, reguli de proiectare, modalități de corectare și notare;
5. Construirea instrumentelor de evaluare;
6. Erori de evaluare și modalități de minimizare a lor.
Bibliografie: DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ
*Font 8*
1
Cristea Sorin
Studii de pedagogie generală.
Editura Didactică și
pedagogică, București, 2004
2
Cristea Sorin
Fundamentele pedagogiei
Editura Polirom, Iași, 2010
3
Cucoș Constantin
Pedagogie generală
Editura Polirom, Iași 2006
4
Cucoș Constantin
Psihopedagogie pentru examenele de
definitivare și grade didactice
Editura Polirom Iași, 2009
5
Dragomir Mariana
Managementul activității didactice.
Eurodidact, Cluj-Napoca,
2003.
6
Ionescu M
Didactica modernă
Editura Dacia, Cluj, 1995.
7
Iucu Romiță
Managementul și gestiunea clasei de
elevi.
Editura Polirom, Iași, 2000
8
Iucu Romiță
Instruirea școlară
Editura Polirom, Iași, 2001
9
Neacșu Ion
Introducere în psihologia educației și a
dezvoltării
Editura Polirom, Iași, 2010
10
Neacșu Ion
Instruire și învățare
Editura Stiințifică, București,
1990.
11
Nicola I
Tratat de pedagogie școlară
Editura Aramis, București,
2000
12
Pânișoară Ovidiu
Comunicarea eficientă. Metode de
interacțiune eficientă
Editura Polirom Iași, 2003
13
Păun Emil
Școala: abordare sociopedagogică
Editura Polirom, Iași, 1999.
14
Stan Emil
Managementul clasei
Editura Aramis, colecția
Educația XXI, 2005
15
Evaluarea curentă și examenele: Ghid
pentru profesori.
București: ProGnosis, 2001
16
Pedagogie. Fundamentări teoretice și
demersuri aplicative
Editura Polirom, Iași, 2002
17
Curiculum național. Programe școlare pentru disciplinele tehnologice
18
Planurile-cadru, standarde de pregătire profesională
Competențe specifice
1. Cunoașterea și aprofundarea de către candidați a conținuturilor științifice și metodice de specialitate;
2. Operarea cu standardele de pregătire profesională și programele școlare pentru proiectarea unui demers didactic adaptat nivelului de învățământ, calificării și specificului clasei;
3. Realizarea corelațiilor intra, -inter și pluridisciplinare a conținuturilor;
4. Proiectarea activităților de instruire practică/pregătire practică în concordanță cu cerințele curriculumului și ale tehnologiei didactice moderne;
5. Aplicarea unor forme de management al clasei în funcție de activitatea proiectată;
6. Organizarea și coordonarea activității de instruire/pregătire practică în atelierul tehnologic școlar și la agenții economici în scopul formării și dezvoltării competențelor specifice;
7. Selectarea și aplicarea metodelor de evaluare adecvate activității de instruire/pregătire practică;
8. Comunicarea eficientă cu partenerii în activitatea educațională;
9. Exploatarea utilajelor, instalațiilor și echipamentelor în condițiile respectării normelor de protecție și igiena muncii, P.S.I. și protecția mediului înconjurător;
10. Respectarea normelor de calitate pentru desfășurarea proceselor, obținerea produselor și oferirea serviciilor;
11. Transmiterea, în funcție de particularitățile de vârstă ale elevilor, a conținuturilor astfel încât să dezvolte structuri operatorii, afective și atitudinale;
12. Stimularea potențialului fiecărui elev și dezvoltarea creativității.
D. CONȚINUTURILE PROGRAMEI
1. Agropedologie
● Tehnici de determinare a însușirilor fizice și chimice ale solului.
● Profile de soluri pentru diferite tipuri de soluri.
● Tehnici de determinare a indicilor de calitate ai semințelor.
● Proba și reglajele semănătorilor.
2. Cultura plantelor de câmp
● Tehnologia de cultivare la cereale (grâu, orz, ovăz, porumb).
● Tehnologia de cultivare la leguminoase pentru boabe (mazăre, fasole, soia).
● Tehnologia de cultivare la plante oleaginoase (floarea-soarelui, în pentru ulei).
● Tehnologia de cultivare la plante textile (în pentru fibre, cânepa).
● Tehnologia de cultivare la plante rădăcinoase și tuberculifere (sfecla pentru zahăr, cartof).
● Norme de protecție a muncii specifice lucrărilor pentru culturile de câmp.
3. Cultura plantelor horticole
● Producerea răsadurilor de legume și flori.
● Pregătirea terenului pentru înființarea culturilor legumicole și floricole în câmp.
● Înființarea și întreținerea culturilor legumicole și floricole în câmp.
● Producerea materialului săditor pomicol și viticol.
● Înființarea și întreținerea plantațiilor pomicole și viticole pe rod.
● Norme de protecție a muncii specifice lucrărilor din horticultură.
4. Agregate și instalații pentru agricultură
● Lucrări de pregătire și utilizare a agregatelor pentru arat, pregătirea terenului, fertilizat, semănat, lucrări de îngrijit culturile și recoltat.
● Tehnica utilizării instalațiilor de ventilație, încălzire și evacuare a dejecțiilor din adăposturile de animale.
● Norme de protecția muncii în exploatarea utilajelor și mașinilor agricole.
Bibliografie:
*Font 9*
1.
Budoi Gh.,
Agrotehnica, Manual pentru
Grupurile Școlare Agricole
Ed. Tehnică Agricolă,
București, 1992
2.
Georgescu M., și
colab.
Horticultură și viticultură, Manual
clasa a XII-a
Ed. Ceres, București, 1989
3.
Lobodan E. și
colab.
1980, Horticultură și viticultură,
Manual clasa a XI-a
Ed. Ceres, București
4.
Popescu V.,
Petrescu M.,
1993, Legumicultură, Manual cl. a
X-XI-a
Ed. Tehnică Agricolă,
București
5.
Popescu M.,
Popescu V.,
1992, Fitotehnie, Manual pentru
Grupurile Școlare Agricole
Ed. Tehnica Agricolă,
București
6.
Scrioșteanu C.,
Untărescu Gh.,
2001, Agropedologie, Manual clasa a
XI-a
Ed. Gimnasium, București
7.
Scrioșteanu C. și
colab.
Pregătire de bază în agricultură -
Manual instruire practică pentru
școala profesională
Ed. Oscar Print,
București, 2003
8.
Șelaru E.,
Petrescu M.,
1993, Floricultură, Manual clasa a
XI-XII-a
Ed. Tehnica agricolă,
București
9.
Tița I., Stan M.,
2002, Cultura plantelor horticole,
Manual clasa a XI-XII-a
Ed. Gimnasium,
București
10.
Vergheș Vasile,
Pătrașcu N.,
Popescu C.
1992, Îndrumător de lucrări practice -
Manual pentru grupurile școlare
agricole, meseria mecanic agricol,
clasa a XI-XII-a
Ed. Tehnică Agricolă,
București
AUTORI:
1. Dascălu Marea - prof. ing. dr., Colegiul Național de Agricultură și Economie Tecuci
2. Micli Angela - profesor gr. I, drd., Inspectoratul Școlar Județean Olt
3. Dodocioiu Angela - prof. gr. I, Grup Școlar Agricol Malu Mare, Dolj
CONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE
VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR
PROGRAMA PENTRU ALIMENTAȚIE PUBLICĂ
PROFESORI
- București -
2010
A. NOTĂ DE PREZENTARE
Programa pentru disciplinele TEHNOLOGICE se adresează absolvenților facultăților de profil și profesorilor care se prezintă la concursul pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante din învățământul preuniversitar. Conținutul și structura programei sunt elaborate pe baza standardului ocupațional "Profesor pentru învățământul gimnazial și pentru învățământul liceal", în așa fel încât să răspundă schimbărilor impuse de abordarea curriculară sistemică în realizarea procesului educațional.
Structura arborescentă și sistemul modular de organizare curriculară pentru învățământul tehnologic, solicită abordarea structurală a desfășurării procesului de învățământ.
Programa de concurs este elaborată în acord cu programele școlare în vigoare din învățământul preuniversitar pentru respectiva disciplină și cu programele pentru evaluările și examenele naționale. Aspectele fundamentale vizate prin prezenta programă operaționalizează profilul absolventului de învățământ superior, urmărind:
- cunoașterea de către profesor a conținuturilor științifice și a principalelor tendințe în evoluția disciplinelor de pregătire profesională și a metodicii predării acestora;
- utilizarea competentă a documentelor școlare reglatoare;
- capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi;
- capacitatea de proiectare și realizare a demersului didactic intra-, trans-, inter-, și multidisciplinar, în concordanță cu standardele de pregătire profesională;
- capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi;
- demonstrarea abilităților de comunicare, empatice și de cooperare necesare realizării actului educațional.
Fiind date particularitățile disciplinelor tehnologice și rolul pe care acestea îl au asupra formării și maturizării profesionale a elevului, precum și asupra întregului climat educațional al școlii, profesorul trebuie să demonstreze că:
- înțelege conceptele centrale și metodele de investigație specifice disciplinelor pe care le predă;
- are capacitatea de a crea experiențe de învățare semnificative pentru elev;
- înțelege cum învață și cum se dezvoltă elevul și poate să ofere oportunități de învățare care sprijină dezvoltarea profesională a acestuia;
- înțelege că elevii sunt diferiți din punctul de vedere al felului în care învață și poate să ofere oportunități instructiv-educative adaptate la diferențele individuale de învățare;
- înțelege procesele de integrare curriculară și folosește o varietate de strategii didactice care încurajează dezvoltarea gândirii critice a elevului, capacitatea de rezolvare a problemelor și performanțele lui în utilizarea noilor tehnologii;
- are capacitatea de a alege și utiliza cele mai bune metode ce vizează motivația și comportamentul pentru a crea un mediu educațional care încurajează interacțiunea socială pozitivă, motivația intrinsecă și angajarea elevului în actul învățării, sprijinind astfel succesul școlar al acestuia;
- dezvoltă cunoașterea și utilizarea unor variate strategii de comunicare eficientă pentru a sprijini curiozitatea, colaborarea și interacțiunea elevilor în activitatea de învățare;
- planifică activitatea de predare-învățare pe baza obiectivelor și competențelor curriculare, a cunoașterii proceselor predării-învățării, a conținutului disciplinei, a abilităților elevilor și a diferențelor dintre elevi; modelează activitatea la clasă conform obiectivelor evaluării;
- înțelege și folosește o diversitate de strategii de evaluare pentru a aprecia și modifica activitățile didactice, asigurând continua dezvoltare intelectuală și socială a elevului;
- evaluează efectele opțiunilor și acțiunilor sale asupra elevilor, părinților, altor colegi (profesori) și modifică aceste acțiuni atunci când este necesar;
- caută în mod activ oportunități pentru perfecționarea sa profesională continuă;
- contribuie la stabilirea unor relații pozitive cu colegii, familiile elevilor și altor organizații existente în comunitatea în care trăiește, în așa fel încât să stimuleze angajarea acestora în sprijinirea activităților școlii;
- înțelege necesitatea de a asista elevii în orientarea lor către carieră și de a integra educația pentru carieră în activitatea didactică;
- înțelege aspectele de ordin legislativ ale activității sale, respectiv, drepturile legale ale elevului și părinților, precum și propriile sale drepturi și responsabilități;
- înțelege criteriile de evaluare a activității sale și are capacitatea de a le integra în conceperea și realizarea activității didactice.
B. COMPETENȚE SPECIFICE PROFESORULUI DE DISCIPLINE TEHNOLOGICE
Programa vizează, pe lângă conținuturile științifice și cele de metodică a disciplinelor, anumite competențe specifice profesorului de discipline Tehnologice, competențe pe care acesta trebuie să și le dezvolte și probeze pe parcursul desfășurării activității didactice. Într-o formulare sintetică, aceste competențe sunt:
- cunoașterea conținuturilor științifice ale disciplinelor, cunoștințe de metodica disciplinelor;
- cunoașterea și utilizarea principalelor documente școlare reglatoare: standarde de pregătire profesională, planuri-cadru, programe școlare, programe pentru examene naționale;
- capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi;
- capacitatea de proiectare și realizare a dezvoltărilor curriculare intra- și interdisciplinare;
- capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi;
- capacitatea de a adecva demersurile didactice la particularitățile de vârstă ale colectivului de elevi;
- capacitatea de a construi un climat educativ stimulativ și eficient.
C. TEMATICA PENTRU METODICA DISCIPLINELOR TEHNOLOGICE
TEME DE DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ
a. Proiectarea, organizarea și desfășurarea activității didactice
1. Componentele curriculumului școlar: curriculum național, planuri cadru, arii curriculare, trunchi comun, discipline, module, standarde de pregătire profesională, programe școlare, manuale școlare, auxiliare curriculare;
2. Proiectarea curriculumului în dezvoltare locală sau la decizia scolii de tipul: aprofundare/ extindere/opțional ca disciplină nouă;
2.1. Repere/condiționări în elaborarea CDS/CDL (resurse umane, materiale, context local, interesele elevilor);
2.2. Modalități de adecvare a unui CDS/CDL la grupuri țintă diferite;
2.3. Obiectivele predării - învățării - evaluării la disciplinele CDS/CDL din domeniul științei și informării.
2.4. Obiective cadru, obiective de referință, competențe generale, competențe specifice, unități de competență și competențe.
2.5. Elaborarea obiectivelor operaționale;
3. Proiectarea activității didactice: planificare calendaristică, proiectarea unității de învățare, proiecte de lecție (pentru diferite tipuri de lecții), proiectarea de activități de învățare intra-, inter-, pluri și transdisciplinare.
b. Strategii didactice utilizate în procesul de instruire. Strategii și modalități de integrare în lecție a activităților cu caracter practic - aplicativ
1. Metode didactice specifice: clasificare, prezentare, caracterizare;
2. Utilizarea metodelor centrate pe elev, tehnicilor de învățare prin cooperare;
3. Forme de organizare a activității didactice: clasificare, caracterizare;
4. Mijloacele de învățământ și integrarea lor în procesul de predare-învățare-evaluare;
4.1. Funcțiile didactice ale mijloacelor de învățământ;
4.2. Tipuri de mijloace de învățământ și caracteristicile lor;
5. Selectarea metodelor optime în vederea formării gândirii critice și deprinderilor practice, formării gândirii tehnice și a dezvoltării simțului artistic/estetic;
6. Mediul de instruire: mediul relațional și mediul comunicațional. Utilizarea Tehnologiei informației și comunicării în construirea unor medii active de instruire;
7. Manifestarea unei conduite psihopedagogice inovative în plan profesional/social;
8. Evaluarea procesului instructiv-educativ, a progresului și a rezultatelor școlare. Valorizarea muncii elevului;
9. Adoptarea de strategii didactice care să permită utilizarea eficientă a mijloacelor și a auxiliarelor didactice în procesul instructiv - educativ.
c. Managementul clasei
1. Rolurile profesorului în facilitarea experiențelor care conduc la formarea autonomiei elevilor în învățare (organizator, participant, membru al unei echipe, persoană resursă, facilitator, intermediar, evaluator etc.);
2. Organizarea activităților: crearea unui climat favorabil învățării, folosirea resurselor adecvate; folosirea resurselor psihice ale profesorului și elevilor (capacități, cunoștințe, experiențe individuale sau colective); folosirea eficientă a timpului; forme de instruire (pe grupe, studiu individual, frontal etc.) și alternarea acestora în cadrul unei secvențe didactice; antrenarea persoanelor resursă din interiorul și din afara unității de învățământ în activitățile clasei; gestionarea situațiilor conflictuale.
d. Evaluarea rezultatelor școlare
1. Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învățământ: obiective, funcții, tipuri de evaluări, caracterizare;
2. Metode de evaluare: tradiționale și complementare (tipuri și caracterizare);
3. Calitățile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate și aplicabilitate;
4. Tipologia itemilor: definiție, clasificări, caracteristici, domenii de utilizare, reguli de proiectare, modalități de corectare și notare;
5. Construirea instrumentelor de evaluare
6. Erori de evaluare și modalități de minimizare a lor.
Bibliografie: DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ
*Font 8*
┌───┬────────────────┬────────────────────────────────────────┬───────────────────────────────┐
│ 1 │Cristea Sorin
│Studii de pedagogie generală.
│Editura Didactică și
│
│
│
│
│pedagogică, București, 2004
│
├───┼────────────────┼────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────┤
│ 2 │Cristea Sorin
│Fundamentele pedagogiei
│Editura Polirom, Iași, 2010
│
├───┼────────────────┼────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────┤
│ 3 │Cucoș Constantin│Pedagogie generală
│Editura Polirom, Iași 2006
│
├───┼────────────────┼────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────┤
│ 4 │Cucoș Constantin│Psihopedagogie pentru examenele de
│Editura Polirom Iași, 2009
│
│
│
│definitivare și grade didactice
│
│
├───┼────────────────┼────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────┤
│ 5 │Dragomir Mariana│Managementul activității didactice.
│Eurodidact, Cluj-Napoca,
│
│
│
│
│2003.
│
├───┼────────────────┼────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────┤
│ 6 │Ionescu M
│Didactica modernă
│Editura Dacia, Cluj, 1995.
│
├───┼────────────────┼────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────┤
│ 7 │Iucu Romiță
│Managementul și gestiunea clasei de
│Editura Polirom, Iași, 2000
│
│
│
│elevi.
│
│
├───┼────────────────┼────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────┤
│ 8 │Iucu Romiță
│Instruirea școlară
│Editura Polirom, Iași, 2001
│
├───┼────────────────┼────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────┤
│ 9 │Neacșu Ion
│Introducere în psihologia educației și a│Editura Polirom, Iași, 2010
│
│
│
│dezvoltării
│
│
├───┼────────────────┼────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────┤
│10 │Neacșu Ion
│Instruire și învățare
│Editura Științifică, București,│
│
│
│
│1990.
│
├───┼────────────────┼────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────┤
│11 │Nicola I
│Tratat de pedagogie școlară
│Editura Aramis, București,
│
│
│
│
│2000
│
├───┼────────────────┼────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────┤
│12 │Pânișoară Ovidiu│Comunicarea eficientă. Metode de
│Editura Polirom Iași, 2003
│
│
│
│interacțiune eficientă
│
│
├───┼────────────────┼────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────┤
│13 │Păun Emil
│Școala: abordare sociopedagogică
│Editura Polirom, Iași, 1999.
│
├───┼────────────────┼────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────┤
│14 │Stan Emil
│Managementul clasei
│Editura Aramis, colecția
│
│
│
│
│Educația XXI, 2005
│
├───┼────────────────┼────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────┤
│15 │***
│Evaluarea curentă și examenele: Ghid
│București: ProGnosis, 2001
│
│
│
│pentru profesori.
│
│
├───┼────────────────┼────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────┤
│16 │***
│Pedagogie. Fundamentări teoretice și
│Editura Polirom, Iași, 2002
│
│
│
│demersuri aplicative
│
│
├───┼────────────────┼────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────┤
│17 │***
│Curriculum național.
│Programe școlare pentru
│
├───┼────────────────┼────────────────────────────────────────┤disciplinele tehnologice
│
│18 │***
│Planurile-cadru, standarde de pregătire │
│
│
│
│profesională
│
│
└───┴────────────────┴────────────────────────────────────────┴───────────────────────────────┘
Competențe specifice
1. Cunoașterea și aprofundarea de către candidați a conținuturilor științifice de specialitate și metodice pentru disciplinele tehnologice;
2. Realizarea de conexiuni între conținuturile disciplinelor tehnologice și problemele de învățare specifice domeniului de pregătire;
3. Realizarea corelațiilor intra, inter și pluridisciplinare a conținuturilor;
4. Operarea cu standardele de pregătire profesională și programele școlare pentru proiectarea unui demers didactic adaptat nivelului de învățământ, calificării și specificului clasei;
5. Aplicarea adecvată a principiilor și metodelor specifice didacticii disciplinelor tehnologice;
6. Elaborarea, selectarea și aplicarea unor metode de evaluare adecvate obiectivelor sau competențelor vizate;
7. Proiectarea și/sau selectarea unor conținuturi pentru programele opționale sau curriculumul în dezvoltare locală de tipul aprofundare/extindere/opțional ca disciplină nouă;
8. Comunicarea eficientă cu partenerii în activitatea educațională;
9. Aplicarea unor forme de management al clasei în funcție de activitatea de învățare proiectată;
10. Transmiterea, în funcție de particularitățile de vârstă ale elevilor, a conținuturilor astfel încât să dezvolte structuri operatorii, afective și atitudinale;
11. Stimularea potențialului fiecărui elev și dezvoltarea creativității.
D. TEME DE SPECIALITATE
1. Alimentația și sănătatea
● alimentele și componentele chimice ale acestora: noțiunea de aliment; compoziția chimică a alimentelor (protidele, lipidele, glucidele, vitaminele, substanțele minerale, apa, alcaloizii, pigmenții, uleiurile eterice, enzimele); valoare calorică; valoare nutritivă (VN10);
● digestie, absorbție și metabolism: alimentația normală, dezechilibre alimentare;
● alimentația dietetică: diete, regimuri dietetice.
2. Materii prime și auxiliare folosite în producția culinară și cofetărie-patiserie
● grupele de alimente: cereale și produse cerealiere, legume, fructe, carne și produse din carne, pește, lapte și produse lactate, ouă, zahăr, grăsimi alimentare (clasificare; compoziție chimică; valoare nutritivă, avantaje și dezavantaje nutriționale; condiții de calitate; condiții de păstrare);
● materii auxiliare: condimente, stimulente, afânători, aditivi alimentari (clasificare și rol).
3. Prelucrarea alimentelor
● metode de prelucrare primară și termică a alimentelor;
● influența prelucrărilor asupra valorii nutritive.
● bazele microbiologice ale păstrării și conservării produselor alimentare; metode bazate pe: principiul biozei, principiul anabiozei, principiul cenobiozei, principiul abiozei.
4. Activitatea de producție
● semipreparate: sosuri, aspicuri, esențe, umpluturi;
● grupe de preparate: salate, gustări și antreuri, garnituri, preparate culinare lichide, preparate de bază din meniu (din legume, din carne de măcelărie, pasăre, pește, subproduse și legume, din carne tocată), fripturi, dulciuri de bucătărie, produse de patiserie (din aluat fraged, opărit, dospit, franțuzesc și din foi de plăcintă), prăjituri, torturi;
● caracterizarea grupelor;
● rol în alimentație;
● clasificare și sortiment;
● tehnologii generale;
● condiții de calitate;
● transformări în timpul prelucrărilor.
5. Igiena în activitatea de producție
● igienizare: tipuri, echipamente, materiale, mod de realizare;
● dezinfecție, dezinsecție, deratizare: materiale și echipamente, mod de realizare.
6. Igiena circuitului alimentelor și deșeurilor
● microflora alimentelor, tipuri de microfloră, surse de contaminare, microflora utilă, microflora ca factor de risc (TIA, boli infecțioase);
● procese biochimice generate de enzime microbiene;
● igiena la păstrarea și depozitarea alimentelor;
● igiena desfacerii produselor;
● evacuarea deșeurilor și protecția mediului.
7. Tipuri de unități de producție culinară și cofetărie-patiserie
● clasificare;
● caracteristici;
● dotare cu echipamente.
8. Organizarea muncii în unitățile de producție
● funcții și ierarhie profesională;
● principii ergonomice;
● formații de lucru.
9. Organizarea spațiilor de producție
● bucătăria caldă, bucătăria rece;
● laboratorul de cofetărie;
● laboratorul de patiserie;
● secții de prelucrare primară;
● spații anexe;
● depozite, magazii;
● circuitul alimentelor.
10. Tipuri de unități de servire
● restaurant;
● bar;
● unități cu servire rapidă;
● cofetărie;
● patiserie.
11. Organizarea muncii în unitățile de servire
● funcții și ierarhie profesională;
● principii de ergonomie;
● brigada de servire.
12. Oferta de produse, politici comerciale
● meniul;
● criterii pentru întocmirea meniurilor;
● tipuri de liste de meniuri;
● tehnici de stabilire a prețurilor în unitățile de alimentație;
● preparate specifice altor popoare.
13. Activitatea de servire
● organizarea servirii clienților: dotarea unităților cu inventar de lucru și servire; pregătirea unității pentru primirea consumatorilor; reguli de etică privind servirea consumatorilor;
● reguli de tehnica servirii și sisteme privind tehnica servirii consumatorilor; debarasarea;
● organizarea muncii în baruri, grupele de băuturi și tehnologia preparării băuturilor în amestec;
● particularități în organizarea și efectuarea serviciilor în camerele hotelului, la bordul avioanelor, pe vasele fluviale și maritime, în colectivități (spitale, cantine).
Bibliografie:
*Font 8*
1.
Banu, C., Preda, N.,
Produsele alimentare și
inocuitatea lor,
Editura Tehnică, București,
1982
2.
Banu, C., și
colectiv
Aditivi și ingrediente pentru
industria alimentară,
Editura Tehnică, București,
2000
3.
Brumar C. colab.
Tehnologia culinară, manual cls.
IX,
E.D.P. R.A., București,
oricare din edițiile 1995,
1997, 2000, 2006
4.
Brumar C. colab.
Tehnologia Culinară cls. X-XII
E.D.P. R.A., București,
oricare din edițiile 1999,
2000, 2003, 2006
5.
Costin, G.M.,
Segal, R.,
Alimente pentru nutriție specială,
Editura Academică,
București, 2001
6.
Dan, V.,
Microbiologia alimentelor,
Editura Alma, Galați, 2001
7.
Dobrescu, E. și
colectiv
Tehnica servirii consumatorilor,
E.D.P. R.A., București,
oricare din edițiile 1995,
1999, 2006
8.
Dincă, Cristian și
colab.
Calificarea profesională
Bucătar/Cofetar/Ospătar,
manualul pentru clasa XI AC
E.D.P. R.A., București, 2006/
2007/2008
9.
Florea, C.,
Îndrumar pentru unitățile de
alimentație publică,
Editura Tehnică, București,
1988
10.
Florea, C., ș.a.,
Bucătăria internațională,
Editura Ceres, București,
1998
11.
Lungu, C.,
Nutriție umană și toxicologia
produselor alimentare,
Editura EvriKa, Brăila, 1999
12.
Mihăilescu, A., și
colectiv
Tehnologia produselor de
cofetărie și patiserie, manual cls.
X-XII,
E.D.P., București, oricare din
edițiile 1999, 2000, 2003
13.
Mincu, I., Segal,
B.,
Orientări actuale în nutriție,
Editura Medicală, București,
1989
14.
Negrea, I., Bucșa
F.,
Bucătăria românească,
Editura Nera, București, 1997
15.
Nicolescu, R.,
Tehnologia restaurantelor,
Editura Inter-Rebs, București,
1998
16.
Olaru, M., ș.a.,
Studiul calității produselor și
serviciilor,
Editura Economică
Preuniversitaria, București,
2000
17.
Poll, N., Șerban, A.
Noțiuni fundamentale de igienă
Editura Coresi, București,
2003
18.
Segal, B. și
colectiv,
Valoarea nutritivă a produselor
agroalimentare,
Editura Ceres, București,
1983
19.
Stavrositu, S.
Tehnica servirii consumatorilor,
manual pentru clasele XI, XII
E.D.P. R.A., București,
oricare din edițiile 1999,
2000, 2003
-------
*** Rețetare tip de preparate culinare și de produse de cofetărie-patiserie, O.M.T. nr. 61/1999.
AUTORI:
COSTACHE RODICA - prof. grd. I - ISJ Sălaj
CHIOSA ION - prof. grd. I - ISJ Caraș-Severin
POPA SORIN - prof. grd. I - Grup Școlar Economic Administrativ și de Servicii Vâlcea
CONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE
VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR
PROGRAMA PENTRU ALIMENTAȚIE PUBLICĂ
MAIȘTRI INSTRUCTORI
- București -
2010
A. NOTĂ DE PREZENTARE
Programa pentru disciplinele TEHNOLOGICE se adresează absolvenților facultăților de profil și maiștrilor instructori care se prezintă la concursul pentru ocuparea posturilor didactice/ catedrelor vacante din învățământul preuniversitar. Conținutul și structura programei sunt elaborate în așa fel încât să răspundă schimbărilor impuse de abordarea curriculară sistemică în realizarea procesului educațional.
Structura arborescentă și sistemul modular de organizare curriculară pentru învățământul tehnologic, solicită abordarea structurală a desfășurării procesului de învățământ.
Programa de concurs este elaborată în acord cu programele școlare în vigoare din învățământul preuniversitar pentru respectiva disciplină și cu programele pentru evaluările și examenele naționale. Aspectele fundamentale vizate prin prezenta programă operaționalizează profilul maistrului instructor, urmărind:
● cunoașterea de către profesor a conținuturilor științifice și a principalelor tendințe în evoluția disciplinelor de pregătire profesională și a metodicii predării acestora;
● utilizarea competentă a documentelor școlare reglatoare;
● capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi;
● capacitatea de proiectare și realizare a demersului didactic intra-, trans-, inter-, și multidisciplinar, în concordanță cu standardele de pregatire profesională;
● capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi;
● demonstrarea abilităților de comunicare, empatice și de cooperare necesare realizării actului educațional
Au fost urmărite formarea și structurarea competențelor pentru maiștri instructori, cu aplicare la specificul activităților de instruire practică. Pe lângă competențele specifice, în specialitate, sunt vizate competențele pentru îndeplinirea eficientă a unui rol social precum și competențele metodice.
Conținuturile programei urmăresc sporirea flexibilității, mobilității ocupaționale și creșterea gradului de adaptabilitate a maiștrilor instructori la evoluția tehnică, tehnologică și economică în domeniu.
Programa este orientată pe evaluarea calității concepției didactice și a modalităților concrete prin care maistrul instructor pune elevii în situații de învățare eficientă, menite să conducă la formarea competențelor prevăzute în standardele de pregătire profesională. Această orientare este cu atât mai necesară în prezent, când flexibilitatea programelor școlare solicită din partea cadrelor didactice efortul de a concepe procese și parcursuri didactice adaptate nivelului claselor de elevi cu care lucrează și finalităților învățământului tehnologic.
B. COMPETENȚE SPECIFICE
Programa vizează, pe lângă conținuturile științifice și cele de metodică a disciplinelor, anumite competențe specifice maistrului instructor pentru discipline Tehnologice, competențe pe care acesta trebuie să și le dezvolte și probeze pe parcursul desfășurării activității didactice.
● Cunoașterea și aprofundarea de către candidați a conținuturilor științifice și metodice de specialitate;
● Operarea cu standardele de pregătire profesională și programele școlare pentru proiectarea unui demers didactic adaptat nivelului de învățământ, calificării și specificului clasei;
● Realizarea corelațiilor intra, -inter și pluridisciplinare ale conținuturilor;
● Proiectarea activităților de instruire practică/pregătire practică în concordanță cu cerințele curriculumului și ale tehnologiei didactice moderne;
● Organizarea și coordonarea activității de instruire/pregătire practică în atelierul tehnologic școlar și la agenții economici în scopul formării și dezvoltării competențelor specifice;
● Selectarea și aplicarea metodelor de evaluare adecvate activității de instruire/pregătire practică;
● Comunicarea eficientă cu partenerii în activitatea educațională;
● Exploatarea utilajelor, instalațiilor și echipamentelor în condițiile respectării normelor de igienă, de securitate și sănătate în muncă, prevenirea situațiilor de urgență și protecția mediului înconjurător;
● Respectarea normelor de calitate pentru desfășurarea proceselor, obținerea produselor și oferirea serviciilor;
Programa vizează, pe lângă conținuturile științifice și cele de metodică a disciplinelor, anumite competențe specifice maistrului de discipline Tehnologice, competențe pe care acesta trebuie să le dezvolte și să le probeze pe parcursul desfășurării activității didactice. Într-o formulare sintetică, aceste competențe sunt:
● cunoașterea conținuturilor științifice ale disciplinelor, cunoștințe de metodica disciplinelor;
● cunoașterea și utilizarea principalelor documente școlare reglatoare: standarde de pregatire profesională, planuri-cadru, programe școlare, programe pentru examene naționale;
● capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi;
● capacitatea de proiectare și realizare a dezvoltărilor curriculare intra- și interdisciplinare;
● capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi;
● capacitatea de a adecva demersurile didactice la particularitățile de vârstă ale colectivului de elevi;
● capacitatea de a construi un climat educativ stimulativ și eficient.
C. TEMATICA PENTRU METODICA DISCIPLINELOR TEHNOLOGICE
TEME DE DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ
a. Proiectarea, organizarea și desfășurarea activității didactice
1. Componentele curriculumului școlar: curriculum național, planuri cadru, arii curriculare, trunchi comun, discipline, module, standarde de pregătire profesională, programe școlare, manuale școlare, auxiliare curriculare;
2. Proiectarea curriculumului în dezvoltare locală: aprofundare/extindere;
2.1. Repere/condiționări în elaborarea CDL (resurse umane, materiale, context local, interesele elevilor);
2.2. Modalități de adecvare a unui CDL la grupuri țintă diferite;
2.3. Obiectivele predării - învățării - evaluării la disciplinele CDL din domeniul științei informării. Obiective cadru, obiective de referință, competențe generale, competențe specifice, unități de competență și competențe. Elaborarea obiectivelor operaționale;
3. Proiectarea activității didactice: planificare calendaristică, proiectarea unității de învățare, proiecte de lecție (pentru diferite tipuri de lecții), proiectarea de activități de învățare intra-, inter-, pluri și transdisciplinare.
b. Strategii didactice utilizate în procesul de instruire. Strategii și modalități de integrare în lecție a activităților cu caracter practic - aplicativ
1. Metode didactice specifice: clasificare, prezentare, caracterizare;
2. Utilizarea metodelor centrate pe elev, tehnicilor de învățare prin cooperare;
3. Forme de organizare a activității didactice: clasificare, caracterizare;
4. Mijloacele de învățământ și integrarea lor în procesul de predare-învățare-evaluare;
4.1. Funcțiile didactice ale mijloacelor de învățământ;
4.2. Tipuri de mijloace de învățământ și caracteristicile lor;
5. Selectarea metodelor optime în vederea formării gândirii critice și deprinderilor practice, formării gândirii tehnice și a dezvoltării simțului artistic/estetic;
6. Mediul de instruire: mediul relațional și mediul comunicațional. Utilizarea Tehnologiei informației și comunicării în construirea unor medii active de instruire;
7. Manifestarea unei conduite psihopedagogice inovative în plan profesional/social;
8. Evaluarea procesului instructiv-educativ, a progresului și a rezultatelor școlare. Valorizarea muncii elevului;
9. Adoptarea de strategii didactice care să permită utilizarea eficientă a mijloacelor și a auxiliarelor didactice în procesul instructiv-educativ.
c. Managementul clasei
1. Rolurile maistrului instructor în facilitarea experiențelor care conduc la formarea autonomiei elevilor în învățare (organizator, participant, membru al unei echipe, persoană resursă, facilitator, intermediar, evaluator etc.);
2. Organizarea activităților: crearea unui climat adecvat, folosirea resurselor adecvate; folosirea resurselor psihice ale profesorului și elevilor (capacități, cunoștințe, experiențe individuale sau colective); folosirea eficientă a timpului; forme de instruire (pe grupe, studiu individual, frontal etc.) și alternarea acestora în cadrul unei secvențe didactice; antrenarea persoanelor resursă din interiorul și din afara unității de învățământ în activitățile clasei; gestionarea situațiilor conflictuale.
d. Evaluarea rezultatelor școlare
1. Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învățământ: obiective, funcții, tipuri de evaluări, caracterizare;
2. Metode de evaluare: tradiționale și complementare (tipuri și caracterizare);
3. Calitățile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate și aplicabilitate;
4. Tipologia itemilor: definiție, clasificări, caracteristici, domenii de utilizare, reguli de proiectare, modalități de corectare și notare;
5. Construirea instrumentelor de evaluare;
6. Erori de evaluare și modalități de minimizare a lor.
Bibliografie: DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ
*Font 9*
1.
***
Evaluarea curentă și examenele: Ghid
pentru profesori.
București: ProGnosis,
2001
2.
***
Pedagogie. Fundamentări teoretice și
demersuri aplicative
Editura Polirom, Iași,
2002
3.
***
Curriculum național. Programe școlare
pentru disciplinele tehnologice
4.
***
Planurile-cadru, standarde de pregatire
profesională
5.
Cristea Sorin
Studii de pedagogie generală.
Editura Didactică și
pedagogică, București,
2004
6.
Cristea Sorin
Fundamentele pedagogiei
Editura Polirom, Iași,
2010
7.
Cucoș Constantin
Pedagogie generală
Editura Polirom, Iași 2006
8.
Cucoș Constantin
Psihopedagogie pentru examenele de
definitivare și grade didactice
Editura Polirom Iași, 2009
9.
Dragomir
Mariana
Managementul activității didactice.
Eurodidact, Cluj-Napoca,
2003.
10.
Ionescu M
Didactica modernă
Editura Dacia, Cluj, 1995.
11.
Iucu Romiță
Managementul și gestiunea clasei de
elevi
Editura Polirom, Iași,
2000
12.
Iucu Romiță
Instruirea școlară
Editura Polirom, Iași,
2001
13.
Neacșu Ion
Introducere în psihologia educației și a
dezvoltării
Editura Polirom, Iași,
2010
14.
Neacșu Ion
Instruire și învățare
Editura Științifică,
București, 1990.
15.
Nicola I
Tratat de pedagogie școlară
Editura Aramis, București,
2000
16.
Pânișoară Ovidiu
Comunicarea eficientă. Metode de
interacțiune eficientă
Editura Polirom Iași, 2003
17.
Păun Emil
Școala: abordare sociopedagogică
Editura Polirom, Iași,
1999.
18.
Stan Emil
Managementul clasei
Editura Aramis, colecția
Educația XXI, 2005
Competențe specifice
1. Cunoașterea și aprofundarea de către candidați a conținuturilor științifice și metodice de specialitate;
2. Operarea cu standardele de pregătire profesională și programele școlare pentru proiectarea unui demers didactic adaptat nivelului de învățământ, calificării și specificului clasei;
3. Realizarea corelațiilor intra, -inter și pluridisciplinare a conținuturilor;
4. Proiectarea activităților de instruire practică/pregătire practică în concordanță cu cerințele curriculumului și ale tehnologiei didactice moderne;
5. Aplicarea unor forme de management al clasei în funcție de activitatea proiectată;
6. Organizarea și coordonarea activității de instruire/pregătire practică în atelierul tehnologic școlar și la agenții economici în scopul formării și dezvoltării competențelor specifice;
7. Selectarea și aplicarea metodelor de evaluare adecvate activității de instruire/pregătire practică;
8. Comunicarea eficientă cu partenerii în activitatea educațională;
9. Exploatarea utilajelor, instalațiilor și echipamentelor în condițiile respectării normelor de protecție și igiena muncii, P.S.I. și protecția mediului înconjurător;
10. Respectarea normelor de calitate pentru desfășurarea proceselor, obținerea produselor și oferirea serviciilor;
11. Transmiterea, în funcție de particularitățile de vârstă ale elevilor, a conținuturilor astfel încât să dezvolte structuri operatorii, afective și atitudinale;
12. Stimularea potențialului fiecărui elev și dezvoltarea creativității.
D. TEME DE SPECIALITATE
1. Generalități privind activitatea de producție culinară și de cofetărie - patiserie, obiective și funcții.
2. Tipuri de unități de producție și pentru servire: caracteristici, criterii de clasificare, organizarea spațiilor de producție și pentru servire, funcții și ierarhii profesionale, formația de lucru/brigada de servire, principii de ergonomie.
3. Echipamente tehnologice: mobilierul, utilajele, ustensilele și vasele utilizate în secțiile de producție culinară și de cofetărie-patiserie. Normele de sănătatea și securitatea în muncă și de prevenirea și stingerea incendiilor.
4. Materii prime și auxiliare utilizate la realizarea preparatelor culinare și produselor de cofetărie-patiserie: structură (caracteristici; recepția calitativă și cantitativă, compoziție chimică, condiții de calitate, transformări fizico-chimice în timpul prelucrării).
5. Noțiuni de bază despre alimente: noțiunea de aliment, clasificare, compoziție chimică, valoare nutritivă.
6. Caracteristicile și tehnologia obținerii semipreparatelor de bucătărie și cofetărie.
7. Preparate servite la micul dejun: caracteristici, tehnologie de obținere, condiții de calitate.
8. Preparate lichide: caracteristici, tehnologie de obținere, condiții de calitate.
9. Preparate din carne și legume (de măcelărie, de pasăre, pește, carne tocată, subproduse, vânat): caracteristici, tehnologii generale și specifice, condiții de calitate.
10. Dulciuri de bucătărie: caracteristici, tehnologii generale, specifice, loc în meniu, condiții de calitate.
11. Produse de patiserie din aluat opărit, dospit, aluat fraged, foietaj: caracteristici, tehnologie de obținere, condiții de calitate.
12. Tehnologia preparării prăjiturilor din foi doboș, ruladă, Alcazar, Richard, prăjiturilor pe bază de blat, prăjiturilor pe bază de coji indiene, torturilor: caracteristici, tehnologii generale, specifice, condiții de calitate.
13. Măsuri specifice de promovare a producției de preparate culinare și patiserie-cofetărie: publicitate și reclamă, calitate, decor, prezentare.
14. Norme de protecția consumatorului în unitățile de alimentație publică.
15. Calitățile personalului pregătit pentru meseria de ospătar; atribuțiile generale și specifice.
16. Dotarea cu utilaje, ustensile, vase, mobilier și obiecte de inventar specifice procesului de servire a spațiilor de producție și de servire: clasificare, caracteristici, modul de întrebuințare la transport, servire și debarasare. Normele de sănătatea și securitatea în muncă și PSI și norme de igienă a spațiilor și echipamentelor individuale și tehnologice.
17. Pregătirea sălii de servire, lucrări de întreținere, curățenie, efectuarea mise-en-place-ului; așteptarea consumatorilor. Reguli de protocol.
18. Scenariul activităților specifice de servire: primirea clienților, prezentarea preparatelor și băuturilor, primirea comenzii și transmiterea ei la secții; aducerea preparatelor și băuturilor de la secții, despărțirea de consumator (întocmirea și prezentarea notei de plată, încasarea valorii meniurilor consumate, despărțirea de consumator).
19. Forme și sisteme de servire: sistemul direct (englez) și indirect (francez); alte sisteme de servire.
20. Debarasarea meselor.
21. Tehnica servirii preparatelor: gustări, produse de panificație, antreuri, preparate lichide, preparate din pește, preparate cu sos, fripturi, garnituri, salate, deserturi.
22. Tehnica servirii băuturilor: clasificarea băuturilor și asocierea lor cu preparatele, tehnici de servire, dotarea barului, tehnica obținerii amestecurilor de băuturi.
23. Organizarea și servirea diferitelor tipuri de mese: micul dejun, dejun, cină.
24. Organizarea și servirea meselor festive: particularitățile organizării și servirii preparatelor și băuturilor, servirea meselor pentru banchet, recepții fără scaune, cockteiluri, revelion.
Bibliografie:
Banu, C., Preda, N.,
Produsele alimentare și
inocuitatea lor,
Editura Tehnică, București, 1982
Brumar C. colab.
Tehnologia culinară, manual
cls. IX,
E.D.P. R.A., București, oricare din
edițiile 1997, 2000, 2003, 2006
Brumar C. colab.
Tehnologia Culinară cls. XXII
E.D.P. R.A., București, oricare din
edițiile 1999, 2000, 2003, 2006
Dincă, Cristian și
colab.
Calificarea profesională
Bucătar/Cofetar/Ospătar,
manualul pentru clasa XI AC
E.D.P. R.A., București, 2006/
2007/2008
Dobrescu, E. și
colaboratori
Tehnica servirii
consumatorilor
Editura Didactică și Pedagogică,
București, oricare din edițiile 1995,
1999, 2006
Florea, C.,
Îndrumar pentru unitățile de
alimentație publică,
Editura Tehnică, București, 1988
Florea, C., Bucșa,
F., Paraschiv, V.,
Bucătărie internațională,
Editura Ceres, București, 1998
Mincu, I., Segal, B.,
Orientări actuale în nutriție,
Editura Medicală, București, 1989
Negrea, I., Bucșa, F.,
Bucătăria românească,
Editura Nera, București, 1997
Nicolescu, R.,
Tehnologia restaurantelor,
Editura Inter - Rebs, București, 1998
Nicolescu, R.,
Mladin, D.,
Ghidul barmanului,
Editura Sport-Turism, București,
1985
Nicolescu, R., și
colectiv,
Somelierul profesia
viitorului,
Editura Inter - Rebs, București,
1999
Stavrositu, S.,
Practica serviciilor în
restaurante și baruri,
Editura Tehnică, București, 1994
Stavrositu, S.,
Tehnica servirii
consumatorilor - manual
pentru clasele XI-XII,
Editura Didactică și Pedagogică,
București, oricare din edițiile 1999,
2000, 2003
Segal, B, și
colectiv,
Valoarea nutritivă a
produselor agroalimentare,
Editura Ceres, București, 1983
*** Manuale de tehnologie culinară și de cofetărie-patiserie pentru liceu și școli profesionale, ultimele ediții.
AUTORI:
> COSTACHE RODICA - prof. grd. I - ISJ Sălaj
> CHIOSA ION - prof. grd. I - ISJ Caraș-Severin
> POPA SORIN - prof. grd. I - Grup Școlar Economic Administrativ și de Servicii, Vâlcea
CONCURSUL DE OCUPARE A POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE
VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR
PROGRAMA PENTRU ARTĂ TEATRALĂ - ARTA ACTORULUI
- București -
2010
NOTĂ DE PREZENTARE
Prezenta programă urmărește să înlesnească pătrunderea în teoria modernă a artei actorului, pentru a da posibilitatea profesorilor din învățământul preuniversitar să-și structureze cunoștințele și activitatea didactică în așa fel încât să poată urmări, în mod coerent, un traseu unitar. Finalitatea studiului artei actorului este complexă deoarece:
- aduce o contribuție importantă la formarea personalității tinerilor elevi;
- dezvoltă creativitatea;
- sociabilizează;
- pune în lumină virtualități latente, etc.
În acest scop e foarte important ca Arta Actorului să nu fie privită în chip "tradiționalist" sau "meșteșugăresc", ca mimare sau ilustrare a unui text sau ca un sistem mai închegat sau mai puțin închegat de "tehnici". În toate marile școli de teatru contemporane, arta actorului deschide un câmp vast de experimentare, de descoperire și autocunoaștere, de cunoaștere și interrelaționare umană.
În cartea sa "O poetică a artei actorului", profesorul Ion Cojar spune: "Formarea e un delicat proces de recuperare a totalității umane, a întregului potențial individual, un complex formator de noi deprinderi, specifice unei activități de performanță spirituală și psiho-fizică, de depășire a limitelor omului comun. Clasa de arta actorului e un atelier de experimentare și de recuperare a celor cinci simțuri, a tuturor tipurilor de memorie și imaginație, precum și a tuturor proceselor psihice de prelucrare efectivă, nu doar superficial simbolică și mimată a informațiilor senzoriale obținute prin raportarea corectă, onestă, la obiectele statice și subiectele dinamice, vii, cât și la evenimentele din mediul înconjurător, în relația permanentă cu dinamica situațiilor și prin respectarea strictă a temelor și a regulilor stabilite, până la însușirea mecanismului specific al creativității actorului, acela de a transforma convenția (tema propusă) în realitate psihică procesual obiectivă care determină în mod natural, organic și comportamentele adecvate" (Ion Cojar - "O poetică a artei actorului" Ed. Unitext, 1996).
Programa de față se adresează absolvenților instituțiilor de învățământ superior artistic care vor desfășura activități didactice în cadrul ariei curriculare arte - curriculum diferențiat din învățământul preuniversitar. La elaborarea programei de față au fost luate în considerare atât cercetările în domeniul curricular, tendințele pe plan internațional, cât și opiniile unor profesori cu o bogată experiență artistică și didactică.
Datorită caracterului preponderent practic al disciplinelor artistice, profesorul trebuie să facă demonstrația că are capacitatea de a parcurge procesul instructiv- educativ la un nivel artistic convingător. De aceea toți absolvenții instituțiilor de învățământ superior, susțin înaintea probei scrise și o probă practică în specialitatea pentru care s-au pregătit, astfel că examenul pentru ocuparea posturilor vacante din învățământul preuniversitar constă în susținerea a două probe:
a) probă practică (conform anexei la Metodologie);
b) probă scrisă.
Prezenta programă urmărește:
- consolidarea pregătirii de specialitate corespunzătoare competenței didactice, a profesorului de arta actorului;
- actualizarea bazei teoretice și practice privitoare la aspectele didactice fundamentale care se leagă de realizarea educației viitorului actor sau viitorului consumator de artă;
- corelarea conținuturilor de specialitate cu planul cadru și curriculum-ul național în vigoare;
- aplicarea didacticii specialității în activitatea la clasă, ținând cont de ciclurile curriculare, dar și de nivelul aptitudinilor specifice artei actorului ale elevilor din școlile și liceele de specialitate;
- dezvoltarea capacităților de interpretare intra și interdisciplinare a conținuturilor și de formare a unei culturi curriculare;
- valorificarea conținuturilor disciplinei prin construirea unui demers didactic modern, prin proiectare structurată, prin organizarea unor activități de învățare centrate pe nevoile și interesele elevilor, care să faciliteze învățarea eficientă de către elevi, a conținuturilor specifice disciplinei;
- dezvoltarea capacităților de evaluare a cunoștințelor și deprinderilor dobândite de elevi cu ajutorul întregului set de instrumente și tehnici de evaluare și reglarea demersului didactic pe baza interpretării informațiilor oferite de rezultatele evaluării.
Pentru a realiza transferul deprinderilor artistice, în cadrul căruia se obține modelarea intenționată a personalității elevului ca viitor consumator de artă sau viitor actor, cadrul didactic trebuie să utilizeze forța educativă a exemplului personal. Prin conținuturile puse la dispoziție de prezenta programă, profesorul de arta actorului va produce dovada concretă a faptului că stăpânește în mod profesionist disciplina pe care o predă, înlăturându-se astfel posibile cazuri de impostură sau de degradare în timp a capacităților artistice-interpretative, constituind totodată o garanție a profesionalismului în învățământul artistic.
Prezenta programă este valabilă și pentru absolvenții aparținând minorităților naționale.
COMPETENȚELE CADRULUI DIDACTIC
În procesul de predare-învățare-evaluare cadrul didactic trebuie să:
- cunoască conținuturile științifice ale disciplinei și să opereze corect și adecvat cu limbajul specific necesare praxisului școlar, să motiveze elevii/elevul în/pentru formarea deprinderilor și aptitudinilor specifice;
- utilizeze și să dezvolte valențele creative ale elevilor/elevului în lecția de arta actorului;
- opereze cu analogii stilistice și creative între arte, în perspectivă interdisciplinară, ca o unitate a competenței de specialitate în plan teoretic;
- dețină capacitatea de a construi demersuri didactice interactive și să-și adapteze strategiile didactice la conținuturi;
- utilizeze documentele școlare reglatoare în spiritul principiilor didactice în specialitatea respectivă, pentru aplicarea adecvată a programei școlare în vederea unui demers didactic eficient;
- posede o gândire critică privitoare la creațiile dramaturgiei, având o atitudine reflexivă asupra acestora, precum și disponibilitatea de a transfera în viața socială valori estetice, ca alternative la manifestările de tip kitch.
- aibă capacitatea de a comunică cu clasa/elevul
- posede capacitatea de a funcționa ca element integrator al valorilor culturale în comunitatea locală și națională.
Artă teatrală - Arta actorului
Pentru absolvenții învățământului superior de lungă durată
Posturi/catedre din școli și licee de artă
● Istoria teatrului românesc și a teatrului universal
● Atelierul de arta actorului
● Didactica specialității
ISTORIA TEATRULUI UNIVERSAL
1. Etape în evoluția tragediei antice grecești: Eschil (Orestia), Sofocle (Antigona) și Euripide (Medeea).
2. Modalități de realizare dramatică în teatrul medieval european: valoarea de generalizare a metaforei și parabolei în mistere și miracole.
3. Aspecte comune și particularități în teatrul renascentist: commedia dell'arte și afirmarea actorului profesionist (Andrea Perrucci: Despre arta reprezentației dinainte gândite și despre improvizație); spectacolul religios, spectacolul popular și spectacolul de curte în "secolul de aur" spaniol (Lope de Vega: Câinele grădinarului).
4. Teatrul elisabetan și "cazul" Shakespeare: apariția profesioniștilor în teatru (actori, manageri, dramaturgi); arhitectura spațiului de joc; direcții noi de expresie teatrală prin dramaturgia lui Shakespeare - tragedie, comedie, piese istorice (Hamlet, Visul unei nopți de vară, Richard al III-lea).
5. Rolul clasicismului francez în dezvoltarea teatrului. Respectarea normelor în construcția dramatică: Racine (Fedra), Corneille (Cidul); revoluționarea genului comic: Moliere (Avarul).
6. Secolul luminilor. Drama burgheză (Diderot: Nepotul lui Rameau), comedia sentimentală (Mariveaux: Jocul dragostei și al întâmplării) și implicarea socială a teatrului (Beaumarchais: Bărbierul din Sevilla).
7. Evoluție și tradiție în teatrul italian: controversa Gozzi (Regele cerb) și Goldoni (Slugă la doi stăpâni). Teatrul german între politic, social și etic: Goethe (Faust).
8. Refuzul normelor, elogiul fanteziei și alianța natură-adevăr în teatrul romantic englez (Shelley: Familia Cenci), francez (Hugo: Hernani) și rus (Pușkin: Boris Godunov).
9. Teatrul rusesc și contribuția lui la evoluția artei scenice: de la Gogol (Revizorul) la Cehov (Pescărușul) și de la Cehov (Livada de vișini) la Gorki (Azilul de noapte).
10. De la romantism la realism, de la adevăr psihologic la expresionism: problema libertății individuale și a căutării vocației la Ibsen (Nora) și Strindberg (Domnișoara Iulia).
11. Repere majore în teatrul de expresie anglo-saxonă al secolului XX: critica socială de la George Bernard Shaw (Pygmalion) la "furioșii" englezi (John Osborne: Privește înapoi cu mânie); teatrul american de la tragedia modernă (Eugene O'Neill: Din jale se întrupează Electra) la drama omului în societatea contemporană la Arthur Miller (Vrăjitoarele din Salem) și Tennessee Williams (Un tramvai numit dorință).
12. Poetici ale teatrului contemporan: teatrul epic și noua tehnică de interpretare la Bertolt Brecht (Micul Organon); revalorificarea moștenirii lui Shakespeare și poetica spațiului gol la Peter Brook (Spațiul gol); teatrul ca "întâlnire magică" între actor și spectator la Jerzy Grotovski (Spre un teatru sărac).
13. Direcții novatoare în teatrul modern și postmodern: de la "măștile" lui Pirandello (Șase personaje în căutarea unui autor) și teatrul absurdului (Eugene Ionesco: Rinocerii) până la falimentul umanității în dramaturgia lui Beckett (Așteptându-l pe Godot) și intertextualismul postmodern la Heiner Muller (Hamletmachine).
14. Arta spectacolului în epoca postmodernă: implicare socială, cercetare, educație, interdisciplinaritate, noi tendințe în opera unor creatori reprezentativi: Augusto Boal (teatrul comunitar), Până Bausch (teatru dans), Ariane Mnouckhine (Cirque du Soleil), Robert Wilson (teatru-imagine), Robert Lepage (teatrul multimedia). [sursa de informare pentru acest subiect: internet]
ISTORIA TEATRULUI ROMÂNESC
1. Manifestări cu caracter de spectacol în spațiul cultural românesc (obiceiuri populare legate de etapele importante din viața omului și a comunității, în care sunt prezente elemente de spectacol).
2. Rolul teatrului în constituirea statului român modern (programul "Daciei literare") și primele spectacole în limba română pe teritoriul celor trei principate.
3. Primele școli de teatru: Școala Filarmonică și Conservatorul Filarmonic- Dramatic (membrii fondatori, profesori, programme, spectacole, elevi).
4. Direcții și reprezentanți ai școlii românești de actorie în a doua jumătate a secolului al XIX-lea: Matei Millo, Mihail Pascaly, Grigore Manolescu, Frosa Vlasto etc.
5. Vasile Alecsandri și rolul său în constituirea unei dramaturgii naționale.
6. Drama istorică românească: teme și eroi reprezentativi la Alecsandri, Hașdeu, Davilla, Delavrancea.
7. Comedia - de la primii dramaturgi la momentul Caragiale.
8. I.L. Caragiale - modalități și procedee comice în "O scrisoare pierdută", "O noapte furtunoasă", "D'ale carnavalului".
9. Modernitatea lui Caragiale - din perspectiva operei dramatice dar și a lucrărilor sale teoretice.
10. Diversificarea genului comic în primele decenii ale secolului XX: Tudor Mușatescu, G. Ciprian, Al. Kiritzescu.
11. Teatrul lui Mihail Sebastian - între comedia lirică și pragmatismul societății interbelice.
12. Eroi exponențiali în dramaturgia lui Camil Petrescu ("Ultima oră", "Jocul ielelor", "Suflete tari").
13. Dimensiunea filosofico-poetică a pieselor lui Lucian Blaga ("Meșterul Manole", "Anton Pann" etc.)
14. Teatrul ca parabolă a existenței umane - de la D.R. Popescu la Marin Sorescu.
15. "Comedia umană" în teatrul post-belic: de la Teodor Mazilu ("Proștii sub clar de lună") la Matei Vișniec ("Angajare de clovn").
16. Direcții în dramaturgia românească de după 1990 - teme, stiluri, proiecte reprezentative.
ATELIERUL DE ARTA ACTORULUI
TEME:
I. Jocurile teatrale
- Sistemul de învățământ bazat pe Jocuri teatrale dezvoltă gândirea, capacitatea de structurare a strategiilor de rezolvare a problemelor, stimulează intuiția, încurajează descoperirea proprie, dezvoltă comportamentul organic (primul pas și cel mai important al dezvoltării artistice), dezvoltă toate abilitățile psiho-fizice necesare relaționării cu mediul înconjurător și cu partenerii de joc (toate aceste capacități fiind apoi translate inconștient, deci fără efort, în viața cotidiană).
- Diferența dintre Joc și joacă (jocul din curtea școlii, jocul de cabană, etc.) - Jocul are reguli proprii, pe care copilul le respectă de bunăvoie. ("Gândirea înaintează, prin joc, de la cunoscut la necunoscut, de la previzibil la imprevizibil, de la sigur la problematic, de la nimereală la strategie, jocul nu se asociază facilului și neseriosului, ci creației și sensibilității" - Solomon Marcus, Artă și știință, Ed. Eminescu, București, 1996, pag. 74, 75, 76).
- Caracteristicile jocului - vezi Viola Spolin, Improvizație pentru teatru (Unatc Press, 2008), capitolul "Experiență creatoare" (p. 49-66)
- Importanța lucrului în grup (de la jocurile de grup și la cele individuale) - teatrul este o artă colectivă (vezi Stanislavski și Viola Spolin).
- descoperirea instrumentelor de lucru prin intermediul Jocurilor teatrale (Punctul de concentrare - vezi Viola Spolin, op. cit., p. 70)
- arta actorului ca rezolvare de probleme (de la punctul de atenție la PDC și de aici la problema de rezolvat prin acțiune - vezi Viola Spolin, op. cit., p. 68).
- evoluția de la Jocul teatral la exercițiul de improvizație, complex, conținând parametrii Situației scenice: Unde, Cine, Ce, Cu ce scop.
II. Exercițiile de improvizație creează deprinderea ca, utilizând PDC-ul, acționând pentru rezolvarea problemei, comportamentul elevului să fie organic (nealterat de situația convențională în care se lucrează, de condiția specifică disciplinei: grupul de lucru poate fi uneori divizat - o parte acționează, cealaltă privește, rămânând partener egal în experiența comună.)
- ambele grupuri vor analiza obiectiv experiența comună (vezi Evaluare - Viola Spolin, op. cit., p. 74, vezi Etichete și/sau Concepte - p. 83, Evitarea Cum-ului - p. 84)
- etapizarea exercițiilor de improvizație se va face de la simplu la complex, această metodă de învățare prin joc având ca obiectiv obținerea manifestării organice a individului, fapt pentru care este în mod necesar o metodă cumulativă, de rezolvare de probleme și descoperire personală: exerciții pentru simțuri, exerciții în care se introduc parametrii situației scenice - Unde, Cine, Ce și apoi, cel mai important, cel care motivează acțiunea scenică și definește Cine-le - Cu ce scop?
În această perioadă, a studiului preuniversitar cu specific teatral, Cine-le va fi întotdeauna persoana, pe principiul stanislavskian "Eu în situația dată": "Eu sunt, în limbajul nostru arată faptul că m-am situat în centrul condițiilor născocite, că simt că mă găsesc în mijlocul lor, că exist în mijlocul vieții închipuite, în lumea lucrurilor imaginate și încep să acționez în propriul meu nume, pe riscul meu și cum îmi poruncește conștiința." Stanislavski, Munca actorului cu sine însuși, p. 82. Dacă, în timpul studiului persoana devine personaj acesta este un lucru firesc, datorat specificului exercițiilor, dar obținerea Personajului nu va fi în nici un caz un scop în sine. Omul-rol va fi întotdeauna egal cu omul-artist, în infinitatea de combinații posibile ale circumstanțelor situațiilor scenice și ale temelor date. Pentru cursurile cu elevii claselor I-VIII, vezi Viola Spolin, UNATC Press, 2008, capitolul "Copiii și teatrul" (cu subcapitolele "Înțelegerea copilului" - p. 321, "Principii fundamentale pentru copilul-actor" - p. 334, "Atelier pentru copii de 6-8 ani" - p. 344).
III. Abordarea textului
Evoluția de la textul improvizat în cadrul exercițiilor de grup sau individuale care presupun existența elevului în circumstanțele alese sau date ale situației scenice la textul dat (replici scrise de către profesor sau colegi, utile în anumite exerciții) și apoi la textul scris. Gradul de dificultate al textelor abordate va crește treptat, în funcție de dezvoltarea organică individuală și a grupului.
Etapele utilizării textului scris sau ale textului de autor vor fi următoarele:
- fabule, poezii, povestiri al căror text poate fi împărțit întregului grup (rezultatul nu trebuie să fie "spunerea" unui text, ci jucarea unei situații posibile).
- texte de autor din literatura pentru copii și tineret (în funcție de vârsta fiecărui grup de lucru).
Criteriile de evaluare a situațiilor create vor fi guvernate de principiile enunțate de Jerzy Grotowski - "Cred sau nu cred" și "Înțeleg sau nu înțeleg".
Dacă abordează texte din dramaturgia românească sau universală, profesorul de arta actorului va ține cont de un criteriu esențial: gradul de dificultate al acestora nu trebuie să depășească capacitatea de înțelegere și rezolvare a problemelor de către elevi. (Altfel, exercițiul de arta actorului va deveni un exercițiu de regie. Pe de altă parte însă, elevii pot fi împărțiți pe grupuri de lucru de maxim 5 persoane, care să realizeze un proiect: să scrie un text, cuprinzând o înșiruire de situații scenice legate de un subiect coerent, să se distribuie ei înșiși și să-l joace. Rezultatul trebuie să fie un exercițiu de maxim 20 de minute).
Elevii liceelor de specialitate trebuie să dobândească, de asemenea, capacitatea de a susține un recital (de minim 15 minute) cuprinzând fabule, poezii, povestiri și un monolog. Textele vor fi alese pe criterii de inteligibilitate și eficiență (personală) a mesajului și vor fi lucrate conform acelorași principii ale dezvoltării organice:
- Eu în situația dată
- Coerența gândurilor elevului-actor în funcție de datele situației scenice (Ce spun? Cui mă adresez? Cu ce scop?)
IV. Alcătuirea unui antrenament colectiv
Fiecare profesor va formula, în funcție de necesitățile grupului, un antrenament cuprinzând exerciții specifice pentru expresivitatea corporală și verbală. Desigur, jocurile teatrale exersează expresivitatea, iar rostirea corectă este consecința nemijlocită a unei gândiri juste; totuși, exercițiile tehnice au rol ordonator și sprijină dezvoltarea organică și creativă a individului și a grupului. (vezi K.S. Stanislavski, Munca actorului cu sine însuși, "Destinderea mușchilor" - p. 132, "Dezvoltarea expresivității trupului" - p. 400, "Plastica" - p. 410, "Dicțiunea și canto" - p. 428, "Vorbirea pe scenă" - p. 450).
DIDACTICA SPECIALITĂȚII ARTA ACTORULUI
1. Procesul de învățământ ca relație între predare-învățare-evaluare. Caracterul formativ-educativ al procesului de învățământ:
- specificul atelierului de arta actorului - experimentarea practică, lucrul în grup, importanța procesului (succesul e rezultatul procesului și este, mai ales la acest nivel, secundar); relația de împreună experimentare între profesor și elevi; specificul învățării artei actorului: descoperirea personală. (vezi Viola Spolin - op. cit., capitolul I "Cele șapte aspecte ale spontaneității", p. 49)
- dezvoltarea capacităților și aptitudinilor personale (memorie, concentrare, promptitudine, ritm, coordonare, etc.) și formarea unor deprinderi legate de tehnicile teatrului (tehnicile teatrului sunt tehnicile comunicării - vezi Viola Spolin, op. cit., p. 61);
- exersarea relației cu publicul încă de la primele ateliere de arta actorului (publicul este partener de lucru, participant la experiența comună);
- crearea atmosferei creatoare și a premiselor performanței;
- etapele desfășurării unui atelier (antrenament, jocuri teatrale, exerciții de improvizație non-verbale și verbale);
- organizarea și îndrumarea studiului colectiv și individual, pe un parcurs cumulativ, de la simplu la complex (fără a sări etape, pentru a nu periclita dezvoltarea organică).
2. Proiectarea atelierului de arta actorului-demers de organizare anticipată a activității didactice:
a. cunoașterea programei (lecturare, asimilare) în perspectiva corelării conținuturilor și a activităților de învățare cu obiectivele/competențele acesteia.
b. proiectarea atelierului prin prisma realizării obiectivelor/competențelor cadru (realizarea unui model de proiectare pentru desemnarea activităților de învățare în care vor fi implicați elevii, a selectării resurselor cele mai eficiente).
c. strategii didactice de realizare a conținuturilor programei, conforme cu etapele de predare a atelierului. Ordinea problemelor de studiat este stabilită de fiecare profesor în parte în funcție de necesitățile grupului, dar se va ține cont de parcursul propus de Stanislavski și concretizat de metoda Violei Spolin, exercițiile fiind, de asemenea, adaptate vârstei elevilor: Orientare, Senzorialitate conștientă, Relație fizică, Relație verbală (toate conduse de principiul Adevărului).
d. constituirea demersului didactic pentru realizarea unui învățământ centrat pe elev.
3. Metode și mijloace didactice specifice:
- Jocuri teatrale, exerciții de improvizație, repertoriul personal;
- Metodologia specifică atelierului de arta actorului (vezi Viola Spolin, op. cit., p. 66) Rezolvarea de probleme, Indicația pe parcurs, Echipele și prezentarea problemei, Evaluarea, Cadrul fizic al studioului de arta actorului (p. 80), Principii și Puncte de reper (p. 85).
- vizionarea de spectacole - modalitate de formare a capacității de selectare a valorilor artistice (a gustului artistic) și, implicit, modalitate de structurare a personalității elevului;
- corelarea studiului artei actorului cu mijloace de expresie ale altor discipline (literatură, muzică, educație plastică, educație vizuală, design, scenografie, arta costumului, etc.).
BIBLIOGRAFIE DE SPECIALITATE
1. Artaud, Antonin: Manifestele teatrului cruzimii; în "Dialogul neîntrerupt al teatrului în sec. XX" (vol. II), Ed. Biblioteca pentru toți, București, 1973
2. Artaud, Antonin: Teatrul și dublul său, Ed. Echinox, Cluj-Napoca, 1997
3. Badian Suzana, Arta mișcării scenice, EDP, București, 1970
4. Băleanu, Andrei, Actorul în căutarea personajului, Editura Meridiane, București, 1971
5. Barba, Eugenio: O canoe pe hârtie, tratat de antropologie teatrală, Ed. Unitext, traducerea Liliana Alexandrescu, București, 2003
6. Berlogea, Ileana, Istoria teatrului universal, EDP, 1981, 1982
7. Berlogea, Ileana, Teatrul și societatea contemporană, Editura meridiane, 1985
8. Boal, Augusto: Jocuri pentru actori și non-actori; Fundația Concept, București, 2005
9. Brădăeanu, Virgil, Istoria literaturii dramatice și a artei spectacolului, vol I-III, Editura Meridiane, 1971
10. Brecht, Bertolt: Micul Organon pentru teatru ; "Scrieri despre teatru", Ed. Meridiane, București, 1971
11. Broock, P, Spațiul gol, Editura Unitext, 1998
12. Brook, Peter: Spațiul gol; editura Unitext, traducerea Marian Popescu, 1997
13. Cojar, Ion: O poetică a artei actorului; ed. Paideia în colaborare cu Unitext, ediția a III-a, 1998
14. Colceag, Gelu, Oameni de prisos în lumina rampei, UNATC Press, București, 2006
15. Cristea, Mircea: Teatrul experimental contemporan, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1996
16. Donellan, Declan: Reguli și instrumente pentru jocul teatral, Ed. Unitext, traducerea S. Stănescu și I. Ieronim, București, 2006
17. Grotowski, Jerzy, Teatru și ritual, în Dialogul neîntrerupt al teatrului în secolul XX, vol. II, Editura BPT, București, 1973
18. Grotowski, Jerzy: Spre un teatru sărac; Editura Unitext, traducerea G. Banu și Mirella Nedelcu-Pătureanu, București, 1998
19. Ichim, Florica, Conversație în șase acte cu Tompa Gabor, Fundația Culturală "Camil Petrescu" - Revista Teatrul Azi, (supliment) București, 2003
20. Iliescu, Paul: Streching - componentă a pregătirii fizice (idem, p. 339)
21. Jitea, Alexandru: Stanislavski și sistemul său (idem, p. 193)
22. Mandea, Nicolae: Teatralitatea, un concept contemporan, UNATC Press, București, 2006
23. Masek, V. E. Arta de a fi spectator, Editura Meridiane, 1979
24. Mănuțiu, Mihai, Redescoperirea actorului, Editura Meridiane, București, 1985
25. Mănuțiu, Mihai, Act și mimare, Editura Eminescu, București, 1989
26. Mihăescu, Monica: Instinctul imitației - atribut al naturii umane (idem, p. 267)
27. Munro, Th, Artele și relațiile dintre ele, Editura Meridiane, 1981
28. Nadin, Mihai, Reîntoarcerea la zero, Editura Junimea, Iași, 1972
29. Oprescu, Dan, Etic, estetic în gândirea românească, Editura Enciclopedică, 1975
30. Popovici, Adriana Marina, Lungul drum al teatrului către sine, Ed. Anima, București, 2000
31. Spolin, Viola: Improvizație pentru teatru; Unatc Press, traducerea Mihaela Balan- Bețiu, București, 2008
32. Stan Sandina, Arta vorbirii scenice, EDP, București 1968
33. Stanislavski, Konstantin Sergheevici: Munca actorului cu sine însuși; traducerea Lucia Demetrius și Sonia Filip, ESPLA, București, 1955
34. Stanislavski C. S: Viața mea în artă; trad. I. Flavius și N. Negrea, Ed. Cartea Rusă, București, 1958
35. Tonitza-Iordache, Michaela și Banu, George: Arta teatrului, Ed. Nemira, București, 2005
36. Toporkov: Stanislavski la repetiție; Cartea rusă, București, 1951
37. Vasiliu, Mihai, Istoria teatrului românesc, EDP, 1995
38. Vianu, Tudor, Arta Actorului în scrieri despre teatru, Editura Eminescu, București, 1977
Articole privind didactica specialității - ATELIER, caiet de studii, cercetări și experimente al Catedrei de Arta Actorului, UNATC București:
Bețiu, Mihaela, Tehnica Alexander (nr. 2/2002)
Bețiu, Mihaela: Importanța sistemului stanislavskian pentru antrenamentul actorului (nr. 1-2/2003)
Bețiu, Mihaela: Viola Spolin, creatoarea jocurilor de teatru (idem, p. 167)
Boyd, Neva: Teoria jocului; Valorile jocului (idem, p. 237)
Filip, Tania: Sistemul Stanislavski (idem, p. 107)
Gâlea, Marius: Improvizația ca metodă de lucru (idem, p. 13)
Gavrilescu, Liliana: Copilul și jocul (idem, p. 205)
Gheorghiu, Mircea: Mecanismele logice (idem, p. 91)
Gherghilescu, Vasile: Comicul în dramaturgia teatrului de copii (idem, p. 381)
Iliescu, Paul: Streching - componentă a pregătirii fizice (idem, p. 339)
Jitea, Alexandru: Stanislavski și sistemul său (idem, p. 193)
Mihăescu, Monica: Instinctul imitației - atribut al naturii umane (idem, p. 267)
Naum, Cătălin: Stanislavski și activitatea actorului (idem, p. 117)
Penciulescu, Radu: Să-ți găsești propriul adevăr (idem, p. 39)
Popovici, Adriana Marina: Pentru o poetică modernă a teatrului realist (idem, p. 283)
Popovici, Adriana Marina: Procesul comunicării scenice (idem, p. 18)
Puiu, Șerban: Unitate și diversitate (nr. 1-2/2001, p. 87)
Rotaru, Dana: Antrenamentul actorului lui Eugenio Barba (nr. 1-2/2004 și 2005, p. 54)
Stavarache, Jeanine: Sincretismul artelor în spectacolul pentru copii și tineret (idem, p. 403)
Tatai, Alexandru: Drama în educație (idem, p. 359)
Vilmos, Rokaly: Despre expresia corporală a actorului (idem, p. 325)
Zamfirescu, Florin: O precizare metodologică (nr. 1/2002, p. 11)
BIBLIOGRAFIE PENTRU DIDACTICA SPECIALITATII
1. Bârzea C., Arta și stiința educației, EDP, București 1995
2. Brunner J., Pentru o teorie a instruirii, EDP București 1970
3. Călin M., Procesul instructiv - educativ EDP, București 1995
4. Cerghit I., Metode de învățământ, EDP, București, 1980
5. Crețu C., Curriculum diferențiat și personalizat, Ed. Polirom, Iași, 1996
6. Cristea S., Dicționar de termeni pedagogici, EDP, București, 1998
7. Cucoș C., Pedagogie și axiologie, Ed. Polirom, Iași, 1995
8. de Katele J.M., L`evaluation, Bruxelles, 1986
9. Geissler E.G., Mijloace de educație, EDP, București, 1997
10. Ilea, Anca, Ilea, Anca(coordonator), Bănciu Gabriel, Borzea Viorel, Gorgăneanu, Lucia Crinela Ghid metodologic pentru aplicarea programelor școlare din aria curriculară arte, București 2002, Ministerul Educației și Cercetării - Consiliul Național pentru Curriculum
11. Ghiduri de evaluare pe discipline, MEC-SNEE, 2000, 2001
12. Ionescu M., Didactica modernă, Ed. Dacia, Cluj, 1995
13. Ionescu M., Previziune și control în procesul didactic, Ed. Dacia, Cluj, 1979
14. Iucu R, Managementul și gestiunea clasei de elevi, Ed. Polirom, Iași 2000
15. Joița E., Eficiența instruirii, EDP, București, 1998
16. Landsherre G., Evaluarea continuă a elevilor și examenele, EDP, București, 1975
17. Ministerul Educației, Curriculum Național, București, 1999
18. Ministerul Educației și Cercetării Planuri- cadru de învățământ București 2001- 2009
19. Ministerul Educației și Cercetării Planuri de învățământ București 2001-2009
20. Neacșu I., Metode și tehnici de învățare eficientă, Ed. Militară, București, 1990
21. Pavelcu V., Principii de docimologie, EDP, București, 1968
22. Preda V., Îndrumător pentru folosirea mijloacelor tehnice de instruire, UBB, Cluj, 1999
23. Radu I. T., Evaluarea procesului de învățământ, București, EDP, 2001
24. Radu I., Didactica modernă, Ed. Dacia, Cluj, 1995
25. Radu I., Experiența didactică și creativitate, Ed. Dacia
26. Silverstone R., Televiziunea în viața cotidiană, Ed. Polirom, Iași, 1998
27. Stanciu M., Reforma conținuturilor învățământului-cadru metodologic, Ed. Polirom, Iași, 1999
28. Stoica A. (coord.), Evaluarea curentă și examenele, Ghid pentru profesori, Ed. Prognosis, București, 2001
29. Strungă C., Evaluarea școlară, Editura de Vest, Timișoara 1999
30. Șchiopu, Psihologia vărstelor, EDP, București, 1981
31. ***, Dicționar de pedagogie, EDP, București, 1979
32. ***, Normative de dotare cu mijloace de învățământ, MEN, București, 1993
33. ***, Psihopedagogie, Ed. Spiru Haret, Iași, 1995
NOTĂ:
Sunt obligatorii documentele școlare reglatoare în vigoare: planuri-cadru, programe școlare, programele pentru examenele și evaluările naționale și manualele cuprinse în Catalogul manualelor școlare, valabile în învățământul preuniversitar în anul susținerii concursului
Autori
Lucia Crinela Gorgăneanu - consilier Centrul Național pentru Curriculum în Învățământul Preuniversitar
Lect. univ. dr. Mihaela Bălan Bețiu - Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică București
Conf. dr. Carmen Stanciu - Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică București
CONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR
DECLARATE VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR
PROGRAMA PENTRU ARTE VIZUALE
EDUCAȚIE PLASTICĂ/EDUCAȚIE VIZUALĂ/EDUCAȚIE ARTISTICĂ/ARHITECTURĂ
- București -
2010
NOTĂ DE PREZENTARE
Programele pentru perfecționarea pregătirii de specialitate a cadrelor didactice urmăresc afirmarea unor noi competențe profesionale prin aprofundarea unor concepte și orientări cu privire la educația artistică înțeleasă ca activitate creativă specifică și interdisciplinară de formare a tinerei generații.
La examenul de ocupare a posturilor vacante în învățământul preuniversitar se au în vedere atât însușirea temeinică și completă a conținutului teoretic pe care îl presupune limbajul vizual, cât și conștientizarea funcțiilor lui practice, gramaticale și de tehnologie artistică.
Cadrele didactice care se prezintă la concursul de titularizare sunt, în general, absolvenți de doar câțiva ani ai institutelor de învățământ superior. Din acest punct de vedere, concursul trebuie să ateste următoarele:
- stăpânirea cunoștințelor generale din științele educației asimilate în facultate, cu accent pe aplicațiile lor practice (proiectare, strategii didactice, mijloace de învățământ, creativitate);
- aplicarea creativă a informațiilor din didactica specialității dobândite anterior și îmbogățite prin experiența de catedră (limbaj plastic, noțiuni de gramatică a vizualului, tehnici artistice);
- preocupări de optimizare și ameliorare a mijloacelor de accesibilizare a conținutului programei școlare în funcție de particularitățile de vârstă și individuale ale copiilor;
- calitatea documentării privind zone ale vizualului de interes în școala actuală: mass-media, modă, publicitate etc.;
- demonstrarea unor capacități de descoperire a mijloacelor și căilor specifice de cultivare și stimulare a creativității.
Caracterul integrator și multicultural al acțiunilor reprezentative pentru disciplina educație plastică este dezvoltat în cadrul mai larg al demersului metodic. Învățarea în artă fiind gramaticală și tehnologică (și, doar în acest sens, operațională), punerea în aplicare a acestui conținut implică, din partea profesorilor, motivații de inovare și descoperire a unor strategii, modalități tehnice, mijloace și forme active pentru stimularea creativității vizuale a elevilor.
Acesta este obiectivul fundamental al împrospătării informației de specialitate, psihopedagogice și metodologice și criteriul evaluării muncii fiecărui cadru didactic, pe linia preconizată de reforma curriculară în curs de desfășurare în învățământul românesc de toate gradele.
COMPETENȚELE CADRULUI DIDACTIC ÎN DOMENIUL ARIEI CURRICULARE ARTE - ARTE VIZUALE
Competențe în aplicarea unor principii și metode de comunicare educațională.
Competențe în domeniul teoriei, metodologiei și practicii evaluării.
Competențe în domeniul didacticii limbajului de specialitate.
Competențe legate de afirmarea propriei personalități, dorința de evoluție individuală și profesională continuă.
Competența în elaborarea unor proiecte de specialitate sau interdisciplinare, individuale și/sau comune.
Competențe de a concepe curriculum la decizia școlii pe aria curiculară Arte.
Competențe în structurarea și argumentarea propriilor atitudini estetice față de fenomenul cultural-artistic.
Competențe în utilizarea tehnologiilor informaționale specifice comunicării vizuale.
TEMATICA ȘTIINȚIFICĂ - ARTE VIZUALE - EDUCAȚIE PLASTICĂ,
EDUCAȚIE VIZUALĂ, EDUCAȚIE ARTISTICĂ
ELEMENTE DE LIMBAJ ȘI MIJLOACE DE EXPRESIE PLASTICĂ, COMPOZIȚIA PLASTICĂ ȘI DECORATIVĂ, TEHNICI ȘI PROCEDEE DE LUCRU.
A. Elemente de limbaj plastic
Definire, clasificare și ipostaze ale elementelor de limbaj plastic.
Potențele constructive și de expresie ale elementelor limbajului plastic.
Amplificarea posibilităților expresive ale elementelor de limbaj obținută prin diversificarea procedeelor tehnice.
B. Mijloace de expresie plastică
Problematica mijloacelor de expresie plastică în artele vizuale.
Contrastul, tipuri de contraste, procedee de realizare;
Acordul, acorduri cromatice, procedee de realizare;
Contribuția ritmului (poziție, direcție mișcare) în reprezentarea expresivă și decorativă a spațiului plastic;
Studiul gamelor cromatice în realizarea armoniei și unității compoziționale;
Contrastele de linie, formă, culoare și valoare și rolul lor în organizarea compozițiilor cu unul sau mai multe centre de interes.
C. Compoziția
Compoziția, modalitate de organizare a suprafeței sau spațiului și utilizare a elementelor și mijloacelor de expresie într-un sistem unitar echilibrat și armonios. Tipuri de compoziție;
Structuri compoziționale organizate pe baza raportului armonic al secțiunii de aur;
Studiul structurilor naturale, interpretarea și organizarea lor în compoziție;
Probleme ale unității și echilibrului în compoziția dinamica a formelor;
Expresii plastice și decorative rezultate prin asamblare, multiplicare, metamorfozare, geometrizare, eliminare, adăugare;
Amplificarea posibilităților expresive ale elementelor de limbaj obținută prin diversificarea procedeelor tehnice.
Problematica reprezentării și sugerării spațiului tridimensional, a volumului în plan, prin diferite mijloace de expresie valorică și cromatică;
D. Tehnici.
Tehnici de desen abordabile în învățământul de cultură generală: desenul în creion, în cărbune, în creioane colorate, în crete colorate, în peniță, în pensulă, laviul; materiale și instrumente folosite;
Tehnici de gravură abordabile în învățământul de cultură general; utilizate în gravura fără acizi; pe scurt despre: monotipie, rafotipie, linogravură, xilogravură, pointe seche, litografie; instrumentele și materialele folosite;
Tehnici de pictură; suporturi, instrumente, vopsele, accesorii; pe scurt despre: acuarelă, tempera, tempera în emulsii, guașă, acrylice, pictura pe sticlă, pastelul, colajul, imprimeul textil, fresca, mozaicul, tapiseria;
Tehnici de modelaj - modelarea în lut sau plastilină a unor forme plate, sau a unor reliefuri pe diferite trepte de înălțime, a unor forme în ronde-bosse, prin diferite procedee și cu instrumente adecvate; tehnici în arta decorativă - ceramica, textile, modă.
Analiza imaginii - component fundamental a formării culturii vizuale
Spatiul muzeal și expozițional resursă complexă de analiză și creație
Vestimentația; modelarea imaginii umane, prin mijloace specifice.
Probleme ale publicității prin imagine vizuală.
Particularități tehnice și de limbaj în spectacolul de animație.
Probleme ale receptării mesajului artistic în artele cinetice, citirea compoziției cinetice în teatru și film;
Analiza comparativă a mijloacelor de realizare a expresiei în teatru și film.
TEMATICA ȘTIINȚIFICĂ - ARTE VIZUALE - ISTORIA ARTEI
UNIVERSALE ȘI ROMÂNEȘTI
Arta în Grecia antică.
Arta imperială romană.
Arta Evului Mediu: Occident, Bizanț și Țările Române
Renașterea
Manierismul
Barocul
Clasicismul. Arta secolului al XVII-lea în Franța.
Neoclasicismul și Revoluția franceză; stilul Empire;
Romantism;
Realism, impresionism, postimpresionism, neoimpresionism în arta europeană;
Începuturile artei moderne de tip occidental în România (1800-1881);
Orientări culturale și artistice în arta românească a secolului al XIX-lea - neoclasicismul, romantismul.
Arta secolului XX: curente, școli: Art Nouveau, Cubism, Fovism, Expresionism, Arta abstract, Suprarealism, Arta Pop;
Personalități ale artei moderne occidentale și românești în secolul al XX-lea.
METODICA PREDĂRII - ARTE VIZUALE - EDUCAȚIE PLASTICĂ, EDUCAȚIE
VIZUALĂ, EDUCAȚIE ARTISTICĂ
Conceptul de alfabetizare vizuală. Aspecte specifice ale învățării gramaticii limbajului vizual.
Fundamente psihopedagogice ale descoperii și dezvoltării aptitudinilor în domeniul artelor plastice;
Activitatea practică(de atelier), forma de organizare a procesului de învățare, a limbajului plastic și de stimulare a creativității elevilor, de organizare, desfășurare, conducere și evaluare la disciplina Educație plastic și în învățământul de artă.
Operaționalizarea demersului didactic pentru disciplina Educație plastică, Educație vizuală și Educație artistică.
Tehnici și strategii didactice stimulative și de deblocare creativă. Aspecte psihopedagogice și metodice ale stimulării creativității elevilor.
Valorificarea experienței proprii de atelier în predarea procedeelor tehnice specific artelor vizuale.
Activitatea de joc și jocul de creație.
Aspecte specifice ale învățării gramaticii limbajului vizual; învățarea observațională, învățarea experimentală, învățarea prin exersare practică, învățarea prin analogie, învățarea intuitivă, învățarea prin deducție și descoperire, învățarea experimentală, învățarea prin analiză-sinteză, învățarea prin joc, învățarea prin proiect, învățarea prin parcurgerea etapelor oricărui proces de creație.
Spontaneitate și algoritm în asimilarea gramaticii vizualului.
Considerații metodice asupra evoluției figurii umane în creația copiilor.
Culoarea, limbaj prioritar în creația copilului și în educația plastică. Implicații psihopedagogice și metodice în cunoașterea elevilor și în stimularea lor creativă.
Stimularea creativității și originalității plastice a elevilor prin imagini fabuloase sau fantastice, prin substituiri, deformări, divizări, combinări etc.
Ocrotirea spontaneității native specifice; stimularea creativității fiecărui elev prin tratare diferențială și personalizată.
Rolul intuiției, al experimentului și al exercițiului practic demonstrativ în învățarea tehnicilor artistice-plastice în școală.
Aspecte psihopedagogice și metodice ale formări deprinderilor de exprimare plastică.
Eficiența și limitele diferitelor metode și procedee de studiu după natură în școală
Evaluarea performanțelor obținute de elevi în cursul procesului de învățare; modalități de evaluare specifică disciplinelor artistice; necesitatea evaluării pe baza obiectivelor operaționale;
Tipologia exercițiilor și experimentelor practice, desfășurate în orele de educație plastică, în orele de atelier.
Culoarea, limbaj prioritar în creația copilului și în educația plastică. Implicații psihopedagogice și metodice în cunoașterea elevilor și în stimularea lor creativă.
Probleme metodice specifice diferitelor vârste în însușirea noțiunilor despre culoare, linie și formă spațială; aprecieri și puncte de vedere personale.
Particularități de viziune și de limbaj în compozițiile elevilor preadolescenți și adolescenți; considerații artistice și metodice.
Abordarea simultană a noțiunilor teoretice și practice în asimilarea limbajului vizual în școală, în condiții predominant practice, de atelier, cu toți elevii.
Cerințe metodice ale alcătuirii și utilizării mijloacelor didactice, în educația plastică, în activitatea de exersare și de învățare a limbajului plastic și a tehnicilor specifice.
Rolul expoziției, muzeului, concursului, excursiei de documentare etc.; educația prin artă și pentru artă a elevilor.
TEMATICA STIINTIFICA - ARTE VIZUALE - SPECIALIZAREA ARHITECTURĂ
TEORIA ȘI ESTETICĂ ARHITECTURII
1. DEFINIREA ARHITECTURII CA OBIECT, FENOMEN, ACTIVITATE
Procesul istoric de definire a arhitecturii.
2. SPAȚIUL EXISTENȚIAL ȘI SPAȚIUL ARHITECTURAL
2.a. Nivelurile spațiului existențial, nivelurile spațiului arhitectural și interacțiunile dintre acestea la nivel geografic, peisager, urbanistic, de obiect arhitectural. Influența elementelor de mediu: climă, apă și teren asupra spațiului arhitectural. Conformarea volumetrică, soluții constructive, materiale de construcții utilizate în arhitectura vernaculară. Conceptul de dezvoltare durabilă în arhitectură.
2.b. Date fundamentale ale spațiului arhitectural. organizare și compoziție. Elemente de morfologie în analiza spațiului arhitectural. Principii de compoziție în arhitectură și în urbanism. Măsura exterioară, interioară, măsura absolută. Scara, raport, proporții. Lumină și culoare în spațiul arhitectural. Metode de reprezentare tri - și bidimensională a spațiului arhitectural. Noțiuni de estetică urbană, estetică arhitecturală.
2.c. Conținut, formă și funcțiune. Teoria locuirii. Teoria programelor de arhitectură. Condiții optime ale confortului interior față de particularitățile funcționale și psihofiziologice ale omului: zonificare, scară modulară, flexibilitate spațială.
2.d. Interpretarea tehnică a spațiului arhitectural. Rolul materialelor de construcție în evoluția structurii spațiului arhitectural și a anvelopei clădirii. Materiale de construcție durabile. Relațiile dintre caracteristicile spațiale, constructive și funcționale ale diferitelor programe de arhitectură.
2.e. Noțiuni de spațiu public urban. Tipuri de spații urbane: spațiu public, semi-public, spațiul privat.
TEMATICA ȘTIINȚIFICĂ - ARTE VIZUALE - SPECIALIZAREA ARHITECTURĂ
ISTORIA ARHITECTURII UNIVERSALE ȘI ROMÂNEȘTI
1. Arhitectura Greciei Antice. Geneza arhitecturii grecești, ordinele clasice de arhitectură, corecțiile optice, principii de modulare și proporționare, programe de arhitectură specifice.
2. Arhitectura Romei Antice. Sisteme constructive specifice, programe de arhitectură, tipologii planimetrice și principii de compozitie spațială.
3. Arhitectura bizantină. Analiza contextului social, politic și tehnic care a favorizat apariția și dezvoltarea arhitecturii bizantine. Principii de compozitie spațială, tipologii planimetrice, simbolistica spațiului architectural, decorația interioară și exterioară.
4. Arhitectura gotică. Analiza contextului social, politic și tehnic care a favorizat apariția și dezvoltarea arhitecturii gotice. Programe de arhitectură specifice, principii de compoziție spațială, tipologii planimetrice, simbolistica spațiului architectural, decorația interioară și exterioară. Sisteme structurale specifice. Spații urbane.
5. Arhitectura renascentistă. Analiza contextului social, politic și tehnic care a favorizat apariția și dezvoltarea arhitecturii renascentiste. Principii de compoziție spațială, tipologii planimetrice, simbolistica spațiului architectural, decorația interioară și exterioară. Spații urbane.
6. Arhitectura barocă și barocul postbizantin (arhitectura brâncovenească). Analiza contextului social, politic și tehnic care a favorizat apariția și dezvoltarea arhitecturii baroce. Principii de compoziție spațială, tipologii planimetrice, simbolistica spațiului arhitectural, decorația interioară și exterioară. Spații urbane.
7. Stilurile 1900. Surse și invarianți pentru Stilurile 1900. Arhitectura neoromânească în context european.
8. Arhitectura modernă. Stilul internațional, funcționalismul și arhitectura organică. Arhitectura modernă în România.
METODICA PREDĂRII/ÎNVĂȚĂRII - ARTE VIZUALE - ARHITECTURĂ
I. Procedee de metodica perfecționării și comunicării dintre profesor și elev în faza de inițiere în cultura de arhitectură (limbajul specializat și orientarea percepției vizuale și a raționamentelor logice în prelucrarea informațiilor).
II. Metode de transmitere și interpretare a ansamblului de coduri ale limbajului profesional în predarea cunoștințelor teoretice de arhitectură.
III. Metode de predare a programelor de arhitectură în cadrul orelor de atelier sau la materiile teoretice - formularea problemei (temă), formularea soluției (interpretarea datelor de temă), concretizarea soluției (metodologia), înțelegerea soluției (răspunsul optim funcțional, stilistic și spațial-volumetric).
IV. Modernizarea mijloacelor de instruire-învățare utilizate la materiile teoretice și practice din domeniul arhitectural.
V. Căi și mijloace de convertire a experiențelor de percepție și controlul spațiului real prin noțiuni de desen, geometrie descriptivă și perspectivă și de proiectare cu ajutorul calculatorului, în formarea capacităților conceptual - proiective ale elevilor.
VI. Procedee și metode specifice pe baza cărora pot fi analizate și interpretate experiențele elevilor în domeniul arhitecturii.
VII. Metode diferențiate utilizate în instruirea elevilor în raport cu structurile cognitive sau cele intuitiv-originare sau a elevilor cu aptitudini deosebite.
VIII. Metode de evaluare (aplicații, verificări) ale calității informației pe care elevii și-au însușit-o în procesul instruirii în cultura de arhitectură.
IX. Metode de conexarea domeniului arhitecturii la celelalte discipline care circumscriu aria culturii generale sau de specialitate a elevilor.
X. Metode de promovarea și aplicarea cunoștințelor, acumulate prin instruire, în practica de specialitate.
BIBLIOGRAFIE PENTRU TEMATICA ȘTIINȚIFICĂ - EDUCAȚIE PLASTICĂ,
EDUCAȚIE VIZUALĂ, EDUCAȚIE ARTISTICĂ
Achiței, Gh., Artă și experiență, Ed. Albatros, București, 1974
Achiței, Gh., Frumosul dincolo de artă, Ed. Meridiane, București, 1988
Antal, F., Clasicism și romantism, Ed. Meridiane, București, 1971.
Argan, G. C., Arta modernă, Ed. Meridiane, București, 1982.
Arnheim, R., Arta și percepția vizuală, Ed. Meridiane, București, 1979
Arnheim, R., Forța centrului vizual, Ed. Meridiane, București, 1995;
Bazin, G., Clasic, baroc, rococo, Ed. Meridiane, București, 1970
Berence, F., Renașterea italiană, Ed. Meridiane, București, 1969.
Berger, R., Descoperirea picturii, vol. I-III, Ed. Meridiane, București, 1975;
Berlogea, Ileana, Teatrul și societatea contemporană, Editura Meridiane, 1985
Bloch, R., Roma și destinul ei, Ed. Meridiane, București, 1985.
Bode, W von, Maeștrii picturii olandeze și flamande, Ed. Meridiane, București, 1974.
Bonnrad, A., Civilizația greacă, Ed. Științifică, București, 1967.
Bouleau, M., Geometria secretă a pictorilor, Editura Meridiane, 1978
Brion, M., Arta abstractă, Ed. Meridiane, București, 1972;
Brion, M., Pictura romantică, Ed. Meridiane, București, 1972
Burke, E., Despre sublim și frumos, Ed. Meridiane, București, 1981
Constantinescu, Gr., Splendorile operei. Dicționar de teatru Liric, E.D.P., 1995
Constantin, Paul, Arta 1900, Ed. Meridiane, București, 1973
Cristea, M., Sistemul educațional și personalitatea. Dimensiunea estetică, Ed. Didactică și pedagogică, București, 1995.
de Micheli, M., Avangarda artistică a secolului XX, Ed. Meridiane, București, 1968
de Micheli, M., Avangarda artistică a secolului XX, Ed. Meridiane, București, 1968.
Delvoye, C., Arta bizantină, vol. I-II, Ed. Meridiane, București, 1976.
Duby, G., Arta și societatea, 980-1420 (vol. I-II), Ed. Meridiane, București, 1987.
Dumitrescu, Zamfir, Structuri geometrico - plastice, Ed. Meridiane, București, 1984;
Dumitrescu, Zamfir, Caiete de perspectiva artistică, vol. I, NOI Media Print, 2007;
Elsen, A., Temele artei (vol. I și II), Ed. Meridiane, București, 1983
Enciclopedia artiștilor români contemporani, Editura ARC 2000, București, 1996.
Enescu, Theodor, Scrieri de artă, Ștefan Luchian și spiritul modern în pictura românească, ediție îngrijită de Ioana Vlasiu, București, Editura Meridiane, 2000
Faure, E., Istoria artei, vol. I-V, Ed. Meridiane, București, 1970
Fleming, W., Arte și idei (vol. I și II), Ed. Meridiane, București, 1983
Eco, Umberto (coordonator), Istoria frumuseții, București, Editura RAO, 2006;
Eco, Umberto (coordonator), Istoria urâtului, București, Editura RAO, 2007;
Florian, M., Metafizică și artă, Ed. Echinox, Cluj, 1992
Flusser, Vilem, Pentru o filosofie a fotografiei. Texte despre fotografie, Cluj-Napoca, Idea Design and Print, 2003;
Gherasim, Marin, A patra dimensiune, Pitesti, Editurii Paralela 45, 2005;
Gombrich, E.H., O istorie a artei, Ed. Meridiane, București, 1975.
Grigorescu, D., Cubismul, Editura Meridiane, București, 1972.
Grigorescu, D., Expresionismul, Editura Meridiane, București, 1969
Grigorescu, D., Pop art, Editura Meridiane, București, 1975.
Hasan, Yvonne, Paul Klee și pictura modernă, Ed. Meridiane, București, 1999;
Havel, M., Tehnica tabloului, Ed. Meridiane, București, 1988;
Hocke, G., R., Lumea ca labirint, Ed. Meridiane, București, 1973.
Hogarth, W., Analiza frumosului, Ed. Meridiane, București, 1981
Huinzinga, J., Amurgul Evului Mediu, Ed. Meridiane, București, 1970.
Istoria artelor plastice în România, vol. I-II, Editura Meridiane, București, 1980.
Istoria ilustrată a picturii, Ed. Meridiane, București, 1973.
Joly, Martine, Introducere în analiza imaginii, Editura All, 1998
Kandinsky W., Spiritualul în arta, Ed. Meridiane, București, 1994;
Kiraly, Aurora (coordonator), Fotografia în arta contemporană. Tendințe în România, după 1989, Ed. Unarte, București, 2006;
Knobler, N., Dialogul vizual, vol. I, II, Ed. Meridiane, București, 1983
Lăzărescu, L., Pictura în ulei, Editura Sigma Plus, Deva, 1996
Lhote, A., Tratate despre peisaj și figură, Ed. Meridiane, București, 1969.
Lipps, T., Estetica, Ed. Meridiane, București, 1987
Lutzeller, H., Drumuri spre artă (vol. I și II), Ed. Meridiane, București, 1986
Mașek, V., E., Arta de a fi spectator, Editura Meridiane, 1986
Manescu, Mihail, Mental și senzorial - identitate vizuală în secolul XX, Bistrița, Editura Aletheia, 2006;
Moles, A., Artă și ordinator, Ed. Meridiane, București, 1983
Nanu, Adina, Arta pe om, Editura Compania, 2001
Nanu, Adina, Artă, stil, costum, Editura Meridiane, 1976
Nanu, Adina, Bărbatul și moda, Editura Polirom, Iași, 2010
Nanu, Adina, Vezi? Comunicarea prin imagine, Editura Vizual, 2002
Oprescu, G., Manual de istoria artei, Ed. Meridiane, București, 1985-1986.
Panofsky, E., Renaștere și renașteri în arta occidentală, Ed. Meridiane, București, 1974
Pareyson, L., Estetica. Teoria formativității, Ed. Universul, București, 1977
Pavel, Amelia, Pictura românească interbelică. Un capitol de artă europeană, Editura Meridiane, 1996
Pepino, C., Automate, idoli, păpuși, Editura Alma Galați, 1998
Petrovici, V., Lumină și culoare în spectacol, Editura Albatros, 1974
Pleșu, A., Călătorie în lumea formelor, Ed. Meridiane, București, 1986
Popescu, T., Concepte și atitudini estetice, Ed. Meridiane, București, 1983
Preda Sanc, Marilena, Arta video-digitala, București, Editura Coresi, 2005;
Prut, C., Dicționar de artă modernă, Editura Albatros, 1972
Read, H., Originea formei în artă, Ed. Universul, București, 1971
Rewald, J., Istoria impresionismului, Editura Meridiane, București, 1974.
Rewald, John, Postimpresionismul, vol. I și II, Ed. Meridiane, București, 1978;
Riegl, A., Istoria artei ca istorie a stilurilor, Editura Meridiane, București, 1998.
Rosenkranz, K., O estetică a urâtului, Ed. Meridiane, București, 1984
K. Ruhrberg, M. Schneckenburger, C. Frike, K. Honnef, Ingo F. Walther (ed.), Art of the 20th Century, Taschen, 2005;
Schiller, Fr., Scrieri estetice, Ed. Univers, București, 1981
Sendler, Egon, Icoana, imaginea nevăzutului. Elemente de teologie, estetica, tehnica, București, Editura Sofia, 2005;
Stoiciu, Florin, Materialitatea în gravura. Tehnici și maniere, București, Editura Tehnica, 2007;
Stoiciu, Florin, Tehnici și maniere ale gravurii, București, Ed. Polirom, 2010;
Suchianu, D., I., Cinematograful, acest necunoscut, Editura Dacia, Cluj, 1973
Tatarkiewicz, W., Istoria esteticii, vol. I- IV, Ed. Meridiane, București, 1978
Toma, Iulian -Dalin, Muzeul contemporan. Programe educaționale, Ed. Institutul European, Iasi, 2007
Vanoye, F. și Anne Goliot - Lete, Scurt tratat de analiză filmică, Editura All, 1995
Velescu C.R., Brâncuși inedit - Însemnări și corespondență, Ed. Humanitas, București, 2004
Vianu, T., Opere - vol 6, Estetica, Ed. Minerva, București, 1976 și vol. 7, Studii de estetică, Ed. Minerva, București, 1978
Vlasiu, Ioana, Anii '20. Tradiția și pictura românească. București, Editura Meridiane, 2000
Zamfirescu, I., Istoria universală a teatrului, Editura pentru literatură universală, 1966-1970
------------
**** Dicționar de artă - forme, tehnici, stiluri artistice, vol. I, II, Ed. Meridiane, București, 1998
BIBLIOGRAFIE PENTRU TEMATICA ȘTIINȚIFICĂ - ARHITECTURĂ
Alexander, Christopher, Notes on the Synthesis of Form, Cambridge Mass, Harvard University Press, 1986
Arnheim, R., Dynamique de la forme architecturele, Architecture& Recherches/Pierre Mardaga, 1982
Arnheim, R., Artă și percepție vizuală, Editura Meridiane, 1982
Argan, Giulio Carlo, Arta Modernă, Editura Meridiane, 1985
Benevolo, Leonardo, Storia della Citta, Laterza, 1982
Blake, Pieter, Mies van der Rohe, Architecture and Structure, Pelikan Book, 1990
Ching, Francis D.K., Form, Space and Order, 1996, John Willey et Sons, Inc, 2007
Constantin, Paul, Culoare - Artă - Ambient, Editura Meridiane, 1979
Constantin, Paul, Arta 1900 în România, Editura Tehnică, 1988
Curinschi Vorona Gh., Introducere în Arhitectura comparată, Editura Tehnică, 1991
Damian, Ascanio, Le Corbusier, Editura Meridiane, 1969
Enache, M., Ionescu, I., Geometrie descriptivă și perspectivă, Editura Didactică și Pedagogică, 1983
Evenson, Thomas Thus, Archetypes în architecture, Norvegian University Press, 1991
Fletcher, Banister, A History of Architecture, Londra, Batsford LTD, 1956
Frampton, Kenneth, Studies în Tectonic Culture, The Poetics of Construction în Nineteenth and Twentieth Century Architecture, Chicago, Illinois, MIT Press
Frampton, Kenneth, Modern Architecture: A Critical History, New York, Oxford University Press, 1980
Focillon, H., Viața formelor, Editura Meridiane, 1977
Giedion, Siegfried, Space, Time, Architecture, Massachussets, Harvard University Press, 1967
Gill, Robert, W., Manual of Rendering with Pen and Ink, Thames and Hudson, 1979
A. Gheorghiu, A., Proporții și trasee geometrice în arhitectură, Ed. Tehnică, 1991
Ionescu, Grigore, Arhitectura populară în România, Editura Meridiane, 1971
Ionescu, Grigore, Arhitectura pe teritoriul României de-a lungul veacurilor, Editura Academiei, 1982
Ionescu Grigore, Arhitectura românească. Tipologii, creații, creatori, Editura Tehnică, 1986
Iliu, Liana, Orașul grădină și evoluția conceptului, Editura Universitară "Ion Mincu", București, 2005
Iurov, C., Arhitectura bionică, Editura Tehnică, 1985
Jenks, Charles and Baird, George, Theories and Manifestoes of Contemporary Architecture,
London, Academy Editions, 1997
Joja, C., Actualitatea tradiției arhitecturii românești, Editura Tehnică, 1984
Joja, C., Arhitectura românească în context european, Editura Tehnică, 1989
Kurokawa, Kisho, Architecture de la Symbiose, Electa Moniteur, 1987
W.M.C. Lam, Sunlighting as Formgiver for Architecture, Van Nostrand Reinhold Company, 1986
Licklider, H., Scara arhitecturală, Editura Tehnică, 1973
Laurian, Radu, Probleme de estetica orașelor, Editura Tehnică, 1965
Melicson, M., Arhitectura Modernă, Ed. Științifică și Enciclopedică, 1975
Michelis, P., A., Estetica arhitecturii, Editura Meridiane, 1982
Moughtin, Cliff, Street and Square, Butterworth Architecture, Oxford, 1992
Meiss, Pierre von, De la form au lieu, Presses polytechniques et universitaires romandes, Lausanne, Suisse, 1986
Moos, Stanislau von, Le Corbusier, l'Architecte et son mythe, Horizons de France, 1971
Moussavi, Farshid, The Function of Form, Actar, Harvard University Graduate School of Design, 2009
Muller, Dominique Gauzin, Sustainable Architecture and Urbanism, Birkhauser, 2001
Ochinciuc, C., Conceptul dezvoltării durabile în arhitectură. Proiectarea integrată, Editura Universitară "Ion Mincu", 2002
Padovan, Richard, Proportion - Science, Philosophy, Architecture, Spon Press, London and New Zork, 1990
Panchyk, K., Solar interiors, Van Nostrand Reinhold Comp., 1984
Patrulius, Radu, Locuința în timp și spațiu, Editura Tehnică, 1975
Patrulius, Radu, Horia Creangă, Omul și opera, Editura Tehnică, 1980
Păun, Silvia, Valoarea arhitecturii autohtone, Ed. Per Omnes Artes, București, 2003
Pevsner, Nikolaus, The sources of Modern Architecture, Pinguin Books, 1966
Radian, H., R., Cartea proporțiilor, Editura Meridiane, 1981
Risselada, Max, (ed.), Raumplan versus Plan Libre- Adolf Loos/Le Corbusier, 010 Publishers, Rotterdam, 2008
Săsărman, Gheorghe, Funcțiune, Spațiu, Arhitectură, Editura Meridiane, 1979
Scherr, R., The Grid: Form and process în Architectural Design, USA Books, 2001
Schultz, Christian Norberg, Paysage, Ambiance, Architecture, Liege, Pierre Mardaga 1979
Schultz, Christian Norberg, La Signification dans l'Architecture Occidentale, Liege, Pierre Mardaga 1977
Schultz, Christian Norberg, Existence, Space and Architecture, London, Studio Vista 1971
Sitte, Camillo, Arta construirii orașelor, Editura Tehnică, 1992
Steele, James, Ecological Architecture, Thames and Hudson, 2005
Tănăsescu, A., Geometrie descriptivă, perspectivă, axonometrie, Editura Didactică și Pedagogică, 1983
Teodoru, Horia, Perspectiva, Ed. Meridiane, 1968
Trișcu, Aurelian, Spații urbane pietonale, Arta Grafică, 1985
Vătășianu, Virgil, Istoria Artei Europene, vol I și vol. II, Editura Didactică și Pedagogică, 1967
Vătășianu, Virgil, Istoria Artei Europene, Arta din perioada Renașterii, Editura Meridiane, 1972
Triscu, A., Spații urbane pietonale, IP Arta grafică, 1985
Vasilescu, Sorin, Arhitectura Modernă, Editura Universitară "Ion Mincu", București, 1992
Voiculescu, Sanda, Arhitectură Antică, Editura Universitară "Ion Mincu", București, 1986
Voitec Dordea, Mira, Renașterea și Barocul, Editura Universitară "Ion Mincu", București, 1988
Wetson, Richard, Alvar Aalto, Phaidon, 2001
Wetson, Richard, Materials, Form and Architecture, Laurence King Publishing, 2008
Zevi Bruno, Cum să înțelegem arhitectura, Editura Tehnică, 1969
--------
**** București. Anii 1920 - 1940. Între Avangardă și Modernism, Editura Simetria, 1994
**** Gândirea estetică în arhitectura românească, Editura Meridiane, 1983
Cărțile pot fi consultate la Biblioteca Universității de Arhitectură și Urbanism "Ion Mincu" din București
BIBLIOGRAFIE PENTRU METODICA PREDĂRII - EDUCAȚIE PLASTICĂ,
EDUCAȚIE VIZUALĂ, EDUCAȚIE ARTISTICĂ
Amabile, Teresa M., Creativitatea ca mod de viață, Ed. Stiinta & Tehnica, București, 1997;
Albu Gabriel, O psihologie a educației, Ed. Institutul European, Iasi, 2005;
Antonesei, L., Introducere în pedagogie. Dimensiuni axiologice și transdisciplinare ale educației, Ed. Polirom, Iasi, 2002;
Cucoș, C., Pedagogie, Editura Polirom, 1996
Cucoș, C., Psihopedagogie pentru examenul de definitivat și gradele didactice, Editura Polirom, 1998
Gagne, R., Condițiile învățării, Editura Didactică și Pedagogică, 1975
Hardy, Tom (ed.), Art Education în a postmodern world, Intellect Books, Bristol, 2006
Neacșu, I., Instruire și învățare, Editura Științifică, 1990
Nicola, I., Tratat de pedagogie școlară, EDP, 1996
ROCO, MIHAELA, Creativitate și inteligență emotională, Ed. Polirom, Iasi, 2004;
Stan, Emil, Pedagogie postmoderna, Ed. Institutul European, Iasi, 2003;
Stan, Emil, Managementul clasei, Ed. Aramis, București, 2003;
Toma, Iulian - Dalin, Arhiva română de arte vizuale - ROVAA 2, Ed. PRINTECH, BUCUREȘTI, 2008;
Toma, Iulian - Dalin, Arhiva română de arte vizuale - ROVAA 3, Ed. PRINTECH, BUCUREȘTI, 2009;
Toma, Iulian - Dalin, Muzeul contemporan. Programe educaționale, Ed. Institutul European, Iasi, 2007;
---------
**** Teorii ale limbajului. Teorii ale învățării, Editura Politică, București, 1988
Notă:
Sunt obligatorii documentele școlare reglatoare valabile în anul școlar în care se susține concursul - planuri-cadru, programe școlare, programele pentru examenele și evaluările naționale.
BIBLIOGRAFIE - METODICA PREDĂRII - ARHITECTURĂ
Amabile, Teresa M., Creativitatea ca mod de viață, Ed. Stiință & Tehnică, București, 1997;
Antonesei, L., Introducere în pedagogie. Dimensiuni axiologice și transdisciplinare ale educației, Ed. Polirom, Iasi, 2002;
Gagne, R., Briggs, S., J., Principii de design ale instruirii, Editura Didactică și Pedagogică, 1977
Gagne, R., Condițiile învățării, Editura Didactică și Pedagogică, 1975
Gagnier, Jacques, Les lycees du futur, L'Harmattan, 1991
Hardy, Tom (ed.), Art Education în a postmodern world, Intellect Books, Bristol, 2006
Landsheere V. de, Landsheere G. de, Definirea obiectivelor educației, Editura Didactică și Pedagogică, 1977
Meiss, Pierre von, De la cave au toit. Temoignage D'un enseignement d'architecture, Presses polytechniques et universitaires romandes, Lausanne, 1991
Neacșu, I., Instruire și învățare, Editura Științifică, 1990
Nicola, I., Tratat de pedagogie școlară, EDP, 1996
Piaget, J., Biologie și cunoaștere, Editura Dacia, Cluj, 1971
Stan, Emil, Pedagogie postmodernă, Ed. Institutul European, Iasi, 2003;
Toma, Iulian - Dalin, Muzeul contemporan. Programe educaționale, Ed. Institutul European, Iasi, 2007;
Toma, Steliana, Curs de pedagogie, Institutul de Construcții, București, 1991
----------
**** Teorii ale limbajului. Teorii ale învățării, Editura Politică, București, 1988
NOTĂ:
Sunt obligatorii documentele școlare reglatoare în vigoare: planuri-cadru, programe școlare, programele pentru examenele și evaluările naționale și manualele cuprinse în Catalogul manualelor școlare, valabile în învățământul preuniversitar în anul susținerii concursul
Autori:
Adrian Brăescu - inspector general Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului
Lect. univ. drd. arhitect Tana Nicoleta Lascu - Universitatea de Arhitectură și Urbanism "Ion Mincu" București
Prof. univ. dr. arhitect Cristina Victoria Ochinciuc - Universitatea de Arhitectură și Urbanism "Ion Mincu" București
Lect. univ. dr. Iulian Dalin Toma - Universitatea Națională de Artă București
Conf. univ. dr. Ioana Beldiman - Universitatea Națională de Artă București
CONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE
VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR
PROGRAMA PENTRU ASISTENȚĂ MEDICALĂ GENERALĂ
MAIȘTRI INSTRUCTORI
- București -
2010
A. NOTĂ DE PREZENTARE
Programa pentru disciplinele TEHNOLOGICE se adresează absolvenților facultăților de profil și maiștrilor instructori care se prezintă la concursul pentru ocuparea posturilor didactice/ catedrelor vacante din învățământul preuniversitar. Conținutul și structura programei sunt elaborate în așa fel încât să răspundă schimbărilor impuse de abordarea curriculară sistemică în realizarea procesului educațional.
Structura arborescentă și sistemul modular de organizare curriculară pentru învățământul tehnologic, solicită abordarea structurală a desfășurării procesului de învățământ.
Programa de concurs este elaborată în acord cu programele școlare în vigoare din învățământul preuniversitar pentru respectiva disciplină și cu programele pentru evaluările și examenele naționale. Aspectele fundamentale vizate prin prezenta programă operaționalizează profilul maistrului instructor, urmărind:
- cunoașterea de către profesor a conținuturilor știintifice și a principalelor tendințe în evoluția disciplinelor de pregătire profesională și a metodicii predării acestora;
- utilizarea competentă a documentelor școlare reglatoare;
- capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi;
- capacitatea de proiectare și realizare a demersului didactic intra-, trans-, inter-, și multidisciplinar, în concordanță cu standardele de pregătire profesională;
- capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi;
- demonstrarea abilităților de comunicare, empatice și de cooperare necesare realizării actului educațional
Au fost urmărite formarea și structurarea competențelor pentru maiștri instructori, cu aplicare la specificul activităților de instruire practică. Pe lângă competențele specifice, în specialitate, sunt vizate competențele pentru îndeplinirea eficientă a unui rol social precum și competențele metodice.
Conținuturile programei urmăresc sporirea flexibilității, mobilității ocupaționale și creșterea gradului de adaptabilitate a maiștrilor instructori la evoluția tehnică, tehnologică și economică în domeniu.
Programa este orientată pe evaluarea calității concepției didactice și a modalităților concrete prin care maistrul instructor pune elevii în situații de învățare eficientă, menite să conducă la formarea competențelor prevăzute în standardele de pregătire profesională. Această orientare este cu atât mai necesară în prezent, când flexibilitatea programelor școlare solicită din partea cadrelor didactice efortul de a concepe procese și parcursuri didactice adaptate nivelului claselor de elevi cu care lucrează și finalităților învățământului tehnologic.
B. COMPETENȚE SPECIFICE
Programa vizează, pe lângă conținuturile științifice și cele de metodică a disciplinelor, anumite competențe specifice maistrului instructor pentru discipline Tehnologice, competențe pe care acesta trebuie să și le dezvolte și probeze pe parcursul desfășurării activității didactice.
- Cunoașterea și aprofundarea de către candidați a conținuturilor științifice și metodice de specialitate;
- Operarea cu standardele de pregătire profesională și programele școlare pentru proiectarea unui demers didactic adaptat nivelului de învățământ, calificării și specificului clasei;
- Realizarea corelațiilor intra, -inter și pluridisciplinare ale conținuturilor;
- Proiectarea activităților de instruire practică/pregătire practică în concordanță cu cerințele curriculumului și ale tehnologiei didactice moderne;
- Organizarea și coordonarea activității de instruire/pregătire practică în atelierul tehnologic școlar și la agenții economici în scopul formării și dezvoltării competențelor specifice;
- Selectarea și aplicarea metodelor de evaluare adecvate activității de instruire/pregătire practică;
- Comunicarea eficientă cu partenerii în activitatea educațională;
- Exploatarea utilajelor, instalațiilor și echipamentelor în condițiile respectării normelor de igienă, de securitate și sănătate în muncă, prevenirea situațiilor de urgență și protecția mediului înconjurător;
- Respectarea normelor de calitate pentru desfășurarea proceselor, obținerea produselor și oferirea serviciilor;
Programa vizează, pe lângă conținuturile științifice și cele de metodică a disciplinelor, anumite competențe specifice maistrului de discipline Tehnologice, competențe pe care acesta trebuie să le dezvolte și să le probeze pe parcursul desfășurării activității didactice. Într-o formulare sintetică, aceste competențe sunt:
- cunoașterea conținuturilor științifice ale disciplinelor, cunoștințe de metodica disciplinelor;
- cunoașterea și utilizarea principalelor documente școlare reglatoare: standarde de pregătire profesională, planuri-cadru, programe școlare, programe pentru examene naționale;
- capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi;
- capacitatea de proiectare și realizare a dezvoltărilor curriculare intra- și interdisciplinare;
- capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi;
- capacitatea de a adecva demersurile didactice la particularitățile de vârstă ale colectivului de elevi;
- capacitatea de a construi un climat educativ stimulativ și eficient.
C. TEMATICA PENTRU METODICA DISCIPLINELOR TEHNOLOGICE
TEME DE DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ
a. Proiectarea, organizarea și desfășurarea activității didactice
1. Componentele curriculumului școlar: curriculum național, planuri cadru, arii curriculare, trunchi comun, discipline, module, standarde de pregătire profesională, programe școlare, manuale școlare, auxiliare curriculare;
2. Proiectarea curriculumului în dezvoltare locală: aprofundare/extindere;
2.1. Repere/condiționări în elaborarea CDL (resurse umane, materiale, context local, interesele elevilor);
2.2. Modalități de adecvare a unui CDL la grupuri țintă diferite;
2.3. Obiectivele predării - învățării - evaluării la disciplinele CDL din domeniul stiinței informării. Obiective cadru, obiective de referință, competențe generale, competențe specifice, unități de competență și competențe. Elaborarea obiectivelor operaționale;
3. Proiectarea activității didactice: planificare calendaristică, proiectarea unității de învățare, proiecte de lecție (pentru diferite tipuri de lecții), proiectarea de activități de învățare intra-, inter-, pluri și transdisciplinare.
b. Strategii didactice utilizate în procesul de instruire. Strategii și modalități de integrare în lecție a activităților cu caracter practic - aplicativ
1. Metode didactice specifice: clasificare, prezentare, caracterizare;
2. Utilizarea metodelor centrate pe elev, tehnicilor de învățare prin cooperare;
3. Forme de organizare a activității didactice: clasificare, caracterizare;
4. Mijloacele de învățământ și integrarea lor în procesul de predare-învățare-evaluare;
4.1. Funcțiile didactice ale mijloacelor de învățământ;
4.2. Tipuri de mijloace de învățământ și caracteristicile lor;
5. Selectarea metodelor optime în vederea formării gândirii critice și deprinderilor practice, formării gândirii tehnice și a dezvoltării simțului artistic/estetic;
6. Mediul de instruire: mediul relațional și mediul comunicațional. Utilizarea Tehnologiei informației și comunicării în construirea unor medii active de instruire;
7. Manifestarea unei conduite psihopedagogice inovative în plan profesional/social;
8. Evaluarea procesului instructiv-educativ, a progresului și a rezultatelor scolare. Valorizarea muncii elevului;
9. Adoptarea de strategii didactice care să permită utilizarea eficientă a mijloacelor și a auxiliarelor didactice în procesul instructiv-educativ.
c. Managementul clasei
1. Rolurile maistrului instructor în facilitarea experiențelor care conduc la formarea autonomiei elevilor în învățare (organizator, participant, membru al unei echipe, persoană resursă, facilitator, intermediar, evaluator etc.);
2. Organizarea activităților: crearea unui climat adecvat, folosirea resurselor adecvate; folosirea resurselor psihice ale profesorului și elevilor (capacități, cunoștințe, experiențe individuale sau colective); folosirea eficientă a timpului; forme de instruire (pe grupe, studiu individual, frontal etc.) și alternarea acestora în cadrul unei secvențe didactice; antrenarea persoanelor resursă din interiorul și din afara unității de invățământ în activitățile clasei; gestionarea situațiilor conflictuale.
d. Evaluarea rezultatelor școlare
1. Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învățământ: obiective, funcții, tipuri de evaluări, caracterizare;
2. Metode de evaluare: tradiționale și complementare (tipuri și caracterizare);
3. Calitățile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate și aplicabilitate;
4. Tipologia itemilor: definiție, clasificări, caracteristici, domenii de utilizare, reguli de proiectare, modalități de corectare și notare;
5. Construirea instrumentelor de evaluare;
6. Erori de evaluare și modalități de minimizare a lor.
Bibliografie: DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ
*Font 8*
1
Cristea Sorin
Studii de pedagogie generală.
Editura Didactică și
pedagogică, București, 2004
2
Cristea Sorin
Fundamentele pedagogiei
Editura Polirom, Iași, 2010
3
Cucoș Constantin
Pedagogie generală
Editura Polirom, Iași 2006
4
Cucoș Constantin
Psihopedagogie pentru examenele de
definitivare și grade didactice
Editura Polirom Iași, 2009
5
Dragomir
Mariana
Managementul activității didactice.
Eurodidact, Cluj-Napoca,
2003.
6
Ionescu M
Didactica modernă
Editura Dacia, Cluj, 1995.
7
Iucu Romiță
Managementul și gestiunea clasei de
elevi.
Editura Polirom, Iași, 2000
8
Iucu Romiță
Instruirea școlară
Editura Polirom, Iași, 2001
9
Neacșu Ion
Introducere în psihologia educației și a
dezvoltării
Editura Polirom, Iași, 2010
10
Neacșu Ion
Instruire și învățare
Editura Stiințifică, București,
1990.
11
Nicola I
Tratat de pedagogie școlară
Editura Aramis, București,
2000
12
Pânișoară Ovidiu
Comunicarea eficientă. Metode de
interacțiune eficientă
Editura Polirom Iași, 2003
13
Păun Emil
Școala: abordare sociopedagogică
Editura Polirom, Iași, 1999.
14
Stan Emil
Managementul clasei
Editura Aramis, colecția
Educația XXI, 2005
15
Evaluarea curentă și examenele: Ghid
pentru profesori.
București: ProGnosis, 2001
16
Pedagogie. Fundamentări teoretice și
demersuri aplicative
Editura Polirom, Iași, 2002
17
Curiculum național. Programe școlare
pentru disciplinele tehnologice
18
Planurile-cadru, standarde de pregatire
profesională
Competențe specifice
1. Cunoașterea și aprofundarea de către candidați a conținuturilor științifice și metodice de specialitate;
2. Operarea cu standardele de pregătire profesională și programele școlare pentru proiectarea unui demers didactic adaptat nivelului de învățământ, calificării și specificului clasei;
3. Realizarea corelațiilor intra, -inter și pluridisciplinare a conținuturilor;
4. Proiectarea activităților de instruire practică/pregătire practică în concordanță cu cerințele curriculumului și ale tehnologiei didactice moderne;
5. Aplicarea unor forme de management al clasei în funcție de activitatea proiectată;
6. Organizarea și coordonarea activității de instruire/pregătire practică în atelierul tehnologic școlar și la agenții economici în scopul formării și dezvoltării competențelor specifice;
7. Selectarea și aplicarea metodelor de evaluare adecvate activității de instruire/pregătire practică;
8. Comunicarea eficientă cu partenerii în activitatea educațională;
9. Exploatarea utilajelor, instalațiilor și echipamentelor în condițiile respectării normelor de protecție și igiena muncii, P.S.I. și protecția mediului înconjurător;
10. Respectarea normelor de calitate pentru desfășurarea proceselor, obținerea produselor și oferirea serviciilor;
11. Transmiterea, în funcție de particularitățile de vârstă ale elevilor, a conținuturilor astfel încât să dezvolte structuri operatorii, afective și atitudinale;
12. Stimularea potențialului fiecărui elev și dezvoltarea creativității.
D. CONȚINUTURILE PROGRAMEI
1. Rolul, funcțiile și competențele profesionale ale asistentului medical.
2. Procesul de ingrijire, nursing.
3. Tehnici de nursing și investigații descriere în conformitate cu fișele tehnologice și proceduri, protocoale
3.1. Măsurarea, notarea și reprezentarea grafică a funcțiilor vitale și vegetative: temperatură, puls, respirație, tensiune arterială, greutate și înălțime corporală, eliminări (diureză, scaun, spută,vărsături).
3.2. Efectuarea de sondaje, spălături, clisme: sondajul gastric și duodenal, vezical, spălătura oculară, auriculară, gastrică, vezicală și vaginală.
3.3. Îngrijirea plăgilor: pansamente, bandaje; principii de realizare a pansamentului și bandajului; timpii unui pansament; mijloace de fixare a pansamentului.
3.4. Puncțiile, pregătirea pacientului pentru puncții, participarea la puncții
3.5. Recoltarea sângelui pentru examene de laborator: biochimice, hematologice, bacteriologice, serologice, parazitologice.
3.6. Recoltarea urinei pentru examene biochimice, bacteriologice;
3.7. Recoltarea materiilor fecale pentru examene biochimice, bacteriologice și parazitologice.
3.8. Recoltarea sputei pentru examene citologice, bacteriologice
3.9. Recoltarea vărsăturilor pentru examene toxicologice.
3.10. Recoltarea secrețiilor purulente din leziuni deschise și din colecții închise (abcese, vezicule, pustule).
3.11. Recoltarea exudatului faringian.
3.12. Recoltarea secrețiilor oculare, otice, vaginale.
4. Administrarea medicamentelor.
5. Îngrijirea pacienților cu bronșite, pneumonii, BPOC, astm bronsic, TBC, pneumotorax, cancer pulmonar și intervenții specifice.
6. Îngrijirea pacienților cu principalele afecțiuni cardiovasculare
6.1. Endocarditile: bacteriene și nebacteriene.
6.2. Bolile pericardului: pericardita acută, pericardita cronică constrictivă, mediastinopericardita, revarsatele pericardice neinflamatorii.
6.3. Bolile arterelor coronare: cardiopatiile ischemice, angina pectorală, infarctul miocardic, sindromul intermediar.
6.4. Insuficiența cardiacă: stânga acută și cronică, insuficiența cardiacă dreaptă acută și cronică, cordul pulmonar cronic, insuficiența cardiacă globală.
6.5. Hipertensiunea arterială.
6.6. Boli ale venelor tromboflebite și varice.
7. Îngrijirea pacienților cu afecțiuni gastroenterologice: boala ulceroasă, rectocolita ulcerohemoragică, parazitozele intestinale hepatita cronica, sindromul dispeptic biliar, colecistita acuta, pancreatita ciroza hepatică, colica biliară.
8. Îngrijirea pacienților cu afecțiuni renale: glomerulonefrita acută și cronică, sindromul nefrotic, insuficiența renală acută și cronică, infecția urinară, pielonefrita acută și cronică, litiaza renală, - adenomul de prostată, cancerul de prostată, colica renală.
9. Îngrijirea pacienților cu afecțiuni chirurgicale:
9.1. Infecții chirurgicale acute și cronice: furunculul, hidrosadenita, abcesul cald.
9.2. Colecistita acută, apendicita, ocluziile intestinale, pancreatita, cancerul rectal, peritonita, herniile.
10. Îngrijirea pacienților cu traumatisme ale membrelor: entorse, luxații și fracturi
11. Îngrijirea pacienților cu boli de nutriție și metabolism: obezitatea, diabetul zaharat, denutriția, guta.
12. Îngrijiri în obstetrică: Sarcina normală - semne și simptome. Investigații paraclinice în sarcină. Supravegherea prenatală, pregătirea gravidei pentru naștere. Examenul gravidei la termen, pregătirea propriu - zisă pentru naștere, semnele declanșării; primele îngrijiri acordate nou născutului și lăuzei.
13. Îngrijiri specifice în pediatrie:
13.1. Afecțiuni respiratorii: bronhopneumonia, astm bronsic, amigdalite
13.2. Afecțiuni cardiovasculare: cardiopatii congenitale, pericardita, insuficiența cardiacă, colaps vascular
13.3. Afecțiuni digestive și glandele anexe: B.D.A., gastroenterita acută, sindromul dureros abdominal, parazitoze intestinale, hepatite
13.4. Afecțiuni urinare: infecții ale tractului urinar, I.R.A., glomerulonefrita
13.5. Afecțiuni ale SNC: convulsii, epilepsie
13.6. Afecțiuni ale sângelui: anemii, leucemii, sindroame hemoragice, anemii
13.7. Boli de nutriție: diabet zaharat
14. Conduita în urgențe medico-chirurgicale (stop cardiorespirator, insuficiența respiratorie, șocul, come, AVC, intoxicații): suport vital de bază (degajarea victimei, eliberarea căilor respiratorii superioare, ventilație, ventilație pe mască, intubați masaj cardiac extern), poziția de siguranță, manevra Heimlich, abord venos periferic, central, administrare medicație, oxigen, îngrijire plăgi, recoltări produse biologice, oprirea unei hemoragii, hemostază chirurgicală provizorie, drenaj pleural, sondă gastrică, măsuri de prim ajutor în caz de politraumatisme, arsuri grave, degerături, submersie, spânzurare, electrocutare.
15. Îngrijirea la domiciliu a bolnavilor cronici și în stadiu terminal.
16. Deontologie și etică profesională:: principii etice, drepturi și libertăți.
17. Protecție și securitate în muncă.
Bibliografie
*Font 9*
1
American Nurses
Association
Codul pentru nurse
1985
2
Ancar V.
Obstetrica
Editura Național 1998
3
Angelescu N.
Patologie și nursing chirurgical
Editura Medicală,
București, 1998
4
Baltă G.,
Îngrijirea bolnavului. Tehnici
generale de îngrijire
Ed. Didactică și
Pedagogica, București,
1990
5
Baltă G.,
Îngrijirea bolnavului. Tehnici
speciale de îngrijire
Ed. Didactică și
Pedagogica, București,
1990
6
Borundel C.,
Manual de medicină internă pentru
cadre medii
Editura ALL, București,
1995
7
Chițimia E.,
Puericultură și pediatrie
Ed. Info Team 1997
8
Chiru F.,
Îngrijirea omului sănătos și a
omului bolnav
Editura CISON,
București, 2001
9
Chiru F., Simion, C.
Marcean și E. Iancu
Urgențe medicale
Editura RCR Print 2003
10
Daschievici S. ș.a.
Chirurgie - manual pentru cadre
medii și școli sanitare postliceale
Editura Medicală,
București, 1999
11
Dașchievici S.,
Mihăilescu M.
Chirurgie - manual pentru cadre
medii și școli postliceale
Editura Medicală,
București, 2007
12
Dutescu B.,
Etos în medicina
Editura Medicală,
București, 1979
13
Fry,. Sara, T
Etica în practica nursingului
CN, 1994
14
Geormănenu N.
Manual Puericultură și pediatrie
Ed Didactică și
pedagogică București
1995
15
Lemon
Materiale de educație în nursing,
OMS-Regional Office for Europe,
Copenhaga, 1996
16
Marcean C., B. Predoi
Nursing - vol. I
Editura Protip, București,
2002
17
Marcean C., E. Ciofu
Nursing - vol. II
Editura Protip, București,
2002
18
Marcean C., E. Iancu
Nursing - vol. IV
Editura Protip, București,
2003
19
Mincu M.
Manual de medicină internă pentru
cadre medii
Editura Carol Davila,
2003
20
Miron A.
Etica aplicată
Editura Alternative, 1995
21
Mozeș C.
Tehnica îngrijirii bolnavului
Editura Medicală,
București, 2000
22
Nicolau S.
Bioetica Manual pentru
invățământul
universitar și preuniversitar de
specialitate
Editura Universul
București, 1998
23
Nițescu V.,
Obstetrică și ginecologie
Ed. Didactică și
Pedagogica, București,
2002
24
Nițescu V.,
Obstetrică și ginecologie - manual
Ed. Didactică și
Pedagogica, București,
1995
25
Scripcaru Gh, Ciornea T.
Deontologie medicală
Editura medicală, 1979
26
Titircă L.
Urgențele medico - chirurgicale.
Sinteze
Editura Medicală,
București, 1998
27
Titircă L.
Îngrijiri speciale acordate
pacienților de către asistenții
medicali
Editura Viața Medicală
Românească, București,
2003
28
Titircă L.
Breviar de explorări funcționale
Ed. Viața Medicală 2005
29
***
Planuri-cadru, Planuri de învățământ, Programe
școlare, Standarde de Pregătire Profesională în
vigoare
Autori:
1. ROMIȚA ȚIGLEA LUPAȘCU - prof. dr. ing., Școala "Nicu Albu" Piatra Neamț
2. LILIANA RENATE BRAN - prof. dr., Școala Postliceală Sanitară Arad
3. ECATERINA GOGEL - maistru instructor, Liceul Teoretic "Ion Cantacuzino" Pitești
CONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE
VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR
PROGRAMA PENTRU DISCIPLINA BIOLOGIE
- București -
2010
NOTĂ DE PREZENTARE
Biologia reprezintă o disciplină de sine stătătoare, care aparține ariei curriculare "Matematică și Științe ale Naturii". Studiul biologiei în învățământul preuniversitar vizează:
● receptarea informațiilor despre lumea vie;
● explorarea sistemelor biologice;
● utilizarea și construirea de modele și algoritmi în scopul demonstrării principiilor lumii vii;
● comunicarea orală și scrisă utilizând corect terminologia specifică biologiei;
● transferarea și integrarea cunoștințelor și metodelor de lucru specifice biologiei în contexte noi.
Prezenta programă se adresează absolvenților învățământului superior de specialitate care doresc să participe la concursul pentru ocuparea posturilor/catedrelor vacante din învățământul preuniversitar.
Programa este elaborată în acord cu programele școlare în vigoare din învățământul preuniversitar pentru disciplina biologie și cu programele pentru evaluările și examenele naționale. Competențele și conținuturile din programă sunt proiectate în conformitate cu abordarea curriculară sistemică în realizarea activităților didactice și cu profilul absolventului de învățământ superior, care urmează să fie încadrat în învățământul preuniversitar.
Prin programa de concurs se urmărește:
● cunoașterea conținuturilor științifice fundamentale și a tendințelor în evoluția biologiei;
● aplicarea noilor direcții ale biologiei, ale didacticii generale și ale metodicii predării-învățării biologiei;
● probarea capacităților necesare pentru proiectarea, realizarea și evaluarea activităților didactice pentru disciplina biologie;
● demonstrarea abilităților de comunicare, empatice și de cooperare necesare realizării actului educațional.
COMPETENȚE
Programa de concurs definește un număr de competențe pe care cadrul didactic trebuie să le dovedească în procesul de predare-învățare-evaluare la disciplina biologie. Aceste competențe se dezvoltată pe tot parcursul activității profesionale, printr-un efort conștient.
Competențele vizate, care vor fi evaluate prin concursul de ocupare a posturilor/catedrelor vacante din învățământul preuniversitar, sunt următoarele:
● aplicarea principiilor didacticii generale și de specialitate;
● cunoașterea și utilizarea conținuturilor științifice ale disciplinelor biologice;
● aplicarea cunoștințelor de metodica predării disciplinei;
● utilizarea competentă a documentelor școlare reglatoare;
● construirea demersurilor didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi;
● proiectarea și realizarea demersului didactic trans-, inter- și multidisciplinar;
● proiectarea și realizarea evaluării competențelor dobândite de elevi;
● adecvarea procesului instructiv-educativ la particularitățile de vârstă și individuale ale elevilor;
● construirea unui climat educativ interactiv, de cooperare, stimulativ, cu scopul creșterii eficienței activităților didactice.
TEMATICA ȘTIINȚIFICĂ
I. Sistematică:
1. Diversitatea lumii vii: clasificarea și caracterizarea generală a celor cinci regnuri: mediul și modul de viață, morfologia, tipul de locomoție, de nutriție, de respirație, de reproducere (fără cicluri evolutive), importanța și exemple reprezentative. Caracterizarea generală este obligatorie pentru unitățile sistematice: regn, încrengătură, clasă.
II. Citologie:
1. Celula procariotă și eucariotă
2. Diviziunea celulară (diviziunea directă; diviziunea cariochinetică - mitoza, meioza)
III. Histologie:
1. Țesuturile vegetale și animale
IV. Biologie vegetală și animală:
1. Segmentul receptor al analizatorilor la vertebrate
2. Sisteme de organe implicate în realizarea funcțiilor de nutriție la vertebrate
3. Nutriția autotrofă și heterotrofă
4. Respirația anaerobă și aerobă
5. Reproducerea la gimnosperme și angiosperme
V. Anatomia și fiziologia omului:
1. Sistemul nervos somatic și vegetativ
2. Sistemul endocrin
3. Mediul intern și circulația sângelui
4. Reproducerea la om și educația sexuală (contracepția, boli cu transmitere sexuală, particularități morfofuncționale și comportamentale ale pubertății și adolescenței)
VI. Genetică:
1. Organizarea genomului la procariote și eucariote
2. Funcțiile materialului genetic (replicație, transcriere, traducere)
3. Cariotipul uman normal și patologic
4. Domenii de aplicabilitate și considerații bioetice în genetica umană: sfaturile genetice, diagnosticul prenatal, fertilizarea în vitro, clonarea terapeutică, terapia genică etc.)
VII. Ecologie
1. Caracteristicile ecosistemelor antropizate: particularități ale biotopului și biocenozei; relații interspecifice în ecosistemele antropizate.
Bibliografie obligatorie pentru tematica științifică
--------
*** Manualele școlare alternative, conform Catalogului manualelor școlare valabile în învățământului preuniversitar (lista la adresa: www.edu.ro)
1. Barna, A., Pop, I., Suporturi pentru pregătirea examenului de definitivare în învățământ, Editura Albastră, Cluj-Napoca, 2002
2. Barna A., Pop, I., Suporturi pentru pregătirea examenului de gradul didactic II - Editura Albastră, Cluj-Napoca, 2002
3. Boldor, O., Trifu, M., Răianu O., Fiziologia plantelor, EDP, București, 1981
4. Botnariuc, N., Vădineanu, A., Ecologie, EDP, București, 1982
5. Ceuca, T.,Valenciu, N., Popescu, A. - Zoologia vertebratelor, EDP, București, 1983
6. Coman, N., Genetică I-II, Editura UBB, Cluj-Napoca, 1996
7. Deliu, C., Morfologia și anatomia plantelor, Editura Presa Universitară Clujeană, 1999
8. Gavrilă, L., Genetică I-II, Editura Universității București, 1986, 1987
9. Grințescu, I., Andrei, M., Rădulescu-Mitroiu, N., Botanică, Editura ș01╜științifică și enciclopedică, București, 1985
10. Hefco, V. P., Fiziologia animalelor și a omului, EDP, București, 1997
11. Manolache, V., Zărnescu, O., Citologie, histologie animală, Editura Universității București, 1993
12. Mișcalencu, D., Mailat, F., Anatomia comparată a vertebratelor, EDP, București, 1982
13. Nicolau, S., Bioetica, Editura Universul, 1998
14. Polescu, L., Atanasiu, L., Fotosinteza sau cum transformă plantele lumina soarelui, Editura Albatros, 1988
15. Pop, I., Lungu, L., Hodișan, I., Cristurean, I., Mititelu, D., Mihai, Gh.- Botanică sistematică, EDP, București, 1983
16. Strungaru, Gr., Pop, M., Hefco V., Fiziologie animală, EDP, București, 1983
17. Șerbănescu-Jitariu, G., Toma, C., Morfologia și anatomia plantelor, EDP, București, 1980
18. Raicu, P., Genetica generală și umană, Editura Humanitas, București, 1997
19. Toma, C., Niță, M., Celula vegetală, Editura Universității "Al. I. Cuza", Iași, 1995
20. Tomescu, N., Popa, V., Zoologia nevertebratelor, Editura UBB, Cluj-Napoca, 2000
21. Voica, C., Fiziologie vegetală, Editura Universității București, 1982, 1983
22. Zachiu, M., Solomon, L., Năstăsescu, M., Suciu, M., Pisică, C., Tomescu, N.- Zoologia nevertebratelor, EDP, București, 1983
23. Zarnea, Gh., Tratat de microbiologie vol. IV, Editura Academiei Române, 1990
TEMATICA PENTRU METODICA PREDĂRII BIOLOGIEI
I. Proiectarea, organizarea și desfășurarea activității didactice la biologie în concordanță cu curriculumul național
1. Componentele curriculumului școlar: plan-cadru, programă școlară, programe pentru examenele și evaluările naționale, manuale școlare
2. Planificarea calendaristică, proiectarea unității de învățare, proiectul de lecție
3. Proiectarea și aplicarea CDȘ la biologie
II. Strategii didactice utilizate în procesul de predare-învățare-evaluare la biologie
1. Metode didactice utilizate în predarea biologiei
2. Forme de organizare a activității didactice
III. Integrarea mijloacelor de învățământ în procesul de predare - învățare - evaluare la biologie
IV. Evaluarea randamentului școlar în concordanță cu obiectivele curriculare
1. Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învățământ
2. Obiectivele și funcțiile evaluării școlare
3. Strategii de evaluare a randamentului școlar
4. Instrumente clasice și moderne de evaluare
5. Modalități de elaborare a probelor de evaluare
V. Abordarea intra-, inter- și transdisciplinară a conținuturilor la lecțiile de biologie
Bibliografie obligatorie pentru metodica predării biologiei
---------
*** Ghid metodologic, Aria curriculară matematică și științe - liceu, MEC, CNC, Editura Aramis Print, București, 2002
*** Ghid metodologic de aplicare a programei de biologie - învățământ obligatoriu, MEC, CNC, Editura Aramis Print, București, 2002
*** Ghid de evaluare și examinare - biologie, SNEE, Editura Aramis, București, 2001
*** Planurile-cadru și programele școlare în vigoare (lista la adresa www.edu.ro)
1. Barna, A., Pop, I., Suporturi pentru pregătirea examenului de definitivare în învățământ, Editura Albastră, Cluj-Napoca, 2002
2. Cerghit, I., Neacșu, I., Negreț, I., Pânișoară, I.O., Potolea, D., Prelegeri pedagogice, Editura Polirom, Iași, 2001
3. Cerghit, I., Sisteme de instruire alternative și complementare, Editura Polirom, Iași, 2008
4. Costică, N., Metodica predării biologiei, Editura Graphys, Iași, 2008
5. Cucoș, C., Pedagogie generală, Editura Polirom, Iași, 2000
6. Cucoș, C., Teoria și metodologia evaluării, Editura Polirom, București, 2008
7. Ion, I., Leu, U., M., Metodica predării-învățării biologiei, Editura Corson, Iași, 2004
8. Ionescu, M., Demersuri creative în predare și învățare, Editura PUC, Cluj, 2000
9. Iucu, R., Managementul și gestiunea clasei de elevi, Editura Polirom, Iași 2000
10. Lazăr, V., Căprărin, D., Metode didactice utilizate în predarea biologiei, Editura Arves, Craiova, 2008
11. Nicola, I., Tratat de pedagogie școlară, Editura Aramis, București, 2000
12. Oprea, C., L., Strategii didactice interactive, EDP, București, 2007
13. Radu, I., T., Evaluarea în procesul didactic, ediția a IV-a, EDP, București, 2008
14. Stoica, A., Evaluarea progresului școlar. De la teorie la practică, Editura Humanitas Educațional, București, 2003
15. Stoica, A. (coord.), Evaluarea curentă și examenele, Ghid pentru profesori, Editura Prognosis, București, 2001
16. Ureche, C., Ciucu, C., Metodica predării biologiei, Editura Fedax, Focșani, 2003
Grupul de lucru:
Nr.
crt.
Numele și prenumele
Funcția
Instituția
1.
Traian Șăitan
Inspector general
M.E.C.T.S.
2.
Steluța Paraschiv
Consilier superior
C.N.E.E.
3.
Mariana Grosu
Profesor gr. I
C.N. "Sfântul Sava", București
4.
Marinela Roșescu
Profesor dr.
I.S.J. Argeș
5.
Cristian Gurzu
Profesor dr.
C.N. "Nicolae Bălcescu", Brăila
CONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE
VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR
PROGRAMĂ PENTRU DISCIPLINA CHIMIE
- București -
2010
Notă de prezentare
Prezentul document conține programa de Chimie pentru Concursul pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învățământul preuniversitar.
Programa se adresează absolvenților cu diplomă de licență/master care pot fi încadrați ca profesori de chimie, atât în învățământul gimnazial cât și în cel liceal, conform Centralizatorului privind disciplinele de învățământ, domeniile, specializările valabile pentru încadrarea personalului didactic din învățământul preuniversitar. Programa pentru concurs este elaborată luând în considerare și programele școlare în vigoare din învățământul preuniversitar pentru disciplina Chimie. Aspectele fundamentale vizate sunt în concordanță cu profilul absolventului de învățământ superior, care urmează să fie încadrat în învățământul preuniversitar:
● Cunoașterea conținuturilor științifice fundamentale și a conexiunilor pe care disciplina le are cu alte discipline studiate în învățământul preuniversitar.
● Aplicarea noilor direcții ale didacticii generale, respectiv ale didacticii predării chimiei.
● Probarea competențelor de proiectare, realizare, evaluare și autoevaluare a activității didactice.
● Demonstrarea competențelor de comunicare în limbaj general și în limbaj specific chimiei.
● Probarea competențelor de relaționare necesare realizării actului educațional.
Competențele și conținuturile din programă sunt proiectate în conformitate cu abordarea curriculară sistemică în realizarea activităților didactice. Programa pentru concurs conține:
● teme de specialitate: chimie generală și anorganică, chimie organică;
● teme de didactica disciplinei.
Prin tematica programei pentru concursul de ocupare a posturilor vacante din învățământul preuniversitar se urmărește evaluarea competențelor de specialitate și metodice ale candidaților.
Tematica de specialitate cuprinde teme din programa învățământului universitar deoarece se pleacă de la premisa că profesorul din învățământul preuniversitar trebuie să demonstreze o cunoaștere mai vastă decât cea referitoare la conținuturile programelor școlare.
Temele de didactică a disciplinei urmăresc, în special, aplicațiile didacticii generale în proiectarea, realizarea și evaluarea activităților specifice procesului de predare/învățare/ evaluare la chimie.
COMPETENȚELE CADRULUI DIDACTIC DE SPECIALITATE
Competențele cadrului didactic vizate pentru Concursul pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învățământul preuniversitar la disciplina Chimie, competențe pe care profesorul trebuie să și le dezvolte și să le probeze pe parcursul activității didactice sunt:
1. Înțelegerea conceptelor, principiilor, teoriilor fundamentale ale chimiei și demonstrarea rigorii intelectuale a propriei cunoașteri științifice.
2. Manifestarea unei conduite autoreflexive asupra nivelului și stadiului pregătirii profesionale în raport cu exigențele formulate pentru cariera didactică.
3. Proiectarea demersului didactic la disciplina chimie cu realizarea conexiunilor trans-, inter- sau multidisciplinare.
4. Adecvarea strategiilor didactice la conținuturile specifice pentru a construi demersuri didactice interactive, stimulative, de cooperare, în scopul creșterii eficienței rezultatelor activității didactice.
5. Selectarea conținuturilor din programa școlară pentru a forma/dezvolta competențe la elevi.
6. Manifestarea creativității prin adaptarea demersurilor didactice la particularitățile de vârstă/la specificul dezvoltării intelectuale a elevilor.
7. Abordarea competențelor în concordanță cu conținuturile adecvate, prin intermediul unor activități de învățare specifice și evaluabile cu ajutorul unor instrumente de evaluare potrivite.
8. Valorificarea rezultatelor evaluării în scopul optimizării procesului instructiv-educativ.
CHIMIE GENERALĂ ȘI ANORGANICĂ
1. Structura atomului. Semnificația funcției de undă. Numere cuantice. Izotopii și utilizările lor.
2. Tabelul periodic. Legea periodicității. Relația dintre proprietățile elementelor și locul ocupat în tabelul periodic.
3. Tipuri de legături chimice. Rețele cristaline.
3.1. Legătura ionică. Rețele ionice. Energia de rețea. Ciclul Haber-Born. Proprietăți fizice ale solidelor ionice.
3.2. Legătura covalentă. Modelul legăturii prin perechi de electroni. Structuri Lewis. Modelul repulsiilor perechilor de electroni (VSEPR). Delocalizarea electronilor. Conceptul de rezonanță. Hibridizare sp3, sp2, sp. Metoda orbitalilor moleculari - aplicații: H2, N2, O2, CO, HF. Caracteristicile legăturii covalente: ordin de legătură, lungimea legăturii, energie de legătură, polaritatea legăturii. Rețele atomice: diamant, grafit.
4. Forțe intermoleculare. Rețele moleculare. Proprietăți fizice.
5. Soluții. Proprietățile soluțiilor. Concentrația soluțiilor; aplicații.
6. Echilibrul chimic. Legea acțiunii maselor. Constante de echilibru: Kc, Kp, Kx. Factorii care influențează deplasarea echilibrului chimic. Echilibre în sisteme omogene gazoase și lichide. Echilibre în sisteme eterogene.
7. Reacții cu transfer de electroni. Potențial de electrod. Potențial redox standard. Relația lui Nernst. Pile electrice: acumulatorul cu plumb, pila Leclanche. Electroliza - metodă de obținere a substanțelor simple și compuse. Legile electrolizei - aplicații. Coroziunea.
8. Reacții cu transfer de protoni. Teoria protolitică a acizilor și bazelor; Ka, Kb, pKa, pKb. Produsul ionic al apei și pH- ul soluțiilor. Reacția de neutralizare. Curbe de titrare pentru acizi și baze: acid tare cu bază tare, acid tare cu bază slabă, acid slab cu bază tare. Hidroliza sărurilor. Constanta de hidroliză.
9. Reacții cu formare de precipitat. Solubilitate. Produs de solubilitate.
10. Reacții cu formare de combinații complexe. Numere de coordinare (2,4,6) și geometrii de coordinare. Izomeria complecșilor metalici (izomeria de hidratare, izomeria de coordinare, izomeria de ionizare, izomeria de legătură, izomeria geometrică). Legea Lambert-Beer (forma liniară).
11. Noțiuni generale de termodinamică chimică: energie internă, entalpie, entropie, energie liberă Gibbs. Legile termochimiei. Aplicații.
12. Noțiuni generale de cinetică chimică: viteza de reacție, ordine de reacție. Factorii care influențează viteza de reacție. Cinetica reacțiilor simple (n = 0, 1, 2). Timp de înjumătățire.
13. Metode generale de obținere a metalelor. Stări de oxidare ale metalelor s, p, d. Variația stabilității în grupe. Proprietățile fizice și chimice generale ale metalelor. Proprietățile fizice și chimice generale ale aliajelor.
14. Metalele alcaline - caracterizare generală, obținere, proprietăți fizice și chimice. Compuși ai metalelor alcaline: compuși cu oxigen, halogenuri, hidruri, hidroxizi, azotați, carbonați - obținere, proprietăți, utilizări.
15. Aluminiul - obținere, proprietăți și utilizări. Compuși ai aluminiului: AlCl3, Al(OH)3, Al2O3 - structură, proprietăți.
16. Cuprul - obținere, proprietăți și utilizări.
17. Fierul - obținere, proprietăți, utilizări.
18. Azotul - proprietăți, utilizări. Oxiacizii azotului. Amoniacul, săruri de amoniu - obținere, proprietăți, utilizări.
19. Oxigenul - stare naturală, alotropie. Apa, apa oxigenată - proprietăți, utilizări.
20. Sulful - stare naturală, alotropie. Oxizi ai sulfului (SO2, SO3), acidul sulfuric - obținere, proprietăți, utilizări.
21. Halogenii - caracterizare generală, obținere, proprietăți fizice și chimice. Hidracizi halogenați: obținere. Cloruri, oxoacizii clorului - obținere, proprietăți, utilizări.
22. Poluarea apei, aerului și solului cu agenți anorganici: CO, CO2, oxizi ai azotului, azotiți, azotați și săruri de amoniu, oxizi ai sulfului, metale grele.
BIBLIOGRAFIE - CHIMIE GENERALĂ ȘI ANORGANICĂ
1. Atkins W. P., Exerciții și probleme rezolvate de chimie fizică, Editura Tehnică, București, 2008.
2. Atkins W. P., J. D. Paula, Chimie fizică, Editura Agir, București, 2005.
3. Brezeanu M., Cristurean E., Antoniu A., Marinescu D., Andruh M., Chimia metalelor, Editura Academiei Române, București, 1990.
4. Guran C., Bicher M., Berger D., Introducere în chimia anorganică, Probleme fundamentale, Editura Tehnică, București, 1997.
5. Haiduc I. (coordonator), Chimia anorganică pentru perfecționarea profesorilor, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1983.
6. Murgulescu I. G., Vîlcu R., Introducere în chimie fizică, vol. 3, Termodinamica chimică, Editura Academiei, București, 1982.
7. Nenițescu C. D., Chimie generală, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1979.
8. Niac G., Nașcu H., Chimia ecologică, Editura Dacia, Cluj, 1998.
9. Shriver D. T., Atkins P. W., Langford C. H., Tratat de chimie anorganică, Editura Tehnică, București, 1996.
10. Vlădescu L., Echilibre omogene în chimia analitică, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2003.
CHIMIE ORGANICĂ
1. Legături chimice în compușii organici. Hibridizare: C, N, O.
2. Efecte electronice în structurile organice. Efecte inductive. Efecte electromere. Conjugarea. Aromaticitatea.
3. Determinarea structurii substanțelor organice prin metode fizice (IR, RMN, MS).
4. Izomeria compușilor organici. Stereochimia compușilor organici. Convenții: E-Z, R-S, D-L.
5. Tipuri de reacții în chimia organică. Disocierea legăturilor chimice. Reactanți și substraturi: SR, SE, SN1, SN2, SN în seria aromatică, AR, AE, AN, E1.
6. Formulele structurilor chimice organice. Nomenclatura structurilor organice: IUPAC și denumiri uzuale.
7. Hidrocarburi saturate: surse naturale și metode de obținere, proprietăți fizice și chimice, utilizări. Acțiune biologică.
8. Hidrocarburi nesaturate: metode de obținere, proprietăți fizice și chimice, utilizări.
9. Hidrocarburi aromatice: surse naturale și metode de obținere, proprietăți fizice și chimice, utilizări. Acțiune biologică.
10. Compuși halogenați: obținere, proprietăți fizice și chimice, utilizări. Acțiune biologică.
11. Compuși hidroxilici: obținere, proprietăți fizice și chimice, utilizări. Acțiune biologică.
12. Compuși organici cu azot (amine, nitroderivați): obținere, proprietăți fizice și chimice, utilizări. Acțiune biologică.
13. Compuși carbonilici: obținere, proprietăți fizice și chimice, utilizări. Acțiune biologică.
14. Compuși carboxilici: obținere, proprietăți fizice și chimice, utilizări. Acțiune biologică.
15. Derivați funcționali ai acizilor organici. Esteri, amide, nitrili, cloruri acide, anhidride acide: metode de obținere, proprietăți fizice și chimice, utilizări. Acțiune biologică.
16. Aminoacizi, peptide și proteine: clasificare, proprietăți fizice și chimice, reacții de identificare. Acțiune și importanță biologică.
17. Zaharide. Monozaharide: Glucoza și fructoza: proprietăți fizice și chimice, utilizări. Acțiune și importanță biologică.
18. Dizaharide: maltoza, celobioza, zaharoza: proprietăți fizice și chimice, utilizări. Acțiune și importanță biologică.
19. Polizaharide: amidon, celuloza, glicogen - proprietăți fizice și chimice, utilizări. Acțiune și importanță biologică.
20. Grăsimi. Proprietăți fizice și chimice, utilizări. Acțiune și importanță biologică.
21. Compuși organici cu importanță practică.
22. Săpunuri și detergenți. Clasificare. Sinteză. Mod de acțiune.
23. Medicamente, vitamine. (acidul salicilic și derivați ai săi, p-aminofenolul și derivați ai săi, acidul p-aminobenzoic și derivați ai săi, sulfamide, peniciline; vitamina A, vitamina C). Structură. Sinteză.
24. Antidăunători. (compuși halogenați, acidul crizantemic și derivați ai săi, derivați ai acidului fenoxiacetic). Structură. Sinteză.
25. Coloranți. (coloranți naturali: licopina, indigo). Grupe cromofore.
26. Polimeri naturali, artificiali și sintetici. Clasificare, sinteză: polimerizare, copolimerizare, policondensare. Utilizări.
27. Combustibili. Metanul. Butanul. Benzine, motorine. Biocombustibili. Cifra octanică, cifra cetanică, căldură de combustie.
BIBLIOGRAFIE - CHIMIE ORGANICĂ
1. *** Organicum, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1982.
2. Avram M., Chimie Organică (vol. I și II), Editura Academiei, București, 1983/Editura Zecasin, București, 1994.
3. Balaban A., Bănciu M., Pogany I., Aplicații ale metodelor fizice în chimia organică, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1983.
4. Cercasov C., Baciu I., Ciobanu A., Nicolae A., Popa E., Zăvoianu D., Popovici D., Chimie organică pentru perfecționarea profesorilor (vol. I și II), Editura Universității, București, 2001- 2002.
5. Hendrickson J., Cram D., Hammond G., Chimie organică, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1976.
6. Hubca Gh., Lupu A., Cociașu A., Biocombustibili: Biodiesel, Bioetanol, Sun-Diesel, Editura Matrix, București, 2008.
7. Iovu M., Chimie organică, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1999.
8. Nenițescu C. D., Chimie organică (vol.I, II), Editura Didactică și Pedagogică, București, 1980.
9. Roșca S., Introducere în chimia organică. Bazele teoretice ale chimiei organice, Editura Fast - Print, București, 1997.
10. Schiketanz I., Badea F., Chimia organică prin probleme, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1989.
DIDACTICA DISCIPLINEI CHIMIE
1. Curriculum-ul național - structură.
1.1. Curriculum școlar. Componentele curriculum-ului școlar: curriculum național, planuri cadru, arii curriculare, trunchi comun, discipline, module, programe școlare, manuale școlare, auxiliare curriculare.
1.2. Conținutul învățământului: caracteristici, surse, factori și criterii care determină conținutul învățământului cu aplicații la disciplina chimie. Programele școlare de chimie.
2. Proiectarea și organizarea activității de predare/învățare la disciplina chimie.
2.1. Corelarea componentelor structurale ale programei școlare: competențe generale - competențe specifice - conținuturi - activități de învățare.
2.2. Proiectarea activității didactice: planificare calendaristică, proiectarea unității de învățare, proiectarea de activități de învățare intra-, inter- și transdisciplinare. Exemplificări.
2.3. Activități de învățare și rolul lor în scopul formării și dezvoltării competențelor la elevi.
2.3.1. Activități de învățare centrate pe modelare. Exemplificări.
2.3.2. Activități de învățare centrate pe experimentul de laborator. Exemplificări.
2.3.3. Activități de învățare centrate pe rezolvarea de probleme. Exemplificări.
2.3.4. Activități de învățare centrate pe algoritmizare. Exemplificări.
2.3.5. Activități de învățare centrate pe investigație. Exemplificări.
2.4. Proiectarea curriculum-ului la decizia școlii de tipul: aprofundare/extindere/opțional ca disciplină nouă.
3. Proiectarea activității de evaluare la disciplina chimie.
3.1. Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învățământ: obiective, funcții, tipuri de evaluare, caracterizare.
3.2. Metode și instrumente de evaluare: tradiționale și complementare (tipuri și caracterizare); calitățile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate și aplicabilitate.
3.3. Tipologia itemilor: definiție, clasificări, caracteristici, domenii de utilizare, reguli de proiectare, modalități de evaluare și de notare.
3.4. Probe de evaluare predictivă, formativă și sumativă. Matricea de evaluare. Exemplificări la disciplina chimie.
4. Mijloace și materiale didactice. Modalități de integrare a acestora în lecția de chimie.
4.1. Funcțiile didactice ale mijloacelor de învățământ.
4.2. Tipuri de mijloace de învățământ și caracteristicile lor.
BIBLIOGRAFIE - DIDACTICA DISCIPLINEI CHIMIE
1. *** Curriculum Național pentru clasele VII-XII.
2. *** Ghid de evaluare la chimie, Ministerul Educației Naționale, București, 1999.
3. *** Ghid metodologic-Aria curriculară matematică și științe-liceu, Editura Aramis, 2002.
4. *** Manualele alternative de chimie pentru clasele VII-XII, cuprinse în Catalogul manualelor școlare valabile în învățământul preuniversitar, în anul școlar în care se susține concursul.
5. Cerghit I., Metode de învățământ, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1997.
6. Chiriac A., Isac D., Iagher R., Isacu M., Pitulice L., Formare inițială și continuă la chimie, Editura Mirton, Timișoara, 2002.
7. Chiriac V., Isac D., Pitulice L., Dascălu D., Autoevaluarea prin experimente de chimie anorganică, Editura Mirton, Timișoara, 2002.
8. Ciomoș F., Bocoș M., Suporturi pentru predarea și învățarea chimiei, Editura Presa Universitară, Cluj, 2000.
9. Cozma D. G., Pui A., Elemente de didactica chimiei, Editura Spiru Haret, Iași 2003.
10. Fătu S., Didactica chimiei, Editura Corint, București, 2003.
11. Landsheere G., Evaluarea continuă a elevilor și examenele, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1975.
12. Naumescu A., Bocoș M., Didactica chimiei - de la teorie la practică, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2004.
13. Oprea C. L, Strategii didactice interactive, Editura Didactică și Pedagogică, R.A., București, 2007.
14. Stoica A., Evaluarea curentă și examenele. Ghid pentru profesori, Editura Pro-Gnosis, București, 2001.
15. Stoica A., Evaluarea progresului școlar. De la teorie la practică, Editura Humanitas Educațional, București, 2003.
16. Șunel V., Ciocoiu I., Rudică T., Bicu E., Metodica predării chimiei, Editura Marathon, Iași, 1997.
Autori:
DANIELA BOGDAN - inspector general, M.E.C.T.S.
MARIUS ANDRUH - profesor dr., Universitatea din București
ȘTEFAN TOMAS - conferențiar dr., Universitatea Politehnica București
ADRIAN BÎRZU - conferențiar dr., Universitatea A.I. Cuza, Iași
MARIA CRISTINA CONSTANTIN - consilier, C.N.E.E.
AURELIA MORARU - Colegiul Național "Andrei Șaguna", Brașov
LAVINIA MUREȘAN - Colegiul Național "A. Papiu-Ilarian", Tg. Mureș
CONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE
VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR
PROGRAMA PENTRU CHIMIE INDUSTRIALĂ
PROFESORI
- București -
2010
A. NOTĂ DE PREZENTARE
Programa pentru disciplinele TEHNOLOGICE se adresează absolvenților facultăților de profil și profesorilor care se prezintă la concursul pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante din învățământul preuniversitar. Conținutul și structura programei sunt elaborate pe baza standardului ocupațional "Profesor pentru învățământul gimnazial și pentru învățământul liceal", în așa fel încât să răspundă schimbărilor impuse de abordarea curriculară sistemică în realizarea procesului educațional.
Structura arborescentă și sistemul modular de organizare curriculară pentru învățământul tehnologic, solicită abordarea structurală a desfășurării procesului de învățământ.
Programa de concurs este elaborată în acord cu programele școlare în vigoare din învățământul preuniversitar pentru respectiva disciplină și cu programele pentru evaluările și examenele naționale. Aspectele fundamentale vizate prin prezenta programă operaționalizează profilul absolventului de învățământ superior, urmărind:
- cunoașterea de către profesor a conținuturilor știintifice și a principalelor tendințe în evoluția disciplinelor de pregătire profesională și a metodicii predării acestora;
- utilizarea competentă a documentelor școlare reglatoare;
- capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi;
- capacitatea de proiectare și realizare a demersului didactic intra-, trans-, inter-, și multidisciplinar, în concordanță cu standardele de pregatire profesională;
- capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi;
- demonstrarea abilităților de comunicare, empatice și de cooperare necesare realizării actului educațional.
Fiind date particularitățile disciplinelor tehnologice și rolul pe care acestea îl au asupra formării și maturizării profesionale a elevului, precum și asupra întregului climat educațional al școlii, profesorul trebuie să demonstreze că:
- înțelege conceptele centrale și metodele de investigație specifice disciplinelor pe care le predă;
- are capacitatea de a crea experiențe de învățare semnificative pentru elev;
- înțelege cum învață și cum se dezvoltă elevul și poate să ofere oportunități de învățare care sprijină dezvoltarea profesională a acestuia;
- înțelege că elevii sunt diferiți din punctul de vedere al felului în care învață și poate să ofere oportunități instructiv-educative adaptate la diferențele individuale de învățare;
- înțelege procesele de integrare curriculară și folosește o varietate de strategii didactice care încurajează dezvoltarea gândirii critice a elevului, capacitatea de rezolvare a problemelor și performanțele lui în utilizarea noilor tehnologii;
- are capacitatea de a alege și utiliza cele mai bune metode ce vizează motivația și comportamentul pentru a crea un mediu educațional care încurajează interacțiunea socială pozitivă, motivația intrinsecă și angajarea elevului în actul învățării, sprijinind astfel succesul școlar al acestuia;
- dezvoltă cunoașterea și utilizarea unor variate strategii de comunicare eficientă pentru a sprijini curiozitatea, colaborarea și interacțiunea elevilor în activitatea de învățare;
- planifică activitatea de predare-învățare pe baza obiectivelor și competențelor curriculare, a cunoașterii proceselor predării-învățării, a conținutului disciplinei, a abilităților elevilor și a diferențelor dintre elevi; modelează activitatea la clasă conform obiectivelor evaluării;
- înțelege și folosește o diversitate de strategii de evaluare pentru a aprecia și modifica activitățile didactice, asigurând continua dezvoltare intelectuală și socială a elevului;
- evaluează efectele opțiunilor și acțiunilor sale asupra elevilor, părinților, altor colegi (profesori) și modifică aceste acțiuni atunci când este necesar;
- caută în mod activ oportunități pentru perfecționarea sa profesională continuă;
- contribuie la stabilirea unor relații pozitive cu colegii, familiile elevilor și altor organizații existente în comunitatea în care trăiește, în așa fel încât să stimuleze angajarea acestora în sprijinirea activităților școlii;
- înțelege necesitatea de a asista elevii în orientarea lor către carieră și de a integra educația pentru carieră în activitatea didactică;
- înțelege aspectele de ordin legislativ ale activității sale, respectiv, drepturile legale ale elevului și părinților, precum și propriile sale drepturi și responsabilități;
- înțelege criteriile de evaluare a activității sale și are capacitatea de a le integra în conceperea și realizarea activității didactice.
B. COMPETENȚE SPECIFICE PROFESORULUI DE DISCIPLINE TEHNOLOGICE
Programa vizează, pe lângă conținuturile științifice și cele de metodică a disciplinelor, anumite competențe specifice profesorului de discipline Tehnologice, competențe pe care acesta trebuie să și le dezvolte și probeze pe parcursul desfășurării activității didactice. Într-o formulare sintetică, aceste competențe sunt:
- cunoașterea conținuturilor științifice ale disciplinelor, cunoștințe de metodica disciplinelor;
- cunoașterea și utilizarea principalelor documente școlare reglatoare: standarde de pregatire profesională, planuri-cadru, programe școlare, programe pentru examene naționale;
- capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi;
- capacitatea de proiectare și realizare a dezvoltărilor curriculare intra- și interdisciplinare;
- capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi;
- capacitatea de a adecva demersurile didactice la particularitățile de vârstă ale colectivului de elevi;
- capacitatea de a construi un climat educativ stimulativ și eficient.
C. TEMATICA PENTRU METODICA DISCIPLINELOR TEHNOLOGICE
TEME DE DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ
a. Proiectarea, organizarea și desfășurarea activității didactice
1. Componentele curriculumului școlar: curriculum național, planuri cadru, arii curriculare, trunchi comun, discipline, module, standarde de pregătire profesională, programe școlare, manuale școlare, auxiliare curriculare;
2. Proiectarea curriculumului în dezvoltare locală sau la decizia scolii de tipul: aprofundare/ extindere/opțional ca disciplină nouă;
2.1. Repere/condiționări în elaborarea CDS/CDL (resurse umane, materiale, context local, interesele elevilor);
2.2. Modalități de adecvare a unui CDS/CDL la grupuri țintă diferite;
2.3. Obiectivele predării - învățării - evaluării la disciplinele CDS/CDL din domeniul stiinței informării.
2.4. Obiective cadru, obiective de referință, competențe generale, competențe specifice, unități de competență și competențe.
2.5. Elaborarea obiectivelor operaționale;
3. Proiectarea activității didactice: planificare calendaristică, proiectarea unității de învățare, proiecte de lecție (pentru diferite tipuri de lecții), proiectarea de activități de învățare intra-, inter-, pluri și transdisciplinare.
b. Strategii didactice utilizate în procesul de instruire. Strategii și modalități de integrare în lecție a activităților cu caracter practic - aplicativ
1. Metode didactice specifice: clasificare, prezentare, caracterizare;
2. Utilizarea metodelor centrate pe elev, tehnicilor de învățare prin cooperare;
3. Forme de organizare a activității didactice: clasificare, caracterizare;
4. Mijloacele de învățământ și integrarea lor în procesul de predare-învățare-evaluare;
4.1. Funcțiile didactice ale mijloacelor de învățământ;
4.2. Tipuri de mijloace de învățământ și caracteristicile lor;
5. Selectarea metodelor optime în vederea formării gândirii critice și deprinderilor practice, formării gândirii tehnice și a dezvoltării simțului artistic/estetic;
6. Mediul de instruire: mediul relațional și mediul comunicațional. Utilizarea Tehnologiei informației și comunicării în construirea unor medii active de instruire;
7. Manifestarea unei conduite psihopedagogice inovative în plan profesional/social;
8. Evaluarea procesului instructiv-educativ, a progresului și a rezultatelor școlare. Valorizarea muncii elevului;
9. Adoptarea de strategii didactice care să permită utilizarea eficientă a mijloacelor și a auxiliarelor didactice în procesul instructiv- educativ.
c. Managementul clasei
1. Rolurile profesorului în facilitarea experiențelor care conduc la formarea autonomiei elevilor în învățare (organizator, participant, membru al unei echipe, persoană resursă, facilitator, intermediar, evaluator etc.);
2. Organizarea activităților: crearea unui climat favorabil învățării, folosirea resurselor adecvate; folosirea resurselor psihice ale profesorului și elevilor (capacități, cunoștințe, experiențe individuale sau colective); folosirea eficientă a timpului; forme de instruire (pe grupe, studiu individual, frontal etc.) și alternarea acestora în cadrul unei secvențe didactice; antrenarea persoanelor resursă din interiorul și din afara unității de învățământ în activitățile clasei; gestionarea situațiilor conflictuale.
d. Evaluarea rezultatelor scolare
1. Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învățământ: obiective, funcții, tipuri de evaluări, caracterizare;
2. Metode de evaluare: tradiționale și complementare (tipuri și caracterizare);
3. Calitățile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate și aplicabilitate;
4. Tipologia itemilor: definiție, clasificări, caracteristici, domenii de utilizare, reguli de proiectare, modalități de corectare și notare;
5. Construirea instrumentelor de evaluare
6. Erori de evaluare și modalități de minimizare a lor.
Bibliografie: DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ
*Font 8*
1
Cristea Sorin
Studii de pedagogie generală.
Editura Didactică și
pedagogică, București, 2004
2
Cristea Sorin
Fundamentele pedagogiei
Editura Polirom, Iași, 2010
3
Cucoș Constantin
Pedagogie generală
Editura Polirom, Iași 2006
4
Cucoș Constantin
Psihopedagogie pentru examenele de
definitivare și grade didactice
Editura Polirom Iași, 2009
5
Dragomir Mariana
Managementul activității didactice.
Eurodidact, Cluj-Napoca,
2003.
6
Ionescu M
Didactica modernă
Editura Dacia, Cluj, 1995.
7
Iucu Romiță
Managementul și gestiunea clasei de
elevi.
Editura Polirom, Iași, 2000
8
Iucu Romiță
Instruirea școlară
Editura Polirom, Iași, 2001
9
Neacșu Ion
Introducere în psihologia educației și a
dezvoltării
Editura Polirom, Iași, 2010
10
Neacșu Ion
Instruire și învățare
Editura Stiințifică, București,
1990.
11
Nicola I
Tratat de pedagogie școlară
Editura Aramis, București,
2000
12
Pânișoară Ovidiu
Comunicarea eficientă. Metode de
interacțiune eficientă
Editura Polirom Iași, 2003
13
Păun Emil
Școala: abordare sociopedagogică
Editura Polirom, Iași, 1999.
14
Stan Emil
Managementul clasei
Editura Aramis, colecția
Educația XXI, 2005
15
Evaluarea curentă și examenele: Ghid
pentru profesori.
București: ProGnosis, 2001
16
Pedagogie. Fundamentări teoretice și
demersuri aplicative
Editura Polirom, Iași, 2002
17
Curriculum național. Programe școlare
pentru disciplinele tehnologice
18
Planurile-cadru, standarde de pregatire
profesională
Competențe specifice
1. Cunoașterea și aprofundarea de către candidați a conținuturilor științifice de specialitate și metodice pentru disciplinele tehnologice;
2. Realizarea de conexiuni între conținuturile disciplinelor tehnologice și problemele de învățare specifice domeniului de pregătire;
3. Realizarea corelațiilor intra, inter și pluridisciplinare a conținuturilor;
4. Operarea cu standardele de pregătire profesională și programele școlare pentru proiectarea unui demers didactic adaptat nivelului de învățământ, calificării și specificului clasei;
5. Aplicarea adecvată a principiilor și metodelor specifice didacticii disciplinelor tehnologice;
6. Elaborarea, selectarea și aplicarea unor metode de evaluare adecvate obiectivelor sau competențelor vizate;
7. Proiectarea și/sau selectarea unor conținuturi pentru programele opționale sau curriculumul în dezvoltare locală de tipul aprofundare/extindere/opțional ca disciplină nouă;
8. Comunicarea eficientă cu partenerii în activitatea educațională;
9. Aplicarea unor forme de management al clasei în funcție de activitatea de învățare proiectată;
10. Transmiterea, în funcție de particularitățile de vârstă ale elevilor, a conținuturilor astfel încât să dezvolte structuri operatorii, afective și atitudinale;
11. Stimularea potențialului fiecărui elev și dezvoltarea creativității.
D. TEME DE SPECIALITATE
A. Procese tehnologice
1. Procese tehnologice: definire și clasificare.
2. Operații unitare: definire și clasificare.
3. Simbolizarea utilajelor din industria chimică.
4. Schema bloc a unui proces tehnologic.
5. Schema flux.
6. Elemente de calcul tehnic: bilanț de materiale, bilanț termic, randament, conversie.
B. Materii prime și materiale
1. Clasificarea materiilor prime și materialelor.
2. Apa în industria chimică
2.1. Duritatea apei (temporară, permanentă și totală).
2.2. Metode și instalații de dedurizare a apei.
2.3. Metode și instalații de demineralizare a apei cu schimbători de ioni.
3. Țițeiul.
3.1. Proprietăți fizice.
3.2. Prelucrarea primară a țițeiului: instalații de distilare atmosferică și în vid; caracterizarea produselor obținute.
C. Operații mecanice
1. Utilaje pentru efectuarea operațiilor mecanice (principiul constructiv și funcțional).
1.1. Mărunțirea materialelor solide - Concasorul cu fălci și moara cu bile.
1.2. Transportul materialelor solide - transportorul cu bandă.
1.2. Dozarea materialelor solide - dozatorul celular rotativ.
1.3. Clasarea: ciururi și site oscilante și vibratoare; clasarea pneumatică în curent orizontal.
2. Exploatarea și întreținerea utilajelor pentru efectuarea operațiilor mecanice: pornire, supraveghere, oprire; incidente funcționale (cauze și măsuri de remediere).
D. Operații hidrodinamice
1. Curgerea fluidelor.
1.1. Mărimi caracteristice fluidelor.
1.2. Regimuri de curgere.
1.3. Ecuația de continuitate.
1.4. Pierderea de presiune la curgerea fluidelor prin conducte.
2. Utilajele pentru transportul fluidelor (principiul constructiv și funcțional).
2.1. Utilaje pentru transportul lichidelor: parametrii pompelor, pompa cu piston cu simplu și dublu efect, pompa centrifugă.
2.2. Utilaje pentru transportul gazelor: compresorul cu piston cu simplu și dublu efect.
3. Separarea sistemelor eterogene.
3.1. Definirea și clasificarea sistemelor eterogene.
3.2. Utilaje pentru separarea sistemelor eterogene (principiul constructiv și funcțional): ciclonul și filtrul cu saci.
4. Exploatarea și întreținerea utilajelor pentru efectuarea operațiilor hidrodinamice: pornire, supraveghere, oprire; incidente funcționale (cauze și măsuri de remediere)
E. Operații de transfer termic
1. Metode de transmitere a căldurii: conducție, convecție și radiație.
2. Ecuația generală de transmitere a căldurii.
3. Transmiterea căldurii prin conducție: ecuația de transfer termic printr-un perete cu fețe paralele.
4. Aplicații numerice (determinarea Q, A).
5. Utilaje pentru transmiterea căldurii (principiul constructiv și funcțional): schimbătoare de căldură tubulare, evaporatorul cu tub central de cir culație și condensatorul barometric).
Exploatarea și întreținerea utilajelor pentru efectuarea operațiilor de transfer termic.
F. Operații de difuziune
1. Bazele transferului de masă (compoziția fazelor, echilibrul de fază, ecuația generală de transfer de masă, definirea proceselor; legea lui Dalton, legea lui Raoult).
2. Utilaje și instalații pentru efectuarea operațiilor de difuziune (principiul constructiv și funcțional).
2.1. Coloane cu talere și umplutură.
2.2. Uscătorul tip tunel.
3. Exploatarea și întreținerea utilajelor pentru efectuarea operațiilor de difuziune..
G. Termodinamică și cinetică chimică
1. Mărimi termodinamice: entalpie, entropie, căldură latentă de vaporizare și condensare.
2. Viteza de reacție: ecuația, factorii și modul în care aceștia o influențează.
3. Echilibrul chimic: principiul lui Le Châtelier.
H. Analiză volumetrică
1. Metode volumetrice de analiză bazate pe reacții de neutralizare.
1.1. Acidimetria: prepararea soluțiilor de HCl și determinarea factorului de corecție; dozări efectuate prin titrare cu soluții de HCl de concentrație și factor cunoscut.
1.2. Alcalimetria: prepararea soluțiilor de NaOH și determinarea factorului de corecție; dozări efectuate prin titrare cu soluții de NaOH de concentrație și factor cunoscut.
2. Metode volumetrice de analiză bazate pe reacții redox. Permanganometria: prepararea soluției de KMnO4 și determinarea factorului de corecție; dozări efectuate prin titrare cu soluții de KMnO4 de concentrație și factor cunoscut.
3. Aplicații numerice.
I. Analiză instrumentală
1. Clasificarea metodelor de analiză instrumentală.
2. Metode electrochimice de analiză - Conductometrie și pH-metrie.
2.1. Principiul metodelor de analiză.
2.2. Aparatura și modul de efectuare a determinărilor.
2.3. Calculul și interpretarea rezultatelor.
3. Metode optice de analiză - refractometria.
3.1. Principiul metodei de analiză.
3.2. Refractometrul Abbe: principiul de funcționare; modul de efectuare a determinărilor; calculul și interpretarea rezultatelor.
Bibliografie
1. Crăciun I., Hasci Z., Stan. C. "Operații și utilaje în industria chimică", manual cls. IX - X E.D.P. București 1981, 1995
2. Croitoru, V., ș.a. "Chimia analitică și analize tehnice", manual cls. IX-X, E.D.P. București, 1994
3. Mihăilescu A. F., Lupuțiu I., Bănățeanu I. "Exploatarea și întreținerea utilajelor și instalațiilor din industria chimică", manual cls. XI - XII, E.D.P - RA București 1995,
4. Nenițescu, C.D. "Chimie generală" E.D.P., București, 1972, 1979
5. Teodorescu, M., Tehnologia fabricării și prelucrării produselor chimice, manual cls. IX - X E.D.P. București 1995
6. Teodorescu M., Vlădescu L. "Tehnica măsurării mărimilor fizico-chimice și aparatură de laborator", manual cls. XI - XII E.D.P. București 1994
7. Vidrașcu Gh., "Tehnologia prelucrării țițeiului și petrochimiei", manual pentru licee cu profil chimie industriala clasa a XI-a, și școli profesionale, EDP Buc. 1982
8. *** Manuale școlare în vigoare aprobate de M.Ed. C.T.S.
Autori:
MAGDALENA ZAHARESCU, prof. grad did. I, Colegiul Tehnic "Costin D. Nenițescu", Pitești
MICHAELA FIERA, prof. grad did. I, Gr. Sc. "Oltchim", Râmnicu Vâlcea
MIRCEA VRANĂ, prof. gradul I, Colegiul Tehnic "Vasile Pârvan" Constanța
CONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE
VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR
PROGRAMA PENTRU CHIMIE INDUSTRIALĂ
MAIȘTRI INSTRUCTORI
- București -
2010
A. NOTĂ DE PREZENTARE
Programa pentru disciplinele TEHNOLOGICE se adresează absolvenților facultăților de profil și maiștrilor instructori care se prezintă la concursul pentru ocuparea posturilor didactice/ catedrelor vacante din învățământul preuniversitar. Conținutul și structura programei sunt elaborate în așa fel încât să răspundă schimbărilor impuse de abordarea curriculară sistemică în realizarea procesului educațional.
Structura arborescentă și sistemul modular de organizare curriculară pentru învățământul tehnologic, solicită abordarea structurală a desfășurării procesului de învățământ.
Programa de concurs este elaborată în acord cu programele școlare în vigoare din învățământul preuniversitar pentru respectiva disciplină și cu programele pentru evaluările și examenele naționale. Aspectele fundamentale vizate prin prezenta programă operaționalizează profilul maistrului instructor, urmărind:
- cunoașterea de către profesor a conținuturilor știintifice și a principalelor tendințe în evoluția disciplinelor de pregătire profesională și a metodicii predării acestora;
- utilizarea competentă a documentelor școlare reglatoare;
- capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi;
- capacitatea de proiectare și realizare a demersului didactic intra-, trans-, inter-, și multidisciplinar, în concordanță cu standardele de pregatire profesională;
- capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi;
- demonstrarea abilităților de comunicare, empatice și de cooperare necesare realizării actului educațional
Au fost urmărite formarea și structurarea competențelor pentru maiștri instructori, cu aplicare la specificul activităților de instruire practică. Pe lângă competențele specifice, în specialitate, sunt vizate competențele pentru îndeplinirea eficientă a unui rol social precum și competențele metodice.
Conținuturile programei urmăresc sporirea flexibilității, mobilității ocupaționale și creșterea gradului de adaptabilitate a maiștrilor instructori la evoluția tehnică, tehnologică și economică în domeniu.
Programa este orientată pe evaluarea calității concepției didactice și a modalităților concrete prin care maistrul instructor pune elevii în situații de învățare eficientă, menite să conducă la formarea competențelor prevăzute în standardele de pregătire profesională. Această orientare este cu atât mai necesară în prezent, când flexibilitatea programelor școlare solicită din partea cadrelor didactice efortul de a concepe procese și parcursuri didactice adaptate nivelului claselor de elevi cu care lucrează și finalităților învățământului tehnologic.
B. COMPETENȚE SPECIFICE
Programa vizează, pe lângă conținuturile științifice și cele de metodică a disciplinelor, anumite competențe specifice maistrului instructor pentru discipline Tehnologice, competențe pe care acesta trebuie să și le dezvolte și probeze pe parcursul desfășurării activității didactice.
- Cunoașterea și aprofundarea de către candidați a conținuturilor științifice și metodice de specialitate;
- Operarea cu standardele de pregătire profesională și programele școlare pentru proiectarea unui demers didactic adaptat nivelului de învățământ, calificării și specificului clasei;
- Realizarea corelațiilor intra, -inter și pluridisciplinare ale conținuturilor;
- Proiectarea activităților de instruire practică/pregătire practică în concordanță cu cerințele curriculumului și ale tehnologiei didactice moderne;
- Organizarea și coordonarea activității de instruire/pregătire practică în atelierul tehnologic școlar și la agenții economici în scopul formării și dezvoltării competențelor specifice;
- Selectarea și aplicarea metodelor de evaluare adecvate activității de instruire/pregătire practică;
- Comunicarea eficientă cu partenerii în activitatea educațională;
- Exploatarea utilajelor, instalațiilor și echipamentelor în condițiile respectării normelor de igienă, de securitate și sănătate în muncă, prevenirea situațiilor de urgență și protecția mediului înconjurător;
- Respectarea normelor de calitate pentru desfășurarea proceselor, obținerea produselor și oferirea serviciilor;
Programa vizează, pe lângă conținuturile științifice și cele de metodică a disciplinelor, anumite competențe specifice maistrului de discipline Tehnologice, competențe pe care acesta trebuie să le dezvolte și să le probeze pe parcursul desfășurării activității didactice. Într-o formulare sintetică, aceste competențe sunt:
- cunoașterea conținuturilor științifice ale disciplinelor, cunoștințe de metodica disciplinelor;
- cunoașterea și utilizarea principalelor documente școlare reglatoare: standarde de pregatire profesională, planuri-cadru, programe școlare, programe pentru examene naționale;
- capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi;
- capacitatea de proiectare și realizare a dezvoltărilor curriculare intra- și interdisciplinare;
- capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi;
- capacitatea de a adecva demersurile didactice la particularitățile de vârstă ale colectivului de elevi;
- capacitatea de a construi un climat educativ stimulativ și eficient.
C. TEMATICA PENTRU METODICA DISCIPLINELOR TEHNOLOGICE
TEME DE DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ
a. Proiectarea, organizarea și desfășurarea activității didactice
1. Componentele curriculumului școlar: curriculum național, planuri cadru, arii curriculare, trunchi comun, discipline, module, standarde de pregătire profesională, programe școlare, manuale școlare, auxiliare curriculare;
2. Proiectarea curriculumului în dezvoltare locală: aprofundare/extindere;
2.1. Repere/condiționări în elaborarea CDL (resurse umane, materiale, context local, interesele elevilor);
2.2. Modalități de adecvare a unui CDL la grupuri țintă diferite;
2.3. Obiectivele predării - învățării - evaluării la disciplinele CDL din domeniul stiinței informării. Obiective cadru, obiective de referință, competențe generale, competențe specifice, unități de competență și competențe. Elaborarea obiectivelor operaționale;
3. Proiectarea activității didactice: planificare calendaristică, proiectarea unității de învățare, proiecte de lecție (pentru diferite tipuri de lecții), proiectarea de activități de învățare intra-, inter-, pluri și transdisciplinare.
b. Strategii didactice utilizate în procesul de instruire. Strategii și modalități de integrare în lecție a activităților cu caracter practic - aplicativ
1. Metode didactice specifice: clasificare, prezentare, caracterizare;
2. Utilizarea metodelor centrate pe elev, tehnicilor de învățare prin cooperare;
3. Forme de organizare a activității didactice: clasificare, caracterizare;
4. Mijloacele de învățământ și integrarea lor în procesul de predare-învățare-evaluare;
4.1. Funcțiile didactice ale mijloacelor de învățământ;
4.2. Tipuri de mijloace de învățământ și caracteristicile lor;
5. Selectarea metodelor optime în vederea formării gândirii critice și deprinderilor practice, formării gândirii tehnice și a dezvoltării simțului artistic/estetic;
6. Mediul de instruire: mediul relațional și mediul comunicațional. Utilizarea Tehnologiei informației și comunicării în construirea unor medii active de instruire;
7. Manifestarea unei conduite psihopedagogice inovative în plan profesional/social;
8. Evaluarea procesului instructiv-educativ, a progresului și a rezultatelor scolare. Valorizarea muncii elevului;
9. Adoptarea de strategii didactice care să permită utilizarea eficientă a mijloacelor și a auxiliarelor didactice în procesul instructiv- educativ.
c. Managementul clasei
1. Rolurile maistrului instructor în facilitarea experiențelor care conduc la formarea autonomiei elevilor în învățare (organizator, participant, membru al unei echipe, persoană resursă, facilitator, intermediar, evaluator etc.);
2. Organizarea activităților: crearea unui climat adecvat, folosirea resurselor adecvate; folosirea resurselor psihice ale profesorului și elevilor (capacități, cunoștințe, experiențe individuale sau colective); folosirea eficientă a timpului; forme de instruire (pe grupe, studiu individual, frontal etc.) și alternarea acestora în cadrul unei secvențe didactice; antrenarea persoanelor resursă din interiorul și din afara unității de invățământ în activitățile clasei; gestionarea situațiilor conflictuale.
d. Evaluarea rezultatelor școlare
1. Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învățământ: obiective, funcții, tipuri de evaluări, caracterizare;
2. Metode de evaluare: tradiționale și complementare (tipuri și caracterizare);
3. Calitățile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate și aplicabilitate;
4. Tipologia itemilor: definiție, clasificări, caracteristici, domenii de utilizare, reguli de proiectare, modalități de corectare și notare;
5. Construirea instrumentelor de evaluare;
6. Erori de evaluare și modalități de minimizare a lor.
Bibliografie: DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ
*Font 8*
1
Cristea Sorin
Studii de pedagogie generală.
Editura Didactică și
pedagogică, București, 2004
2
Cristea Sorin
Fundamentele pedagogiei
Editura Polirom, Iași, 2010
3
Cucoș Constantin
Pedagogie generală
Editura Polirom, Iași 2006
4
Cucoș Constantin
Psihopedagogie pentru examenele de
definitivare și grade didactice
Editura Polirom Iași, 2009
5
Dragomir
Mariana
Managementul activității didactice.
Eurodidact, Cluj-Napoca,
2003.
6
Ionescu M
Didactica modernă
Editura Dacia, Cluj, 1995.
7
Iucu Romiță
Managementul și gestiunea clasei de
elevi.
Editura Polirom, Iași, 2000
8
Iucu Romiță
Instruirea școlară
Editura Polirom, Iași, 2001
9
Neacșu Ion
Introducere în psihologia educației și a
dezvoltării
Editura Polirom, Iași, 2010
10
Neacșu Ion
Instruire și învățare
Editura Stiințifică, București,
1990.
11
Nicola I
Tratat de pedagogie școlară
Editura Aramis, București,
2000
12
Pânișoară Ovidiu
Comunicarea eficientă. Metode de
interacțiune eficientă
Editura Polirom Iași, 2003
13
Păun Emil
Școala: abordare sociopedagogică
Editura Polirom, Iași, 1999.
14
Stan Emil
Managementul clasei
Editura Aramis, colecția
Educația XXI, 2005
15
Evaluarea curentă și examenele: Ghid
pentru profesori.
București: ProGnosis, 2001
16
Pedagogie. Fundamentări teoretice și
demersuri aplicative
Editura Polirom, Iași, 2002
17
Curiculum național. Programe școlare
pentru disciplinele tehnologice
18
Planurile-cadru, standarde de pregatire
profesională
Competențe specifice
1. Cunoașterea și aprofundarea de către candidați a conținuturilor științifice și metodice de specialitate;
2. Operarea cu standardele de pregătire profesională și programele școlare pentru proiectarea unui demers didactic adaptat nivelului de învățământ, calificării și specificului clasei;
3. Realizarea corelațiilor intra, -inter și pluridisciplinare a conținuturilor;
4. Proiectarea activităților de instruire practică/pregătire practică în concordanță cu cerințele curriculumului și ale tehnologiei didactice moderne;
5. Aplicarea unor forme de management al clasei în funcție de activitatea proiectată;
6. Organizarea și coordonarea activității de instruire/pregătire practică în atelierul tehnologic școlar și la agenții economici în scopul formării și dezvoltării competențelor specifice;
7. Selectarea și aplicarea metodelor de evaluare adecvate activității de instruire/pregătire practică;
8. Comunicarea eficientă cu partenerii în activitatea educațională;
9. Exploatarea utilajelor, instalațiilor și echipamentelor în condițiile respectării normelor de protecție și igiena muncii, P.S.I. și protecția mediului înconjurător;
10. Respectarea normelor de calitate pentru desfășurarea proceselor, obținerea produselor și oferirea serviciilor;
11. Transmiterea, în funcție de particularitățile de vârstă ale elevilor, a conținuturilor astfel încât să dezvolte structuri operatorii, afective și atitudinale;
12. Stimularea potențialului fiecărui elev și dezvoltarea creativității.
D. CONȚINUTURILE PROGRAMEI
1. Procese tehnologice.
1.1. Procese tehnologice și operații unitare: definire și clasificare.
1.2. Simbolizarea utilajelor din industria chimică.
1.3. Schema bloc și schema flux a unui proces tehnologic.
1.4. Elemente de calcul tehnic: bilanț de materiale.
2. Operații mecanice și utilaje (principiul constructiv și funcțional, exploatare și întreținere).
2.1. Mărunțirea materialelor solide: grad de mărunțire, clasificarea operațiilor după gradul de mărunțire (concasare, măcinare). Utilaje pentru mărunțirea materialelor solide: concasorul cu fălci și moara cu bile.
2.2. Clasarea materialelor solide: analiza granulometrică; utilaje pentru clasare - ciururi și site oscilante și vibratoare.
2.3. Transportul și dozarea materialelor solide: transportorul cu bandă, transportul pneumatic prin refulare și dozatorul celular rotativ.
3. Utilaje pentru efectuarea operațiilor hidrodinamice (principiul constructiv și funcțional, exploatare și întreținere)
3.1. Transportul fluidelor (conducte, armături, pompa cu piston, pompa centrifugă, compresorul cu piston)
3.2. Separarea sistemelor eterogene (filtrul cu saci, ciclonul).
3.3. Amestecarea materialelor: agitatoare mecanice și malaxoare.
4. Utilaje pentru transfer termic (principiul constructiv și funcțional, exploatare și întreținere.
4.1. Schimbătoare de căldură tubulare (cu cap fix, cu cap mobil, cu țevi în formă de U).
4.2. Cuptorul pentru obținerea sticlei.
5. Utilaje pentru efectuarea operațiilor de difuziune (principiul constructiv și funcțional, exploatare și întreținere)
5.1. Coloane de distilare și rectificare cu talere.
5.2. Coloane de absorbție cu umplutură.
5.3. Uscătoare tip tunel și tip cameră.
6. Tehnica securității și sănătății în muncă. Apărarea împotriva incendiilor.
6.1. Legislația de Securitate și sănătate în muncă și Apărarea împotriva incendiilor.
6.2. Instructaje de Securitate și sănătate în muncă și Apărarea împotriva incendiilor.
6.3. Accidente de muncă și boli profesionale
6.4. Echipamente de lucru și de protecție
6.5. Metode și mijloace de prevenire și stingere a incendiilor
7. Apa
7.1. Duritatea apei.
7.2. Instalații de dedurizare și de demineralizare a apei
Bibliografie
1. Cosma O., Bertalan L., Lixandru R., Neacșu C., Petcu M., Popescu G. Manole L., Pătrulescu C., Rus A., Stănila M., Stănescu D., Spătărelu G., Vintilă M "Manual de pregătire teoretică de bază, domeniul Chimie industrială", Anul I școala profesională, Ed. Oscar Print, București, 2000
2. Craciun I., Hasci Z., Stan. C. "Operații și utilaje în industria chimică", manual cls. IX - X E.D.P. București 1981, 1995
3. Mihăilescu A. F., Bănățeanu I., "Exploatarea și întreținerea utilajelor și instalațiilor din industria chimică, manual cls. XII" E.D.P. București 1985
4. Mihăilescu A. F., Lupuțiu I. "Exploatarea și întreținerea utilajelor și instalațiilor din industria chimică, manual cls. XI" E.D.P. București 1981
5. Niculescu I., Dulca A., Rodeanu R. Vidrașcu A., "Tehnologia fabricării și prelucrării produselor chimice", Manual pentru cls. a IX-a și a X-a licee cu profil de chimie industrială, petrochimie, chimie-biologie și fizică-chimie, Ed. Didactică și Pedagogică R.A., București, 1992
6. Pece St, Mitrea St., Dăscălescu A. "Protecția muncii (pentru învățământ preuniversitar)", manual cls. X, E.D.P. București 1996,
7. Teodorescu, M., "Tehnologia fabricării și prelucrării produselor chimice", manual cls. IX - X E.D.P. București 1995
8. ***
Legea securității și sănătății în muncă Nr. 319/2006
și Legea de Apărare Împotriva Incendiilor nr 307/2006. Normele metodologice de aplicare.
9. *** Manuale școlare în vigoare aprobate de M.Ed. C.T.S.
AUTORI:
MAGDALENA ZAHARESCU, prof. grad did. I, Colegiul Tehnic "Costin D. Nenițescu", Pitești
MICHAELA FIERA, prof. grad did. I, Gr. Sc. "Oltchim", Râmnicu Vâlcea
MIRCEA VRANĂ, prof. gradul I, Colegiul Tehnic "Vasile Pârvan" Constanța
CONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE
VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR
PROGRAMA PENTRU COMERȚ
- PROFESORI -
- București -
2010
A. NOTĂ DE PREZENTARE
Programa pentru disciplinele TEHNOLOGICE se adresează absolvenților facultăților de profil și profesorilor care se prezintă la concursul pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante din învățământul preuniversitar. Conținutul și structura programei sunt elaborate pe baza standardului ocupațional "Profesor pentru învățământul gimnazial și pentru învățământul liceal", în așa fel încât să răspundă schimbărilor impuse de abordarea curriculară sistemică în realizarea procesului educațional.
Structura arborescentă și sistemul modular de organizare curriculară pentru învățământul tehnologic, solicită abordarea structurală a desfășurării procesului de învățământ.
Programa de concurs este elaborată în acord cu programele școlare în vigoare din învățământul preuniversitar pentru respectiva disciplină și cu programele pentru evaluările și examenele naționale. Aspectele fundamentale vizate prin prezenta programă operaționalizează profilul absolventului de învățământ superior, urmărind:
- cunoașterea de către profesor a conținuturilor știintifice și a principalelor tendințe în evoluția disciplinelor de pregătire profesională și a metodicii predării acestora;
- utilizarea competentă a documentelor școlare reglatoare;
- capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi;
- capacitatea de proiectare și realizare a demersului didactic intra-, trans-, inter-, și multidisciplinar, în concordanță cu standardele de pregatire profesională;
- capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi;
- demonstrarea abilităților de comunicare, empatice și de cooperare necesare realizării actului educațional.
Fiind date particularitățile disciplinelor tehnologice și rolul pe care acestea îl au asupra formării și maturizării profesionale a elevului, precum și asupra întregului climat educațional al școlii, profesorul trebuie să demonstreze că:
- înțelege conceptele centrale și metodele de investigație specifice disciplinelor pe care le predă;
- are capacitatea de a crea experiențe de învățare semnificative pentru elev;
- înțelege cum învață și cum se dezvoltă elevul și poate să ofere oportunități de învățare care sprijină dezvoltarea profesională a acestuia;
- înțelege că elevii sunt diferiți din punctul de vedere al felului în care învață și poate să ofere oportunități instructiv-educative adaptate la diferențele individuale de învățare;
- înțelege procesele de integrare curriculară și folosește o varietate de strategii didactice care încurajează dezvoltarea gândirii critice a elevului, capacitatea de rezolvare a problemelor și performanțele lui în utilizarea noilor tehnologii;
- are capacitatea de a alege și utiliza cele mai bune metode ce vizează motivația și comportamentul pentru a crea un mediu educațional care încurajează interacțiunea socială pozitivă, motivația intrinsecă și angajarea elevului în actul învățării, sprijinind astfel succesul școlar al acestuia;
- dezvoltă cunoașterea și utilizarea unor variate strategii de comunicare eficientă pentru a sprijini curiozitatea, colaborarea și interacțiunea elevilor în activitatea de învățare;
- planifică activitatea de predare-învățare pe baza obiectivelor și competențelor curriculare, a cunoașterii proceselor predării-învățării, a conținutului disciplinei, a abilităților elevilor și a diferențelor dintre elevi; modelează activitatea la clasă conform obiectivelor evaluării;
- înțelege și folosește o diversitate de strategii de evaluare pentru a aprecia și modifica activitățile didactice, asigurând continua dezvoltare intelectuală și socială a elevului;
- evaluează efectele opțiunilor și acțiunilor sale asupra elevilor, părinților, altor colegi (profesori) și modifică aceste acțiuni atunci când este necesar;
- caută în mod activ oportunități pentru perfecționarea sa profesională continuă;
- contribuie la stabilirea unor relații pozitive cu colegii, familiile elevilor și altor organizații existente în comunitatea în care trăiește, în așa fel încât să stimuleze angajarea acestora în sprijinirea activităților școlii;
- înțelege necesitatea de a asista elevii în orientarea lor către carieră și de a integra educația pentru carieră în activitatea didactică;
- înțelege aspectele de ordin legislativ ale activității sale, respectiv, drepturile legale ale elevului și părinților, precum și propriile sale drepturi și responsabilități;
- înțelege criteriile de evaluare a activității sale și are capacitatea de a le integra în conceperea și realizarea activității didactice.
B. COMPETENȚE SPECIFICE PROFESORULUI DE DISCIPLINE TEHNOLOGICE
Programa vizează, pe lângă conținuturile științifice și cele de metodică a disciplinelor, anumite competențe specifice profesorului de discipline Tehnologice, competențe pe care acesta trebuie să și le dezvolte și probeze pe parcursul desfășurării activității didactice. Într-o formulare sintetică, aceste competențe sunt:
- cunoașterea conținuturilor științifice ale disciplinelor, cunoștințe de metodica disciplinelor;
- cunoașterea și utilizarea principalelor documente școlare reglatoare: standarde de pregatire profesională, planuri-cadru, programe școlare, programe pentru examene naționale;
- capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi;
- capacitatea de proiectare și realizare a dezvoltărilor curriculare intra- și interdisciplinare;
- capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi;
- capacitatea de a adecva demersurile didactice la particularitățile de vârstă ale colectivului de elevi;
- capacitatea de a construi un climat educativ stimulativ și eficient.
C. TEMATICA PENTRU METODICA DISCIPLINELOR TEHNOLOGICE
TEME DE DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ
a. Proiectarea, organizarea și desfășurarea activității didactice
1. Componentele curriculumului școlar: curriculum național, planuri cadru, arii curriculare, trunchi comun, discipline, module, standarde de pregătire profesională, programe școlare, manuale școlare, auxiliare curriculare;
2. Proiectarea curriculumului în dezvoltare locală sau la decizia scolii de tipul: aprofundare/ extindere/opțional ca disciplină nouă;
2.1. Repere/condiționări în elaborarea CDS/CDL (resurse umane, materiale, context local, interesele elevilor);
2.2. Modalități de adecvare a unui CDS/CDL la grupuri țintă diferite;
2.3. Obiectivele predării - învățării - evaluării la disciplinele CDS/CDL din domeniul stiinței informării.
2.4. Obiective cadru, obiective de referință, competențe generale, competențe specifice, unități de competență și competențe.
2.5. Elaborarea obiectivelor operaționale;
3. Proiectarea activității didactice: planificare calendaristică, proiectarea unității de învățare, proiecte de lecție (pentru diferite tipuri de lecții), proiectarea de activități de învățare intra-, inter-, pluri și transdisciplinare.
b. Strategii didactice utilizate în procesul de instruire. Strategii și modalități de integrare în lecție a activităților cu caracter practic - aplicativ
1. Metode didactice specifice: clasificare, prezentare, caracterizare;
2. Utilizarea metodelor centrate pe elev, tehnicilor de învățare prin cooperare;
3. Forme de organizare a activității didactice: clasificare, caracterizare;
4. Mijloacele de învățământ și integrarea lor în procesul de predare-învățare-evaluare;
4.1. Funcțiile didactice ale mijloacelor de învățământ;
4.2. Tipuri de mijloace de învățământ și caracteristicile lor;
5. Selectarea metodelor optime în vederea formării gândirii critice și deprinderilor practice, formării gândirii tehnice și a dezvoltării simțului artistic/estetic;
6. Mediul de instruire: mediul relațional și mediul comunicațional. Utilizarea Tehnologiei informației și comunicării în construirea unor medii active de instruire;
7. Manifestarea unei conduite psihopedagogice inovative în plan profesional/social;
8. Evaluarea procesului instructiv-educativ, a progresului și a rezultatelor școlare. Valorizarea muncii elevului;
9. Adoptarea de strategii didactice care să permită utilizarea eficientă a mijloacelor și a auxiliarelor didactice în procesul instructiv- educativ.
c. Managementul clasei
1. Rolurile profesorului în facilitarea experiențelor care conduc la formarea autonomiei elevilor în învățare (organizator, participant, membru al unei echipe, persoană resursă, facilitator, intermediar, evaluator etc.);
2. Organizarea activităților: crearea unui climat favorabil învățării, folosirea resurselor adecvate; folosirea resurselor psihice ale profesorului și elevilor (capacități, cunoștințe, experiențe individuale sau colective); folosirea eficientă a timpului; forme de instruire (pe grupe, studiu individual, frontal etc.) și alternarea acestora în cadrul unei secvențe didactice; antrenarea persoanelor resursă din interiorul și din afara unității de învățământ în activitățile clasei; gestionarea situațiilor conflictuale.
d. Evaluarea rezultatelor școlare
1. Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învățământ: obiective, funcții, tipuri de evaluări, caracterizare;
2. Metode de evaluare: tradiționale și complementare (tipuri și caracterizare);
3. Calitățile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate și aplicabilitate;
4. Tipologia itemilor: definiție, clasificări, caracteristici, domenii de utilizare, reguli de proiectare, modalități de corectare și notare;
5. Construirea instrumentelor de evaluare
6. Erori de evaluare și modalități de minimizare a lor.
Bibliografie: DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ
*Font 8*
1
Cristea Sorin
Studii de pedagogie generală.
Editura Didactică și
pedagogică, București, 2004
2
Cristea Sorin
Fundamentele pedagogiei
Editura Polirom, Iași, 2010
3
Cucos Constantin
Pedagogie generală
Editura Polirom, Iași 2006
4
Cucos Constantin
Psihopedagogie pentru examenele de
definitivare și grade didactice
Editura Polirom Iași, 2009
5
Dragomir Mariana
Managementul activității didactice.
Eurodidact, Cluj-Napoca,
2003.
6
Ionescu M
Didactica modernă
Editura Dacia, Cluj, 1995.
7
Iucu Romiță
Managementul și gestiunea clasei de
elevi.
Editura Polirom, Iași, 2000
8
Iucu Romiță
Instruirea școlară
Editura Polirom, Iași, 2001
9
Neacșu Ion
Introducere în psihologia educației și a
dezvoltării
Editura Polirom, Iași, 2010
10
Neacșu Ion
Instruire și învățare
Editura Stiințifică, București,
1990.
11
Nicola I
Tratat de pedagogie școlară
Editura Aramis, București,
2000
12
Pânișoară Ovidiu
Comunicarea eficientă. Metode de
interacțiune eficientă
Editura Polirom Iași, 2003
13
Păun Emil
Școala: abordare sociopedagogică
Editura Polirom, Iași, 1999.
14
Stan Emil
Managementul clasei
Editura Aramis, colecția
Educația XXI, 2005
15
Evaluarea curentă și examenele: Ghid
pentru profesori.
București: ProGnosis, 2001
16
Pedagogie. Fundamentări teoretice și
demersuri aplicative
Editura Polirom, Iași, 2002
17
Curriculum național. Programe școlare
pentru disciplinele tehnologice
18
Planurile-cadru, standarde de pregatire
profesională
Competențe specifice
1. Cunoașterea și aprofundarea de către candidați a conținuturilor științifice de specialitate și metodice pentru disciplinele tehnologice;
2. Realizarea de conexiuni între conținuturile disciplinelor tehnologice și problemele de învățare specifice domeniului de pregătire;
3. Realizarea corelațiilor intra, inter și pluridisciplinare a conținuturilor;
4. Operarea cu standardele de pregătire profesională și programele școlare pentru proiectarea unui demers didactic adaptat nivelului de învățământ, calificării și specificului clasei;
5. Aplicarea adecvată a principiilor și metodelor specifice didacticii disciplinelor tehnologice;
6. Elaborarea, selectarea și aplicarea unor metode de evaluare adecvate obiectivelor sau competențelor vizate;
7. Proiectarea și/sau selectarea unor conținuturi pentru programele opționale sau curriculumul în dezvoltare locală de tipul aprofundare/extindere/opțional ca disciplină nouă;
8. Comunicarea eficientă cu partenerii în activitatea educațională;
9. Aplicarea unor forme de management al clasei în funcție de activitatea de învățare proiectată;
10. Transmiterea, în funcție de particularitățile de vârstă ale elevilor, a conținuturilor astfel încât să dezvolte structuri operatorii, afective și atitudinale;
11. Stimularea potențialului fiecărui elev și dezvoltarea creativității.
D. TEME DE SPECIALITATE
1. MARKETING
1.1. Marketingul în activitatea de piață a întreprinderii
● Funcțiile marketingului
● Mediul de marketing al întreprinderii;
● Conținutul mediului intern și al mediului extern;
● Relațiile întreprinderii cu mediul extern;
● Piața - componentă esențială a mediului extern;
● Piața întreprinderii: conținut, dimensiuni, dinamică și profil.
● Concurența: forme, forțele care acționează asupra concurenței
1.2. Metode și tehnici de culegere și analiză a informațiile în cercetările de marketing
● Măsurarea și scalarea fenomenelor în cercetările de marketing
● Metode de culegere a informațiilor
1.3. Coordonatele politicii de marketing
● Conținutul, rolul și condițiile formulării politicii de marketing;
● Definirea conceptelor de politică, strategie și tactică de marketing;
● Strategia de piață - nucleul politicii de marketing: tipologia strategiei de piață, fundamentarea strategiilor de piață;
● Mixul de marketing - instrument de promovare a politicii de marketing.
1.4. Politica de produs
● Produsul în optica de marketing: componente, dimensiunile gamei de produse;
● Ciclul de viață al produsului;
● Strategii în politica de produs.
1.5. Politica de preț
● Obiectivele politicii de preț;
● Strategii de preț;
● Factorii de influență ai nivelurilor prețurilor.
1.6. Politica de distribuție
● Conținutul și rolul distribuției;
● Canale de distribuție;
● Strategii de distribuție.
1.7. Politica de promovare
● Rolul promovării în marketing;
● Forme de promovare a produselor: publicitatea, promovarea vânzărilor, relațiile publice; forțele de vânzare;
● Strategii promoționale.
2. ECONOMIA COMERȚULUI
2.1. Cererea de mărfuri
● Conținutul cererii de mărfuri;
● Formele de manifestare a cererii de mărfuri;
● Factorii care influențează cererea de mărfuri.
2.2. Oferta de mărfuri
● Conținutul ofertei de mărfuri;
● Structura și caracteristicile ofertei de mărfuri, tendințe privind evoluția acesteia;
● Înnoirea produselor și diversificarea ofertei de mărfuri.
2.3. Relațiile comerțului cu producătorii
● Conținutul relațiilor comerțului cu producătorii;
● Formele relațiilor comerțului cu producătorii;
2.4. Relațiile comerțului cu consumatorii
● Locul și conținutul relațiilor comerțului cu consumatorii.
2.5. Protecția consumatorilor
● Conceptele de consumatori și protecția consumatorilor;
● Problematica drepturilor consumatorilor;
● Organizarea procesului de protecție a consumatorilor.
2.6. Protecția consumatorilor
● Conceptele de consumatori și protecția consumatorilor;
● Problematica drepturilor consumatorilor;
● Organizarea procesului de protecție a consumatorilor.
2.7. Comerțul cu amănuntul
● Conținutul, rolul și funcțiile comerțului cu amănuntul;
● Tipologia comerțului cu amănuntul: sectorizarea activității comerciale cu amănuntul, structurarea formelor de vânzare utilizate în comerțul cu amănuntul;
● Tendințe în evoluția comerțului cu amănuntul.
2.8. Circulația mărfurilor
● Aprovizionarea cu mărfuri în comerț: stabilirea sortimentului de mărfuri în magazine, selectarea furnizorilor, recepția mărfurilor;
● Organizarea activității comerciale (magazine, unități de alimentație publică, depozite de mărfuri).
2.9. Eficiența activității comerciale
● Conținutul eficienței activității comerciale;
● Cheltuieli de circulație în comerț;
● Rentabilitatea activității comerciale.
2.10. Întreprinderea comercială:
● Conceptul de întreprindere comercială;
● Relațiile întreprinderii cu mediul;
● Resursele întreprinderii;
● Organizarea structurală a întreprinderii comerciale;
● Managementul întreprinderii comerciale: principiile și funcțiile managementului în comerț; sisteme, metode și tehnici de management cu aplicare în comerț; strategii manageriale în comerț.
3. MERCEOLOGIE (STUDIUL CALITĂȚII PRODUSELOR ȘI SERVICIILOR)
3.1. Noțiuni generale despre mărfuri
● Proprietățile generale ale mărfurilor;
● Calitatea produselor - concept și dezvoltare;
● Metode de conservare și păstrare;
● Compoziția chimică și valoarea alimentară a produselor.
3.2. Caracterizarea merceologică a unor grupe de produse alimentare: sortiment, caracteristici de calitate, verificarea calității:
● Produse de morărit și panificație;
● Produse zaharoase;
● Carne și produse din carne;
● Pește și produse din pește;
● Lapte și produse din lapte;
3.3. Caracterizarea merceologică a unor grupe de produse nealimentare: sortiment, caracteristici de calitate, verificarea calității
● Confecții;
● Încălțăminte;
● Mărfuri cosmetice;
● Ceramică/sticlă
BIBLIOGRAFIE: DISCIPLINE DE SPECIALITATE
*Font 8*
1
Anghel, L., Florescu, C.,
Zaharia R.,
Aplicații în marketing,
Editura Expert, București, 1999
2
Anghel, L.D., Dănețiu, T.,
Șerbănică, D., Zaharia, R.,
Marketing - clasa a XI-a,
Editura All Educational,
București, 2002
3
Anghel, L.D., Dănețiu, T.,
Șerbănică, D., Zaharia, R.,
Marketing - clasa a XII-a,
Editura All Educational,
București, 2002
4
Balaure, V., (coordonator)
Marketing,
Editura Uranus, București, ediția
a II-a 2002
5
Catoiu, I., (coordonator)
Cercetări de marketing,
Editura Uranus, București, 2002
6
Danciu, V.,
Marketing - clasa a XI-a,
Editura Economică
Preuniversitaria, București, 2001
7
Danciu, V., Zaharia, R.M.,
Marketing - clasa a XII-a,
Editura Economică
Preuniversitaria, București, 2002
8
Drăgulănescu, N.,
Studiul calității produselor și
serviciilor - clasa a X-a,
Editura Niculescu ABC,
București, 2002
9
Ilie S. și colectiv
Comerț clasa a X a - IP
Ed. Oscar Print, București, 2006
10
Kotler, Ph.,
Managementul marketingului,
Editura Teora, București, 1997
12
Mateiciuc, C., Singureanu,
N.,
Marketing - Economic - clasa
a XII-a,
Editura Sigma, București, 2002
13
Mercioiu, V., (coordonator)
Management comercial,
Editura Economică, București
1998
14
Olaru, M., Isaic-Maniu, Al.,
Purcarea, A.,
Studiul calității produselor și
serviciilor - clasa a X-a,
Editura Economică
Preuniversitaria, București, 2001
15
Olaru, M., (coordonator)
Studiul calității produselor și
serviciilor - clasa a XI-a,
Editura Economică
Preuniversitaria, București, 2001
16
Olaru, M., Negrea, M., ș.a.,
Studiul calității produselor și
serviciilor - clasa a XII-a,
Editura Economică
Preuniversitaria, București, 2002
17
Pamfilie, R.,
Merceologia și expertiza
mărfurilor alimentare de
import-export,
Editura Oscar Print,
București, 1996
18
Patriche, D.,
Elemente de economia
comerțului,
Editura Sylvy, București 2001
19
Patriche, D.,
(coordonator)
Economie comercială,
Editura Economică, București,
1998
20
Patriche, D., (coordonator)
Bazele comerțului,
Editura Economică, București, 1998
21
Patriche, D.,
Tratat de economia
comerțului,
Editura Eficient, București, 1998
22
Petre, T.,
Studiul calității produselor și
serviciilor - clasa a X-a,
Editura Niculescu ABC,
București, 2002
23
Petre, T., Iordache, G.,
Studiul calității produselor și
serviciilor - clasa a XI-a,
Editura Niculescu ABC,
București, 2002
24
Petre, T., Iordache, G.,
Studiul calității produselor și
serviciilor - clasa a XII-a,
Editura Niculescu ABC,
București, 2002
25
Petre, T., Iordache, G.,
Georgescu, J.D.,
Marketing - clasa a XII-a,
Editura Niculescu ABC,
București, 2002
26
Pop, N. Al.,
Marketing - clasa a XI-a,
Editura Didactică și Pedagogică,
București, 2002
27
Pop, N. Al.,
Marketing - clasa a XII-a,
Editura Didactică și Pedagogică,
București, 2002
28
Postovei C și colectivul
Comerț - clasa a IX a
Ed. Oscar Print, București, 2005
29
Singureanu, N., Mateiciuc,
C.,
Studiul calității produselor și
serviciilor economice,
Editura Sigma, București, 2002
30
Tanislav C, Ilie S, Postovei
C, Ardelean M
Mediul concurențial al
afacerii
Editura Oscar Print 2007
31
Tanislav C, Ilie S, Postovei
C.
Marketingul afacerii
Editura Oscar Print 2006
32
Roxana Sarbu
Merceologie
Editura ASE, București, 2002
33
Maria Elena Druță
Didactica ariei curriculare
Editura ASE, 2008
34
Maria Elena Druță
Metodica predării
disciplinelor economice
Editura ASE, 2000
35
D. Dima, I Diaconescu,
Rodica Pamfilie și colab
Fundamentele stiintei
marfurilor, Marfuri alimentare
Editura ASE, 2005
36
Maria Ioncică
Economia serviciilor
Editura Uranus, București, 2000
Autori:
PROF. MIRELA NICOLETA DINESCU - ȘCOALA SUPERIOARĂ COMERCIALĂ "N. KRETZULESCU" BUCUREȘTI
PROF. LUMINIȚA MARIANA POPESCU - I.S.J. DÂMBOVIȚA
PROF. DANA LUIZA CIOARĂ - I.S.J. HUNEDOARA
CONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE
VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR
PROGRAMA PENTRU COMERȚ
MAIȘTRI INSTRUCTORI
- București -
2010
A. NOTĂ DE PREZENTARE
Programa pentru disciplinele TEHNOLOGICE se adresează absolvenților facultăților de profil și maiștrilor instructori care se prezintă la concursul pentru ocuparea posturilor didactice/ catedrelor vacante din învățământul preuniversitar. Conținutul și structura programei sunt elaborate în așa fel încât să răspundă schimbărilor impuse de abordarea curriculară sistemică în realizarea procesului educațional.
Structura arborescentă și sistemul modular de organizare curriculară pentru învățământul tehnologic, solicită abordarea structurală a desfășurării procesului de învățământ.
Programa de concurs este elaborată în acord cu programele școlare în vigoare din învățământul preuniversitar pentru respectiva disciplină și cu programele pentru evaluările și examenele naționale. Aspectele fundamentale vizate prin prezenta programă operaționalizează profilul maistrului instructor, urmărind:
- cunoașterea de către profesor a conținuturilor știintifice și a principalelor tendințe în evoluția disciplinelor de pregătire profesională și a metodicii predării acestora;
- utilizarea competentă a documentelor școlare reglatoare;
- capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi;
- capacitatea de proiectare și realizare a demersului didactic intra-, trans-, inter-, și multidisciplinar, în concordanță cu standardele de pregatire profesională;
- capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi;
- demonstrarea abilităților de comunicare, empatice și de cooperare necesare realizării actului educațional
Au fost urmărite formarea și structurarea competențelor pentru maiștri instructori, cu aplicare la specificul activităților de instruire practică. Pe lângă competențele specifice, în specialitate, sunt vizate competențele pentru îndeplinirea eficientă a unui rol social precum și competențele metodice.
Conținuturile programei urmăresc sporirea flexibilității, mobilității ocupaționale și creșterea gradului de adaptabilitate a maiștrilor instructori la evoluția tehnică, tehnologică și economică în domeniu.
Programa este orientată pe evaluarea calității concepției didactice și a modalităților concrete prin care maistrul instructor pune elevii în situații de învățare eficientă, menite să conducă la formarea competențelor prevăzute în standardele de pregătire profesională. Această orientare este cu atât mai necesară în prezent, când flexibilitatea programelor școlare solicită din partea cadrelor didactice efortul de a concepe procese și parcursuri didactice adaptate nivelului claselor de elevi cu care lucrează și finalităților învățământului tehnologic.
B. COMPETENȚE SPECIFICE
Programa vizează, pe lângă conținuturile științifice și cele de metodică a disciplinelor, anumite competențe specifice maistrului instructor pentru discipline Tehnologice, competențe pe care acesta trebuie să și le dezvolte și probeze pe parcursul desfășurării activității didactice.
- Cunoașterea și aprofundarea de către candidați a conținuturilor științifice și metodice de specialitate;
- Operarea cu standardele de pregătire profesională și programele școlare pentru proiectarea unui demers didactic adaptat nivelului de învățământ, calificării și specificului clasei;
- Realizarea corelațiilor intra, -inter și pluridisciplinare ale conținuturilor;
- Proiectarea activităților de instruire practică/pregătire practică în concordanță cu cerințele curriculumului și ale tehnologiei didactice moderne;
- Organizarea și coordonarea activității de instruire/pregătire practică în atelierul tehnologic școlar și la agenții economici în scopul formării și dezvoltării competențelor specifice;
- Selectarea și aplicarea metodelor de evaluare adecvate activității de instruire/pregătire practică;
- Comunicarea eficientă cu partenerii în activitatea educațională;
- Exploatarea utilajelor, instalațiilor și echipamentelor în condițiile respectării normelor de igienă, de securitate și sănătate în muncă, prevenirea situațiilor de urgență și protecția mediului înconjurător;
- Respectarea normelor de calitate pentru desfășurarea proceselor, obținerea produselor și oferirea serviciilor;
Programa vizează, pe lângă conținuturile științifice și cele de metodică a disciplinelor, anumite competențe specifice maistrului de discipline Tehnologice, competențe pe care acesta trebuie să le dezvolte și să le probeze pe parcursul desfășurării activității didactice. Într-o formulare sintetică, aceste competențe sunt:
- cunoașterea conținuturilor științifice ale disciplinelor, cunoștințe de metodica disciplinelor;
- cunoașterea și utilizarea principalelor documente școlare reglatoare: standarde de pregatire profesională, planuri-cadru, programe școlare, programe pentru examene naționale;
- capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi;
- capacitatea de proiectare și realizare a dezvoltărilor curriculare intra- și interdisciplinare;
- capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi;
- capacitatea de a adecva demersurile didactice la particularitățile de vârstă ale colectivului de elevi;
- capacitatea de a construi un climat educativ stimulativ și eficient.
C. TEMATICA PENTRU METODICA DISCIPLINELOR TEHNOLOGICE
TEME DE DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ
a. Proiectarea, organizarea și desfășurarea activității didactice
1. Componentele curriculumului școlar: curriculum național, planuri cadru, arii curriculare, trunchi comun, discipline, module, standarde de pregătire profesională, programe școlare, manuale școlare, auxiliare curriculare;
2. Proiectarea curriculumului în dezvoltare locală: aprofundare/extindere;
2.1. Repere/condiționări în elaborarea CDL (resurse umane, materiale, context local, interesele elevilor);
2.2. Modalități de adecvare a unui CDL la grupuri țintă diferite;
2.3. Obiectivele predării - învățării - evaluării la disciplinele CDL din domeniul stiinței informării. Obiective cadru, obiective de referință, competențe generale, competențe specifice, unități de competență și competențe. Elaborarea obiectivelor operaționale;
3. Proiectarea activității didactice: planificare calendaristică, proiectarea unității de învățare, proiecte de lecție (pentru diferite tipuri de lecții), proiectarea de activități de învățare intra-, inter-, pluri și transdisciplinare.
b. Strategii didactice utilizate în procesul de instruire. Strategii și modalități de integrare în lecție a activităților cu caracter practic - aplicativ
1. Metode didactice specifice: clasificare, prezentare, caracterizare;
2. Utilizarea metodelor centrate pe elev, tehnicilor de învățare prin cooperare;
3. Forme de organizare a activității didactice: clasificare, caracterizare;
4. Mijloacele de învățământ și integrarea lor în procesul de predare-învățare-evaluare;
4.1. Funcțiile didactice ale mijloacelor de învățământ;
4.2. Tipuri de mijloace de învățământ și caracteristicile lor;
5. Selectarea metodelor optime în vederea formării gândirii critice și deprinderilor practice, formării gândirii tehnice și a dezvoltării simțului artistic/estetic;
6. Mediul de instruire: mediul relațional și mediul comunicațional. Utilizarea Tehnologiei informației și comunicării în construirea unor medii active de instruire;
7. Manifestarea unei conduite psihopedagogice inovative în plan profesional/social;
8. Evaluarea procesului instructiv-educativ, a progresului și a rezultatelor scolare. Valorizarea muncii elevului;
9. Adoptarea de strategii didactice care să permită utilizarea eficientă a mijloacelor și a auxiliarelor didactice în procesul instructiv- educativ.
c. Managementul clasei
1. Rolurile maistrului instructor în facilitarea experiențelor care conduc la formarea autonomiei elevilor în învățare (organizator, participant, membru al unei echipe, persoană resursă, facilitator, intermediar, evaluator etc.);
2. Organizarea activităților: crearea unui climat adecvat, folosirea resurselor adecvate; folosirea resurselor psihice ale profesorului și elevilor (capacități, cunoștințe, experiențe individuale sau colective); folosirea eficientă a timpului; forme de instruire (pe grupe, studiu individual, frontal etc.) și alternarea acestora în cadrul unei secvențe didactice; antrenarea persoanelor resursă din interiorul și din afara unității de invățământ în activitățile clasei; gestionarea situațiilor conflictuale.
d. Evaluarea rezultatelor școlare
1. Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învățământ: obiective, funcții, tipuri de evaluări, caracterizare;
2. Metode de evaluare: tradiționale și complementare (tipuri și caracterizare);
3. Calitățile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate și aplicabilitate;
4. Tipologia itemilor: definiție, clasificări, caracteristici, domenii de utilizare, reguli de proiectare, modalități de corectare și notare;
5. Construirea instrumentelor de evaluare;
6. Erori de evaluare și modalități de minimizare a lor.
Bibliografie: DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ
*Font 8*
1
Cristea Sorin
Studii de pedagogie generală.
Editura Didactică și
pedagogică, București, 2004
2
Cristea Sorin
Fundamentele pedagogiei
Editura Polirom, Iași, 2010
3
Cucoș Constantin
Pedagogie generală
Editura Polirom, Iași 2006
4
Cucoș Constantin
Psihopedagogie pentru examenele de
definitivare și grade didactice
Editura Polirom Iași, 2009
5
Dragomir Mariana
Managementul activității didactice.
Eurodidact, Cluj-Napoca,
2003.
6
Ionescu M
Didactica modernă
Editura Dacia, Cluj, 1995.
7
Iucu Romiță
Managementul și gestiunea clasei de
elevi.
Editura Polirom, Iași, 2000
8
Iucu Romiță
Instruirea școlară
Editura Polirom, Iași, 2001
9
Neacșu Ion
Introducere în psihologia educației
și a dezvoltării
Editura Polirom, Iași, 2010
10
Neacșu Ion
Instruire și învățare
Editura Stiințifică, București,
1990.
11
Nicola I
Tratat de pedagogie școlară
Editura Aramis, București,
2000
12
Pânișoară Ovidiu
Comunicarea eficientă. Metode de
interacțiune eficientă
Editura Polirom Iași, 2003
13
Păun Emil
Școala: abordare sociopedagogică
Editura Polirom, Iași, 1999.
14
Stan Emil
Managementul clasei
Editura Aramis, colecția
Educația XXI, 2005
15
Evaluarea curentă și examenele: Ghid
pentru profesori.
București: ProGnosis, 2001
16
Pedagogie. Fundamentări teoretice și
demersuri aplicative
Editura Polirom, Iași, 2002
17
Curiculum național. Programe școlare
pentru disciplinele tehnologice
18
Planurile-cadru, standarde de pregatire
profesională
Competențe specifice
1. Cunoașterea și aprofundarea de către candidați a conținuturilor științifice și metodice de specialitate;
2. Operarea cu standardele de pregătire profesională și programele școlare pentru proiectarea unui demers didactic adaptat nivelului de învățământ, calificării și specificului clasei;
3. Realizarea corelațiilor intra, -inter și pluridisciplinare a conținuturilor;
4. Proiectarea activităților de instruire practică/pregătire practică în concordanță cu cerințele curriculumului și ale tehnologiei didactice moderne;
5. Aplicarea unor forme de management al clasei în funcție de activitatea proiectată;
6. Organizarea și coordonarea activității de instruire/pregătire practică în atelierul tehnologic școlar și la agenții economici în scopul formării și dezvoltării competențelor specifice;
7. Selectarea și aplicarea metodelor de evaluare adecvate activității de instruire/pregătire practică;
8. Comunicarea eficientă cu partenerii în activitatea educațională;
9. Exploatarea utilajelor, instalațiilor și echipamentelor în condițiile respectării normelor de protecție și igiena muncii, P.S.I. și protecția mediului înconjurător;
10. Respectarea normelor de calitate pentru desfășurarea proceselor, obținerea produselor și oferirea serviciilor;
11. Transmiterea, în funcție de particularitățile de vârstă ale elevilor, a conținuturilor astfel încât să dezvolte structuri operatorii, afective și atitudinale;
12. Stimularea potențialului fiecărui elev și dezvoltarea creativității.
D. CONȚINUTURILE PROGRAMEI
1. MERCEOLOGIA ȘI TEHNICA COMERCIALIZĂRII MĂRFURILOR
1.1. Importanța merceologiei ca știință tehnico-economică în studiul mărfurilor
● caracteristicile de calitate ale mărfurilor;
● indici de calitate: definire și clasificare.
1.2. Factorii care determină și influențează calitatea mărfurilor alimentare și nealimentare.
1.3. Indicii de calitate ai mărfurilor alimentare și nealimentare
1.4. Sortimentul mărfurilor din principalele grupe de mărfuri alimentare și nealimentare (clasificarea, marcarea, codificarea - sisteme, tendințe actuale pe linia diversificării și modernizării produselor):
● produse de morărit și panificație;
● legume, fructe și produse obținute din acestea;
● produse zaharoase;
● produse gustative (condimente, stimulente, băuturi);
● carnea, peștele și produsele obținute prin prelucrarea acestora;
● laptele și produsele lactate;
● mărfuri textile-încălțăminte;
● mărfuri chimice (de uz casnic);
● mărfuri cosmetice;
● mărfuri din sticlă, ceramică;
● mărfuri metalice de uz casnic;
● articole pentru sport, voiaj, turism;
● mărfuri electrice (electrotehnice, electrocasnice și electronice).
1.5. Particularități privind tehnica comercializării mărfurilor alimentare și nealimentare:
● recepția cantitativă și calitativă a mărfurilor alimentare și nealimentare, întocmirea documentelor specifice, analiza documentelor însoțitoare;
● aprecierea corectă a caracteristicilor de calitate, tehnico-funcționale prin metodele organoleptice și folosirea aparaturii și instrumentelor specifice;
● organizarea locului de muncă; tehnici de vânzare;
● etalarea mărfurilor, informarea cumpărătorilor și asigurarea ambientului corespunzător unui magazin (principii, reguli, tehnici);
● tehnici de negociere în activitatea de vânzare-cumpărare și realizarea altor operații tehnice specifice sau servicii pentru cumpărător;
● întocmirea documentelor specifice evidenței gestionare și vânzării-cumpărării mărfurilor;
● realizarea tehnicilor de lucru la casele de marcat și calculator pentru ținerea evidenței operative a mărfurilor.
1.6. Etică profesională
● trăsături pozitive de caracter;
● conduită;
● comunicare interpersonală.
1.7. Normele de protecție a consumatorilor și legislația în vigoare specific
1.8. Norme și reguli de igienă, sănătate și securitate în muncă și prevenirea situațiilor de urgență.
BIBLIOGRAFIE:
1.
Atanase, I.,
Managementul calității și protecției
consumatorilor,
Editura ASE, București,
1996;
2.
Ilie G., și
colectivul
Publicitate și reclamă comercială -
manual pentru cls. XI-XII,
Editura Didactică și Pedagogică,
București, 1995;
3.
Ilie S și colectiv
Calificarea profesională - Lucrător în
Comerț -Manual pentru SAM clasa a X a
- Studiul mărfurilor
Ed. Oscar Print,
București, 2005
4.
Ilie S și colectiv
Calificarea profesională - Lucrător în
Comerț -Manual pentru SAM clasa a X a
- Activitatea întreprinderii comerciale
Ed. Oscar Print,
București, 2005
5.
Ilie și colectiv
Comerț clasa a X a - IP
Ed. Oscar Print,
București, 2006
6.
Jones, G.,
Ghidul patronului de magazin,
Editura All, București,
1997;
7.
Kennedy, G.,
Negocierea perfectă,
Editura Național, București,
1998;
8.
Olaru M, Pamfilie
R, Sârbu R,
Negrea M,
Păunescu C,
Stanciu C
Studiu calității produselor și serviciilor,
manual pentru clasa a XII-a
Editura Economică
Preuniversitaria
9.
Pamfilie, R.,
Merceologia și expertiza mărfurilor
alimentare de import export,
Editura Oscar print,
București, 1996
10.
Petre T, Iordache
Studiu calității produselor și serviciilor
manual pentru clasa a XII-a
Editura Niculescu, ABC
11.
Prună, T.,
Psihologie economică,
Editura didactică și Pedagogică
București, 1976
12.
Redeș, A., și
colectiv
Merceologie industrială,
Editura Eficient,
București, 1999
13.
Ristea, A.L.,
Patuce, D.,
Meseria de comerciant,
Editura didactică și Pedagogică
București, 1995
14.
Ristea, A.L., și
colectivul,
Tehnologie comercială,
Editura Expert, București,
1995;
15.
Stanciu, I., Olaru,
M.,
Bazele merceologiei,
Editura Uranus,
București, 1998;
16.
Stanciu, I
Calitologia - Știința calității mărfurilor
Editura Oscar Print,
București, 2001;
17.
Udrea, M.,
Comercializarea și utilizarea produselor
textile-încălțăminte - îndrumar,
Editura Scripto,
București, 1998;
18.
Postovei și
colectiv
Comerț - clasa a IX a
Ed. Oscar Print,
București, 2005
AUTORI:
MIRELA NICOLETA DINESCU - PROF. ȘCOALA SUPERIOARĂ COMERCIALĂ "N. KRETZULESCU" BUCUREȘTI
LUMINIȚA MARIANA POPESCU - PROF. INSPECTOR I.S.J. DÂMBOVIȚA
DANA LUIZA CIOARĂ - PROF. INSPECTOR I.S.J. HUNEDOARA
CONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE
VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR
PROGRAMA PENTRU CONFECȚII PIELE
- PROFESORI -
- București -
2010
A. NOTĂ DE PREZENTARE
Programa pentru disciplinele TEHNOLOGICE se adresează absolvenților facultăților de profil și profesorilor care se prezintă la concursul pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante din învățământul preuniversitar. Conținutul și structura programei sunt elaborate pe baza standardului ocupațional "Profesor pentru învățământul gimnazial și pentru învățământul liceal", în așa fel încât să răspundă schimbărilor impuse de abordarea curriculară sistemică în realizarea procesului educațional.
Structura arborescentă și sistemul modular de organizare curriculară pentru învățământul tehnologic, solicită abordarea structurală a desfășurării procesului de învățământ.
Programa de concurs este elaborată în acord cu programele școlare în vigoare din învățământul preuniversitar pentru respectiva disciplină și cu programele pentru evaluările și examenele naționale. Aspectele fundamentale vizate prin prezenta programă operaționalizează profilul absolventului de învățământ superior, urmărind:
- cunoașterea de către profesor a conținuturilor știintifice și a principalelor tendințe în evoluția disciplinelor de pregătire profesională și a metodicii predării acestora;
- utilizarea competentă a documentelor școlare reglatoare;
- capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi;
- capacitatea de proiectare și realizare a demersului didactic intra-, trans-, inter-, și multidisciplinar, în concordanță cu standardele de pregatire profesională;
- capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi;
- demonstrarea abilităților de comunicare, empatice și de cooperare necesare realizării actului educațional.
Fiind date particularitățile disciplinelor tehnologice și rolul pe care acestea îl au asupra formării și maturizării profesionale a elevului, precum și asupra întregului climat educațional al școlii, profesorul trebuie să demonstreze că:
- înțelege conceptele centrale și metodele de investigație specifice disciplinelor pe care le predă;
- are capacitatea de a crea experiențe de învățare semnificative pentru elev;
- înțelege cum învață și cum se dezvoltă elevul și poate să ofere oportunități de învățare care sprijină dezvoltarea profesională a acestuia;
- înțelege că elevii sunt diferiți din punctul de vedere al felului în care învață și poate să ofere oportunități instructiv-educative adaptate la diferențele individuale de învățare;
- înțelege procesele de integrare curriculară și folosește o varietate de strategii didactice care încurajează dezvoltarea gândirii critice a elevului, capacitatea de rezolvare a problemelor și performanțele lui în utilizarea noilor tehnologii;
- are capacitatea de a alege și utiliza cele mai bune metode ce vizează motivația și comportamentul pentru a crea un mediu educațional care încurajează interacțiunea socială pozitivă, motivația intrinsecă și angajarea elevului în actul învățării, sprijinind astfel succesul școlar al acestuia;
- dezvoltă cunoașterea și utilizarea unor variate strategii de comunicare eficientă pentru a sprijini curiozitatea, colaborarea și interacțiunea elevilor în activitatea de învățare;
- planifică activitatea de predare-învățare pe baza obiectivelor și competențelor curriculare, a cunoașterii proceselor predării-învățării, a conținutului disciplinei, a abilităților elevilor și a diferențelor dintre elevi; modelează activitatea la clasă conform obiectivelor evaluării;
- înțelege și folosește o diversitate de strategii de evaluare pentru a aprecia și modifica activitățile didactice, asigurând continua dezvoltare intelectuală și socială a elevului;
- evaluează efectele opțiunilor și acțiunilor sale asupra elevilor, părinților, altor colegi (profesori) și modifică aceste acțiuni atunci când este necesar;
- caută în mod activ oportunități pentru perfecționarea sa profesională continuă;
- contribuie la stabilirea unor relații pozitive cu colegii, familiile elevilor și altor organizații existente în comunitatea în care trăiește, în așa fel încât să stimuleze angajarea acestora în sprijinirea activităților școlii;
- înțelege necesitatea de a asista elevii în orientarea lor către carieră și de a integra educația pentru carieră în activitatea didactică;
- înțelege aspectele de ordin legislativ ale activității sale, respectiv, drepturile legale ale elevului și părinților, precum și propriile sale drepturi și responsabilități;
- înțelege criteriile de evaluare a activității sale și are capacitatea de a le integra în conceperea și realizarea activității didactice.
B. COMPETENȚE SPECIFICE PROFESORULUI DE DISCIPLINE TEHNOLOGICE
Programa vizează, pe lângă conținuturile științifice și cele de metodică a disciplinelor, anumite competențe specifice profesorului de discipline Tehnologice, competențe pe care acesta trebuie să și le dezvolte și probeze pe parcursul desfășurării activității didactice. Într-o formulare sintetică, aceste competențe sunt:
- cunoașterea conținuturilor științifice ale disciplinelor, cunoștințe de metodica disciplinelor;
- cunoașterea și utilizarea principalelor documente școlare reglatoare: standarde de pregătire profesională, planuri-cadru, programe școlare, programe pentru examene naționale;
- capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi;
- capacitatea de proiectare și realizare a dezvoltărilor curriculare intra- și interdisciplinare;
- capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi;
- capacitatea de a adecva demersurile didactice la particularitățile de vârstă ale colectivului de elevi;
- capacitatea de a construi un climat educativ stimulativ și eficient.
C. TEMATICA PENTRU METODICA DISCIPLINELOR TEHNOLOGICE
TEME DE DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ
a. Proiectarea, organizarea și desfășurarea activității didactice
1. Componentele curriculumului școlar: curriculum național, planuri cadru, arii curriculare, trunchi comun, discipline, module, standarde de pregătire profesională, programe școlare, manuale școlare, auxiliare curriculare;
2. Proiectarea curriculumului în dezvoltare locală sau la decizia scolii de tipul: aprofundare/ extindere/opțional ca disciplină nouă;
2.1. Repere/condiționări în elaborarea CDS/CDL (resurse umane, materiale, context local, interesele elevilor);
2.2. Modalități de adecvare a unui CDS/CDL la grupuri țintă diferite;
2.3. Obiectivele predării - învățării - evaluării la disciplinele CDS/CDL din domeniul stiinței informării.
2.4. Obiective cadru, obiective de referință, competențe generale, competențe specifice, unități de competență și competențe.
2.5. Elaborarea obiectivelor operaționale;
3. Proiectarea activității didactice: planificare calendaristică, proiectarea unității de învățare, proiecte de lecție (pentru diferite tipuri de lecții), proiectarea de activități de învățare intra-, inter-, pluri și transdisciplinare.
b. Strategii didactice utilizate în procesul de instruire. Strategii și modalități de integrare în lecție a activităților cu caracter practic - aplicativ
1. Metode didactice specifice: clasificare, prezentare, caracterizare;
2. Utilizarea metodelor centrate pe elev, tehnicilor de învățare prin cooperare;
3. Forme de organizare a activității didactice: clasificare, caracterizare;
4. Mijloacele de învățământ și integrarea lor în procesul de predare-învățare-evaluare;
4.1. Funcțiile didactice ale mijloacelor de învățământ;
4.2. Tipuri de mijloace de învățământ și caracteristicile lor;
5. Selectarea metodelor optime în vederea formării gândirii critice și deprinderilor practice, formării gândirii tehnice și a dezvoltării simțului artistic/estetic;
6. Mediul de instruire: mediul relațional și mediul comunicațional. Utilizarea Tehnologiei informației și comunicării în construirea unor medii active de instruire;
7. Manifestarea unei conduite psihopedagogice inovative în plan profesional/social;
8. Evaluarea procesului instructiv-educativ, a progresului și a rezultatelor școlare. Valorizarea muncii elevului;
9. Adoptarea de strategii didactice care să permită utilizarea eficientă a mijloacelor și a auxiliarelor didactice în procesul instructiv- educativ.
c. Managementul clasei
1. Rolurile profesorului în facilitarea experiențelor care conduc la formarea autonomiei elevilor în învățare (organizator, participant, membru al unei echipe, persoană resursă, facilitator, intermediar, evaluator etc.);
2. Organizarea activităților: crearea unui climat favorabil învățării, folosirea resurselor adecvate; folosirea resurselor psihice ale profesorului și elevilor (capacități, cunoștințe, experiențe individuale sau colective); folosirea eficientă a timpului; forme de instruire (pe grupe, studiu individual, frontal etc.) și alternarea acestora în cadrul unei secvențe didactice; antrenarea persoanelor resursă din interiorul și din afara unității de învățământ în activitățile clasei; gestionarea situațiilor conflictuale.
d. Evaluarea rezultatelor scolare
1. Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învățământ: obiective, funcții, tipuri de evaluări, caracterizare;
2. Metode de evaluare: tradiționale și complementare (tipuri și caracterizare);
3. Calitățile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate și aplicabilitate;
4. Tipologia itemilor: definiție, clasificări, caracteristici, domenii de utilizare, reguli de proiectare, modalități de corectare și notare;
5. Construirea instrumentelor de evaluare
6. Erori de evaluare și modalități de minimizare a lor.
Bibliografie: DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ
*Font 8*
1
Cristea Sorin
Studii de pedagogie generală.
Editura Didactică și
pedagogică, București, 2004
2
Cristea Sorin
Fundamentele pedagogiei
Editura Polirom, Iași, 2010
3
Cucos Constantin
Pedagogie generală
Editura Polirom, Iași 2006
4
Cucos Constantin
Psihopedagogie pentru examenele de
definitivare și grade didactice
Editura Polirom Iași, 2009
5
Dragomir Mariana
Managementul activității didactice.
Eurodidact, Cluj-Napoca,
2003.
6
Ionescu M
Didactica modernă
Editura Dacia, Cluj, 1995.
7
Iucu Romiță
Managementul și gestiunea clasei de
elevi.
Editura Polirom, Iași, 2000
8
Iucu Romiță
Instruirea școlară
Editura Polirom, Iași, 2001
9
Neacșu Ion
Introducere în psihologia educației și a
dezvoltării
Editura Polirom, Iași, 2010
10
Neacșu Ion
Instruire și învățare
Editura Stiințifică, București,
1990.
11
Nicola I
Tratat de pedagogie școlară
Editura Aramis, București,
2000
12
Pânișoară Ovidiu
Comunicarea eficientă. Metode de
interacțiune eficientă
Editura Polirom Iași, 2003
13
Păun Emil
Școala: abordare sociopedagogică
Editura Polirom, Iași, 1999.
14
Stan Emil
Managementul clasei
Editura Aramis, colecția
Educația XXI, 2005
15
Evaluarea curentă și examenele: Ghid
pentru profesori.
București: ProGnosis, 2001
16
Pedagogie. Fundamentări teoretice și
demersuri aplicative
Editura Polirom, Iași, 2002
17
Curriculum național. Programe școlare
pentru disciplinele tehnologice
18
Planurile-cadru, standarde de pregatire
profesională
Competențe specifice
1. Cunoașterea și aprofundarea de către candidați a conținuturilor științifice de specialitate și metodice pentru disciplinele tehnologice;
2. Realizarea de conexiuni între conținuturile disciplinelor tehnologice și problemele de învățare specifice domeniului de pregătire;
3. Realizarea corelațiilor intra, inter și pluridisciplinare a conținuturilor;
4. Operarea cu standardele de pregătire profesională și programele școlare pentru proiectarea unui demers didactic adaptat nivelului de învățământ, calificării și specificului clasei;
5. Aplicarea adecvată a principiilor și metodelor specifice didacticii disciplinelor tehnologice;
6. Elaborarea, selectarea și aplicarea unor metode de evaluare adecvate obiectivelor sau competențelor vizate;
7. Proiectarea și/sau selectarea unor conținuturi pentru programele opționale sau curriculumul în dezvoltare locală de tipul aprofundare/extindere/opțional ca disciplină nouă;
8. Comunicarea eficientă cu partenerii în activitatea educațională;
9. Aplicarea unor forme de management al clasei în funcție de activitatea de învățare proiectată;
10. Transmiterea, în funcție de particularitățile de vârstă ale elevilor, a conținuturilor astfel încât să dezvolte structuri operatorii, afective și atitudinale;
11. Stimularea potențialului fiecărui elev și dezvoltarea creativității.
D. TEME DE SPECIALITATE
1. Materii prime și materiale auxiliare
1.1. Materii prime: clasificare, proprietăți, domenii de utilizare;
1.2. Histologia pielii brute și finite; obținerea pielii brute, prelucrarea prin tăbăcire, finisarea pielii tăbăcite, calitate și defecte;
1.3. Sortimente de piei finite: flexibile și rigide;
1.4. Înlocuitori de piele flexibili și rigizi;
1.5. Materiale auxiliare: clasificare, prelucrare, obținere, destinații.
2. Tehnologia confecțiilor din piele și înlocuitori
2.1. Tehnologii de croire în industria confecțiilor din piele și înlocuitori;
2.2. Tehnologii de prelucrare a pieselor flexibile și rigide;
2.3. Asamblarea prin coasere a pieselor flexibile;
2.4. Formarea spațială în industria confecțiilor din piele și înlocuitori;
2.5. Tehnologii de asamblare prin lipire în industria confecțiilor din piele și înlocuitori;
2.6. Tehnologii de finisare a produselor din piele și înlocuitori;
2.7. Controlul calității produselor finite.
3. Proiectarea pieselor flexibile
3.1. Anatomia și antropometria membrului inferior;
3.2. Sisteme și unități de măsură;
3.3. Proiectarea geometrică a articolelor din piele și înlocuitori;
3.4. Proiectarea copiativă pe bază de calapod, obținere de tipare, multiplicarea tiparelor.
4. Conceptele de asigurare a calității, controlul calității și sisteme de calitate
4.1. Asigurarea calității: calitate internă, calitate externă, calitate totală;
4.2. Controlul calității: evaluarea calității, supravegherea calității, inspecția calității, verificarea calității;
4.3. Sisteme de calitate: terminologie, standarde românești, europene și internaționale;
4.4. Elementele sistemului calității: documentația sistemului calității.
5. Sănătatea și securitatea muncii
5.1. Măsuri de igienă și protecția muncii: fișa individuală de instructaj; echipamente de lucru, echipamente individuale și colective de protecție; trusă de prim ajutor; materiale igienico-sanitare; materiale și mijloace de stingere a incendiilor;
5.2. Factorii de risc de la locul de muncă: accidente de muncă; boli profesionale.
Bibliografie pentru specialitate
*Font 8*
1.
Leon, A.L.
Ingineria Calității
Editura Mega Mix, Iași, 2009
2.
Lupașcu-Țiglea,
R., ș.a.
Manual pentru cultura de specialitate
- instruire teoretică, clasa a IX-a
Editura Oscar Print,
București, 2006
3.
Lupașcu-Țiglea,
R., ș.a.
Manual pentru cultura de specialitate
- instruire practică, clasa a IX-a
Editura Oscar Print,
București, 2006
4.
Lupașcu-Țiglea,
R., ș.a.
Manual pentru Școala de Arte și
Meserii - modulul "Produse textile,
piele și înlocuitori de piele", clasa a
X-a
Editura Oscar Print,
București, 2006
5.
Lupașcu-Țiglea,
R., ș.a.
Manual pentru Școala de Arte și
Meserii - modulul "Procese de
obținere a tricoturilor", clasa a X-a
Editura Oscar Print,
București, 2006
6.
Lupașcu-Țiglea,
R., ș.a.
Manual pentru Școala de Arte și
Meserii - modulul "Tehnologii de
confecționare a produselor din
țesături și tricoturi", clasa a X-a
Editura Oscar Print,
București, 2006
7.
Lupașcu-Țiglea,
R., ș.a.
Suport de curs pentru modulul
"Sănătatea și securitatea muncii",
industrie textilă și pielărie
Editura Mistral, București,
2008
8.
Manolache V.,
Cercetări privind specificul creației
tehnice în domeniul tehnologiei
pielei și a înlocuitorilor
Editura Universitatea
Tehnică, Iași, 2010
9.
Marinescu, I., ș.a.
Manual pentru Școala de Arte și
Meserii - calificarea profesională:
Lucrător în filatură - țesătorie
Editura Oscar Print,
București, 2006
10.
Merticaru, V., ș.a.
Materii prime textile
Editura Economică
Preuniversitaria, București,
2001
11.
Spanțu, C., ș.a.
Planificarea și organizarea
producției, Industria textilă și pielărie
- suport de curs
Editura Mistral, București,
2008
12.
***
Manualul Inginerului Textilist - vol.
1, 2, 3
Editura Agir, București, 2002
13.
***
Planuri-cadru, Planuri de învățământ,
Programe Școlare, Standarde de
Pregătire Profesională în vigoare
14.
***
manualele școlare pentru modulele de pregătire
profesională la care se susține concursul,
cuprinse în Catalogul manualelor școlare
valabile în învățământul preuniversitar
15.
***
www.edu.ro
Autori:
ROMIȚA ȚIGLEA LUPAȘCU - prof. gr. did. I, Școala cu clasele I - VIII "Nicu Albu" Piatra Neamț
COSTACHE FLORENTINA FLORI- prof. gr. did. I, Colegiul "Anghel Saligny" Roșiorii de Vede
CAPMARE LAVINIA - prof. gr. did. I, Grupul Scolar Industrial Tecuci
CONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE
VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR
PROGRAMA PENTRU CONFECȚII PIELE
- MAIȘTRI INSTRUCTORI -
- București -
2010
A. NOTĂ DE PREZENTARE
Programa pentru disciplinele TEHNOLOGICE se adresează absolvenților facultăților de profil și maiștrilor instructori care se prezintă la concursul pentru ocuparea posturilor didactice/ catedrelor vacante din învățământul preuniversitar. Conținutul și structura programei sunt elaborate în așa fel încât să răspundă schimbărilor impuse de abordarea curriculară sistemică în realizarea procesului educațional.
Structura arborescentă și sistemul modular de organizare curriculară pentru învățământul tehnologic, solicită abordarea structurală a desfășurării procesului de învățământ.
Programa de concurs este elaborată în acord cu programele școlare în vigoare din învățământul preuniversitar pentru respectiva disciplină și cu programele pentru evaluările și examenele naționale. Aspectele fundamentale vizate prin prezenta programă operaționalizează profilul maistrului instructor, urmărind:
- cunoașterea de către profesor a conținuturilor știintifice și a principalelor tendințe în evoluția disciplinelor de pregătire profesională și a metodicii predării acestora;
- utilizarea competentă a documentelor școlare reglatoare;
- capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi;
- capacitatea de proiectare și realizare a demersului didactic intra-, trans-, inter-, și multidisciplinar, în concordanță cu standardele de pregatire profesională;
- capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi;
- demonstrarea abilităților de comunicare, empatice și de cooperare necesare realizării actului educațional
Au fost urmărite formarea și structurarea competențelor pentru maiștri instructori, cu aplicare la specificul activităților de instruire practică. Pe lângă competențele specifice, în specialitate, sunt vizate competențele pentru îndeplinirea eficientă a unui rol social precum și competențele metodice.
Conținuturile programei urmăresc sporirea flexibilității, mobilității ocupaționale și creșterea gradului de adaptabilitate a maiștrilor instructori la evoluția tehnică, tehnologică și economică în domeniu.
Programa este orientată pe evaluarea calității concepției didactice și a modalităților concrete prin care maistrul instructor pune elevii în situații de învățare eficientă, menite să conducă la formarea competențelor prevăzute în standardele de pregătire profesională. Această orientare este cu atât mai necesară în prezent, când flexibilitatea programelor școlare solicită din partea cadrelor didactice efortul de a concepe procese și parcursuri didactice adaptate nivelului claselor de elevi cu care lucrează și finalităților învățământului tehnologic.
B. COMPETENȚE SPECIFICE
Programa vizează, pe lângă conținuturile științifice și cele de metodică a disciplinelor, anumite competențe specifice maistrului instructor pentru discipline Tehnologice, competențe pe care acesta trebuie să și le dezvolte și probeze pe parcursul desfășurării activității didactice.
- Cunoașterea și aprofundarea de către candidați a conținuturilor științifice și metodice de specialitate;
- Operarea cu standardele de pregătire profesională și programele școlare pentru proiectarea unui demers didactic adaptat nivelului de învățământ, calificării și specificului clasei;
- Realizarea corelațiilor intra, -inter și pluridisciplinare ale conținuturilor;
- Proiectarea activităților de instruire practică/pregătire practică în concordanță cu cerințele curriculumului și ale tehnologiei didactice moderne;
- Organizarea și coordonarea activității de instruire/pregătire practică în atelierul tehnologic școlar și la agenții economici în scopul formării și dezvoltării competențelor specifice;
- Selectarea și aplicarea metodelor de evaluare adecvate activității de instruire/pregătire practică;
- Comunicarea eficientă cu partenerii în activitatea educațională;
- Exploatarea utilajelor, instalațiilor și echipamentelor în condițiile respectării normelor de igienă, de securitate și sănătate în muncă, prevenirea situațiilor de urgență și protecția mediului înconjurător;
- Respectarea normelor de calitate pentru desfășurarea proceselor, obținerea produselor și oferirea serviciilor;
Programa vizează, pe lângă conținuturile științifice și cele de metodică a disciplinelor, anumite competențe specifice maistrului de discipline Tehnologice, competențe pe care acesta trebuie să le dezvolte și să le probeze pe parcursul desfășurării activității didactice. Într-o formulare sintetică, aceste competențe sunt:
- cunoașterea conținuturilor științifice ale disciplinelor, cunoștințe de metodica disciplinelor;
- cunoașterea și utilizarea principalelor documente școlare reglatoare: standarde de pregatire profesională, planuri-cadru, programe școlare, programe pentru examene naționale;
- capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi;
- capacitatea de proiectare și realizare a dezvoltărilor curriculare intra- și interdisciplinare;
- capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi;
- capacitatea de a adecva demersurile didactice la particularitățile de vârstă ale colectivului de elevi;
- capacitatea de a construi un climat educativ stimulativ și eficient.
C. TEMATICA PENTRU METODICA DISCIPLINELOR TEHNOLOGICE
TEME DE DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ
a. Proiectarea, organizarea și desfășurarea activității didactice
1. Componentele curriculumului școlar: curriculum național, planuri cadru, arii curriculare, trunchi comun, discipline, module, standarde de pregătire profesională, programe școlare, manuale școlare, auxiliare curriculare;
2. Proiectarea curriculumului în dezvoltare locală: aprofundare/extindere;
2.1. Repere/condiționări în elaborarea CDL (resurse umane, materiale, context local, interesele elevilor);
2.2. Modalități de adecvare a unui CDL la grupuri țintă diferite;
2.3. Obiectivele predării - învățării - evaluării la disciplinele CDL din domeniul stiinței informării. Obiective cadru, obiective de referință, competențe generale, competențe specifice, unități de competență și competențe. Elaborarea obiectivelor operaționale;
3. Proiectarea activității didactice: planificare calendaristică, proiectarea unității de învățare, proiecte de lecție (pentru diferite tipuri de lecții), proiectarea de activități de învățare intra-, inter-, pluri și transdisciplinare.
b. Strategii didactice utilizate în procesul de instruire. Strategii și modalități de integrare în lecție a activităților cu caracter practic - aplicativ
1. Metode didactice specifice: clasificare, prezentare, caracterizare;
2. Utilizarea metodelor centrate pe elev, tehnicilor de învățare prin cooperare;
3. Forme de organizare a activității didactice: clasificare, caracterizare;
4. Mijloacele de învățământ și integrarea lor în procesul de predare-învățare-evaluare;
4.1. Funcțiile didactice ale mijloacelor de învățământ;
4.2. Tipuri de mijloace de învățământ și caracteristicile lor;
5. Selectarea metodelor optime în vederea formării gândirii critice și deprinderilor practice, formării gândirii tehnice și a dezvoltării simțului artistic/estetic;
6. Mediul de instruire: mediul relațional și mediul comunicațional. Utilizarea Tehnologiei informației și comunicării în construirea unor medii active de instruire;
7. Manifestarea unei conduite psihopedagogice inovative în plan profesional/social;
8. Evaluarea procesului instructiv-educativ, a progresului și a rezultatelor scolare. Valorizarea muncii elevului;
9. Adoptarea de strategii didactice care să permită utilizarea eficientă a mijloacelor și a auxiliarelor didactice în procesul instructiv- educativ.
c. Managementul clasei
1. Rolurile maistrului instructor în facilitarea experiențelor care conduc la formarea autonomiei elevilor în învățare (organizator, participant, membru al unei echipe, persoană resursă, facilitator, intermediar, evaluator etc.);
2. Organizarea activităților: crearea unui climat adecvat, folosirea resurselor adecvate; folosirea resurselor psihice ale profesorului și elevilor (capacități, cunoștințe, experiențe individuale sau colective); folosirea eficientă a timpului; forme de instruire (pe grupe, studiu individual, frontal etc.) și alternarea acestora în cadrul unei secvențe didactice; antrenarea persoanelor resursă din interiorul și din afara unității de invățământ în activitățile clasei; gestionarea situațiilor conflictuale.
d. Evaluarea rezultatelor scolare
1. Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învățământ: obiective, funcții, tipuri de evaluări, caracterizare;
2. Metode de evaluare: tradiționale și complementare (tipuri și caracterizare);
3. Calitățile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate și aplicabilitate;
4. Tipologia itemilor: definiție, clasificări, caracteristici, domenii de utilizare, reguli de proiectare, modalități de corectare și notare;
5. Construirea instrumentelor de evaluare;
6. Erori de evaluare și modalități de minimizare a lor.
Bibliografie: DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ
1
Cristea Sorin
Studii de pedagogie generală.
Editura Didactică și
pedagogică, București, 2004
2
Cristea Sorin
Fundamentele pedagogiei
Editura Polirom, Iași, 2010
3
Cucos Constantin
Pedagogie generală
Editura Polirom, Iași 2006
4
Cucos Constantin
Psihopedagogie pentru examenele de
definitivare și grade didactice
Editura Polirom Iași, 2009
5
Dragomir
Mariana
Managementul activității didactice.
Eurodidact, Cluj-Napoca,
2003.
6
Ionescu M
Didactica modernă
Editura Dacia, Cluj, 1995.
7
Iucu Romiță
Managementul și gestiunea clasei de
elevi.
Editura Polirom, Iași, 2000
8
Iucu Romiță
Instruirea școlară
Editura Polirom, Iași, 2001
9
Neacșu Ion
Introducere în psihologia educației și a
dezvoltării
Editura Polirom, Iași, 2010
10
Neacșu Ion
Instruire și învățare
Editura Stiințifică, București,
1990.
11
Nicola I
Tratat de pedagogie școlară
Editura Aramis, București,
2000
12
Pânișoară Ovidiu
Comunicarea eficientă. Metode de
interacțiune eficientă
Editura Polirom Iași, 2003
13
Păun Emil
Școala: abordare sociopedagogică
Editura Polirom, Iași, 1999.
14
Stan Emil
Managementul clasei
Editura Aramis, colecția
Educația XXI, 2005
15
Evaluarea curentă și examenele: Ghid
pentru profesori.
București: ProGnosis, 2001
16
Pedagogie. Fundamentări teoretice și
demersuri aplicative
Editura Polirom, Iași, 2002
17
Curiculum național. Programe școlare
pentru disciplinele tehnologice
18
Planurile-cadru, standarde de pregatire
profesională
Competențe specifice
1. Cunoașterea și aprofundarea de către candidați a conținuturilor științifice și metodice de specialitate;
2. Operarea cu standardele de pregătire profesională și programele școlare pentru proiectarea unui demers didactic adaptat nivelului de învățământ, calificării și specificului clasei;
3. Realizarea corelațiilor intra, -inter și pluridisciplinare a conținuturilor;
4. Proiectarea activităților de instruire practică/pregătire practică în concordanță cu cerințele curriculumului și ale tehnologiei didactice moderne;
5. Aplicarea unor forme de management al clasei în funcție de activitatea proiectată;
6. Organizarea și coordonarea activității de instruire/pregătire practică în atelierul tehnologic școlar și la agenții economici în scopul formării și dezvoltării competențelor specifice;
7. Selectarea și aplicarea metodelor de evaluare adecvate activității de instruire/pregătire practică;
8. Comunicarea eficientă cu partenerii în activitatea educațională;
9. Exploatarea utilajelor, instalațiilor și echipamentelor în condițiile respectării normelor de protecție și igiena muncii, P.S.I. și protecția mediului înconjurător;
10. Respectarea normelor de calitate pentru desfășurarea proceselor, obținerea produselor și oferirea serviciilor;
11. Transmiterea, în funcție de particularitățile de vârstă ale elevilor, a conținuturilor astfel încât să dezvolte structuri operatorii, afective și atitudinale;
12. Stimularea potențialului fiecărui elev și dezvoltarea creativității.
D. CONȚINUTURILE PROGRAMEI
1. Materii prime și materiale auxiliare utilizate la confecționarea articolelor din piele și înlocuitori
1.1. Materii prime: clasificare, caracteristici (fizice și mecanice), utilizări;
1.2. Materiale auxiliare: clasificare, caracteristici, utilizări;
1.3. Structura pielii; zonele topografice ale pielii;
1.4. Sortimente de piei finite: flexibile și rigide;
1.5. Înlocuitori de piele flexibili și rigizi.
2. Tehnologia confecțiilor din piele și înlocuitori
2.1. Tehnologii de croire în industria confecțiilor din piele și înlocuitori: metode de croire, utilaje (ștanțe și ghilotine), reglarea și întreținerea utilajelor;
2.2. Tehnologii de prelucrare a pieselor flexibile și rigide: operații, reglarea și întreținerea mașinilor de subțiat, îndoit și egalizat;
2.3. Asamblarea prin coasere a detaliilor flexibile: tipuri de cusături, tipuri de mașini de cusut, reglarea și întreținerea mașinilor simple, zig-zag și cu coloană;
2.4. Tehnologii de finisare a produselor din piele și înlocuitori;
2.5. Controlul calității produselor finite.
3. Proiectarea pieselor flexibile
3.1. Anatomia și antropometria membrului inferior;
3.2. Sisteme și unități de măsură folosite în industria încălțămintei;
3.4. Proiectarea copiativă pe bază de calapod, obținere de tipare, multiplicarea tiparelor.
4. Întreținerea utilajelor din textile-pielărie
4.1. Curățirea și ungerea utilajelor:
4.1.1. Curățirea utilajelor: locuri de curățire, ustensile necesare, grafic de curățire
4.1.2. Ungerea utilajelor: definiție, tipuri de lubrifianți și sisteme de ungere
4.1.3. Identificarea locurilor de curățire și ungere la utilajele deservite;
4.2. Norme tehnice de întreținere și reparare a utilajelor:
4.2.1. Metode de întreținere: definiție, clasificare, caracterizare
4.2.2. Tipuri de intervenții tehnice: definiție, clasificare, caracterizare;
4.3. Respectarea normelor de protecție a mediului privind depozitarea deșeurilor rezultate din curățirea utilajelor.
5. Conceptele de asigurare a calității, controlul calității și sisteme de calitate
5.1. Asigurarea calității: calitate internă, calitate externă, calitate totală;
5.2. Controlul calității: evaluarea calității, supravegherea calității, inspecția calității, verificarea calității;
6. Sănătatea și securitatea muncii
6.1. Măsuri de igienă și protecția muncii: fișa individuală de instructaj; echipamente de lucru, echipamente individuale și colective de protecție; trusă de prim ajutor; materiale igienico-sanitare; materiale și mijloace de stingere a incendiilor;
6.2. Sisteme și dispozitive de protecție: individuale și colective specifice locului de muncă;
6.3. Materiale și mijloace de prevenirea și stingerea incendiilor: apă, nisip, pături, hidranți, stingătoare cu spumă, cu praf, cu CO2;
6.4. Locuri de muncă periculoase specifice domeniului.
6.5. Factorii de risc de la locul de muncă: accidente de muncă; boli profesionale.
Bibliografie pentru specialitate
*Font 8*
1
Lupașcu-Țiglea,
R., ș.a.
Pregătire de bază în industria ușoară
- instruire teoretică, anul I Școala
Profesională
Editura Oscar Print,
București, 2003
2
Lupașcu-Țiglea,
R., ș.a.
Pregătire de bază în industria ușoară
- instruire practică, anul I Școala
Profesională
Editura Oscar Print,
București, 2003
3
Lupașcu-Țiglea,
R., ș.a.
Manual pentru cultura de specialitate
- instruire teoretică, clasa a IX-a
Editura Oscar Print,
București, 2006
4
Lupașcu-Țiglea,
R., ș.a.
Manual pentru cultura de specialitate
- instruire practică, clasa a IX-a
Editura Oscar Print,
București, 2006
5
Lupașcu-Țiglea,
R., ș.a.
Manual pentru Școala de Arte și
Meserii - modulul "Produse textile,
piele și înlocuitori de piele", clasa a
X-a
Editura Oscar Print,
București, 2006
6
Lupașcu-Țiglea,
R., ș.a.
Manual pentru Școala de Arte și
Meserii - modulul "Procese de
obținere a tricoturilor", clasa a X-a
Editura Oscar Print,
București, 2006
7
Lupașcu-Țiglea,
R., ș.a.
Manual pentru Școala de Arte și
Meserii - modulul "Tehnologii de
confecționare a produselor din
țesături și tricoturi", clasa a X-a
Editura Oscar Print,
București, 2006
8
Lupașcu-Țiglea,
R., ș.a.
Suport de curs pentru modulul
"Sănătatea și securitatea muncii",
industrie textilă și pielărie
Editura Mistral, București,
2008
9
Marinescu, I., ș.a.
Manual pentru Școala de Arte și
Meserii - calificarea profesională:
Lucrător în filatură - țesătorie
Editura Oscar Print,
București, 2006
10
Merticaru, V., ș.a.
Materii prime textile
Editura Economică
Preuniversitaria, București,
2001
11
***
Manualul Inginerului Textilist - vol.
1, 2, 3
Editura Agir, București, 2002
12
***
Planuri-cadru, Planuri de învățământ,
Programe Școlare, Standarde de
Pregătire Profesională în vigoare
13
***
manualele școlare pentru modulele de pregătire
profesională la care se susține concursul,
cuprinse în Catalogul manualelor școlare
valabile în învățământul preuniversitar
14
***
www.edu.ro
AUTORI:
ROMIȚA ȚIGLEA LUPAȘCU - prof. gr. did. I, Școala cu clasele I - VIII "Nicu Albu" Piatra Neamț
COSTACHE FLORENTINA FLORI- prof. gr. did. I, Colegiul "Anghel Saligny" Roșiorii de Vede
CAPMARE LAVINIA - prof. gr. did. I, Grupul Scolar Industrial Tecuci
CONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE
VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR
PROGRAMA PENTRU CONFECȚII TEXTILE - TRICOTAJE - FINISAJ TEXTIL
PROFESORI
- București -
2010
A. NOTĂ DE PREZENTARE
Programa pentru disciplinele TEHNOLOGICE se adresează absolvenților facultăților de profil și profesorilor care se prezintă la concursul pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante din învățământul preuniversitar. Conținutul și structura programei sunt elaborate pe baza standardului ocupațional "Profesor pentru învățământul gimnazial și pentru învățământul liceal", în așa fel încât să răspundă schimbărilor impuse de abordarea curriculară sistemică în realizarea procesului educațional.
Structura arborescentă și sistemul modular de organizare curriculară pentru învățământul tehnologic, solicită abordarea structurală a desfășurării procesului de învățământ.
Programa de concurs este elaborată în acord cu programele școlare în vigoare din învățământul preuniversitar pentru respectiva disciplină și cu programele pentru evaluările și examenele naționale. Aspectele fundamentale vizate prin prezenta programă operaționalizează profilul absolventului de învățământ superior, urmărind:
- cunoașterea de către profesor a conținuturilor știintifice și a principalelor tendințe în evoluția disciplinelor de pregătire profesională și a metodicii predării acestora;
- utilizarea competentă a documentelor școlare reglatoare;
- capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi;
- capacitatea de proiectare și realizare a demersului didactic intra-, trans-, inter-, și multidisciplinar, în concordanță cu standardele de pregatire profesională;
- capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi;
- demonstrarea abilităților de comunicare, empatice și de cooperare necesare realizării actului educațional.
Fiind date particularitățile disciplinelor tehnologice și rolul pe care acestea îl au asupra formării și maturizării profesionale a elevului, precum și asupra întregului climat educațional al școlii, profesorul trebuie să demonstreze că:
- înțelege conceptele centrale și metodele de investigație specifice disciplinelor pe care le predă;
- are capacitatea de a crea experiențe de învățare semnificative pentru elev;
- înțelege cum învață și cum se dezvoltă elevul și poate să ofere oportunități de învățare care sprijină dezvoltarea profesională a acestuia;
- înțelege că elevii sunt diferiți din punctul de vedere al felului în care învață și poate să ofere oportunități instructiv-educative adaptate la diferențele individuale de învățare;
- înțelege procesele de integrare curriculară și folosește o varietate de strategii didactice care încurajează dezvoltarea gândirii critice a elevului, capacitatea de rezolvare a problemelor și performanțele lui în utilizarea noilor tehnologii;
- are capacitatea de a alege și utiliza cele mai bune metode ce vizează motivația și comportamentul pentru a crea un mediu educațional care încurajează interacțiunea socială pozitivă, motivația intrinsecă și angajarea elevului în actul învățării, sprijinind astfel succesul școlar al acestuia;
- dezvoltă cunoașterea și utilizarea unor variate strategii de comunicare eficientă pentru a sprijini curiozitatea, colaborarea și interacțiunea elevilor în activitatea de învățare;
- planifică activitatea de predare-învățare pe baza obiectivelor și competențelor curriculare, a cunoașterii proceselor predării-învățării, a conținutului disciplinei, a abilităților elevilor și a diferențelor dintre elevi; modelează activitatea la clasă conform obiectivelor evaluării;
- înțelege și folosește o diversitate de strategii de evaluare pentru a aprecia și modifica activitățile didactice, asigurând continua dezvoltare intelectuală și socială a elevului;
- evaluează efectele opțiunilor și acțiunilor sale asupra elevilor, părinților, altor colegi (profesori) și modifică aceste acțiuni atunci când este necesar;
- caută în mod activ oportunități pentru perfecționarea sa profesională continuă;
- contribuie la stabilirea unor relații pozitive cu colegii, familiile elevilor și altor organizații existente în comunitatea în care trăiește, în așa fel încât să stimuleze angajarea acestora în sprijinirea activităților școlii;
- înțelege necesitatea de a asista elevii în orientarea lor către carieră și de a integra educația pentru carieră în activitatea didactică;
- înțelege aspectele de ordin legislativ ale activității sale, respectiv, drepturile legale ale elevului și părinților, precum și propriile sale drepturi și responsabilități;
- înțelege criteriile de evaluare a activității sale și are capacitatea de a le integra în conceperea și realizarea activității didactice.
B. COMPETENȚE SPECIFICE PROFESORULUI DE DISCIPLINE TEHNOLOGICE
Programa vizează, pe lângă conținuturile științifice și cele de metodică a disciplinelor, anumite competențe specifice profesorului de discipline Tehnologice, competențe pe care acesta trebuie să și le dezvolte și probeze pe parcursul desfășurării activității didactice. Într-o formulare sintetică, aceste competențe sunt:
- cunoașterea conținuturilor științifice ale disciplinelor, cunoștințe de metodica disciplinelor;
- cunoașterea și utilizarea principalelor documente școlare reglatoare: standarde de pregătire profesională, planuri-cadru, programe școlare, programe pentru examene naționale;
- capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi;
- capacitatea de proiectare și realizare a dezvoltărilor curriculare intra- și interdisciplinare;
- capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi;
- capacitatea de a adecva demersurile didactice la particularitățile de vârstă ale colectivului de elevi;
- capacitatea de a construi un climat educativ stimulativ și eficient.
C. TEMATICA PENTRU METODICA DISCIPLINELOR TEHNOLOGICE
TEME DE DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ
a. Proiectarea, organizarea și desfășurarea activității didactice
1. Componentele curriculumului școlar: curriculum național, planuri cadru, arii curriculare, trunchi comun, discipline, module, standarde de pregătire profesională, programe școlare, manuale școlare, auxiliare curriculare;
2. Proiectarea curriculumului în dezvoltare locală sau la decizia scolii de tipul: aprofundare/ extindere/opțional ca disciplină nouă;
2.1. Repere/condiționări în elaborarea CDS/CDL (resurse umane, materiale, context local, interesele elevilor);
2.2. Modalități de adecvare a unui CDS/CDL la grupuri țintă diferite;
2.3. Obiectivele predării - învățării - evaluării la disciplinele CDS/CDL din domeniul stiinței informării.
2.4. Obiective cadru, obiective de referință, competențe generale, competențe specifice, unități de competență și competențe.
2.5. Elaborarea obiectivelor operaționale;
3. Proiectarea activității didactice: planificare calendaristică, proiectarea unității de învățare, proiecte de lecție (pentru diferite tipuri de lecții), proiectarea de activități de învățare intra-, inter-, pluri și transdisciplinare.
b. Strategii didactice utilizate în procesul de instruire. Strategii și modalități de integrare în lecție a activităților cu caracter practic - aplicativ
1. Metode didactice specifice: clasificare, prezentare, caracterizare;
2. Utilizarea metodelor centrate pe elev, tehnicilor de învățare prin cooperare;
3. Forme de organizare a activității didactice: clasificare, caracterizare;
4. Mijloacele de învățământ și integrarea lor în procesul de predare-învățare-evaluare;
4.1. Funcțiile didactice ale mijloacelor de învățământ;
4.2. Tipuri de mijloace de învățământ și caracteristicile lor;
5. Selectarea metodelor optime în vederea formării gândirii critice și deprinderilor practice, formării gândirii tehnice și a dezvoltării simțului artistic/estetic;
6. Mediul de instruire: mediul relațional și mediul comunicațional. Utilizarea Tehnologiei informației și comunicării în construirea unor medii active de instruire;
7. Manifestarea unei conduite psihopedagogice inovative în plan profesional/social;
8. Evaluarea procesului instructiv-educativ, a progresului și a rezultatelor școlare. Valorizarea muncii elevului;
9. Adoptarea de strategii didactice care să permită utilizarea eficientă a mijloacelor și a auxiliarelor didactice în procesul instructiv- educativ.
c. Managementul clasei
1. Rolurile profesorului în facilitarea experiențelor care conduc la formarea autonomiei elevilor în învățare (organizator, participant, membru al unei echipe, persoană resursă, facilitator, intermediar, evaluator etc.);
2. Organizarea activităților: crearea unui climat favorabil învățării, folosirea resurselor adecvate; folosirea resurselor psihice ale profesorului și elevilor (capacități, cunoștințe, experiențe individuale sau colective); folosirea eficientă a timpului; forme de instruire (pe grupe, studiu individual, frontal etc.) și alternarea acestora în cadrul unei secvențe didactice; antrenarea persoanelor resursă din interiorul și din afara unității de învățământ în activitățile clasei; gestionarea situațiilor conflictuale.
d. Evaluarea rezultatelor școlare
1. Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învățământ: obiective, funcții, tipuri de evaluări, caracterizare;
2. Metode de evaluare: tradiționale și complementare (tipuri și caracterizare);
3. Calitățile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate și aplicabilitate;
4. Tipologia itemilor: definiție, clasificări, caracteristici, domenii de utilizare, reguli de proiectare, modalități de corectare și notare;
5. Construirea instrumentelor de evaluare
6. Erori de evaluare și modalități de minimizare a lor.
Bibliografie: DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ
*Font 8*
1
Cristea Sorin
Studii de pedagogie generală.
Editura Didactică și
pedagogică, București, 2004
2
Cristea Sorin
Fundamentele pedagogiei
Editura Polirom, Iași, 2010
3
Cucos Constantin
Pedagogie generală
Editura Polirom, Iași 2006
4
Cucos Constantin
Psihopedagogie pentru examenele de
definitivare și grade didactice
Editura Polirom Iași, 2009
5
Dragomir Mariana
Managementul activității didactice.
Eurodidact, Cluj-Napoca,
2003.
6
Ionescu M
Didactica modernă
Editura Dacia, Cluj, 1995.
7
Iucu Romiță
Managementul și gestiunea clasei de
elevi.
Editura Polirom, Iași, 2000
8
Iucu Romiță
Instruirea școlară
Editura Polirom, Iași, 2001
9
Neacșu Ion
Introducere în psihologia educației și a
dezvoltării
Editura Polirom, Iași, 2010
10
Neacșu Ion
Instruire și învățare
Editura Stiințifică, București,
1990.
11
Nicola I
Tratat de pedagogie școlară
Editura Aramis, București,
2000
12
Pânișoară Ovidiu
Comunicarea eficientă. Metode de
interacțiune eficientă
Editura Polirom Iași, 2003
13
Păun Emil
Școala: abordare sociopedagogică
Editura Polirom, Iași, 1999.
14
Stan Emil
Managementul clasei
Editura Aramis, colecția
Educația XXI, 2005
15
Evaluarea curentă și examenele: Ghid
pentru profesori.
București: ProGnosis, 2001
16
Pedagogie. Fundamentări teoretice și
demersuri aplicative
Editura Polirom, Iași, 2002
17
Curriculum național. Programe școlare
pentru disciplinele tehnologice
18
Planurile-cadru, standarde de pregatire
profesională
Competențe specifice
1. Cunoașterea și aprofundarea de către candidați a conținuturilor științifice de specialitate și metodice pentru disciplinele tehnologice;
2. Realizarea de conexiuni între conținuturile disciplinelor tehnologice și problemele de învățare specifice domeniului de pregătire;
3. Realizarea corelațiilor intra, inter și pluridisciplinare a conținuturilor;
4. Operarea cu standardele de pregătire profesională și programele școlare pentru proiectarea unui demers didactic adaptat nivelului de învățământ, calificării și specificului clasei;
5. Aplicarea adecvată a principiilor și metodelor specifice didacticii disciplinelor tehnologice;
6. Elaborarea, selectarea și aplicarea unor metode de evaluare adecvate obiectivelor sau competențelor vizate;
7. Proiectarea și/sau selectarea unor conținuturi pentru programele opționale sau curriculumul în dezvoltare locală de tipul aprofundare/extindere/opțional ca disciplină nouă;
8. Comunicarea eficientă cu partenerii în activitatea educațională;
9. Aplicarea unor forme de management al clasei în funcție de activitatea de învățare proiectată;
10. Transmiterea, în funcție de particularitățile de vârstă ale elevilor, a conținuturilor astfel încât să dezvolte structuri operatorii, afective și atitudinale;
11. Stimularea potențialului fiecărui elev și dezvoltarea creativității.
D. TEME DE SPECIALITATE
1. Materii prime și materiale textile
1.1. Fibre textile: clasificare, structura macromoleculară și chimică, proprietăți fizice, mecanice și chimice;
1.2. Fire textile: clasificare, proprietăți fizice și mecanice;
1.3. Țesături și tricoturi: clasificare, proprietăți fizice și mecanice;
1.4. Materiale auxiliare folosite în industria textilă.
2. Materii prime și materiale auxiliare pentru industria pielăriei
2.1. Pielea: clasificare, structura pielii crude și defecte;
2.2. Sortimente de piei finite: clasificare, proveniență, obținere, caracteristici principale, destinație;
2.3. Înlocuitori de piele: clasificare, proveniență, obținere, caracteristici principale, destinație.
3. Tehnologii de obținere a tricoturilor
3.1. Bazele tricotării: organe producătoare de ochiuri; procedee de tricotare; mecanisme comune mașinilor de tricotat; caracteristici tehnice ale mașinilor de tricotat.
3.2. Pregătirea firelor pentru tricotare; bobinarea firelor (scopuri, principiul bobinării, parametrii bobinării, utilaje specifice); urzirea firelor (scopuri, principiul urzirii, procedee de urzire, utilaje specifice);
3.3. Tricotarea pe mașini rectilinii: caracteristici tehnice, organe producătoare de ochiuri, procedeul de formare a ochiurilor, mecanismul de formare a ochiurilor, posibilități tehnologice;
3.4. Tricotarea pe mașini circulare: caracteristici tehnice, organe producătoare de ochiuri, procedeul de formare a ochiurilor, mecanismul de formare a ochiurilor, posibilități tehnologice;
3.5. Structura și proiectarea tricoturilor simple: clasificare, metode de reprezentare, parametrii de structură, reprezentarea legăturilor de bază.
4. Tehnologii de obținere a confecțiilor textile
4.1. Pregătirea materialelor pentru croit
4.1.1. Șablonarea materialelor: condiții tehnice, metode de șablonare;
4.1.2. Șpănuirea materialelor: condiții tehnice și procedee;
4.2. Croirea materialelor textile
4.2.1. Secționarea șpanului: condiții tehnice, mașini de secționat;
4.2.2. Decuparea detaliilor: condiții tehnice, mașini și utilaje specifice.
4.3. Cusături și tehnologii de asamblare (cusături mecanice, asamblări prin termolipire și neconvenționale);
4.4. Utilaje pentru confecționarea îmbrăcămintei: mașina simplă, mașina triploc, mașina Uberdec mașina Flatlock, mașina de cusut în lanț, mașina de încheiat ochi cu ochi (caracteristici tehnice, organe de formare a cusăturii, utilizări);
4.5. Proiectarea constructivă a modelelor (dimensiuni necesare, relații de interdependență, rețele de linii și segmente principale la produse cu sprijin pe umeri și sprijin în talie).
5. Tehnologia finisării materialelor textile
5.1. Tehnologii și utilaje pentru pregătirea și albirea materialelor din fibre celulozice: pârlire, descleiere, curățire alcalină, mercerizare, albire;
5.2. Tehnologii și utilaje pentru pregătirea materialelor din fibre de lână: spălare, carbonizare, piuare, fixare;
5.3. Tehnologii și utilaje pentru pregătirea materialelor din fibre sintetice: spălarea, fixarea și albirea;
5.4. Tehnologia vopsirii materialelor textile:clasificarea tehnologică a coloranților, noțiuni generale de vopsire, noțiuni de cinetica vopsirii, procedee de vopsire, rezistența vopsirii;
5.5. Tehnologii și utilaje pentru imprimarea materialelor textile: procedee de imprimare, proprietățile aglutinanților, mașina de imprimat cu șabloane;
5.6. Tehnologii și utilaje pentru apretarea materialelor textile: apretarea chimică a materialelor textile, (neșifonabilitatea, hidrofugarea, impermeabilizarea, ignifugarea), apretarea mecanică a materialelor textile (termofixarea, călcarea).
6. Conceptele de asigurare a calității, controlul calității și sisteme de calitate
6.1. Asigurarea calității: calitate internă, calitate externă, calitate totală;
6.2. Controlul calității: evaluarea calității, supravegherea calității, inspecția calității, verificarea calității;
6.3. Sisteme de calitate: terminologie, standarde românești, europene și internaționale;
6.4. Elementele sistemului calității: documentația sistemului calității.
7. Sănătatea și securitatea muncii
7.1. Măsuri de igienă și protecția muncii: fișa individuală de instructaj; echipamente de lucru, echipamente individuale și colective de protecție; trusă de prim ajutor; materiale igienico-sanitare; materiale și mijloace de stingere a incendiilor;
7.2. Factorii de risc de la locul de muncă: accidente de muncă; boli profesionale.
Bibliografie pentru specialitate
*Font 8*
1.
Budulan R.,
Bazele tehnologiei tricoturilor
Editura BIT, Iași, 1996
2.
Catalan, F., ș.a.
Proiectarea produselor textile
Editura Oscar Print,
București, 2008
3.
Filipescu E.,
Structura și proiectarea confecțiilor
Editura Performantica, Iași,
2003
4.
Filipescu E.,
Proiectarea constructivă a modelelor
Editura Performantica, Iași,
1999
5.
Lupașcu-Țiglea,
R., ș.a.
Manual pentru cultura de specialitate
- instruire teoretică, clasa a IX-a
Editura Oscar Print,
București, 2006
6.
Lupașcu-Țiglea,
R., ș.a.
Manual pentru cultura de specialitate
- instruire practică, clasa a IX-a
Editura Oscar Print,
București, 2006
7.
Lupașcu-Țiglea,
R., ș.a.
Manual pentru Școala de Arte și
Meserii - modulul "Produse textile,
piele și înlocuitori de piele", clasa
a X-a
Editura Oscar Print,
București, 2006
8.
Lupașcu-Țiglea,
R., ș.a.
Manual pentru Școala de Arte și
Meserii - modulul "Procese de
obținere a tricoturilor", clasa a X-a
Editura Oscar Print,
București, 2006
9.
Lupașcu-Țiglea,
R., ș.a.
Manual pentru Școala de Arte și
Meserii - modulul "Tehnologii de
confecționare a produselor din
țesături și tricoturi", clasa a X-a
Editura Oscar Print,
București, 2006
10.
Lupașcu-Țiglea,
R., ș.a.
Suport de curs pentru modulul
"Sănătatea și securitatea muncii",
industrie textilă și pielărie
Editura Mistral, București,
2008
11.
Marinescu, I., ș.a.
Manual pentru Școala de Arte și
Meserii - calificarea profesională:
Lucrător în filatură - țesătorie
Editura Oscar Print,
București, 2006
12.
Merticaru, V., ș.a.
Materii prime textile
Editura Economică
Preuniversitaria, București,
2001
13.
Mitu S., Mitu M.,
Bazele tehnologiei confecțiilor
textile, vol. I și vol. II
Editura "Gh. Asachi" Iași
1998
14.
Papaghiuc V., ș.a.
Proiectarea sistemelor de fabricație
pentru produse de îmbrăcăminte
Editura Performantica, Iași,
2004
15.
Spanțu, C.,
Tehnologii textile
Editura Economică,
București, 2002
16.
Spanțu, C.,
Proiectarea produselor textile
Editura Mistral, București,
2007
17.
Șerban V.,
Mașini circulare de tricotat cu
diametrul mare cu două fonturi
Editura Performantica, Iași,
2003
18.
***
Manualul Inginerului Textilist - vol.
1, 2, 3
Editura Agir, București, 2002
19.
***
Planuri-cadru, Planuri de învățământ,
Programe Școlare, Standarde de
Pregătire Profesională în vigoare
20.
***
manualele școlare pentru modulele de
pregătire profesională la care se
susține concursul, cuprinse în
Catalogul manualelor școlare valabile
în învățământul preuniversitar
21.
***
www.edu.ro
Autori:
ROMIȚA ȚIGLEA LUPAȘCU - dr. ing., prof. gr. did. I, Școala cu clasele I-VIII "Nicu Albu" Piatra Neamț
COSTACHE FLORENTINA FLORI- dr. ing., prof. gr. did. I, Colegiul "Anghel Saligny" Roșiorii de Vede
CAPMARE LAVINIA - prof. gr. did. I, Grupul Scolar Industrial Tecuci
CONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE
VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR
PROGRAMA PENTRU CONFECȚII TEXTILE - TRICOTAJE - FINISAJ TEXTIL
MAIȘTRI INSTRUCTORI
- București -
2010
A. NOTĂ DE PREZENTARE
Programa pentru disciplinele TEHNOLOGICE se adresează absolvenților facultăților de profil și maiștrilor instructori care se prezintă la concursul pentru ocuparea posturilor didactice/ catedrelor vacante din învățământul preuniversitar. Conținutul și structura programei sunt elaborate în așa fel încât să răspundă schimbărilor impuse de abordarea curriculară sistemică în realizarea procesului educațional.
Structura arborescentă și sistemul modular de organizare curriculară pentru învățământul tehnologic, solicită abordarea structurală a desfășurării procesului de învățământ.
Programa de concurs este elaborată în acord cu programele școlare în vigoare din învățământul preuniversitar pentru respectiva disciplină și cu programele pentru evaluările și examenele naționale. Aspectele fundamentale vizate prin prezenta programă operaționalizează profilul maistrului instructor, urmărind:
- cunoașterea de către profesor a conținuturilor știintifice și a principalelor tendințe în evoluția disciplinelor de pregătire profesională și a metodicii predării acestora;
- utilizarea competentă a documentelor școlare reglatoare;
- capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi;
- capacitatea de proiectare și realizare a demersului didactic intra-, trans-, inter-, și multidisciplinar, în concordanță cu standardele de pregătire profesională;
- capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi;
- demonstrarea abilităților de comunicare, empatice și de cooperare necesare realizării actului educațional
Au fost urmărite formarea și structurarea competențelor pentru maiștri instructori, cu aplicare la specificul activităților de instruire practică. Pe lângă competențele specifice, în specialitate, sunt vizate competențele pentru îndeplinirea eficientă a unui rol social precum și competențele metodice.
Conținuturile programei urmăresc sporirea flexibilității, mobilității ocupaționale și creșterea gradului de adaptabilitate a maiștrilor instructori la evoluția tehnică, tehnologică și economică în domeniu.
Programa este orientată pe evaluarea calității concepției didactice și a modalităților concrete prin care maistrul instructor pune elevii în situații de învățare eficientă, menite să conducă la formarea competențelor prevăzute în standardele de pregătire profesională. Această orientare este cu atât mai necesară în prezent, când flexibilitatea programelor școlare solicită din partea cadrelor didactice efortul de a concepe procese și parcursuri didactice adaptate nivelului claselor de elevi cu care lucrează și finalităților învățământului tehnologic.
B. COMPETENȚE SPECIFICE
Programa vizează, pe lângă conținuturile științifice și cele de metodică a disciplinelor, anumite competențe specifice maistrului instructor pentru discipline Tehnologice, competențe pe care acesta trebuie să și le dezvolte și probeze pe parcursul desfășurării activității didactice.
- Cunoașterea și aprofundarea de către candidați a conținuturilor științifice și metodice de specialitate;
- Operarea cu standardele de pregătire profesională și programele școlare pentru proiectarea unui demers didactic adaptat nivelului de învățământ, calificării și specificului clasei;
- Realizarea corelațiilor intra, -inter și pluridisciplinare ale conținuturilor;
- Proiectarea activităților de instruire practică/pregătire practică în concordanță cu cerințele curriculumului și ale tehnologiei didactice moderne;
- Organizarea și coordonarea activității de instruire/pregătire practică în atelierul tehnologic școlar și la agenții economici în scopul formării și dezvoltării competențelor specifice;
- Selectarea și aplicarea metodelor de evaluare adecvate activității de instruire/pregătire practică;
- Comunicarea eficientă cu partenerii în activitatea educațională;
- Exploatarea utilajelor, instalațiilor și echipamentelor în condițiile respectării normelor de igienă, de securitate și sănătate în muncă, prevenirea situațiilor de urgență și protecția mediului înconjurător;
- Respectarea normelor de calitate pentru desfășurarea proceselor, obținerea produselor și oferirea serviciilor;
Programa vizează, pe lângă conținuturile științifice și cele de metodică a disciplinelor, anumite competențe specifice maistrului de discipline Tehnologice, competențe pe care acesta trebuie să le dezvolte și să le probeze pe parcursul desfășurării activității didactice. Într-o formulare sintetică, aceste competențe sunt:
- cunoașterea conținuturilor științifice ale disciplinelor, cunoștințe de metodica disciplinelor;
- cunoașterea și utilizarea principalelor documente școlare reglatoare: standarde de pregatire profesională, planuri-cadru, programe școlare, programe pentru examene naționale;
- capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi;
- capacitatea de proiectare și realizare a dezvoltărilor curriculare intra- și interdisciplinare;
- capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi;
- capacitatea de a adecva demersurile didactice la particularitățile de vârstă ale colectivului de elevi;
- capacitatea de a construi un climat educativ stimulativ și eficient.
C. TEMATICA PENTRU METODICA DISCIPLINELOR TEHNOLOGICE
TEME DE DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ
a. Proiectarea, organizarea și desfășurarea activității didactice
1. Componentele curriculumului școlar: curriculum național, planuri cadru, arii curriculare, trunchi comun, discipline, module, standarde de pregătire profesională, programe școlare, manuale școlare, auxiliare curriculare;
2. Proiectarea curriculumului în dezvoltare locală: aprofundare/extindere;
2.1. Repere/condiționări în elaborarea CDL (resurse umane, materiale, context local, interesele elevilor);
2.2. Modalități de adecvare a unui CDL la grupuri țintă diferite;
2.3. Obiectivele predării - învățării - evaluării la disciplinele CDL din domeniul stiinței informării. Obiective cadru, obiective de referință, competențe generale, competențe specifice, unități de competență și competențe. Elaborarea obiectivelor operaționale;
3. Proiectarea activității didactice: planificare calendaristică, proiectarea unității de învățare, proiecte de lecție (pentru diferite tipuri de lecții), proiectarea de activități de învățare intra-, inter-, pluri și transdisciplinare.
b. Strategii didactice utilizate în procesul de instruire. Strategii și modalități de integrare în lecție a activităților cu caracter practic - aplicativ
1. Metode didactice specifice: clasificare, prezentare, caracterizare;
2. Utilizarea metodelor centrate pe elev, tehnicilor de învățare prin cooperare;
3. Forme de organizare a activității didactice: clasificare, caracterizare;
4. Mijloacele de învățământ și integrarea lor în procesul de predare-învățare-evaluare;
4.1. Funcțiile didactice ale mijloacelor de învățământ;
4.2. Tipuri de mijloace de învățământ și caracteristicile lor;
5. Selectarea metodelor optime în vederea formării gândirii critice și deprinderilor practice, formării gândirii tehnice și a dezvoltării simțului artistic/estetic;
6. Mediul de instruire: mediul relațional și mediul comunicațional. Utilizarea Tehnologiei informației și comunicării în construirea unor medii active de instruire;
7. Manifestarea unei conduite psihopedagogice inovative în plan profesional/social;
8. Evaluarea procesului instructiv-educativ, a progresului și a rezultatelor scolare. Valorizarea muncii elevului;
9. Adoptarea de strategii didactice care să permită utilizarea eficientă a mijloacelor și a auxiliarelor didactice în procesul instructiv- educativ.
c. Managementul clasei
1. Rolurile maistrului instructor în facilitarea experiențelor care conduc la formarea autonomiei elevilor în învățare (organizator, participant, membru al unei echipe, persoană resursă, facilitator, intermediar, evaluator etc.);
2. Organizarea activităților: crearea unui climat adecvat, folosirea resurselor adecvate; folosirea resurselor psihice ale profesorului și elevilor (capacități, cunoștințe, experiențe individuale sau colective); folosirea eficientă a timpului; forme de instruire (pe grupe, studiu individual, frontal etc.) și alternarea acestora în cadrul unei secvențe didactice; antrenarea persoanelor resursă din interiorul și din afara unității de invățământ în activitățile clasei; gestionarea situațiilor conflictuale.
d. Evaluarea rezultatelor școlare
1. Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învățământ: obiective, funcții, tipuri de evaluări, caracterizare;
2. Metode de evaluare: tradiționale și complementare (tipuri și caracterizare);
3. Calitățile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate și aplicabilitate;
4. Tipologia itemilor: definiție, clasificări, caracteristici, domenii de utilizare, reguli de proiectare, modalități de corectare și notare;
5. Construirea instrumentelor de evaluare;
6. Erori de evaluare și modalități de minimizare a lor.
Bibliografie: DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ
*Font 8*
1
Cristea Sorin
Studii de pedagogie generală.
Editura Didactică și
pedagogică, București, 2004
2
Cristea Sorin
Fundamentele pedagogiei
Editura Polirom, Iași, 2010
3
Cucos Constantin
Pedagogie generală
Editura Polirom, Iași 2006
4
Cucos Constantin
Psihopedagogie pentru examenele de
definitivare și grade didactice
Editura Polirom Iași, 2009
5
Dragomir
Mariana
Managementul activității didactice.
Eurodidact, Cluj-Napoca,
2003.
6
Ionescu M
Didactica modernă
Editura Dacia, Cluj, 1995.
7
Iucu Romiță
Managementul și gestiunea clasei de
elevi.
Editura Polirom, Iași, 2000
8
Iucu Romiță
Instruirea școlară
Editura Polirom, Iași, 2001
9
Neacșu Ion
Introducere în psihologia educației și a
dezvoltării
Editura Polirom, Iași, 2010
10
Neacșu Ion
Instruire și învățare
Editura Stiințifică, București,
1990.
11
Nicola I
Tratat de pedagogie școlară
Editura Aramis, București,
2000
12
Pânișoară Ovidiu
Comunicarea eficientă. Metode de
interacțiune eficientă
Editura Polirom Iași, 2003
13
Păun Emil
Școala: abordare sociopedagogică
Editura Polirom, Iași, 1999.
14
Stan Emil
Managementul clasei
Editura Aramis, colecția
Educația XXI, 2005
15
Evaluarea curentă și examenele: Ghid
pentru profesori.
București: ProGnosis, 2001
16
Pedagogie. Fundamentări teoretice și
demersuri aplicative
Editura Polirom, Iași, 2002
17
Curiculum național. Programe școlare
pentru disciplinele tehnologice
18
Planurile-cadru, standarde de pregatire
profesională
Competențe specifice
1. Cunoașterea și aprofundarea de către candidați a conținuturilor științifice și metodice de specialitate;
2. Operarea cu standardele de pregătire profesională și programele școlare pentru proiectarea unui demers didactic adaptat nivelului de învățământ, calificării și specificului clasei;
3. Realizarea corelațiilor intra, -inter și pluridisciplinare a conținuturilor;
4. Proiectarea activităților de instruire practică/pregătire practică în concordanță cu cerințele curriculumului și ale tehnologiei didactice moderne;
5. Aplicarea unor forme de management al clasei în funcție de activitatea proiectată;
6. Organizarea și coordonarea activității de instruire/pregătire practică în atelierul tehnologic școlar și la agenții economici în scopul formării și dezvoltării competențelor specifice;
7. Selectarea și aplicarea metodelor de evaluare adecvate activității de instruire/pregătire practică;
8. Comunicarea eficientă cu partenerii în activitatea educațională;
9. Exploatarea utilajelor, instalațiilor și echipamentelor în condițiile respectării normelor de protecție și igiena muncii, P.S.I. și protecția mediului înconjurător;
10. Respectarea normelor de calitate pentru desfășurarea proceselor, obținerea produselor și oferirea serviciilor;
11. Transmiterea, în funcție de particularitățile de vârstă ale elevilor, a conținuturilor astfel încât să dezvolte structuri operatorii, afective și atitudinale;
12. Stimularea potențialului fiecărui elev și dezvoltarea creativității.
D. CONȚINUTURILE PROGRAMEI
1. Materii prime și materiale textile
1.1. Fibre textile: clasificare, proprietăți fizice, mecanice și chimice;
1.2. Fire textile: clasificare, proprietăți fizice și mecanice;
1.3. Țesături și tricoturi: clasificare, proprietăți fizice și mecanice;
1.4. Materiale auxiliare folosite în industria textilă
2. Tehnologii de obținere a tricoturilor
2.1. Bazele tricotării: organe producătoare de ochiuri; procedee de tricotare; mecanisme comune mașinilor de tricotat (rol, schemă de principiu); caracteristici tehnice ale mașinilor de tricotat.
2.2. Pregătirea firelor pentru tricotare; bobinarea firelor (scopuri și principiul bobinării); urzirea firelor (scopuri și principiul urzirii);
2.3. Tricotarea pe mașini rectilinii: caracteristici tehnice, organe producătoare de ochiuri, procedeul de formare a ochiurilor, mecanisme componente (rol, alcătuire, funcționare), deservire, reglare, defecte și remedierea lor;
2.4. Tricotarea pe mașini circulare: caracteristici tehnice, organe producătoare de ochiuri, procedeul de formare a ochiurilor, mecanisme componente (rol, alcătuire, funcționare), deservire, reglare, defecte și remedierea lor;
2.5. Elemente de structura și proiectarea tricoturilor simple: clasificare, metode de reprezentare, parametrii de structură.
3. Tehnologii de obținere a confecțiilor textile
3.1. Pregătirea materialelor pentru croit
3.1.1. Șablonarea materialelor: condiții tehnice, metode de șablonare;
3.1.2. Șpănuirea materialelor: condiții tehnice și procedee;
3.2. Croirea materialelor textile
3.2.1. Secționarea șpanului: condiții tehnice, mașini de secționat (descriere, funcționare), deservirea și reglarea mașinilor;
3.2.2. Decuparea detaliilor: condiții tehnice, mașini și utilaje specifice (deservire, funcționare);
3.3. Cusături și tehnologii de asamblare (cusături mecanice și asamblări prin termolipire);
3.4. Utilaje pentru confecționarea îmbrăcămintei: mașina simplă, mașina triploc, mașina Uberdec (caracteristici tehnice, organe de formare a cusăturii, deservire și reglare);
3.5. Elemente de proiectarea produselor de îmbrăcăminte: dimensiuni principale, de bază și linii de construcția tiparelor.
4. Tehnologia finisării materialelor textile
4.1. Tehnologii pentru pregătirea și albirea materialelor din fibre celulozice: descleiere, curățire alcalină și albire (definiție și parametrii de lucru);
4.2. Utilaje pentru pregătirea și albirea materialelor din fibre celulozice: autoclava, cada cu vârtelniță, jigher, pad-roll: schemă tehnologică;
4.3. Tehnologii pentru pregătirea materialelor din fibre de lână: spălare, carbonizare, piuare (definiție și parametrii de lucru);
4.4. Tehnologii pregătirea materialelor din fibre sintetice: spălarea, fixarea și albirea (definiție și parametrii de lucru);
4.5. Tehnologia vopsirii materialelor textile: clasificarea tehnologică a coloranților, noțiuni generale de vopsire, noțiuni de cinetica vopsirii, procedee de vopsire, rezistența vopsirii;
4.6. Tehnologii pentru imprimarea materialelor textile: procedee de imprimare, proprietățile aglutinanților;
4.7. Apretarea chimică a materialelor textile (neșifonabilizarea, hidrofugarea, impermeabilizarea, ignifugarea): definiție și substanțe folosite.
5. Întreținerea utilajelor din textile-pielărie
5.1. Curățirea și ungerea utilajelor:
5.1.1. Curățirea utilajelor: locuri de curățire, ustensile necesare, grafic de curățire
5.1.2. Ungerea utilajelor: definiție, tipuri de lubrifianți și sisteme de ungere
5.1.3. Identificarea locurilor de curățire și ungere la utilajele deservite;
5.2. Norme tehnice de întreținere și reparare a utilajelor:
5.2.1. Metode de întreținere: definiție, clasificare, caracterizare
5.2.2. Tipuri de intervenții tehnice: definiție, clasificare, caracterizare;
5.3. Respectarea normelor de protecție a mediului privind depozitarea deșeurilor rezultate din curățirea utilajelor.
6. Conceptele de asigurare a calității, controlul calității și sisteme de calitate
6.1. Asigurarea calității: calitate internă, calitate externă, calitate totală;
6.2. Controlul calității: evaluarea calității, supravegherea calității, inspecția calității, verificarea calității;
7. Sănătatea și securitatea muncii
7.1. Măsuri de igienă și protecția muncii: fișa individuală de instructaj; echipamente de lucru, echipamente individuale și colective de protecție; trusă de prim ajutor; materiale igienico-sanitare; materiale și mijloace de stingere a incendiilor;
7.2. Sisteme și dispozitive de protecție: individuale și colective specifice locului de muncă;
7.3. Materiale și mijloace de prevenirea și stingerea incendiilor: apă, nisip, pături, hidranți, stingătoare cu spumă, cu praf, cu CO2;
7.4. Locuri de muncă periculoase specifice domeniului;
7.5. Factorii de risc de la locul de muncă: accidente de muncă; boli profesionale.
Bibliografie pentru specialitate
*Font 8*
1
Lupașcu-Țiglea,
R., ș.a.
Pregătire de bază în industria ușoară -
instruire teoretică, anul I Școala
Profesională
Editura Oscar Print,
București, 2003
2
Lupașcu-Țiglea,
R., ș.a.
Pregătire de bază în industria ușoară -
instruire practică, anul I Școala
Profesională
Editura Oscar Print,
București, 2003
3
Lupașcu-Țiglea,
R., ș.a.
Manual pentru cultura de specialitate -
instruire teoretică, clasa a IX-a
Editura Oscar Print,
București, 2006
4
Lupașcu-Țiglea,
R., ș.a.
Manual pentru cultura de specialitate -
instruire practică, clasa a IX-a
Editura Oscar Print,
București, 2006
5
Lupașcu-Țiglea,
R., ș.a.
Manual pentru Școala de Arte și Meserii
- modulul "Produse textile, piele și
înlocuitori de piele", clasa a X-a
Editura Oscar Print,
București, 2006
6
Lupașcu-Țiglea,
R., ș.a.
Manual pentru Școala de Arte și Meserii
- modulul "Procese de obținere a
tricoturilor", clasa a X-a
Editura Oscar Print,
București, 2006
7
Lupașcu-Țiglea,
R., ș.a.
Manual pentru Școala de Arte și Meserii -
modulul "Tehnologii de confecționare a
produselor din țesături și tricoturi",
clasa a X-a
Editura Oscar Print,
București, 2006
8
Lupașcu-Țiglea,
R., ș.a.
Suport de curs pentru modulul
"Sănătatea și securitatea muncii",
industrie textilă și pielărie
Editura Mistral,
București, 2008
9
Marinescu, I., ș.a.
Manual pentru Școala de Arte și Meserii
- calificarea profesională: Lucrător în
filatură - țesătorie
Editura Oscar Print,
București, 2006
10
Merticaru, V., ș.a.
Materii prime textile
Editura Economică
Preuniversitaria,
București, 2001
11
***
Manualul Inginerului Textilist -
vol. 1, 2, 3
Editura Agir, București,
2002
12
***
Planuri-cadru, Planuri de învățământ,
Programe Școlare, Standarde de Pregătire
Profesională în vigoare
13
***
manualele școlare pentru modulele de pregătire
profesională la care se susține concursul,
cuprinse în Catalogul manualelor școlare
valabile în învățământul preuniversitar
14
***
www.edu.ro
AUTORI:
ROMIȚA ȚIGLEA LUPAȘCU - prof. gr. did. I, Școala cu clasele I - VIII "Nicu Albu" Piatra Neamț
COSTACHE FLORENTINA FLORI- prof. gr. did. I, Colegiul "Anghel Saligny" Roșiorii de Vede
CAPMARE LAVINIA - prof. gr. did. I, Grupul Scolar Industrial Tecuci
CONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE
VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR
PROGRAMA PENTRU CONSILIERE PSIHOPEDAGOGICĂ
- București -
2010
A. NOTĂ DE PREZENTARE
Programa pentru disciplina Consiliere psihopedagogică se adresează absolvenților facultăților de profil și profesorilor care se prezintă la concursul pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante din învățământul preuniversitar. Conținutul și structura programei sunt elaborate în așa fel încât să răspundă schimbărilor impuse de abordarea curriculară sistemică în realizarea procesului educațional.
Consilierea semnifică relația dintre resursele, cerințele, aspirațiile, valorile și interesele unui individ și oferta reală din domeniul educației, formării și integrării socio-profesionale ale persoanei care beneficiază de această activitate.
Consilierea carierei este o activitate specializată care inițiază o abordare globală a individului, sub toate aspectele semnificative ale vieții și rolurilor asumate în școală, profesie, viață socială sau comunitară, familie, timp liber etc. și se materializează prin toate categoriile de servicii de informare, consiliere și orientare oferite solicitanților de către consilieri. Aceștia acordă sprijin de specialitate persoanelor consiliate în dezvoltarea propriei individualități, a unei imagini de sine pozitive, contribuie la formarea abilităților sociale, rezolvarea problemelor și luarea deciziilor, managementul informațiilor și planificarea carierei.
Asistența acordată în Cabinetele de asistență psihopedagogică și Centrele județene de asistență psihopedagogică țintește către trei tipuri de activități importante:
● asistența psihologică a elevilor, părinților și cadrelor didactice (consiliere în vederea dezvoltării personale, evaluare psihologică etc.);
● asistență pedagogică și educațională (pentru învățare eficientă și integrare școlară etc.);
● consilierea carierei (oferirea de informații despre ofertele de educație și formare, oportunitățile pieței muncii, dezvoltarea carierei etc.).
Această programă are în vedere specificul activităților de consiliere școlară, care pentru a fi realizate presupun existența de competențe, abilități și atitudini ale consilierilor, precum:
● definirea și utilizarea adecvată a conceptelor de bază ale consilierii școlare;
● aplicarea cunoștințelor de psihologie a dezvoltării și de psihologie școlară;
● proiectarea activității de asistență psihopedagogică;
● utilizarea unor metode, tehnici și instrumente de cunoaștere, autocunoaștere și consiliere psihologică;
● elaborarea de programe de dezvoltare a abilităților de viață;
● evaluarea progreselor realizate de elevi în urma consilierii;
● respectarea legislației în vigoare, a deontologiei și eticii profesionale;
● realizarea unor parteneriate cu familia și alte instituții din comunitate implicate în educație;
● respectarea dreptului persoanei consiliate de a lua decizii în ceea ce o privește;
● asigurarea tratamentului imparțial pentru toate persoanele consiliate, evitarea discriminărilor în aprecierea diferențelor dintre oameni;
● asigurarea confidențialității;
● interesul pentru propria dezvoltare profesională și centrarea pe creșterea calității serviciilor de consiliere oferite.
B. COMPETENȚE SPECIFICE PROFESORULUI DE DISCIPLINE SOCIOUMANE
Programa vizează, pe lângă conținuturile științifice și cele de metodică a disciplinelor, anumite competențe specifice profesorului în centre și cabinete de asistență psihopedagogică, competențe pe care acesta trebuie să și le dezvolte și probeze pe parcursul desfășurării activității didactice. Într-o formulare sintetică, aceste competențe sunt:
- cunoașterea conținuturilor științifice ale disciplinelor, cunoștințe de metodica disciplinelor;
- cunoașterea și utilizarea principalelor documente școlare reglatoare: planuri-cadru, programe școlare, programe pentru examene naționale;
- capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi;
- capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi;
- capacitatea de a adecva demersurile didactice la particularitățile de vârstă ale colectivului de elevi/grupe de elevi;
- capacitatea de a construi un climat educativ stimulativ și eficient.
C. TEMATICA LA DISCIPLINA DE SPECIALITATE CONSILIERE PSIHOPEDAGOGICĂ
I. EVOLUȚIA PSIHOLOGIEI CA ȘTIINȚĂ
1. Apariția și evoluția psihologiei ca știință; orientări și școli psihologice
2. Psihologia contemporană și locul ei în sistemul științelor
II. OBIECTUL PSIHOLOGIEI
1. Noțiunea de psihic
2. Natura psihicului
3. Caracteristicile fenomenelor psihice
III. IPOSTAZELE PSIHICULUI
1. Conștient
2. Subconștient
3. Inconștient
4. Relațiile dintre ipostazele psihicului
5. Mecanismele cognitive senzoriale
- Senzații
- Percepții
- Reprezentări
6. Mecanismele cognitive logic-raționale
- Gândirea
- Memoria
- Imaginația
IV. PERSONALITATEA - STRUCTURĂ INTEGRATOARE A MECANISMELOR PSIHICE
1. Delimitări conceptuale: Individ; Persoană; PERSONALITATE
2. Dimensiunile personalității:
- Dinamico-energetice
- Instrumental-operaționale
- Reglativ-productive
- Transformativ-creative
- Relațional-valorice
3. Structura personalității
4. Personalitatea și relațiile interpersonale
V. ELEMENTE DE PSIHOLOGIA DEZVOLTĂRII/VÂRSTELOR
1. Conceptul de dezvoltare;
2. Factorii dezvoltării ontonogenetice: ereditate, mediu, educație;
3. Stadii și cicluri ale dezvoltării.
VI. CONDUITA PSIHOSOCIALĂ
1. Imaginea de sine și percepția socială a imaginii de sine
2. Relațiile interpersonale și rolul lor în formarea și dezvoltarea personalității
3. Comportamente pro și antisociale
4. Atitudinile sociale și evoluția lor
VII. CONCEPTUL DE CONSILIERE ȘI ABILITĂȚILE CONSILIERULUI
1. Orientari și abordări în consiliere;
2. Delimitări conceptuale/distincții între: consiliere psihologică, consiliere scolara, consilierea carierei, consiliere educațională;
3. Caracteristicile consilierii; abilitățile consilierului;
4. Obiectivele consilierii;
5. Strategii și metode de consiliere educațională;
6. Principii de etica în consilierea scolara. Calitatea serviciilor de consiliere educațională;
7. Locul activității de consiliere în sistemul de invatamant din România. Reteaua cabinetelor de consiliere.
VIII. NORME ETICE ȘI STANDARDE DE CALITATE ÎN CONSILIERE
1. relația consilier-consiliat
2. formarea continuă și evaluarea activității consilierilor
3. calitatea serviciilor furnizate beneficiarilor
IX. METODE ȘI TEHNICI DE ÎNVĂȚARE EFICIENTĂ. ÎNVĂȚAREA ÎN CONCORDANȚĂ CU CERINȚELE ȘI CONDIȚIILE VIEȚII SOCIALE
1. concepte de bază: eficacitate generală a instruirii, randamentul învățării, stiluri de învățare
2. rămânerea în urmă la învățătură: cauze, factori perturbatori ai procesului instructiv-educativ
3. tehnici de învățare: planificarea studiului, condițiile învățării eficiente, strategii și tehnici mnezice
X. MANAGEMENTUL SITUAȚIILOR DE RISC
1. Forme, factori, strategii de prevenire și interventie în cazuri de:
- insucces scolar, absenteism și abandon scolar;
- conflict, abuz, violenta.
2. Managementul stresului;
3. Stil de viața sanatos. Programe de promovare a stilului de viața sanatos.
XI. MANAGEMENTUL CLASEI DE ELEVI
1. Delimitări conceptuale;
2. Dimensiunile managementului clasei de elevi;
3. Modalități de prevenire și de rezolvare a situațiilor critice în clasă
XII. COMUNICAREA
1. Fundamentele comunicării: componente, niveluri, tipuri, bariere;
2. Comunicarea asertivă. Managementul conflictelor;
3. Rolul comunicării în procesul de consiliere.
XIII. CONSILIEREA CARIEREI
1. Delimitări conceptuale: identitate vocationala, dezvoltarea carierei, planificarea carierei. Cariera, profesie, ocupatie;
2. Factori implicati în alegerea și dezvoltarea carierei;
3. Utilizarea tehnologiilor informatice și de comunicare TIC în consilierea carierei;
4. Metode și tehnici ale consilierii carierei. Marketing personal;
5. Decizia de cariera: stiluri decizionale, pasi în luarea deciziei.
IV. CONSILIEREA FAMILIEI
1. Tipuri de familii. Stiluri parentale;
2. Familia în criza: divorț, deces, abandon, abuz de substante, boli, parinti plecati la munca în strainatate, etc. Strategii de interventie specifică;
3. Parteneriatul școala-familie.
XVI. CONSILIEREA CADRELOR DIDACTICE
1. Principiile lucrului cu adulții;
2. Dezvoltarea relatiilor școala-elev-parinti;
3. Modalități de interventie în optimizarea climatului scolar.
XVII. CONSILIEREA ASISTATĂ DE CALCULATOR
● utilizarea internet-ului în consiliere: avantaje/dezavantaje
● tipuri de programe informatice utilizate în consilierea carierei: utilitate, clasificare, analiză comparativă, avantaje/dezavantaje
D. BIBLIOGRAFIE PENTRU DISCIPLINA CONSILIERE PSIHOPEDAGOGICĂ
1. Băban, A. (2001) - Consiliere educațională. Ed. Imprimeria Ardealul, Cluj Napoca
2. Băban, A. (1998) - Stres și Personalitate. Ed. Presa Universitară Clujeană, Cluj- Napoca
3. Botiș, A., Tărău, A. (2004) - Disciplinarea pozitivă, Ed. ASCR, Cluj-Napoca
4. Bunescu, Gh., Alecu, G., Badea, D. (1997) - Educația părinților - strategii și programe, Ed. Didactică și Pedagogică, București
5. Ciocu, C. (1998) - Interacțiunea părinți-copii. Ed. Amaltea, București
6. Cosma, T. (2001) - Ședințele cu părinții în gimnaziu. Idei suport pentru diriginți, Ed. Polirom, Iași
7. Cosmovici, A., Iacob, L. (1998) - Psihologie școlară, Ed. Polirom, Iași
8. Eliade, S. (2000) - ABC-ul consilierii, Ed. Hiperborea, Turda
9. Gliga, L. (2001) - Managementul conflictului. Ed. Tipogrup Press, București
10. Gorgos, C. (1987) - Dicționar enciclopedic de psihiatrie, vol. I-IV, Ed. Medicală, București
11. Holdevici, I. (2001) - Ameliorarea performanțelor umane prin tehnici de psihoterapie. Ed. Orizonturi, București
12. Iucu, R. (2000). Managementul și gestiunea clasei de elevi-fundamente teoretico-metodologice. Editura Polirom, Iași
13. Jigău, M. (2001). Consilierea carierei. Editura Sigma, București
14. Muro, J.J., Kottman, T. (1995) - Guidance and Counseling în the Elementary and Middle Schools, Ed. Brown & Benchmark, Inc.
15. Radu, I., Drutu, I., Mare, V., Miclea, M., Podar, T., Preda, V. (1991) - Introducere în psihologia contemporană. Editura Sincron, Cluj-Napoca
16. Stoica - Constantin, A., Neculau, A. (1998) - Psihosociologia dezvoltării copilului. Ed. Polirom, Iași
17. Șchiopu, U., Verza, E. (1997) - Psihologia vârstelor. Ciclurile vieții. Ed. Didactică și Pedagogică, București
18. Tiberiu, M. (1999) - Psihologia și psihopatologia dezvoltării copilului mic. Ed. Augusta, Timișoara
19. Tomșa, Gh. (1999). Orientarea și dezvoltarea carierei la elevi, Casa de Editură și Presă Viața românească, București
20. Zlate, M (2000) - Fundamentele psihologiei, Editura Pro-Humanitas, București
E. TEMATICA PENTRU METODICA DISCIPLINEI CONSILIERE PSIHOPEDAGOGICĂ
I. Proiectarea, organizarea și desfășurarea activității didactice la disciplina Consiliere psihopedagogică
1. Componentele curriculumului național: planuri-cadru (trunchi comun, curriculum diferențiat, curriculum la decizia școlii/curriculum în dezvoltare locală), programe școlare, manuale școlare, auxiliare curriculare; alți termeni de referință ai curriculumului național: arii curriculare, discipline, module, standarde curriculare.
2. Proiectarea curriculumului în dezvoltare locală sau la decizia școlii de tipul: aprofundare/extindere/opțional ca disciplină nouă.
3. Competențele predării-învățării-evaluării la disciplina Psihopedagogia specială. Competențe generale, competențe specifice. Operaționalizarea obiectivelor/competențelor.
4. Proiectarea activității didactice: planificare calendaristică, proiectarea unității de învățare, proiecte de lecție (pentru diferite tipuri de lecții), proiectarea de activități de învățare intra-, inter- și transdisciplinare.
II. Strategii didactice utilizate în procesul de predare-învățare-evaluare la disciplina Psihopedagogia specială. Strategii și modalități de integrare în lecție a activităților cu caracter practic-aplicativ
1. Metode didactice specifice: clasificare, prezentare, caracterizare, utilizarea metodelor centrate pe elev/tehnicilor de învățare prin cooperare.
2. Forme de organizare a activității didactice: clasificare, caracterizare.
3. Mijloacele de învățământ și integrarea lor în procesul de predare-învățare-evaluare.
1.1. Funcțiile didactice ale mijloacelor de învățământ.
1.2. Tipuri de mijloace de învățământ și caracteristicile lor.
2. Mediul de instruire, mediul relațional și mediul comunicațional. Utilizarea tehnologiei informației și comunicării în construirea unor medii active de instruire.
3. Evaluarea procesului instructiv-educativ, a progresului și a rezultatelor școlare în concordanță cu obiectivele curriculare și criteriile de performanță din standardele de evaluare.
5.1. Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învățământ: obiective, funcții, tipuri de evaluări, caracterizare.
5.2. Metode de evaluare: tradiționale și complementare (tipuri și caracterizare).
5.3. Calitățile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate și aplicabilitate.
5.4. Tipologia itemilor: definiție, clasificări, caracteristici, domenii de utilizare, reguli de proiectare, modalități de evaluare și de notare.
F. BIBLIOGRAFIE PENTRU METODICA DE SPECIALITATE
1. Cerghit Ioan, Neacșu Ioan., Pânișoară Ioan Ovidiu, Potolea Dan - "Prelegeri pedagogice", Editura Polirom, Iași, 2001
2. Crețu Carmen - "Curriculum individualizat și personalizat", Ed. Polirom, Iași, 1998
3. Crețu Carmen - "Psihopedagogia succesului", Editura Polirom, Iași, 1997
4. Cristea Sorin - "Dicționar de termeni pedagogici", Editura Didactică și Pedagogică, București, 1998
5. Cucoș Constantin - "Pedagogie generală", Editura Polirom, Iași, 2000
6. Ionescu Miron, Radu Ioan - "Didactica moderna", Editura Dacia, Cluj- Napoca, 1995
7. Neacșu Ioan - "Metode și tehnici de învățare eficientă", Editura Militară, București, 1990
8. Nicola Ioan - "Tratat de pedagogie școlară", Editura Aramis, București, 2000
9. Stoica Adrian (coord.) - "Evaluarea curentă și examenele", Ghid pentru profesori, Editura Prognosis, București, 2001
10. Stoica Adrian - "Evaluarea progresului școlar. De la teorie la practică", Editura Humanitas Educational, București, 2003
11. Vlăsceanu Lazăr și Cerghit Ioan (coord.) - "Curs de pedagogie", T.U.B., București, 1988
12. Geissler E.G. - Mijloace de educație, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1997
13. Cosmovici Andrei - Psihologia școlară, Polirom, Iași, 1998
14. Ionescu Miron - Didactica modernă, Editura Dacia, Cluj, 1995
15. Ionescu Miron, Radu Ioan - Didactica modernă, Editura Dacia Cluj, 2004
NOTĂ: Bibliografia pentru metodica de specialitate include și planurile-cadru, programele școlare pentru disciplina Consiliere psihopedagogică (toți anii de studiu).
CONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE
VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR
PROGRAMA PENTRU CONSTRUCȚII
PROFESORI
- București -
2010
A. NOTĂ DE PREZENTARE
Programa pentru disciplinele TEHNOLOGICE se adresează absolvenților facultăților de profil și profesorilor care se prezintă la concursul pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante din învățământul preuniversitar. Conținutul și structura programei sunt elaborate pe baza standardului ocupațional "Profesor pentru învățământul gimnazial și pentru învățământul liceal", în așa fel încât să răspundă schimbărilor impuse de abordarea curriculară sistemică în realizarea procesului educațional.
Structura arborescentă și sistemul modular de organizare curriculară pentru învățământul tehnologic, solicită abordarea structurală a desfășurării procesului de învățământ.
Programa de concurs este elaborată în acord cu programele școlare în vigoare din învățământul preuniversitar pentru respectiva disciplină și cu programele pentru evaluările și examenele naționale. Aspectele fundamentale vizate prin prezenta programă operaționalizează profilul absolventului de învățământ superior, urmărind:
- cunoașterea de către profesor a conținuturilor știintifice și a principalelor tendințe în evoluția disciplinelor de pregătire profesională și a metodicii predării acestora;
- utilizarea competentă a documentelor școlare reglatoare;
- capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi;
- capacitatea de proiectare și realizare a demersului didactic intra-, trans-, inter-, și multidisciplinar, în concordanță cu standardele de pregătire profesională;
- capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi;
- demonstrarea abilităților de comunicare, empatice și de cooperare necesare realizării actului educațional.
Fiind date particularitățile disciplinelor tehnologice și rolul pe care acestea îl au asupra formării și maturizării profesionale a elevului, precum și asupra întregului climat educațional al școlii, profesorul trebuie să demonstreze că:
- înțelege conceptele centrale și metodele de investigație specifice disciplinelor pe care le predă;
- are capacitatea de a crea experiențe de învățare semnificative pentru elev;
- înțelege cum învață și cum se dezvoltă elevul și poate să ofere oportunități de învățare care sprijină dezvoltarea profesională a acestuia;
- înțelege că elevii sunt diferiți din punctul de vedere al felului în care învață și poate să ofere oportunități instructiv-educative adaptate la diferențele individuale de învățare;
- înțelege procesele de integrare curriculară și folosește o varietate de strategii didactice care încurajează dezvoltarea gândirii critice a elevului, capacitatea de rezolvare a problemelor și performanțele lui în utilizarea noilor tehnologii;
- are capacitatea de a alege și utiliza cele mai bune metode ce vizează motivația și comportamentul pentru a crea un mediu educațional care încurajează interacțiunea socială pozitivă, motivația intrinsecă și angajarea elevului în actul învățării, sprijinind astfel succesul școlar al acestuia;
- dezvoltă cunoașterea și utilizarea unor variate strategii de comunicare eficientă pentru a sprijini curiozitatea, colaborarea și interacțiunea elevilor în activitatea de învățare;
- planifică activitatea de predare-învățare pe baza obiectivelor și competențelor curriculare, a cunoașterii proceselor predării-învățării, a conținutului disciplinei, a abilităților elevilor și a diferențelor dintre elevi; modelează activitatea la clasă conform obiectivelor evaluării;
- înțelege și folosește o diversitate de strategii de evaluare pentru a aprecia și modifica activitățile didactice, asigurând continua dezvoltare intelectuală și socială a elevului;
- evaluează efectele opțiunilor și acțiunilor sale asupra elevilor, părinților, altor colegi (profesori) și modifică aceste acțiuni atunci când este necesar;
- caută în mod activ oportunități pentru perfecționarea sa profesională continuă;
- contribuie la stabilirea unor relații pozitive cu colegii, familiile elevilor și altor organizații existente în comunitatea în care trăiește, în așa fel încât să stimuleze angajarea acestora în sprijinirea activităților școlii;
- înțelege necesitatea de a asista elevii în orientarea lor către carieră și de a integra educația pentru carieră în activitatea didactică;
- înțelege aspectele de ordin legislativ ale activității sale, respectiv, drepturile legale ale elevului și părinților, precum și propriile sale drepturi și responsabilități;
- înțelege criteriile de evaluare a activității sale și are capacitatea de a le integra în conceperea și realizarea activității didactice.
B. COMPETENȚE SPECIFICE PROFESORULUI DE DISCIPLINE TEHNOLOGICE
Programa vizează, pe lângă conținuturile științifice și cele de metodică a disciplinelor, anumite competențe specifice profesorului de discipline Tehnologice, competențe pe care acesta trebuie să și le dezvolte și probeze pe parcursul desfășurării activității didactice. Într-o formulare sintetică, aceste competențe sunt:
- cunoașterea conținuturilor științifice ale disciplinelor, cunoștințe de metodica disciplinelor;
- cunoașterea și utilizarea principalelor documente școlare reglatoare: standarde de pregatire profesională, planuri-cadru, programe școlare, programe pentru examene naționale;
- capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi;
- capacitatea de proiectare și realizare a dezvoltărilor curriculare intra- și interdisciplinare;
- capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi;
- capacitatea de a adecva demersurile didactice la particularitățile de vârstă ale colectivului de elevi;
- capacitatea de a construi un climat educativ stimulativ și eficient.
C. TEMATICA PENTRU METODICA DISCIPLINELOR TEHNOLOGICE
TEME DE DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ
a. Proiectarea, organizarea și desfășurarea activității didactice
1. Componentele curriculumului școlar: curriculum național, planuri cadru, arii curriculare, trunchi comun, discipline, module, standarde de pregătire profesională, programe școlare, manuale școlare, auxiliare curriculare;
2. Proiectarea curriculumului în dezvoltare locală sau la decizia scolii de tipul: aprofundare/ extindere/opțional ca disciplină nouă;
2.1. Repere/condiționări în elaborarea CDS/CDL (resurse umane, materiale, context local, interesele elevilor);
2.2. Modalități de adecvare a unui CDS/CDL la grupuri țintă diferite;
2.3. Obiectivele predării - învățării - evaluării la disciplinele CDS/CDL din domeniul stiinței informării.
2.4. Obiective cadru, obiective de referință, competențe generale, competențe specifice, unități de competență și competențe.
2.5. Elaborarea obiectivelor operaționale;
3. Proiectarea activității didactice: planificare calendaristică, proiectarea unității de învățare, proiecte de lecție (pentru diferite tipuri de lecții), proiectarea de activități de învățare intra-, inter-, pluri și transdisciplinare.
b. Strategii didactice utilizate în procesul de instruire. Strategii și modalități de integrare în lecție a activităților cu caracter practic - aplicativ
1. Metode didactice specifice: clasificare, prezentare, caracterizare;
2. Utilizarea metodelor centrate pe elev, tehnicilor de învățare prin cooperare;
3. Forme de organizare a activității didactice: clasificare, caracterizare;
4. Mijloacele de învățământ și integrarea lor în procesul de predare-învățare-evaluare;
4.1. Funcțiile didactice ale mijloacelor de învățământ;
4.2. Tipuri de mijloace de învățământ și caracteristicile lor;
5. Selectarea metodelor optime în vederea formării gândirii critice și deprinderilor practice, formării gândirii tehnice și a dezvoltării simțului artistic/estetic;
6. Mediul de instruire: mediul relațional și mediul comunicațional. Utilizarea Tehnologiei informației și comunicării în construirea unor medii active de instruire;
7. Manifestarea unei conduite psihopedagogice inovative în plan profesional/social;
8. Evaluarea procesului instructiv-educativ, a progresului și a rezultatelor școlare. Valorizarea muncii elevului;
9. Adoptarea de strategii didactice care să permită utilizarea eficientă a mijloacelor și a auxiliarelor didactice în procesul instructiv- educativ.
c. Managementul clasei
1. Rolurile profesorului în facilitarea experiențelor care conduc la formarea autonomiei elevilor în învățare (organizator, participant, membru al unei echipe, persoană resursă, facilitator, intermediar, evaluator etc.);
2. Organizarea activităților: crearea unui climat favorabil învățării, folosirea resurselor adecvate; folosirea resurselor psihice ale profesorului și elevilor (capacități, cunoștințe, experiențe individuale sau colective); folosirea eficientă a timpului; forme de instruire (pe grupe, studiu individual, frontal etc.) și alternarea acestora în cadrul unei secvențe didactice; antrenarea persoanelor resursă din interiorul și din afara unității de învățământ în activitățile clasei; gestionarea situațiilor conflictuale.
d. Evaluarea rezultatelor scolare
1. Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învățământ: obiective, funcții, tipuri de evaluări, caracterizare;
2. Metode de evaluare: tradiționale și complementare (tipuri și caracterizare);
3. Calitățile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate și aplicabilitate;
4. Tipologia itemilor: definiție, clasificări, caracteristici, domenii de utilizare, reguli de proiectare, modalități de corectare și notare;
5. Construirea instrumentelor de evaluare
6. Erori de evaluare și modalități de minimizare a lor.
Bibliografie: DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ
*Font 8*
1
Cristea Sorin
Studii de pedagogie generală.
Editura Didactică și
pedagogică, București, 2004
2
Cristea Sorin
Fundamentele pedagogiei
Editura Polirom, Iași, 2010
3
Cucos Constantin
Pedagogie generală
Editura Polirom, Iași 2006
4
Cucos Constantin
Psihopedagogie pentru examenele de
definitivare și grade didactice
Editura Polirom Iași, 2009
5
Dragomir Mariana
Managementul activității didactice.
Eurodidact, Cluj-Napoca,
2003.
6
Ionescu M
Didactica modernă
Editura Dacia, Cluj, 1995.
7
Iucu Romiță
Managementul și gestiunea clasei de
elevi.
Editura Polirom, Iași, 2000
8
Iucu Romiță
Instruirea școlară
Editura Polirom, Iași, 2001
9
Neacșu Ion
Introducere în psihologia educației și
a dezvoltării
Editura Polirom, Iași, 2010
10
Neacșu Ion
Instruire și învățare
Editura Stiințifică, București,
1990.
11
Nicola I
Tratat de pedagogie școlară
Editura Aramis, București,
2000
12
Pânișoară Ovidiu
Comunicarea eficientă. Metode de
interacțiune eficientă
Editura Polirom Iași, 2003
13
Păun Emil
Școala: abordare sociopedagogică
Editura Polirom, Iași, 1999.
14
Stan Emil
Managementul clasei
Editura Aramis, colecția
Educația XXI, 2005
15
Evaluarea curentă și examenele: Ghid
pentru profesori.
București: ProGnosis, 2001
16
Pedagogie. Fundamentări teoretice și
demersuri aplicative
Editura Polirom, Iași, 2002
17
Curriculum național. Programe școlare
pentru disciplinele tehnologice
18
Planurile-cadru, standarde de pregatire
profesională
Competențe specifice
1. Cunoașterea și aprofundarea de către candidați a conținuturilor științifice de specialitate și metodice pentru disciplinele tehnologice;
2. Realizarea de conexiuni între conținuturile disciplinelor tehnologice și problemele de învățare specifice domeniului de pregătire;
3. Realizarea corelațiilor intra, inter și pluridisciplinare a conținuturilor;
4. Operarea cu standardele de pregătire profesională și programele școlare pentru proiectarea unui demers didactic adaptat nivelului de învățământ, calificării și specificului clasei;
5. Aplicarea adecvată a principiilor și metodelor specifice didacticii disciplinelor tehnologice;
6. Elaborarea, selectarea și aplicarea unor metode de evaluare adecvate obiectivelor sau competențelor vizate;
7. Proiectarea și/sau selectarea unor conținuturi pentru programele opționale sau curriculumul în dezvoltare locală de tipul aprofundare/extindere/opțional ca disciplină nouă;
8. Comunicarea eficientă cu partenerii în activitatea educațională;
9. Aplicarea unor forme de management al clasei în funcție de activitatea de învățare proiectată;
10. Transmiterea, în funcție de particularitățile de vârstă ale elevilor, a conținuturilor astfel încât să dezvolte structuri operatorii, afective și atitudinale;
11. Stimularea potențialului fiecărui elev și dezvoltarea creativității.
D. Conținuturile programei
1. Materiale de construcții
1.1. Proprietațile generale ale materialelor de construcții (proprietăți fizice, chimice, mecanice)
1.2. Mortare și betoane cu lianți minerali
1.3. Produse ceramice
1.4. Lemnul și produse din lemn
1.5. Metale și produse din metal
1.6. Materiale pentru izolații
1.7. Materiale pentru finisaj
2. Rezistența materialelor
2.1. Solicitări axiale
2.2. Încovoierea simplă
3. Statica construcțiilor
3.1. Structuri static determinate
3.2. Metoda generală a forțelor
3.3. Aplicarea metodei forțelor la rezolvarea unor tipuri de structuri (grinzi continue, grinzi cu zăbrele)
4. Elemente de geotehnică
4.1. Alcătuirea și clasificarea pământurilor.
4.2. Metode de îmbunătățire a terenurilor de fundare
5. Acțiuni în construcții
5.1. Clasificarea acțiunilor.
5.2. Gruparea acțiunilor
6. Elemente de rezistență: alcătuire, clasificare
6.1. Fundații.
6.2. Planșee.
6.3. Pereți.
6.4. Acoperișuri.
6.5. Scări.
6.6. Stălpi și grinzi
7. Elemente de finisaje: alcătuire, clasificare
7.1. Tencuieli.
7.2. Placaje.
7.3. Pardoseli.
7.4. Zugrăveli, vopsitorii, tapete.
8. Elemente de izolații: alcătuire, clasificare
8.1. Izolații hidrofuge
8.2. Izolații termice
8.3. Izolații fonice
9. Tehnologia lucrărilor de construcții
9.1. Tehnologia lucrărilor de cofrare.
9.2. Tehnologia lucrărilor de armare
9.3. Executarea lucrărilor de betonare
9.4. Tehnologia lucrărilor de zidărie.
9.5. Tehnologia lucrărilor de tencuieli
9.6. Tehnologia lucrărilor de placaje
9.7. Executarea lucrărilor de pardoseli
9.8. Tehnologia lucrărilor de zugrăveli, vopsitorii, tapete
9.9. Tehnologia lucrărilor de izolații
10. Managementul activității de construcții
10.1. Documentația economică în construcții.
10.2. Managementul calității în construcții.
10.3. Planificarea execuției lucrărilor.
11. Legislația în construcții
11.1. Legea 10/1995 privind calitatea în construcții.
11.2. Legea 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții.
Bibliografie:
*Font 8*
1
Câtârig A., Petrina M.
Statica construcțiilor
Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1991
2
Crăciunescu L., Popa E.
Materiale de construcții
U.T.C.B., 1993
3
Gheorghiță S.
Economia construcțiilor
Ed. Tehnică, București, 1978
4
Gheorghiu A.
Statica, stabilitatea și
dinamica construcțiilor
Editura Didactică și
Pedagogică București 1984
5
Ivan M.
Statica, stabilitatea și
dinamica construcțiilor
Editura Didactică și
Pedagogică București, 1983
6
Marin, I., Botici, A.,
Dogaru, E., Ivan, A.
Statica, stabilitatea și
dinamica construcțiilor
Editura Tehnică, București, 1997
7
Marusciac D.
Construcții civile
Ed. Tehnică, București, 1998
8
Măciucă V., Bârzescu M.
Materiale de construcții,
manual clasa a IX-a,
Editura Didactică și
Pedagogică București 1993
9
Mîrșu O.
Construcții din beton armat,
Editura Didactică și
București, Pedagogică București 1980
10
Negoiță Al.
Construcții civile
Editura Didactică și
Pedagogică București 1976
11
Oneț T., Nicula I.
Beton armat
Editura Didactică și
Pedagogică București 1982
12
Pavel C.
Beton armat, manual clasa a
XII-a,
Editura Didactică și
Pedagogică București
13
Păunescu M.
Fundații
Editura Didactică și
Pedagogică București 1981
14
Peștișanu C. și colab.
Construcții
Editura Didactică și
Pedagogică București 1995
15
Roșoga C.
Cartea mozaicarului și
faianțarului
București, Ed. Tehnică, 1987
16
Simion A
Materiale de construcții
U.T.C.B., 1997
17
Slehteanca D.,
Strinatti L.
Cartea tencuitorului
Ed. Tehnică, București, 1960
18
Soare M. și colab.
Rezistența materialelor
U.T.C.B., 1981
19
Tertea I., Oneț T.
Proiectarea betonului armat
Editura Didactică și
Pedagogică București 1984
20
Trelea A.,
Teodorescu M.
Tehnologia construcțiilor
Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1997
21
Legea 50/1991 Privind autorizarea
lucrărilor de construcții
22
Legea 10/1995 Privind calitatea în
construcții
AUTORI:
> TABACU AURORA - prof. grd. I - C.T. "Constantin Brâncuși" Oradea
> FEIER FLORIN prof. grd. I - Grup Șc. "I. Mincu", Deva
> SOUCA TRIFAN prof. grd. I - Grup Șc. "Mihai Viteazul", Zalău
CONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE
VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR
PROGRAMA PENTRU CONSTRUCȚII
MAIȘTRI INSTRUCTORI
- București -
2010
A. NOTĂ DE PREZENTARE
Programa pentru disciplinele TEHNOLOGICE se adresează absolvenților facultăților de profil și maiștrilor instructori care se prezintă la concursul pentru ocuparea posturilor didactice/ catedrelor vacante din învățământul preuniversitar. Conținutul și structura programei sunt elaborate în așa fel încât să răspundă schimbărilor impuse de abordarea curriculară sistemică în realizarea procesului educațional.
Structura arborescentă și sistemul modular de organizare curriculară pentru învățământul tehnologic, solicită abordarea structurală a desfășurării procesului de învățământ.
Programa de concurs este elaborată în acord cu programele școlare în vigoare din învățământul preuniversitar pentru respectiva disciplină și cu programele pentru evaluările și examenele naționale. Aspectele fundamentale vizate prin prezenta programă operaționalizează profilul maistrului instructor, urmărind:
- cunoașterea de către profesor a conținuturilor știintifice și a principalelor tendințe în evoluția disciplinelor de pregătire profesională și a metodicii predării acestora;
- utilizarea competentă a documentelor școlare reglatoare;
- capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi;
- capacitatea de proiectare și realizare a demersului didactic intra-, trans-, inter-, și multidisciplinar, în concordanță cu standardele de pregatire profesională;
- capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi;
- demonstrarea abilităților de comunicare, empatice și de cooperare necesare realizării actului educațional
Au fost urmărite formarea și structurarea competențelor pentru maiștri instructori, cu aplicare la specificul activităților de instruire practică. Pe lângă competențele specifice, în specialitate, sunt vizate competențele pentru îndeplinirea eficientă a unui rol social precum și competențele metodice.
Conținuturile programei urmăresc sporirea flexibilității, mobilității ocupaționale și creșterea gradului de adaptabilitate a maiștrilor instructori la evoluția tehnică, tehnologică și economică în domeniu.
Programa este orientată pe evaluarea calității concepției didactice și a modalităților concrete prin care maistrul instructor pune elevii în situații de învățare eficientă, menite să conducă la formarea competențelor prevăzute în standardele de pregătire profesională. Această orientare este cu atât mai necesară în prezent, când flexibilitatea programelor școlare solicită din partea cadrelor didactice efortul de a concepe procese și parcursuri didactice adaptate nivelului claselor de elevi cu care lucrează și finalităților învățământului tehnologic.
B. COMPETENȚE SPECIFICE
Programa vizează, pe lângă conținuturile științifice și cele de metodică a disciplinelor, anumite competențe specifice maistrului instructor pentru discipline Tehnologice, competențe pe care acesta trebuie să și le dezvolte și probeze pe parcursul desfășurării activității didactice.
- Cunoașterea și aprofundarea de către candidați a conținuturilor științifice și metodice de specialitate;
- Operarea cu standardele de pregătire profesională și programele școlare pentru proiectarea unui demers didactic adaptat nivelului de învățământ, calificării și specificului clasei;
- Realizarea corelațiilor intra, -inter și pluridisciplinare ale conținuturilor;
- Proiectarea activităților de instruire practică/pregătire practică în concordanță cu cerințele curriculumului și ale tehnologiei didactice moderne;
- Organizarea și coordonarea activității de instruire/pregătire practică în atelierul tehnologic școlar și la agenții economici în scopul formării și dezvoltării competențelor specifice;
- Selectarea și aplicarea metodelor de evaluare adecvate activității de instruire/pregătire practică;
- Comunicarea eficientă cu partenerii în activitatea educațională;
- Exploatarea utilajelor, instalațiilor și echipamentelor în condițiile respectării normelor de igienă, de securitate și sănătate în muncă, prevenirea situațiilor de urgență și protecția mediului înconjurător;
- Respectarea normelor de calitate pentru desfășurarea proceselor, obținerea produselor și oferirea serviciilor;
Programa vizează, pe lângă conținuturile științifice și cele de metodică a disciplinelor, anumite competențe specifice maistrului de discipline Tehnologice, competențe pe care acesta trebuie să le dezvolte și să le probeze pe parcursul desfășurării activității didactice. Într-o formulare sintetică, aceste competențe sunt:
- cunoașterea conținuturilor științifice ale disciplinelor, cunoștințe de metodica disciplinelor;
- cunoașterea și utilizarea principalelor documente școlare reglatoare: standarde de pregătire profesională, planuri-cadru, programe școlare, programe pentru examene naționale;
- capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi;
- capacitatea de proiectare și realizare a dezvoltărilor curriculare intra- și interdisciplinare;
- capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi;
- capacitatea de a adecva demersurile didactice la particularitățile de vârstă ale colectivului de elevi;
- capacitatea de a construi un climat educativ stimulativ și eficient.
C. TEMATICA PENTRU METODICA DISCIPLINELOR TEHNOLOGICE
TEME DE DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ
a. Proiectarea, organizarea și desfășurarea activității didactice
1. Componentele curriculumului școlar: curriculum național, planuri cadru, arii curriculare, trunchi comun, discipline, module, standarde de pregătire profesională, programe școlare, manuale școlare, auxiliare curriculare;
2. Proiectarea curriculumului în dezvoltare locală: aprofundare/extindere;
2.1. Repere/condiționări în elaborarea CDL (resurse umane, materiale, context local, interesele elevilor);
2.2. Modalități de adecvare a unui CDL la grupuri țintă diferite;
2.3. Obiectivele predării - învățării - evaluării la disciplinele CDL din domeniul stiinței informării. Obiective cadru, obiective de referință, competențe generale, competențe specifice, unități de competență și competențe. Elaborarea obiectivelor operaționale;
3. Proiectarea activității didactice: planificare calendaristică, proiectarea unității de învățare, proiecte de lecție (pentru diferite tipuri de lecții), proiectarea de activități de învățare intra-, inter-, pluri și transdisciplinare.
b. Strategii didactice utilizate în procesul de instruire. Strategii și modalități de integrare în lecție a activităților cu caracter practic - aplicativ
1. Metode didactice specifice: clasificare, prezentare, caracterizare;
2. Utilizarea metodelor centrate pe elev, tehnicilor de învățare prin cooperare;
3. Forme de organizare a activității didactice: clasificare, caracterizare;
4. Mijloacele de învățământ și integrarea lor în procesul de predare-învățare-evaluare;
4.1. Funcțiile didactice ale mijloacelor de învățământ;
4.2. Tipuri de mijloace de învățământ și caracteristicile lor;
5. Selectarea metodelor optime în vederea formării gândirii critice și deprinderilor practice, formării gândirii tehnice și a dezvoltării simțului artistic/estetic;
6. Mediul de instruire: mediul relațional și mediul comunicațional. Utilizarea Tehnologiei informației și comunicării în construirea unor medii active de instruire;
7. Manifestarea unei conduite psihopedagogice inovative în plan profesional/social;
8. Evaluarea procesului instructiv-educativ, a progresului și a rezultatelor scolare. Valorizarea muncii elevului;
9. Adoptarea de strategii didactice care să permită utilizarea eficientă a mijloacelor și a auxiliarelor didactice în procesul instructiv- educativ.
c. Managementul clasei
1. Rolurile maistrului instructor în facilitarea experiențelor care conduc la formarea autonomiei elevilor în învățare (organizator, participant, membru al unei echipe, persoană resursă, facilitator, intermediar, evaluator etc.);
2. Organizarea activităților: crearea unui climat adecvat, folosirea resurselor adecvate; folosirea resurselor psihice ale profesorului și elevilor (capacități, cunoștințe, experiențe individuale sau colective); folosirea eficientă a timpului; forme de instruire (pe grupe, studiu individual, frontal etc.) și alternarea acestora în cadrul unei secvențe didactice; antrenarea persoanelor resursă din interiorul și din afara unității de invățământ în activitățile clasei; gestionarea situațiilor conflictuale.
d. Evaluarea rezultatelor școlare
1. Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învățământ: obiective, funcții, tipuri de evaluări, caracterizare;
2. Metode de evaluare: tradiționale și complementare (tipuri și caracterizare);
3. Calitățile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate și aplicabilitate;
4. Tipologia itemilor: definiție, clasificări, caracteristici, domenii de utilizare, reguli de proiectare, modalități de corectare și notare;
5. Construirea instrumentelor de evaluare;
6. Erori de evaluare și modalități de minimizare a lor.
Bibliografie: DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ
*Font 8*
1
Cristea Sorin
Studii de pedagogie generală.
Editura Didactică și
pedagogică, București, 2004
2
Cristea Sorin
Fundamentele pedagogiei
Editura Polirom, Iași, 2010
3
Cucos Constantin
Pedagogie generală
Editura Polirom, Iași 2006
4
Cucos Constantin
Psihopedagogie pentru examenele de
definitivare și grade didactice
Editura Polirom Iași, 2009
5
Dragomir
Mariana
Managementul activității didactice.
Eurodidact, Cluj-Napoca,
2003.
6
Ionescu M
Didactica modernă
Editura Dacia, Cluj, 1995.
7
Iucu Romiță
Managementul și gestiunea clasei de
elevi.
Editura Polirom, Iași, 2000
8
Iucu Romiță
Instruirea școlară
Editura Polirom, Iași, 2001
9
Neacșu Ion
Introducere în psihologia educației și a
dezvoltării
Editura Polirom, Iași, 2010
10
Neacșu Ion
Instruire și învățare
Editura Stiințifică, București,
1990.
11
Nicola I
Tratat de pedagogie școlară
Editura Aramis, București,
2000
12
Pânișoară Ovidiu
Comunicarea eficientă. Metode de
interacțiune eficientă
Editura Polirom Iași, 2003
13
Păun Emil
Școala: abordare sociopedagogică
Editura Polirom, Iași, 1999.
14
Stan Emil
Managementul clasei
Editura Aramis, colecția
Educația XXI, 2005
15
Evaluarea curentă și examenele:
Ghid pentru profesori.
București: ProGnosis, 2001
16
Pedagogie. Fundamentări teoretice și
demersuri aplicative
Editura Polirom, Iași, 2002
17
Curiculum național. Programe școlare
pentru disciplinele tehnologice
18
Planurile-cadru, standarde de pregatire
profesională
Competențe specifice
1. Cunoașterea și aprofundarea de către candidați a conținuturilor științifice și metodice de specialitate;
2. Operarea cu standardele de pregătire profesională și programele școlare pentru proiectarea unui demers didactic adaptat nivelului de învățământ, calificării și specificului clasei;
3. Realizarea corelațiilor intra, -inter și pluridisciplinare a conținuturilor;
4. Proiectarea activităților de instruire practică/pregătire practică în concordanță cu cerințele curriculumului și ale tehnologiei didactice moderne;
5. Aplicarea unor forme de management al clasei în funcție de activitatea proiectată;
6. Organizarea și coordonarea activității de instruire/pregătire practică în atelierul tehnologic școlar și la agenții economici în scopul formării și dezvoltării competențelor specifice;
7. Selectarea și aplicarea metodelor de evaluare adecvate activității de instruire/pregătire practică;
8. Comunicarea eficientă cu partenerii în activitatea educațională;
9. Exploatarea utilajelor, instalațiilor și echipamentelor în condițiile respectării normelor de protecție și igiena muncii, P.S.I. și protecția mediului înconjurător;
10. Respectarea normelor de calitate pentru desfășurarea proceselor, obținerea produselor și oferirea serviciilor;
11. Transmiterea, în funcție de particularitățile de vârstă ale elevilor, a conținuturilor astfel încât să dezvolte structuri operatorii, afective și atitudinale;
12. Stimularea potențialului fiecărui elev și dezvoltarea creativității.
D. Conținuturile programei
1. ALCĂTUIREA GENERALĂ A CLĂDIRILOR
1.1. Clasificarea construcțiilor
1.2. Alcătuirea construcțiilor
1.3. Structuri de rezistență la clădiri
2. TEHNOLOGII SPECIFICE LUCRĂRILOR DE CONSTRUCȚII -STRUCTURI
2.1. Tehnologia lucrărilor de terasamente - trasarea construcțiilor
2.2. Tehnologia de montare a schelelor și eșafodajelor
2.3. Tehnologia de preparare și punere în operă a mortarelor și betoanelor
2.4. Executarea lucrărilor de zidărie
2.5. Tehnologia lucrărilor de beton și beton armat
3. TEHNOLOGIA LUCRĂRILOR DE IZOLAȚII
3.1. Izolații hidrofuge
3.2. Izolații termice
3.3. Izolații fonice
4. FINISAJE PENTRU LUCRĂRI DE CONSTRUCȚII
4.1. Tehnologia lucrărilor de tencuieli umede și uscate
4.2. Tehnologia lucrărilor de placaje
4.3. Tehnologia lucrărilor de zugrăveli- vopsitorii- tapete
4.4. Tehnologia lucrărilor de pardoseli (mozaic turnat, plăci ceramice, plăci de beton, lemn, materiale plastice)
5. MANAGEMENTUL ACTIVITĂȚII DE CONSTRUCȚII
5.1. Documentația economică în construcții
5.2. Managementul calității în construcții
5.3. Planificarea execuției construcțiilor
6. LEGISLAȚIA ÎN CONSTRUCȚII
6.1. Legea 10/1995 privind calitatea în construcții
6.2. Legea 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții
Bibliografie:
*Font 8*
1.
C. Peștișanu, N.
Voicuescu, M. Darie,
R. Vicrescu
Construcții,
Ed. Ped. 1995
2.
A. Mihul, E.
Gorbănescu; D. Tănasă,
E. Pamfil, S. Cărlău
Utilajul și tehnologia structurilor de
construcții, clasa a XI-a,
Ed. Ped. 1987
3.
I. Davidescu, C.
Roșoga, I. Frangopol
Construcții și tehnologia lucrărilor -
manual clasa a IX-a și a X-a,
Ed. Ped. 1978
4.
C. Pavel
Beton armat - manual clasa a XII-a,
Ed. Ped. 1995
5.
R. Suman, N. Gheorghiu,
C. Oară, D. Oțel
Tehnologii moderne în construcții,
Ed. Teh. 1988
6.
N. Ghiocel și colectiv
Construcții civile,
Ed. Ped. 1986
7.
***
Legi și hotărâri privitoare la
construcții - Legea 10/1995 și Legea
50/1991
8.
***
Execuția lucrărilor de construcții,
Ed. Tehnică
1987
9.
***
Utilajul și tehnologia structurilor de
construcții, manual,
Ed. Did. și Ped.
1981
AUTORI:
> TABACU AURORA - prof. grd. I -C.T. "Constantin Brâncuși" Oradea
> FEIER FLORIN prof. grd. I - Grup Șc. "I. Mincu", Deva
> SOUCA TRIFAN prof. grd. I - Grup Șc. "Mihai Viteazul", Zalău
CONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE
VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR
PROGRAMA PENTRU COREGRAFIE
- București -
2010
Notă de prezentare
Prezenta tematică pentru concurs vine în ajutorul cadrelor didactice, pentru a preîntâmpina eventualele disfuncționalități determinate de pregătirea lor inițială, pentru a actualiza cunoștințele de specialitate și de pedagogie, de a le racorda pe toate acestea la probleme reformei învățământului din România.
Prezenta programă, temele de specialitate servesc personalității creatoare, competențelor specifice profesiei în conformitate cu unitățile de competență pentru profesia de cadru didactic.
În elaborarea curriculumului de față au fost luate în considerație atât cercetările în domeniul curricular, tendințele pe plan internațional, cât și opiniile unor profesori cu o bogată experiență artistică și didactică.
Programa de față se adresează absolvenților instituțiilor de învățământ superior artistic care vor desfășura activități didactice în cadrul ariei curriculare arte din învățământul preuniversitar.
Prezenta programă urmărește:
- consolidarea pregătirii de specialitate corespunzătoare competenței didactice, a profesorului de coregrafie;
- actualizarea bazei teoretice și practice privitoare la aspectele didactice fundamentale care se leagă de realizarea educației artistice în învățământul general și de specialitate;
- corelarea conținuturilor de specialitate cu planul cadru și curriculum național în vigoare;
- rezolvarea problemelor de didactică în procesul de învățământ - predare, învățare, evaluare la diferite specialități, ținând cont de ciclurile curriculare dar și de nivelul aptitudinilor artistice ale elevilor;
- dezvoltarea capacităților de interpretare intra și interdisciplinare a conținuturilor și de formare a unei culturi curriculare;
- valorificarea conținuturilor disciplinei prin construirea unui demers didactic modern, prin proiectare structurată, prin organizarea unor activități de învățare centrate pe nevoile și interesele elevilor, care să faciliteze învățarea eficientă de către elevi, a conținuturilor specifice disciplinei;
- dezvoltarea capacităților de evaluare a cunoștințelor și deprinderilor dobândite de elevi cu ajutorul întregului set de instrumente și tehnici de evaluare și reglarea demersului didactic pe baza interpretării informațiilor oferite de rezultatele evaluării.
Datorită caracterului preponderent practic al disciplinelor artistice, profesorul trebuie să facă demonstrația că are capacitatea de a parcurge procesul instructiv- educativ la un nivel artistic convingător. De aceea toți absolvenții instituțiilor de învățământ superior, susțin înaintea probei scrise și o probă practică în specialitatea pentru care s-au pregătit, astfel că examenul pentru ocuparea posturilor vacante din învățământul preuniversitar constă în susținerea a două probe:
a) probă practică (conform anexei 3 la Metodologie);
b) probă scrisă.
Pentru a realiza transferul deprinderilor artistice, în cadrul căruia se obține modelarea intenționată a personalității elevului ca viitor consumator de artă sau viitor balerin, cadrul didactic trebuie să utilizeze forța educativă a exemplului personal. Prin conținuturile puse la dispoziție de prezenta programă, profesorul care predă una dintre disciplinele din specialitatea coregrafie va produce dovada concretă a faptului că stăpânește în mod profesionist disciplina pe care o predă, înlăturându-se astfel posibile cazuri de impostură sau de degradare în timp a capacităților artistice interpretative ale cadrelor didactice și constituind totodată o garanție a profesionalismului în învățământul artistic.
Prezenta programă este valabilă și pentru absolvenții aparținând minorităților naționale.
COMPETENȚELE CADRULUI DIDACTIC
În procesul de predare- învățare- evaluare cadrul didactic trebuie să fie capabil:
● să cunoască conținuturile științifice ale disciplinei și să opereze corect și adecvat cu limbajul specific necesare praxisului coregrafic școlar;
● să opereze cu analogii stilistice și creative între arte, în perspectivă interdisciplinară, ca o unitate a competenței de specialitate în plan teoretic;
● să motiveze elevii/elevul în/pentru formarea deprinderilor și aptitudinilor specifice;
● să utilizeze și să dezvolte valențele creative ale elevilor/elevului în lecția de dans;
● să aibă capacitatea de a construi demersuri didactice interactive și să-și adapteze strategiile didactice la conținuturi;
● să utilizeze documentele școlare reglatoare în spiritul principiilor didactice în specialitatea respectivă, pentru aplicarea adecvată a programei școlare în vederea unui demers didactic eficient;
● să posede o gândire critică privitoare la creațiile coregrafice, având o atitudine reflexivă asupra dansului, precum și disponibilitatea de a transfera în viața socială valori estetice, ca alternative la manifestările de tip kitsch.
● să dețină capacitatea de a comunică cu clasa/elevul.
● capacitatea de a funcționa ca element integrator al valorilor culturale în comunitatea locală și națională.
Pentru absolvenții învățământului superior de lungă durată cu specializarea "Creație - Pedagogie Coregrafică"
Posturi/catedre din școli și licee de artă
Discipline:
● Istoria baletului universal și românesc
● Didactica specialității
Istoria baletului universal
1. Dansul în Antichitate
1.1. Dansul ritual și ceremonial în Grecia antică.
1.2. Dansul în Roma antică, Forme de manifestare.
2. De la divertismentele dansante la opera - balet
2.1. "Ballet comique de la reine".
2.2. Comedia - balet. Tragedia - balet. Opera balet.
2.3. Prima academie de dans - Franța lui Ludovic al XIV-lea.
3. Nașterea și fundamentarea baletului
3.1. J.G.Noverre - "Scrisori despre dans și balete" - Concepția neoclasică asimilată în teoria baletului de acțiune sau baletului pantomimă.
3.2. Principiile fundamentale ale esteticii lui J.G.Noverre
4. Baletul în epoca romantică
4.1. Caracteristicile baletului romantic.
4.2. Caracteristicile stilul de dans al balerinelor romantice (Maria Taglioni, Fanny Elssler, Carlotta Grisi, Lucile Grahn, Fanny Cerrito).
4.3. Structura muzical-literar-coregrafică a spectacolului de balet în Romantism în viziunea coregrafilor Filippo Taglioni, Jean Coralli, Jules Perrot, Joseph Mazilier, Arthur Saint-Leon, Marius Petipa, Lev Ivanov.
5. "Baletele ruse" - revoluționarea concepției spectacologice a spectatorului de balet
5.1. "Stagiunile ruse" ale lui Diaghilev.
5.2. Relațiile compozitor-coregraf-dansator-scenograf în viziunea lui Mihail Fokin, Vaslav Nijinski, Leonid Massine, Bronislava Nijinska.
5.3. Noua estetică a coregrafiei clasice - George Balanchine, Serge Lifar.
6. Precursorii modernismului
6.1. Inovațiile scenice și ale limbajului coregrafic. Coregrafi reprezentativi- Loie Fuller, Isadora Duncan, Ruth St. Denis, Ted Shawn.
7. Expresionismul german
7.1. Rudolf van Laban - Teoretician și precursor al dansului contemporan.
7.2. Dansul fără muzică și gestul simbolic - Mary Wigman.
7.3. Tanztheater- Actualitatea demersului coregrafic al lui Kurt Jooss.
7.4. Continuatori ai esteticii expresioniste și ai Tanztheater - Până Bausch, Susanne Linke, Gerhard Bohner.
8. Dansul modern și contemporan american
8.1. Fondatori ai dansului modern american - Martha Graham, Doris Humphrey, Jose Limon, Lester Horton.
8.2. Abstracționismul în dans - Merce Cunningham, Alwin Nikolais.
8.3. Noua viziune despre dans impusă de mișcarea de la Judson Church.
8.4. Caracteristicile coregrafiei contemporane. Reprezentanți
9. Dansul contemporan european
9.1. Spectacolul coregrafic - Teatru total. Maurice Bejart.
9.2. Caracteristicile coregrafiei contemporane europene - Franța, Olanda, Anglia.
Istoria baletului românesc
1. Baletul în România
1.1. Floria Capsali, fondatoare a spectacolului coregrafic românesc de inspirație folclorică.
1.2. Primul teatru de balet din România - Compania Oleg Danovski din Constanța (repertoriu românesc și universal).
1.3. Învățământul coregrafic românesc - tradiție, actualitate, perspective.
1.4. Coregrafi, interpreți și pedagogi români de renume care activează pe marile scene și în școlile de balet internaționale.
1.5. Repertoriul contemporan - între virtualitate și realitate.
Didactica specialității
1. Cunoașterea termenilor din Curriculum Național și a unor termeni de specialitate din didactica educației coregrafice: Curriculum Național, Curriculum de baza și la decizia școlii, obiectivele cadru pentru clasele I-IX, arii curriculare, cicluri curriculare.
2. Procesul de învățământ ca relație între predare-învățare-evaluare. Caracterul formativ-educativ al procesului de învățământ:
- lecția de dans; specificul acesteia;
- formarea și dezvoltarea deprinderilor;
- etapele pregătirii unei repertoriu coregrafic;
- formarea și dezvoltarea memoriei kinestezice a elevilor;
- organizarea și îndrumarea studiului sub supravegherea profesorului;
- pregătirea psihologică a elevilor în vederea apariției în public;
- pregătirea în vederea obținerii performanței;
- importanța fișei psihopedagogice în activitatea de formare și dezvoltare tehnică și artistică a elevului;
3. Proiectarea lecției de coregrafie-demers de organizare anticipată a activității didactice:
a. cunoașterea programei (lecturare, asimilare)în perspectiva corelării conținuturilor și a activităților de învățare cu obiectivele/competențele acesteia.
b. proiectarea lecției de coregrafie prin prisma realizării obiectivelor/competențelor tehnice și artistice. Model de proiectare pentru desemnarea activităților de învățare în care vor fi implicați elevii, a selectării resurselor cele mai eficiente
c. Strategii didactice de realizare a conținuturilor programei, conforme cu etapele de predare a orei de coregrafie: procedee de predare a elementelor de bază tehnice, a elementelor tehnice de virtuozitate, calitatea expresivă a mișcării, încadrări stilistice, etc.;
d. constituirea demersului didactic pentru realizarea unui învățământ centrat pe elev.
4. Metode și mijloace didactice specifice:
a) clasificarea pe diverse criterii, a mijloacelor necesare pentru realizarea lecției de coregrafie, a caracterului său practic (jocul, exercițiul, etc.).
- criterii de selectare a repertoriului; modalități de stabilire și adaptare a studiului la cerințele repertoriului;
- tehnica coregrafică necesară redării juste a coregrafiei, funcție de capacitatea elevilor;
b) video-audiția coregrafică (imagine și muzică)-act de educare a sensibilitații artistice, afective, de formare a capacității de selectare a valorilor artistice și a personalității elevului:
- locul video-audiției coregrafice în lecția de coregrafie, exemple;
- mediul artistic ca premisa a formării și dezvoltării actului interpretativ al elevului;
- repertoriul coregrafic: genuri, stiluri diferite, etc;
- corelarea cu mijloacele de expresie ale altor discipline (literatură, educație plastică educație vizuală, design, scenografie, arta costumelor, istoria artelor, artă dramatică etc);
5. Creativitatea în lecția de coregrafie; modalități de dezvoltare a acesteia
- formarea gândirii critice, autocritice, reflexive, autonome; raportul dintre asimilarea cunoștințelor și formarea competențelor.
6. Evaluarea în ora de coregrafie:
- tipuri de evaluare specifice evaluării în ora de coregrafie;
- eficiența evaluării în procesul de învățământ și în special în lecția de coregrafie.
7. Dinamica relației profesor-elev în procesul de învățământ:
- caracteristicile și semnificațiile educaționale ale relației profesor -elev
- tipuri de relații.
Notă: Toate temele prezentate în capitolul de didactica specialității vor fi tratate în funcție de specialitatea candidatului și vor cuprinde exemple din practica personală.
BIBLIOGRAFIE DE SPECIALITATE
1996.
Banes, Sally, Terpsichore în Sneakers, Post/Modern Dance, Wesleyan University Press, 1987
Bejat, M, Ce este talentul? Editura științifică și enciclopedică, București 1967
Caraman Fotea, Daniela și Constantinescu, Grigore, Fascinația dansului, dicționar de balet, Ed. Muzicală, București, 2008
Bourcier, Paul, Histoire de la Danse, Edition du Seuil, Paris, 1994
Cardenes, Antonio Pita, Gelu Barbu, ritmul sentimentelor, Cartea Românească, București, 2004
Cassou, J., Panorama artelor contemporane- Ed. Meridiane, București 1983
Constantinescu, Marian, Dirijorul de lebede, Ed. Muzicală, 1989
Cursaru, Lucian, Argonauții marilor iubiri, Ed. Muzicală, București, 1987
Cursaru, Lucian, Paravan cu iriși, Ed. Muzicală, București, 1984
Dumitrescu, M., Amintiri despre Floria Capsali, Ed. Muzicală, București 1985
Duncan, Isadora, Viața mea, Ed. Editex, București, 1993
Girot, Isabelle, Michel, Marcelle, La dans au XX siecle, Larousse, 2002 Montreal
Kostrovițkaia, V, 100 de ore de dans clasic, Leningrad, 1981
Lapșina, N., Mir Iskusstva, Ed. Meridiane, 1980
Lesschaeve, Jacqueline, The dancer and the Dance - Merce Cunningham, New York, 1985
Lifar, Serge, Le Manifeste du Choregraphe, Paris, 1935
Negry, Gabriel, Codex Choreic. Sinteze coregrafice comentate, Ed. Little Star Impex,
Noverre, Jean-Georges, Scrisori despre dans și balete, Ed. Muzicală, București, 1967
Pandolfi, V., Istoria teatrului universal,- Ed. Meridiane, București 1971
Razan, Fernand, Dictionnaire du Ballet Moderne, SPADEM, Paris, 1957
Repertoriu de termeni ai dansului clasic- Ed. Amphora, Paris 1987
Sava, I. Constantinescu, G., Ghid de balet, Ed. Muzicală, 1987
Tarasov, M., Dans clasic, Ed. Iskusstva, 1971
Tatarkiewicz, W., Istoria esteticii, Ed. Meridiane, București 1978
Urseanu, T, Ianegic, I, Istoria baletului, Ed. Muzicală, 1967
Valery, Paul, Degas. Dans. Desen, Ed. Meridiane, 1968
Vartolomei, Luminița, Soclu pentru efemeride, Ed. Muzicală, București, 1992
Vasilescu, T. Tita, S., Folclor coregrafic românesc - tipărit sub egida Consiliului Culturii, București, 1972
Vatașianu, V., Istoria artei europene, Ed. Didactică și Pedagogică, București, 1967.
Wigman, M, The Language of dance, Londra, 1966
Zațepina, Klimov, Richter, Dansul popular scenic, Ed. Iskusstva 1976
BIBLIOGRAFIE PENTRU DIDACTICA SPECIALITĂȚII
*** - Psihopedagogie, Ed. Spiru Haret, Iași, 1995
Bârzea C. - Arta și stiința educației, EDP, București 1995
Bibliografie pentru didactica specialității
Brunner J. - Pentru o teorie a instruirii, EDP București 1970
Călin M. - Procesul instructiv - educativ EDP, București 1995
Cerghit I.-Metode de învățământ, EDP, București, 1980
Crețu C.-Curriculum diferențiat și personalizat, Ed. Polirom, Iași, 1996
Cristea S.-Dicționar de termeni pedagogici, EDP, București, 1998
Cucoș C.-Pedagogie și axiologie, Ed. Polirom, Iași, 1995
Geissler E.G.-Mijloace de educație, EDP, București, 1997
*** - Dicționar de pedagogie, EDP, București, 1979
Ghiduri de evaluare pe discipline, MEC-SNEE, 2000, 2001
I. T. Radu- Evaluarea procesului de învățământ, București, EDP, 2001
Ionescu M. - Didactica modernă, Ed. Dacia, Cluj, 1995
Ionescu M.-Previziune și control în procesul didactic, Ed. Dacia, Cluj, 1979
Iucu R-Managementul și gestiunea clasei de elevi, Ed. Polirom, Iași 2000 de Katele J.M.-L`evaluation, Bruxelles, 1986
Joița E.-Eficiența instruirii, EDP, București, 1998
Landsherre G-Evaluarea continuă a elevilor și examenele, EDP, București, 1975
Ministerul Educației Curriculum Național, București, 1999
Ministerul Educației și Cercetării Planuri de învățământ București 2001
Ministerul Educației și Cercetării-Consiliul Național pentru Curriculum Ghid metodologic pentru aplicarea programelor școlare din aria curriculară Arte pentru clasele I-a a XII-a., București 2002
Neacșu I- Metode și tehnici de învățare eficientă, Ed. Militară, București, 1990
Pavelcu V-Principii de docimologie, EDP, București, 1968
Preda V.-Îndrumător pentru folosirea mijloacelor tehnice de instruire, UBB, Cluj, 1999 *** - Normative de dotare cu mijloace de învățământ, MEN, București, 1993
Radu I.- Didactica modernă, Ed. Dacia, Cluj, 1995
Radu I.-Experiența didactică și creativitate, Ed. Dacia
Silverstone R.-Televiziunea în viața cotidiană, Ed. Polirom, Iași, 1998
Stanciu M.-Reforma conținuturilor învățământului-cadru metodologic, Ed. Polirom, Iași,
Stoica A.-(coord.)Evaluarea curentă și examenele, Ghid pentru profesori, Ed. Prognosis, București, 2001
Strungă C.-Evaluarea școlară, Editura de Vest, Timișoara 1999
Șchiopu -Psihologia vărstelor, EDP, București, 1981
NOTĂ:
Sunt obligatorii documentele școlare reglatoare în vigoare: planuri-cadru, programe școlare, programele pentru examenele și evaluările naționale și manualele cuprinse în Catalogul manualelor școlare, valabile în învățământul preuniversitar în anul susținerii concursului
Autori:
Lucia Crinela Gorgăneanu - consilier Centrul Național de Evaluare și Examinare
Prof. Anca Mândrescu Liceul de Coregrafie Fl. Capsali București
Prof. Rodica Istrate Liceul de Coregrafie O. Stroia Cluj Napoca
CONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE
VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR PROGRAMA
PENTRU DISCIPLINE SOCIO-UMANE: CULTURĂ CIVICĂ
- București -
2010
A. NOTĂ DE PREZENTARE
Programa pentru disciplina Cultură civică se adresează absolvenților facultăților de profil și profesorilor care se prezintă la concursul pentru ocuparea posturilor didactice/ catedrelor vacante din învățământul preuniversitar. Conținutul și structura programei sunt elaborate în așa fel încât să răspundă schimbărilor impuse de abordarea curriculară sistemică în realizarea procesului educațional.
Absolvenții facultăților de profil și profesorii care susțin concursul la disciplina Cultură civică pot preda în învățământul preuniversitar discipline socio-umane, în conformitate cu prevederile în vigoare.
Aspectele fundamentale vizate prin prezenta programă operaționalizează profilul absolventului de învățământ superior, urmărind:
● cunoașterea conținuturilor fundamentale și a principalelor tendințe în evoluția disciplinei Cultură civică, precum și a metodicii disciplinei;
● probarea capacităților necesare pentru proiectarea, realizarea și evaluarea activităților didactice;
● demonstrarea abilităților de comunicare, empatice și de cooperare necesare realizării actului educațional.
Fiind date particularitățile disciplinelor socio-umane și influența modelatoare puternică pe care acestea o exercită asupra formării și dezvoltării personalității elevului, precum și asupra întregului climat educațional al școlii, profesorul de discipline socio-umane trebuie să demonstreze că:
- înțelege conceptele centrale și metodele de investigație specifice disciplinelor pe care le predă;
- are capacitatea de a crea experiențe de învățare semnificative pentru elev;
- înțelege cum învață și cum se dezvoltă elevul și poate să ofere oportunități de învățare care sprijină dezvoltarea intelectuală și socială a acestuia;
- înțelege că elevii sunt diferiți din punctul de vedere al modului în care învață și poate să ofere oportunități instructiv-educative adaptate la diferențele individuale de învățare;
- înțelege procesele de integrare curriculară și folosește o varietate de strategii didactice care încurajează dezvoltarea gândirii critice a elevului, capacitatea de rezolvare a problemelor și performanțele lui în utilizarea noilor tehnologii;
- are capacitatea de a alege și utiliza cele mai bune metode ce vizează motivația și comportamentul pentru a crea un mediu educațional care încurajează interacțiunea socială pozitivă, motivația intrinsecă și angajarea elevului în actul învățării, sprijinind astfel succesul școlar al acestuia;
- are capacitatea de a dezvolta activități didactice în cadrul Curriculumului la Decizia Școlii, activități curriculare și extracurriculare inter-, pluri- și transdisciplinare;
- dezvoltă cunoașterea și utilizarea unor variate strategii de comunicare eficientă pentru a sprijini curiozitatea, colaborarea și interacțiunea elevilor în activitatea de învățare;
- planifică activitatea de predare-învățare-evaluare pe baza competențelor curriculare, a cunoașterii proceselor predării-învățării-evaluării, a conținutului disciplinei, a abilităților elevilor și a diferențelor dintre elevi;
- înțelege și folosește o diversitate de strategii de evaluare pentru a aprecia și modifica activitățile didactice, asigurând continua dezvoltare intelectuală și socială a elevului;
- evaluează efectele opțiunilor și acțiunilor sale asupra elevilor, părinților, altor profesori și modifică aceste acțiuni atunci când este necesar;
- caută în mod activ oportunități pentru perfecționarea sa profesională continuă;
- contribuie la stabilirea unor relații pozitive cu colegii, familiile elevilor și cu organizații existente în comunitatea în care trăiește, în așa fel încât să stimuleze angajarea acestora în sprijinirea activităților școlii;
- înțelege necesitatea de a asista elevii în orientarea lor către carieră și de a integra educația pentru carieră în activitatea didactică;
- înțelege aspectele de ordin legislativ ale activității sale, respectiv, drepturile legale ale elevului și părinților, precum și propriile sale drepturi și responsabilități;
- înțelege criteriile de evaluare a activității sale și are capacitatea de a le integra în conceperea și realizarea activității didactice.
B. COMPETENȚE SPECIFICE PROFESORULUI DE DISCIPLINE SOCIO-UMANE
Programa vizează, pe lângă conținuturile științifice și cele de metodică a disciplinelor, anumite competențe specifice profesorului de discipline socio-umane, competențe pe care acesta trebuie să și le dezvolte și probeze pe parcursul desfășurării activității didactice. Într-o formulare sintetică, aceste competențe sunt:
- cunoașterea conținuturilor științifice ale disciplinelor, cunoștințe de metodica disciplinelor;
- cunoașterea și utilizarea principalelor documente școlare reglatoare: planuri-cadru, programe școlare, programe pentru examene naționale;
- capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi;
- capacitatea de proiectare și realizare a dezvoltărilor curriculare intra- și interdisciplinare;
- capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi;
- capacitatea de a adecva demersurile didactice la particularitățile de vârstă ale colectivului de elevi;
- capacitatea de a construi un climat educativ stimulativ și eficient.
C. TEMATICA LA DISCIPLINA DE SPECIALITATE CULTURĂ CIVICĂ
I. INDIVID ȘI SOCIETATE
1. Persoana: unicitatea și demnitatea omului
2. Omul - ființă socială:
a) Grupurile: caracteristici, tipuri
b) Atitudini și relații interpersonale în grup/între grupuri
c) Familia ca grup social: distribuirea rolurilor în familie; familia contemporană
d) Comunitatea locală, națională și internațională:
- comunitatea locală; raportul stat - comunitate locală
- națiunea; cetățenia
- comunitatea internațională; integrarea europeană
II. AUTORITATEA
1. Teorii despre stat
2. Exercitarea puterii în stat. Forme de guvernare și regimuri politice: regimuri democratice, autoritare și totalitare
3. Raporturi între cetățeni și autorități
4. Statele moderne și constituționalismul
5. Constituțiile epocii moderne; exemple reprezentative
III. SISTEMUL POLITIC ÎN ROMÂNIA
1. Istoricul constituționalismului în România
2. Constituția României
a) Elaborarea Constituției României
b) Structura Constituției și mecanismele constituționale
c) Valori și principii constituționale
d) Revizuirea Constituției
e) Drepturile și îndatoririle fundamentale ale cetățenilor
3. Instituții și practici democratice
a) Statul democratic și principiul separării puterilor
b) Autoritățile statului român:
- autoritatea legislativă; legile
- executivul; administrația centrală și locală
- autoritatea judecătorească; aplicarea legilor
- președintele României
c) Partide politice și organizații cetățenești
IV. RAPORTUL CETĂȚEAN-STAT ÎN SOCIETATEA DEMOCRATICĂ
1. Mass-media și opinia publică
a) Mass - media: definiție, clasificări, funcții
b) Opinia publică; rolul mediilor în formarea opiniei publice
c) Libertatea presei; libertate și responsabilitate în producerea, transmiterea și receptarea mesajului propagat prin mass-media; prejudecăți și stereotipuri
2. Cetățenia și practicile democratice
a) Societatea civilă și inițiativele cetățenești (inițiative în comunitățile locale, inițiative legislative etc.)
b) Dreptul de asociere
c) Alegerile și votul
d) Participarea la luarea deciziei publice și la controlul aplicării acesteia în contextul democrației reprezentative și al formelor de manifestare a democrației directe
V. LIBERTATEA ȘI RESPONSABILITATEA
1. Distincția între libertatea personală, politică și cea economică
2. Libertate pozitivă și libertate negativă; libertățile publice
3. Limite ale libertății; privarea de libertate.
4. Participarea cetățenească și responsabilitatea
VI. DREPTATEA ȘI EGALITATEA
1. Tipuri de dreptate
2. Justiția ca instituție de apărare a dreptății
3. Dreptatea, egalitatea și inegalitatea; tipuri de egalitate
4. Egalitatea șanselor și egalitatea în fața legii
VII. PROPRIETATEA
1. Formele proprietății și evoluția lor
2. Dreptul la proprietate; calitatea de proprietar
3. Proprietatea privată și economia de piață
4. Economia de piață și democrația în România
VIII. IDENTITATE NAȚIONALĂ ȘI EUROPEANĂ
1. Identitate națională și patriotism; sentimentul național, conștiința națională
2. Complexitatea identității personale în prezent: identități multiple
3. Alterări ale patriotismului: xenofobia, șovinismul, demagogia
4. România și integrarea Euro-atlantică
IX. ETICĂ ȘI CIVISM
1. Omul-ființă morală
2. Valori, norme și obligații moral-civice
3. Atitudini și comportamente moral-civice
4. Dileme morale și responsabilitate moral-civică
X. DREPTURILE OMULUI ȘI DREPTURILE COPILULUI
1. Declarația Universală a Drepturilor Omului:
- istoric
- tipuri de drepturi
- drepturile fundamentale ale omului și responsabilitățile asociate
2. Promovarea și respectarea drepturilor omului
3. Convenția ONU cu privire la Drepturile Copilului:
- istoric
- principii generale ale convenției
- drepturile fundamentale ale copilului și responsabilitățile asociate
4. Promovarea și respectarea drepturilor copilului
D. BIBLIOGRAFIE PENTRU DISCIPLINA DE SPECIALITATE CULTURĂ CIVICĂ
1. *** Constituția României
2. *** Convenția ONU cu privire la Drepturile Copilului
3. *** Declarația Universală a Drepturilor Omului
4. *** Referendumul național privind revizuirea Constituției României, Regia Autonomă "Monitorul Oficial", București, 2003
5. Ioan Muraru, Simina Tănăsescu, "Drept constituțional și instituții politice", Ed. Lumina Lex, București, 2001
6. Gabriel Almond, Sidney Verba, "Cultura civică", Ed. Du Style, București, 1996
7. Raymond Aron, "Democrație și totalitarism", Ed. All, București, 2001
8. Robert Dahl, "Poliarhiile", Ed. Du Style, București, 1998
9. Adrian Paul Iliescu, Emanuel-Mihail Socaciu, "Fundamentele gândirii politice moderne. Antologie comentată", Ed. Polirom, Iași, 1999
10. Jakub Karpinski, "ABC-ul democrației", Ed. Humanitas, București, 1993
11. Arend Lijphart, "Modele ale democrației", Ed. Polirom, Iași, 2000
12. Pierre Manent, "Originile politicii moderne", Ed. Nemira, București, 2000
13. J. St. Mill, "Despre libertate", Ed. Humanitas, București, 2001
14. Adrian Miroiu, coord., "Teorii ale dreptății" Ed. Alternative, București, 1997
15. Adrian Miroiu, coord., "Etica aplicată", Ed. Alternative, București, 1995
16. Karl Popper, "Societatea deschisă și dușmanii ei", Ed. Humanitas, București, 1990
17. J. J. Rousseau, "Discurs asupra inegalității dintre oameni", Ed. Antet, București, 2001
18. Dominique Schnapper și Christian Bachelier, "Ce este cetățenia?", Ed. Polirom, Iași, 2001
19. George Voicu, "Pluripartidismul", Ed. All, București, 1998
20. Mihai Coman, "Mass media, mit și ritual. O perspectivă antropologică", Ed. Polirom, Iași, 2005
21. Petru Iluț, "Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie", Ed. Polirom, Iași, 2005
E. TEMATICA PENTRU METODICA DISCIPLINEI CULTURĂ CIVICĂ
I. Proiectarea, organizarea și desfășurarea activității didactice la disciplina Cultură civică
1. Componentele curriculumului național: planuri-cadru (trunchi comun, curriculum diferențiat, curriculum la decizia școlii/curriculum în dezvoltare locală), programe școlare, manuale școlare, auxiliare curriculare; alți termeni de referință ai curriculumului național: arii curriculare, discipline, module, standarde curriculare.
2. Proiectarea curriculumului în dezvoltare locală sau la decizia școlii de tipul: aprofundare/extindere/opțional ca disciplină nouă.
3. Competențele predării-învățării-evaluării la disciplinele socio-umane. Competențe generale, competențe specifice. Operaționalizarea obiectivelor/competențelor.
4. Proiectarea activității didactice: planificare calendaristică, proiectarea unității de învățare, proiecte de lecție (pentru diferite tipuri de lecții), proiectarea de activități de învățare intra-, inter- și transdisciplinare.
II. Strategii didactice utilizate în procesul de predare-învățare-evaluare la disciplina Cultură civică. Strategii și modalități de integrare în lecție a activităților cu caracter practic-aplicativ
1. Metode didactice specifice: clasificare, prezentare, caracterizare, utilizarea metodelor centrate pe elev/tehnicilor de învățare prin cooperare.
2. Forme de organizare a activității didactice: clasificare, caracterizare.
3. Mijloacele de învățământ și integrarea lor în procesul de predare-învățare-evaluare.
3.1. Funcțiile didactice ale mijloacelor de învățământ.
3.2. Tipuri de mijloace de învățământ și caracteristicile lor.
4. Mediul de instruire, mediul relațional și mediul comunicațional. Utilizarea tehnologiei informației și comunicării în construirea unor medii active de instruire.
5. Evaluarea procesului instructiv-educativ, a progresului și a rezultatelor școlare în concordanță cu obiectivele curriculare și criteriile de performanță din standardele de evaluare.
5.1. Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învățământ: obiective, funcții, tipuri de evaluări, caracterizare.
5.2. Metode de evaluare: tradiționale și complementare (tipuri și caracterizare).
5.3. Calitățile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate și aplicabilitate.
5.4. Tipologia itemilor: definiție, clasificări, caracteristici, domenii de utilizare, reguli de proiectare, modalități de evaluare și de notare.
F. BIBLIOGRAFIE PENTRU METODICA DE SPECIALITATE
1. *** Criterii de notare pentru clasa a VIII-a, lucrare apărută sub coordonarea SNEE, Ed. Sigma, București, 2004
2. *** Ghid de evaluare pentru științe socio-umane, SNEE, Ed. Prognosis, București, 2000
3. *** Ghid metodologic de aplicare a programelor școlare pentru Educație civică și Cultură civică, lucrare apărută sub coordonarea CNC, Ed. SC Aramis Print, București, 2002
4. Cerghit I., Neacșu I., Pânișoară I. O., Potolea D., "Prelegeri pedagogice", Ed. Polirom, Iași, 2001
5. Crețu C., "Curriculum individualizat și personalizat", Ed. Polirom, Iași, 1998
6. Crețu C., "Psihopedagogia succesului", Ed. Polirom, Iași, 1997
7. Cristea Sorin, "Dicționar de termeni pedagogici", E.D.P., București, 1998
8. Cucoș C., "Pedagogie generală", Ed. Polirom, Iași, 2000
9. Ionescu M., Radu I., "Didactica moderna", Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1995
10. Neacșu I., "Metode și tehnici de învățare eficientă", Ed. Militară, București, 1990
11. Nicola I., "Tratat de pedagogie școlară", Ed. Aramis, București, 2000
12. Stoica A. (coord.), "Evaluarea curentă și examenele", Ghid pentru profesori, Ed. Prognosis, București, 2001
13. Stoica A., "Evaluarea progresului școlar. De la teorie la practică", Ed. Humanitas Educational, București, 2003
14. Vlăsceanu L. și Cerghit I. (coord.), "Curs de pedagogie", T.U.B., București, 1988
NOTĂ: Bibliografia pentru metodica de specialitate include și planurile-cadru, programele școlare pentru disciplina Cultură civică (toți anii de studiu), manualele alternative cuprinse în Catalogul manualelor școlare valabile în învățământul preuniversitar, în anul școlar în care se susține concursul, precum și ghidurile metodice care însoțesc manualele de Cultură civică.
Grupul de lucru pentru discipline socio-umane
Eugen STOICA - Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, Direcția Generală Educație și Învățare pe Tot Parcursul Vieții
Angela TESILEANU - Institutul de Științe ale Educației
Sorin SPINEANU DOBROTĂ - Centrul Național de Evaluare și Examinare
Marius AVRAM - Centrul Național de Evaluare și Examinare
CONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE
VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR
PROGRAMA PENTRU DREPT
PROFESORI
- București -
2010
A. NOTĂ DE PREZENTARE
Programa pentru disciplinele TEHNOLOGICE se adresează absolvenților facultăților de profil și profesorilor care se prezintă la concursul pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante din învățământul preuniversitar. Conținutul și structura programei sunt elaborate pe baza standardului ocupațional "Profesor pentru învățământul gimnazial și pentru învățământul liceal", în așa fel încât să răspundă schimbărilor impuse de abordarea curriculară sistemică în realizarea procesului educațional.
Structura arborescentă și sistemul modular de organizare curriculară pentru învățământul tehnologic, solicită abordarea structurală a desfășurării procesului de învățământ.
Programa de concurs este elaborată în acord cu programele școlare în vigoare din învățământul preuniversitar pentru respectiva disciplină și cu programele pentru evaluările și examenele naționale. Aspectele fundamentale vizate prin prezenta programă operaționalizează profilul absolventului de învățământ superior, urmărind:
- cunoașterea de către profesor a conținuturilor știintifice și a principalelor tendințe în evoluția disciplinelor de pregătire profesională și a metodicii predării acestora;
- utilizarea competentă a documentelor școlare reglatoare;
- capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi;
- capacitatea de proiectare și realizare a demersului didactic intra-, trans-, inter-, și multidisciplinar, în concordanță cu standardele de pregatire profesională;
- capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi;
- demonstrarea abilităților de comunicare, empatice și de cooperare necesare realizării actului educațional.
Fiind date particularitățile disciplinelor tehnologice și rolul pe care acestea îl au asupra formării și maturizării profesionale a elevului, precum și asupra întregului climat educațional al școlii, profesorul trebuie să demonstreze că:
- înțelege conceptele centrale și metodele de investigație specifice disciplinelor pe care le predă;
- are capacitatea de a crea experiențe de învățare semnificative pentru elev;
- înțelege cum învață și cum se dezvoltă elevul și poate să ofere oportunități de învățare care sprijină dezvoltarea profesională a acestuia;
- înțelege că elevii sunt diferiți din punctul de vedere al felului în care învață și poate să ofere oportunități instructiv-educative adaptate la diferențele individuale de învățare;
- înțelege procesele de integrare curriculară și folosește o varietate de strategii didactice care încurajează dezvoltarea gândirii critice a elevului, capacitatea de rezolvare a problemelor și performanțele lui în utilizarea noilor tehnologii;
- are capacitatea de a alege și utiliza cele mai bune metode ce vizează motivația și comportamentul pentru a crea un mediu educațional care încurajează interacțiunea socială pozitivă, motivația intrinsecă și angajarea elevului în actul învățării, sprijinind astfel succesul școlar al acestuia;
- dezvoltă cunoașterea și utilizarea unor variate strategii de comunicare eficientă pentru a sprijini curiozitatea, colaborarea și interacțiunea elevilor în activitatea de învățare;
- planifică activitatea de predare-învățare pe baza obiectivelor și competențelor curriculare, a cunoașterii proceselor predării-învățării, a conținutului disciplinei, a abilităților elevilor și a diferențelor dintre elevi; modelează activitatea la clasă conform obiectivelor evaluării;
- înțelege și folosește o diversitate de strategii de evaluare pentru a aprecia și modifica activitățile didactice, asigurând continua dezvoltare intelectuală și socială a elevului;
- evaluează efectele opțiunilor și acțiunilor sale asupra elevilor, părinților, altor colegi (profesori) și modifică aceste acțiuni atunci când este necesar;
- caută în mod activ oportunități pentru perfecționarea sa profesională continuă;
- contribuie la stabilirea unor relații pozitive cu colegii, familiile elevilor și altor organizații existente în comunitatea în care trăiește, în așa fel încât să stimuleze angajarea acestora în sprijinirea activităților școlii;
- înțelege necesitatea de a asista elevii în orientarea lor către carieră și de a integra educația pentru carieră în activitatea didactică;
- înțelege aspectele de ordin legislativ ale activității sale, respectiv, drepturile legale ale elevului și părinților, precum și propriile sale drepturi și responsabilități;
- înțelege criteriile de evaluare a activității sale și are capacitatea de a le integra în conceperea și realizarea activității didactice.
B. COMPETENȚE SPECIFICE PROFESORULUI DE DISCIPLINE TEHNOLOGICE
Programa vizează, pe lângă conținuturile științifice și cele de metodică a disciplinelor, anumite competențe specifice profesorului de discipline Tehnologice, competențe pe care acesta trebuie să și le dezvolte și probeze pe parcursul desfășurării activității didactice. Într-o formulare sintetică, aceste competențe sunt:
- cunoașterea conținuturilor științifice ale disciplinelor, cunoștințe de metodica disciplinelor;
- cunoașterea și utilizarea principalelor documente școlare reglatoare: standarde de pregatire profesională, planuri-cadru, programe școlare, programe pentru examene naționale;
- capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi;
- capacitatea de proiectare și realizare a dezvoltărilor curriculare intra- și interdisciplinare;
- capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi;
- capacitatea de a adecva demersurile didactice la particularitățile de vârstă ale colectivului de elevi;
- capacitatea de a construi un climat educativ stimulativ și eficient.
C. TEMATICA PENTRU METODICA DISCIPLINELOR TEHNOLOGICE
TEME DE DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ
a. Proiectarea, organizarea și desfășurarea activității didactice
1. Componentele curriculumului școlar: curriculum național, planuri cadru, arii curriculare, trunchi comun, discipline, module, standarde de pregătire profesională, programe școlare, manuale școlare, auxiliare curriculare;
2. Proiectarea curriculumului în dezvoltare locală sau la decizia scolii de tipul: aprofundare/ extindere/opțional ca disciplină nouă;
2.1. Repere/condiționări în elaborarea CDS/CDL (resurse umane, materiale, context local, interesele elevilor);
2.2. Modalități de adecvare a unui CDS/CDL la grupuri țintă diferite;
2.3. Obiectivele predării - învățării - evaluării la disciplinele CDS/CDL din domeniul stiinței informării.
2.4. Obiective cadru, obiective de referință, competențe generale, competențe specifice, unități de competență și competențe.
2.5. Elaborarea obiectivelor operaționale;
3. Proiectarea activității didactice: planificare calendaristică, proiectarea unității de învățare, proiecte de lecție (pentru diferite tipuri de lecții), proiectarea de activități de învățare intra-, inter-, pluri și transdisciplinare.
b. Strategii didactice utilizate în procesul de instruire. Strategii și modalități de integrare în lecție a activităților cu caracter practic - aplicativ
1. Metode didactice specifice: clasificare, prezentare, caracterizare;
2. Utilizarea metodelor centrate pe elev, tehnicilor de învățare prin cooperare;
3. Forme de organizare a activității didactice: clasificare, caracterizare;
4. Mijloacele de învățământ și integrarea lor în procesul de predare-învățare-evaluare;
4.1. Funcțiile didactice ale mijloacelor de învățământ;
4.2. Tipuri de mijloace de învățământ și caracteristicile lor;
5. Selectarea metodelor optime în vederea formării gândirii critice și deprinderilor practice, formării gândirii tehnice și a dezvoltării simțului artistic/estetic;
6. Mediul de instruire: mediul relațional și mediul comunicațional. Utilizarea Tehnologiei informației și comunicării în construirea unor medii active de instruire;
7. Manifestarea unei conduite psihopedagogice inovative în plan profesional/social;
8. Evaluarea procesului instructiv-educativ, a progresului și a rezultatelor școlare. Valorizarea muncii elevului;
9. Adoptarea de strategii didactice care să permită utilizarea eficientă a mijloacelor și a auxiliarelor didactice în procesul instructiv- educativ.
c. Managementul clasei
1. Rolurile profesorului în facilitarea experiențelor care conduc la formarea autonomiei elevilor în învățare (organizator, participant, membru al unei echipe, persoană resursă, facilitator, intermediar, evaluator etc.);
2. Organizarea activităților: crearea unui climat favorabil învățării, folosirea resurselor adecvate; folosirea resurselor psihice ale profesorului și elevilor (capacități, cunoștințe, experiențe individuale sau colective); folosirea eficientă a timpului; forme de instruire (pe grupe, studiu individual, frontal etc.) și alternarea acestora în cadrul unei secvențe didactice; antrenarea persoanelor resursă din interiorul și din afara unității de învățământ în activitățile clasei; gestionarea situațiilor conflictuale.
d. Evaluarea rezultatelor școlare
1. Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învățământ: obiective, funcții, tipuri de evaluări, caracterizare;
2. Metode de evaluare: tradiționale și complementare (tipuri și caracterizare);
3. Calitățile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate și aplicabilitate;
4. Tipologia itemilor: definiție, clasificări, caracteristici, domenii de utilizare, reguli de proiectare, modalități de corectare și notare;
5. Construirea instrumentelor de evaluare
6. Erori de evaluare și modalități de minimizare a lor.
Bibliografie: DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ
*Font 8*
1
Cristea Sorin
Studii de pedagogie generală.
Editura Didactică și
pedagogică, București, 2004
2
Cristea Sorin
Fundamentele pedagogiei
Editura Polirom, Iași, 2010
3
Cucos Constantin
Pedagogie generală
Editura Polirom, Iași 2006
4
Cucos Constantin
Psihopedagogie pentru examenele de
definitivare și grade didactice
Editura Polirom Iași, 2009
5
Dragomir Mariana
Managementul activității didactice.
Eurodidact, Cluj-Napoca,
2003.
6
Ionescu M
Didactica modernă
Editura Dacia, Cluj, 1995.
7
Iucu Romiță
Managementul și gestiunea clasei de
elevi.
Editura Polirom, Iași, 2000
8
Iucu Romiță
Instruirea școlară
Editura Polirom, Iași, 2001
9
Neacșu Ion
Introducere în psihologia educației
și a dezvoltării
Editura Polirom, Iași, 2010
10
Neacșu Ion
Instruire și învățare
Editura Stiințifică, București,
1990.
11
Nicola I
Tratat de pedagogie școlară
Editura Aramis, București,
2000
12
Pânișoară Ovidiu
Comunicarea eficientă. Metode de
interacțiune eficientă
Editura Polirom Iași, 2003
13
Păun Emil
Școala: abordare sociopedagogică
Editura Polirom, Iași, 1999.
14
Stan Emil
Managementul clasei
Editura Aramis, colecția
Educația XXI, 2005
15
Evaluarea curentă și examenele: Ghid
pentru profesori.
București: ProGnosis, 2001
16
Pedagogie. Fundamentări teoretice și
demersuri aplicative
Editura Polirom, Iași, 2002
17
Curriculum național. Programe școlare
pentru disciplinele tehnologice
18
Planurile-cadru, standarde de pregatire
profesională
Competențe specifice
1. Cunoașterea și aprofundarea de către candidați a conținuturilor științifice de specialitate și metodice pentru disciplinele tehnologice;
2. Realizarea de conexiuni între conținuturile disciplinelor tehnologice și problemele de învățare specifice domeniului de pregătire;
3. Realizarea corelațiilor intra, inter și pluridisciplinare a conținuturilor;
4. Operarea cu standardele de pregătire profesională și programele școlare pentru proiectarea unui demers didactic adaptat nivelului de învățământ, calificării și specificului clasei;
5. Aplicarea adecvată a principiilor și metodelor specifice didacticii disciplinelor tehnologice;
6. Elaborarea, selectarea și aplicarea unor metode de evaluare adecvate obiectivelor sau competențelor vizate;
7. Proiectarea și/sau selectarea unor conținuturi pentru programele opționale sau curriculumul în dezvoltare locală de tipul aprofundare/extindere/opțional ca disciplină nouă;
8. Comunicarea eficientă cu partenerii în activitatea educațională;
9. Aplicarea unor forme de management al clasei în funcție de activitatea de învățare proiectată;
10. Transmiterea, în funcție de particularitățile de vârstă ale elevilor, a conținuturilor astfel încât să dezvolte structuri operatorii, afective și atitudinale;
11. Stimularea potențialului fiecărui elev și dezvoltarea creativității.
D. TEME DE SPECIALITATE
1. DREPT CONSTITUȚIONAL
1.1. Supremația Constituției
● concept; fundamentare științifică; consecințe juridice; garanții.
1.2. Controlul constituționalității legilor
● concept; forme de control; autorități competente.
1.3. Curtea Constituțională a României
● organizare; funcționare; competență; acte.
1.4. Drepturile fundamentale ale cetățenilor
● concept; clasificări; garanții; restrângeri.
1.5. Îndatoririle fundamentale
● concept; îndatoririle fundamentale ale cetățenilor României.
1.6. Avocatul Poporului
1.7. Parlamentul. Funcții
● funcționarea parlamentului (mandatul, sesiunea, sistemul de vot);
● incompatibilități și imunități.
1.8. Mandatul parlamentar
1.9. Legea, ca act juridic al Parlamentului
● definiție;
● clasificare (legi constituționale, legi organice și legi ordinare);
● elaborarea, promulgarea și publicarea legilor;
● aprobarea legii prin referendum;
● deosebirile dintre Constituție și legi.
2. DREPT ADMINISTRATIV
2.1. Dreptul aplicabil administrației publice
● obiectele dreptului administrativ;
● izvoarele, normele și raporturile dreptului administrativ.
2.2. Organizarea administrației publice
● Președintele României;
● guvernul și administrația centrală;
● administrația publică locală.
2.3. Funcția publică
● constituționalitatea și legalitatea funcției publice în România;
● recrutarea și încadrarea funcționarilor publici;
● dreptul la carieră și răspunderea funcționarilor.
2.4. Activitatea autorităților administrației publice
● definiția și trăsăturile actului administrativ;
● regimul juridic aplicabil actului administrativ.
2.5. Răspunderea în dreptul administrativ
● răspunderea administrativ-contravențională.
2.6. Contenciosul administrativ
● condițiile acțiunii directe în contenciosul administrativ;
● acte exceptate de la controlul instanțelor de contencios administrativ.
3. DREPT CIVIL
3.1. Raportul juridic civil
● definiție;
● părțile raportului juridic civil;
● conținut;
● obligația civilă.
3.2. Bunurile și clasificarea lor
3.3. Actul juridic civil
● definiție;
● categorii de acte juridice civile;
● condițiile actului juridic civil;
● efecte;
● nulitatea actului juridic civil.
3.4. Patrimoniul și funcțiile lui
● noțiune, caractere juridice, funcții.
3.5. Dreptul de proprietate și alte drepturi reale
● noțiune, caractere;
● felurile proprietății în raport de titular (domeniul public și domeniul privat).
3.6. Modurile de dobândire a drepturilor reale
● legea;
● tradițiunea, ocupațiunea, accesiunea;
● uzucapiunea.
3.7. Dezmembrămintele dreptului de proprietate:
● dreptul de uzufruct;
● dreptul de uz;
● servituți;
● dreptul de superficie.
3.8. Contractul ca izvor de obligații
● definiție, clasificare, încheiere, efecte.
3.9. Faptul juridic ilicit și licit, ca izvor de obligații
● răspunderea civilă delictuală (natura juridică, funcții);
● răspunderea civilă contractuală;
● răspunderea pentru fapta proprie (condițiile generale ale răspunderii: prejudiciul, fapta ilicită, raportul de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu, vinovăția, existența capacității delictuale a celui ce a săvârșit fapta ilicită);
● răspunderea pentru fapta altei persoane (răspunderea părinților pentru fapta copiilor minori; răspunderea institutorului pentru faptele elevilor și a meșteșugarilor pentru faptele ucenicilor; răspunderea comitenților pentru faptele prepușilor).
3.10. Contracte speciale, vânzarea, donația, locațiunea, antrepriza, mandatul, societatea civilă.
4. DREPT PENAL
4.1. Noțiuni generale
● dreptul penal ca ramură de drept: noțiunea, obiectul, caracterul;
● raportul juridic penal: noțiune, importanță, structură, particularități;
● izvoarele dreptului penal.
4.2. Legea penală și limitele aplicării sale
● legea penală, noțiunea și categoriile de legi penale;
● aplicarea legii penale în spațiu: problemele aplicării legii penale în raport cu faptele săvârșite pe teritoriul țării; aplicarea legii penale în raport cu faptele săvârșite în afara teritoriului țării;
4.3. Noțiunea de infracțiune
● trăsăturile esențiale ale infracțiunii: pericolul social, vinovăția, prevederea în legea penală.
4.4. Conținutul infracțiunii
● aspecte generale: noțiune și importanță, structură, clasificare;
● conținutul constitutiv al infracțiunii: noțiuni preliminare, latură obiectivă, latură subiectivă;
● condiții privind obiectul, subiecții, locul și timpul săvârșirii acțiunii.
4.5. Formele și modalitățile infracțiunii
● formele infracțiunii: aspecte generale, acte preparatorii, tentativa, infracțiunea fapt consumat, infracțiunea fapt epuizat.
4.6. Săvârșirea infracțiunii de mai multe persoane
● generalități privind pluralitatea de infractori: noțiune și caracterizare, forme;
● participația penală: generalități, participația propriu-zisă (perfectă) și participația improprie (imperfectă).
4.7. Cauzele care înlătură caracterul penal al faptei
● cauzele generale care exclud vinovăția persoanei în săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală: legitima apărare, starea de necesitate, constrângerea fizică și constrângerea morală, cazul fortuit, iresponsabilitate, beția, minoritatea făptuitorului, eroarea, fapta prevăzută de legea penală care nu prezintă pericolul social al unei infracțiuni.
4.8. Sancțiunile în dreptul penal
● generalități privind sancțiunile în dreptul penal: particularitățile sancțiunilor în dreptul penal, cadrul sancțiunilor în dreptul penal (pedepse, măsuri de siguranță, măsuri educative);
● generalități asupra pedepselor: noțiunea și caracterul pedepsei, scopul și funcțiile pedepsei, categorii de pedepse;
4.9. Răspunderea penală
● generalități privind răspunderea penală ca instituție: noțiune și caracterizare;
● generalități privind individualizarea pedepselor: noțiune, forme și modalități, mijloace de individualizare;
● individualizarea legală a pedepselor: aspecte generale, individualizarea legală propriu-zisă, stabilirea cadrului și mijloacelor de realizare a celorlalte forme de individualizare;
● individualizarea judiciară a pedepselor: criteriile generale de individualizare, circumstanțele atenuante, circumstanțele agravante, aplicarea sancțiunilor față de infractorii minori: măsurile educative (mustrarea, libertatea supravegheată, internarea într-un centru de reeducare, internarea într-un institut medical educativ);
5. DREPTUL MUNCII ȘI SECURITĂȚII SOCIALE
5.1. Obiectul, definiția și caracterizarea dreptului muncii
5.2. Izvoarele dreptului muncii
● categorii de izvoare ale dreptului muncii; specific.
5.3. Raportul juridic de muncă
● subiectele, conținutul, obiectul raportului juridic de muncă.
5.4. Dreptul individual al muncii
● contractul de muncă: părțile contractului de muncă, condiții de valabilitate;
● forma și conținutul contractului de muncă;
● nulitatea, suspendarea, delegarea, detașarea, transferul, încetarea contractului de muncă.
5.5. Timpul de lucru și timpul de odihnă
● noțiunea de timp de lucru; durata zilei de muncă; munca suplimentară;
● noțiunea și formele timpului de odihnă; concediul de odihnă; alte categorii de concediu.
5.6. Răspunderea materială și obligații de restituire
● noțiune, trăsături specifice;
● condiții;
● formele răspunderii materiale;
● procedura de stabilire și recuperare a despăgubirilor în cazul răspunderii materiale.
6. DREPT COMERCIAL
6.1. Introducere în dreptul comercial
● noțiunea și obiectul dreptului comercial;
● izvoarele dreptului comercial.
6.2. Faptele de comerț
● noțiunea și caracteristicile faptelor de comerț;
● clasificarea faptelor de comerț;
● fapte de comerț obiective;
● fapte de comerț subiective;
● fapte de comerț unilaterale.
6.3. Comercianții - reguli generale
● calitatea de comerciant;
● capacitatea cerută pentru a fi comerciant;
● obligațiile profesionale ale comercianților;
● fondul de comerț.
6.4. Societăți comerciale
● reguli generale privind societățile comerciale: noțiunea de societate comercială, elemente specifice; clasificarea societăților comerciale; constituirea societăților comerciale (acte constitutive, condiții de validitate); modificarea actelor constitutive; dizolvarea și lichidarea societăților comerciale;
● reguli speciale privind diferitele forme de societate: societatea pe acțiuni (noțiune, constituire, regimul acțiunilor, bilanț, beneficii, rezerve, dizolvare și lichidare); societatea cu răspundere limitată (noțiune, constituire, funcționare, dizolvare și lichidare).
6.5. Obligațiunile comerciale
● contractele comerciale: vânzare-cumpărare; mandat; comision; gaj; locațiunea.
Bibliografie:
1.
Apostol, D.C.,
Drept și legislație - manual
pentru clasa a X-a,
Editura Didactică și
Pedagogică, București,
2002;
2.
Apostol, D.C.,
Ionescu, S.C.,
Economia întreprinderii și
elemente de legislație - manual
pentru clasa a XI-a,
Editura Didactică și
Pedagogică, București,
2002;
3.
Athanasiu, A.,
Moarcăș, C.A.,
Muncitorul și legea,
Editura Oscar Print,
București, 1999;
4.
Beleiu, Gh., Nicole,
M., Trușcă, P.,
Drept civil român,
Editura Universul Juridic,
2002;
5.
Beligrădeanu, Ș.,
Legislația muncii comentată,
Editura Lumina Lex, 1999-
2002;
6.
Bîrsan, C.,
Drept civil. Drepturi reale,
Editura All Beck,
București, 2002;
7.
Bozgan, V., Sârbu, A.,
Economia întreprinderii și
elemente de legislație - manual
pentru clasa a XI-a,
Editura Economică
Preuniversitaria, București,
2001;
8.
Bulai, C.,
Manual de drept penal, partea
generală,
Editura All, București,
1997;
9.
Căpățână, O.,
Instituții ale noului drept
comercial. Societățile
comerciale,
Editura Lumina Lex,
București, 1991;
10.
Cărpenaru, S.,
Drept comercial român, ediția a
IV-a,
Editura All Beck,
București, 2002;
11.
Deak, F.,
Tratat de drept civil, Contracte
speciale,
Editura Universul Juridic,
București, 2002;
12.
Dușcă, A.I., Țenea,
A.L.,
Drept și legislație - manual
pentru clasa a X-a,
Editura Oscar Print,
București, 2001;
13.
Filipescu, I.,
Drept civil, Dreptul de
proprietate și alte drepturi reale,
Editura Actami, București,
2000;
14.
Ghimpu, S., Țiclea,
A.,
Dreptul muncii,
Editura All Beck,
București, 2000;
15.
Iorgovan, A.,
Tratat de drept administrativ,
vol. I și II., ediția a III-a
restructurată, revăzută și
adăugită,
Editura All Beck, colecția
Curs universitar, București,
2001 (vol. I) și 2002
(vol.II);
16.
Matei, L., Popescu, I.,
Dincă, D.,
Instituțiile administrației publice
- manual pentru clasa a XII-a,
Editura Economică
Preuniversitaria, București,
2001;
17.
Mitrache, C.,
Mitrache, C.,
Drept penal român,
Casa de editură și presă
Șansa, București, 2002;
18.
Mladen, C.,
Drept și legislație - manual
pentru clasa a X-a,
Editura Economică
Preuniversitaria, București,
2001;
19.
Muraru, I.,
Tănăsescu, S.,
Drept constituțional și instituții
politice, ediția a IX-a revăzută și
adăugită,
Editura Lumina Lex,
București, 2001;
20.
Stătescu, C., Bîrsan,
C.,
Teoria generală a obligațiilor,
Editura All Beck,
București, 2002;
21.
Toader, C., Ciobanu,
A., Răducanu, A.,
Drept și legislație - manual
pentru clasa a X-a,
Editura All Educațional,
București, 2002;
22.
Țaina, C.,
Drept și legislație - manual
pentru clasa a X-a,
Editura Economică
Preuniversitaria, București,
2001;
23.
Vida, I.,
Puterea executivă și
administrația publică,
Editura Regia Autonomă
"Monitorul Oficial",
București, 1994;
Autori:
PROF. MIRELA NICOLETA DINESCU - ȘCOALA SUPERIOARĂ COMERCIALĂ "N. KRETZULESCU" BUCUREȘTI
PROF. LUMINIȚA MARIANA POPESCU - I.S.J. DÂMBOVIȚA
PROF. DANA LUIZA CIOARĂ - I.S.J. HUNEDOARA
CONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE
VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR
PROGRAMĂ PENTRU ECONOMIC, ADMINISTRATIV, POȘTĂ
PROFESORI
- București -
2010
A. NOTĂ DE PREZENTARE
Programa pentru disciplinele TEHNOLOGICE se adresează absolvenților facultăților de profil și profesorilor care se prezintă la concursul pentru ocuparea posturilor didactice/ catedrelor vacante din învățământul preuniversitar. Conținutul și structura programei sunt elaborate pe baza standardului ocupațional "Profesor pentru învățământul gimnazial și pentru învățământul liceal", în așa fel încât să răspundă schimbărilor impuse de abordarea curriculară sistemică în realizarea procesului educațional.
Structura arborescentă și sistemul modular de organizare curriculară pentru învățământul tehnologic, solicită abordarea structurală a desfășurării procesului de învățământ.
Programa de concurs este elaborată în acord cu programele școlare în vigoare din învățământul preuniversitar pentru respectiva disciplină și cu programele pentru evaluările și examenele naționale. Aspectele fundamentale vizate prin prezenta programă operaționalizează profilul absolventului de învățământ superior, urmărind:
- cunoașterea de către profesor a conținuturilor știintifice și a principalelor tendințe în evoluția disciplinelor de pregătire profesională și a metodicii predării acestora;
- utilizarea competentă a documentelor școlare reglatoare;
- capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi;
- capacitatea de proiectare și realizare a demersului didactic intra-, trans-, inter-, și multidisciplinar, în concordanță cu standardele de pregatire profesională;
- capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi;
- demonstrarea abilităților de comunicare, empatice și de cooperare necesare realizării actului educațional.
Fiind date particularitățile disciplinelor tehnologice și rolul pe care acestea îl au asupra formării și maturizării profesionale a elevului, precum și asupra întregului climat educațional al școlii, profesorul trebuie să demonstreze că:
- înțelege conceptele centrale și metodele de investigație specifice disciplinelor pe care le predă;
- are capacitatea de a crea experiențe de învățare semnificative pentru elev;
- înțelege cum învață și cum se dezvoltă elevul și poate să ofere oportunități de învățare care sprijină dezvoltarea profesională a acestuia;
- înțelege că elevii sunt diferiți din punctul de vedere al felului în care învață și poate să ofere oportunități instructiv-educative adaptate la diferențele individuale de învățare;
- înțelege procesele de integrare curriculară și folosește o varietate de strategii didactice care încurajează dezvoltarea gândirii critice a elevului, capacitatea de rezolvare a problemelor și performanțele lui în utilizarea noilor tehnologii;
- are capacitatea de a alege și utiliza cele mai bune metode ce vizează motivația și comportamentul pentru a crea un mediu educațional care încurajează interacțiunea socială pozitivă, motivația intrinsecă și angajarea elevului în actul învățării, sprijinind astfel succesul școlar al acestuia;
- dezvoltă cunoașterea și utilizarea unor variate strategii de comunicare eficientă pentru a sprijini curiozitatea, colaborarea și interacțiunea elevilor în activitatea de învățare;
- planifică activitatea de predare-învățare pe baza obiectivelor și competențelor curriculare, a cunoașterii proceselor predării-învățării, a conținutului disciplinei, a abilităților elevilor și a diferențelor dintre elevi; modelează activitatea la clasă conform obiectivelor evaluării;
- înțelege și folosește o diversitate de strategii de evaluare pentru a aprecia și modifica activitățile didactice, asigurând continua dezvoltare intelectuală și socială a elevului;
- evaluează efectele opțiunilor și acțiunilor sale asupra elevilor, părinților, altor colegi (profesori) și modifică aceste acțiuni atunci când este necesar;
- caută în mod activ oportunități pentru perfecționarea sa profesională continuă;
- contribuie la stabilirea unor relații pozitive cu colegii, familiile elevilor și altor organizații existente în comunitatea în care trăiește, în așa fel încât să stimuleze angajarea acestora în sprijinirea activităților școlii;
- înțelege necesitatea de a asista elevii în orientarea lor către carieră și de a integra educația pentru carieră în activitatea didactică;
- înțelege aspectele de ordin legislativ ale activității sale, respectiv, drepturile legale ale elevului și părinților, precum și propriile sale drepturi și responsabilități;
- înțelege criteriile de evaluare a activității sale și are capacitatea de a le integra în conceperea și realizarea activității didactice.
B. COMPETENȚE SPECIFICE PROFESORULUI DE DISCIPLINE TEHNOLOGICE
Programa vizează, pe lângă conținuturile științifice și cele de metodică a disciplinelor, anumite competențe specifice profesorului de discipline Tehnologice, competențe pe care acesta trebuie să și le dezvolte și probeze pe parcursul desfășurării activității didactice. Într-o formulare sintetică, aceste competențe sunt:
- cunoașterea conținuturilor științifice ale disciplinelor, cunoștințe de metodica disciplinelor;
- cunoașterea și utilizarea principalelor documente școlare reglatoare: standarde de pregatire profesională, planuri-cadru, programe școlare, programe pentru examene naționale;
- capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi;
- capacitatea de proiectare și realizare a dezvoltărilor curriculare intra- și interdisciplinare;
- capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi;
- capacitatea de a adecva demersurile didactice la particularitățile de vârstă ale colectivului de elevi;
- capacitatea de a construi un climat educativ stimulativ și eficient.
C. TEMATICA PENTRU METODICA DISCIPLINELOR TEHNOLOGICE
TEME DE DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ
a. Proiectarea, organizarea și desfășurarea activității didactice
1. Componentele curriculumului școlar: curriculum național, planuri cadru, arii curriculare, trunchi comun, discipline, module, standarde de pregătire profesională, programe școlare, manuale școlare, auxiliare curriculare;
2. Proiectarea curriculumului în dezvoltare locală sau la decizia scolii de tipul: aprofundare/ extindere/opțional ca disciplină nouă;
2.1. Repere/condiționări în elaborarea CDS/CDL (resurse umane, materiale, context local, interesele elevilor);
2.2. Modalități de adecvare a unui CDS/CDL la grupuri țintă diferite;
2.3. Obiectivele predării - învățării - evaluării la disciplinele CDS/CDL din domeniul stiinței informării.
2.4. Obiective cadru, obiective de referință, competențe generale, competențe specifice, unități de competență și competențe.
2.5. Elaborarea obiectivelor operaționale;
3. Proiectarea activității didactice: planificare calendaristică, proiectarea unității de învățare, proiecte de lecție (pentru diferite tipuri de lecții), proiectarea de activități de învățare intra-, inter-, pluri și transdisciplinare.
b. Strategii didactice utilizate în procesul de instruire. Strategii și modalități de integrare în lecție a activităților cu caracter practic - aplicativ
1. Metode didactice specifice: clasificare, prezentare, caracterizare;
2. Utilizarea metodelor centrate pe elev, tehnicilor de învățare prin cooperare;
3. Forme de organizare a activității didactice: clasificare, caracterizare;
4. Mijloacele de învățământ și integrarea lor în procesul de predare-învățare-evaluare;
4.1. Funcțiile didactice ale mijloacelor de învățământ;
4.2. Tipuri de mijloace de învățământ și caracteristicile lor;
5. Selectarea metodelor optime în vederea formării gândirii critice și deprinderilor practice, formării gândirii tehnice și a dezvoltării simțului artistic/estetic;
6. Mediul de instruire: mediul relațional și mediul comunicațional. Utilizarea Tehnologiei informației și comunicării în construirea unor medii active de instruire;
7. Manifestarea unei conduite psihopedagogice inovative în plan profesional/social;
8. Evaluarea procesului instructiv-educativ, a progresului și a rezultatelor școlare. Valorizarea muncii elevului;
9. Adoptarea de strategii didactice care să permită utilizarea eficientă a mijloacelor și a auxiliarelor didactice în procesul instructiv- educativ.
c. Managementul clasei
1. Rolurile profesorului în facilitarea experiențelor care conduc la formarea autonomiei elevilor în învățare (organizator, participant, membru al unei echipe, persoană resursă, facilitator, intermediar, evaluator etc.);
2. Organizarea activităților: crearea unui climat favorabil învățării, folosirea resurselor adecvate; folosirea resurselor psihice ale profesorului și elevilor (capacități, cunoștințe, experiențe individuale sau colective); folosirea eficientă a timpului; forme de instruire (pe grupe, studiu individual, frontal etc.) și alternarea acestora în cadrul unei secvențe didactice; antrenarea persoanelor resursă din interiorul și din afara unității de învățământ în activitățile clasei; gestionarea situațiilor conflictuale.
d. Evaluarea rezultatelor școlare
1. Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învățământ: obiective, funcții, tipuri de evaluări, caracterizare;
2. Metode de evaluare: tradiționale și complementare (tipuri și caracterizare);
3. Calitățile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate și aplicabilitate;
4. Tipologia itemilor: definiție, clasificări, caracteristici, domenii de utilizare, reguli de proiectare, modalități de corectare și notare;
5. Construirea instrumentelor de evaluare
6. Erori de evaluare și modalități de minimizare a lor.
Bibliografie: DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ
*Font 8*
1
Cristea Sorin
Studii de pedagogie generală.
Editura Didactică și
pedagogică, București, 2004
2
Cristea Sorin
Fundamentele pedagogiei
Editura Polirom, Iași, 2010
3
Cucos Constantin
Pedagogie generală
Editura Polirom, Iași 2006
4
Cucos Constantin
Psihopedagogie pentru examenele de
definitivare și grade didactice
Editura Polirom Iași, 2009
5
Dragomir Mariana
Managementul activității didactice.
Eurodidact, Cluj-Napoca,
2003.
6
Ionescu M
Didactica modernă
Editura Dacia, Cluj, 1995.
7
Iucu Romiță
Managementul și gestiunea clasei de
elevi.
Editura Polirom, Iași, 2000
8
Iucu Romiță
Instruirea școlară
Editura Polirom, Iași, 2001
9
Neacșu Ion
Introducere în psihologia educației
și a dezvoltării
Editura Polirom, Iași, 2010
10
Neacșu Ion
Instruire și învățare
Editura Stiințifică, București,
1990.
11
Nicola I
Tratat de pedagogie școlară
Editura Aramis, București,
2000
12
Pânișoară Ovidiu
Comunicarea eficientă. Metode de
interacțiune eficientă
Editura Polirom Iași, 2003
13
Păun Emil
Școala: abordare sociopedagogică
Editura Polirom, Iași, 1999.
14
Stan Emil
Managementul clasei
Editura Aramis, colecția
Educația XXI, 2005
15
Evaluarea curentă și examenele: Ghid
pentru profesori.
București: ProGnosis, 2001
16
Pedagogie. Fundamentări teoretice și
demersuri aplicative
Editura Polirom, Iași, 2002
17
Curriculum național. Programe școlare
pentru disciplinele tehnologice
18
Planurile-cadru, standarde de pregatire
profesională
Competențe specifice
1. Cunoașterea și aprofundarea de către candidați a conținuturilor științifice de specialitate și metodice pentru disciplinele tehnologice;
2. Realizarea de conexiuni între conținuturile disciplinelor tehnologice și problemele de învățare specifice domeniului de pregătire;
3. Realizarea corelațiilor intra, inter și pluridisciplinare a conținuturilor;
4. Operarea cu standardele de pregătire profesională și programele școlare pentru proiectarea unui demers didactic adaptat nivelului de învățământ, calificării și specificului clasei;
5. Aplicarea adecvată a principiilor și metodelor specifice didacticii disciplinelor tehnologice;
6. Elaborarea, selectarea și aplicarea unor metode de evaluare adecvate obiectivelor sau competențelor vizate;
7. Proiectarea și/sau selectarea unor conținuturi pentru programele opționale sau curriculumul în dezvoltare locală de tipul aprofundare/extindere/opțional ca disciplină nouă;
8. Comunicarea eficientă cu partenerii în activitatea educațională;
9. Aplicarea unor forme de management al clasei în funcție de activitatea de învățare proiectată;
10. Transmiterea, în funcție de particularitățile de vârstă ale elevilor, a conținuturilor astfel încât să dezvolte structuri operatorii, afective și atitudinale;
11. Stimularea potențialului fiecărui elev și dezvoltarea creativității.
D. TEME DE SPECIALITATE
1. ORGANIZAREA UNITĂȚILOR ECONOMICE
1.1. Particularitățile activității economice
Delimitări terminologice: întreprindere, societate, firmă, unitate economică
Caracteristicile și rolul unității economice în economia de piață
Tipologiile unității economice după următoarele forme:
● forma de proprietate;
● forma juridică;
● modul de asociere;
● obiectul de activitate;
● structură operativă;
1.2. Funcțiunile întreprinderii moderne
● Funcțiunea de cercetare - dezvoltare: activități, sarcini, atribuții;
● Funcțiunea de producție: activități, sarcini, atribuții;
● Funcțiunea comercială: activități, sarcini, atribuții;
● Funcțiunea de marketing: activități, sarcini, atribuții;
● Funcțiunea financiar - contabilă: activități, sarcini, atribuții
● Funcțiunea de personal: activități, sarcini, atribuții
1.3. Organizarea structurală a întreprinderii
● Conceptul de structură organizatorică;
● Elementele de bază ale structurii organizatorice;
● Structura funcțională și componentele sale: postul - concept, trăsături; funcția - concept, trăsături; compartimentul de muncă - tipuri; nivelul ierarhic - concept, piramidă ierarhică; pondere ierarhică - concept, mărime; relațiile organizatorice;
● Structura operațională de producție, concepție și componentele sale: definiție, concept; compartimente; definirea conceptelor: secția de producție, secția de bază, secția auxiliară, secția deservire, atelier, loc de muncă;
● Instrumente de formalizare a structurii organizatorice: organigrama; fișa postului.
1.4. Organizarea resurselor umane
● Categorii de personal - structura personalului unei întreprinderi;
● Drepturi și obligații ale personalului - clauzele contractului de muncă;
● Selecția personalului;
● Promovarea personalului: concept; criterii; modalități de promovare; formarea personalului; principii de evaluare a personalului; cointeresarea personalului -concept.
1.5. Procese economice
● aprovizionarea și pregătirea mărfurilor;
● depozitarea;
● producția de mărfuri și servicii;
● comercializarea.
2. CONTABILITATE
2.1. Teorie contabilă și metodă în contabilitate
Cadrul conceptual al contabilității (obiectul și metoda contabilității);
Patrimoniul agenților economici; Structuri patrimoniale, activ, pasiv, cheltuieli și venituri;
Documente de evidență; Definiție, importanță, structură, clasificare, întocmire, verificare, completare.
Procedeele comune și specifice metodei contabilității:
Evaluare calculație inventariere
Bilanț, cont și balanța de verificare;
2.2. Contabilitatea curentă a întreprinderii
● Contabilitatea capitalurilor proprii;
● Contabilitatea activelor imobilizate;
● Contabilitatea stocurilor și producției în curs de execuție;
● Contabilitatea decontărilor cu terții;
● Contabilitatea trezoreriei;
● Contabilitatea cheltuielilor, veniturilor și rezultatelor.
2.3. Lucrări contabile de închidere a exercițiului financiar. Întocmirea și prezentarea situațiilor financiare
● Delimitări privind lucrările contabile de închidere a exercițiului financiar;
● Inventarierea activelor și datoriilor;
● Calculul și distribuirea rezultatului contabil;
● Întocmirea și prezentarea situațiilor financiare;
3. FINANȚE
3.1. Sfera finanțelor publice
● Conceptul de finanțe publice;
● Funcția de repartiție;
● Funcția de control
3.2. Bugetul de stat
● Concept;
● Tipuri.
3.3. Impozitele directe în România
● Impozitul pe profit;
● Impozitul pe salarii;
● Impozitul pe dividende;
● Dubla impunere a veniturilor.
3.4. Impozite indirecte în România
● Taxa pe valoarea adăugată;
● Taxele vamale;
● Accizele;
● Monopolurile fiscale;
● Taxele de timbru și de înregistrare.
3.5. Evaziune fiscală
● Evaziune fiscală licită;
● Evaziune fiscală ilicită.
3.6. Sistemul cheltuielilor publice
● Factorii care influențează nivelul cheltuielilor publice;
● Clasificarea cheltuielilor publice;
● Caracterizarea cheltuielilor publice.
BIBLIOGRAFIE
1.
Bozgan, V., Sârbu, A.,
Economia întreprinderii și elemente
de legislație - clasa a XI-a,
Ed. Economică Preuniversitaria,
București, 2001
2.
Capotă, V., Hangan,
D., Lixandru, F.,
Finanțe - clasa a XII-a,
Ed. Niculescu ABC, București,
2002
3.
Călin, O., Ristea, M.,
Bazele contabilității,
Ed. Genicod, București, 2002
4.
Cojocea, A., Sălceanu,
Al.,
Contabilitate - clasa a XII-a,
Ed. Economică Preuniversitaria,
București, 2002
5.
Dan, V., Isaic-Maniu,
R., Mitran, D.,
Economia întreprinderii - clasa a
X-a,
Ed. All Educațional, București,
2002
6.
Feleaga, N., Malciu,
L., Bunea, S.,
Candea, E.,
Contabilitate - clasa a X-a,
Ed. Economică Preuniversitaria,
București, 2001
7.
Gavrilă, T.,
Lefter, V.,
Managementul firmei,
Ed. Economică, București, 2002
8.
Ghiță, M.,
Mareș, V.,
Finanțe - clasa a XII-a,
Editura Didactică și Pedagogică,
București, 2002
9.
Isai, V.,
Negoescu, G.,
Contabilitate - clasa a X-a,
Ed. All Educational, București,
2002
10.
Isai, V.,
Contabilitate - clasa a XI-a,
Ed. All Educational, București,
2002
11.
Isai, V.,
Contabilitate - clasa a XII-a,
Ed. All Educational, București,
2002
12.
Lefter, V.,
Chivu, I.,
Economia întreprinderii - clasa a
X-a,
Ed. Economică Preuniversitaria,
București, 2001
13.
Matei, Alexandrian
Contabilitatea evenimentelor și
tranzacțiilor-clasa a XI-a,
Ed. CD Press
14.
Moșteanu, T., Iftemie,
E., Moșteanu, R.,
Finanțe- clasa a XII-a,
Ed. Economică Preuniversitaria,
București, 2001
15.
Nicolescu, O.,
Verboncu I.
Management,
Ed. Economică, București, 2001
16.
Ristea, M.,
Dumitru C.
Contabilitatea financiară,
Ed. Mărgăritar, București, 2003
17.
Ristea, M.,
Dima, M.,
Contabilitatea societăților
comerciale,
Ed. Universitară, București,
2003
18.
Ristea, M., Panciu,
C., Ionescu, R.,
Dinescu, M.,
Contabilitate - clasa a X-a,
Editura Didactică și Pedagogică,
București, 2002
19.
Stănciulescu, G.,
(coordonator)
Economia întreprinderii, profil
Servicii- manual pentru clasa a X-a,
Editura Oscar Print, București,
2001
20.
Tanțău, A.,
Management strategic,
Editura ASE, București, 2003
21.
Hangan D.Tudor M,
Lămâie D
(coordonator),
Finanțe și fiscalitate,
Ed. CD Press 2010
22.
Vuță, M., Brașoveanu,
I.,
Finanțe - clasa a XII-a,
Ed. All Educational, București,
2002
23.
Ilie și colectivul
Organizarea resurselor umane
Ed. Oscar Print, București, 2006
24.
Ilei Suzana și
colectivul
Finanțarea afacerii - clasa a XII a
Ed. Oscar Print, București, 2006
25.
***
Reglementări contabile pentru
agenții economici,
Ed. Economică, București, 2001
26.
***
Ghid practic de aplicare a
Standardelor Internaționale de
Contabilitate,
Ed. Economică, București, 2001
27.
*** Raportul anual privind proiectul Legii bugetului de stat, Ministerul Finanțelor Publice,
www.guv.ro
28.
***
Legea finanțelor publice nr. 500/2002 , M.O. nr. 597/13 august 2002
29.
***
Ordinul M.F.P. nr. 306/26.02.2002
pentru aprobarea Reglementărilor contabile simplificate,
armonizate cu directivele europene, M.O. nr. 279/25.04.2002
Autori:
PROF. MIRELA NICOLETA DINESCU - ȘCOALA SUPERIOARĂ COMERCIALĂ "N. KRETZULESCU" BUCUREȘTI
PROF. LUMINIȚA MARIANA POPESCU - I.S.J. DÂMBOVIȚA
PROF. DANA LUIZA CIOARĂ - I.S.J. HUNEDOARA
CONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE
VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR
PROGRAMA PENTRU DISCIPLINE SOCIO-UMANE: ECONOMIE ȘI EDUCAȚIE
ANTREPRENORIALĂ
- București -
2010
A. NOTĂ DE PREZENTARE
Programa pentru disciplinele Economie și Educație antreprenorială se adresează absolvenților facultăților de profil și profesorilor care se prezintă la concursul pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante din învățământul preuniversitar. Conținutul și structura programei sunt elaborate în așa fel încât să răspundă schimbărilor impuse de abordarea curriculară sistemică în realizarea procesului educațional.
Absolvenții facultăților de profil și profesorii care susțin concursul la disciplinele Economie și Educație antreprenorială pot preda în învățământul preuniversitar discipline socio-umane, în conformitate cu prevederile în vigoare.
Aspectele fundamentale vizate prin prezenta programă operaționalizează profilul absolventului de învățământ superior, urmărind:
● cunoașterea conținuturilor fundamentale și a principalelor tendințe în evoluția disciplinelor Economie și Educație antreprenorială, precum și a metodicii disciplinelor;
● probarea capacităților necesare pentru proiectarea, realizarea și evaluarea activităților didactice;
● demonstrarea abilităților de comunicare, empatice și de cooperare necesare realizării actului educațional.
Fiind date particularitățile disciplinelor socio-umane și influența modelatoare puternică pe care acestea o exercită asupra formării și dezvoltării personalității elevului, precum și asupra întregului climat educațional al școlii, profesorul de discipline socio-umane trebuie să demonstreze că:
- înțelege conceptele centrale și metodele de investigație specifice disciplinelor pe care le predă;
- are capacitatea de a crea experiențe de învățare semnificative pentru elev;
- înțelege cum învață și cum se dezvoltă elevul și poate să ofere oportunități de învățare care sprijină dezvoltarea intelectuală și socială a acestuia;
- înțelege că elevii sunt diferiți din punctul de vedere al modului în care învață și poate să ofere oportunități instructiv-educative adaptate la diferențele individuale de învățare;
- înțelege procesele de integrare curriculară și folosește o varietate de strategii didactice care încurajează dezvoltarea gândirii critice a elevului, capacitatea de rezolvare a problemelor și performanțele lui în utilizarea noilor tehnologii;
- are capacitatea de a alege și utiliza cele mai bune metode ce vizează motivația și comportamentul pentru a crea un mediu educațional care încurajează interacțiunea socială pozitivă, motivația intrinsecă și angajarea elevului în actul învățării, sprijinind astfel succesul școlar al acestuia;
- are capacitatea de a dezvolta activități didactice în cadrul Curriculumului la Decizia Școlii, activități curriculare și extracurriculare inter-, pluri- și transdisciplinare;
- dezvoltă cunoașterea și utilizarea unor variate strategii de comunicare eficientă pentru a sprijini curiozitatea, colaborarea și interacțiunea elevilor în activitatea de învățare;
- planifică activitatea de predare-învățare-evaluare pe baza competențelor curriculare, a cunoașterii proceselor predării-învățării-evaluării, a conținutului disciplinei, a abilităților elevilor și a diferențelor dintre elevi;
- înțelege și folosește o diversitate de strategii de evaluare pentru a aprecia și modifica activitățile didactice, asigurând continua dezvoltare intelectuală și socială a elevului;
- evaluează efectele opțiunilor și acțiunilor sale asupra elevilor, părinților, altor profesori și modifică aceste acțiuni atunci când este necesar;
- caută în mod activ oportunități pentru perfecționarea sa profesională continuă;
- contribuie la stabilirea unor relații pozitive cu colegii, familiile elevilor și cu organizații existente în comunitatea în care trăiește, în așa fel încât să stimuleze angajarea acestora în sprijinirea activităților școlii;
- înțelege necesitatea de a asista elevii în orientarea lor către carieră și de a integra educația pentru carieră în activitatea didactică;
- înțelege aspectele de ordin legislativ ale activității sale, respectiv, drepturile legale ale elevului și părinților, precum și propriile sale drepturi și responsabilități;
- înțelege criteriile de evaluare a activității sale și are capacitatea de a le integra în conceperea și realizarea activității didactice.
B. COMPETENȚE SPECIFICE PROFESORULUI DE DISCIPLINE SOCIO-UMANE
Programa vizează, pe lângă conținuturile științifice și cele de metodică a disciplinelor, anumite competențe specifice profesorului de discipline socio-umane, competențe pe care acesta trebuie să și le dezvolte și probeze pe parcursul desfășurării activității didactice. Într-o formulare sintetică, aceste competențe sunt:
- cunoașterea conținuturilor științifice ale disciplinelor, cunoștințe de metodica disciplinelor;
- cunoașterea și utilizarea principalelor documente școlare reglatoare: planuri-cadru, programe școlare, programe pentru examene naționale;
- capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi;
- capacitatea de proiectare și realizare a dezvoltărilor curriculare intra- și interdisciplinare;
- capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi;
- capacitatea de a adecva demersurile didactice la particularitățile de vârstă ale colectivului de elevi;
- capacitatea de a construi un climat educativ stimulativ și eficient.
C. TEMATICA PENTRU DISCIPLINELE DE SPECIALITATE ECONOMIE ȘI EDUCAȚIE ANTREPRENORIALĂ
I. UNIVERSUL ECONOMIEI
1. Sisteme economice (economia naturală, economia de schimb, economia de piață)
2. Tipuri de agenți/unități economice; circuitul economic
II. CONSUMATORUL
1. Nevoi, resurse, raționalitate economică
2. Consumatorul și comportamentul său (utilitatea economică; alegerea consumatorului rațional; costul de oportunitate)
III. PRODUCĂTORUL/ÎNTREPRINZĂTORUL
1. Factorii de producție (factorii și neofactorii de producție; combinarea factorilor de producție)
2. Cost, profit, productivitate, eficiență economică
IV. CERERE, OFERTĂ, PREȚ
1. Cererea (formare, lege, elasticitate)
2. Oferta (formare, lege, elasticitate)
3. Raportul cerere - ofertă - preț; prețul de echilibru
V. PIAȚA
1. Caracteristicile generale ale pieței
2. Concurența (rol, forme, strategii)
3. Forme ale pieței (piața bunurilor și serviciilor; piața forței de muncă; piața monetară; piața capitalurilor; piața valutară)
VI. ECHILIBRUL ȘI DEZECHILIBRUL ECONOMIC
1. Modele ale echilibrului economic
2. Dezechilibre economice: șomajul și inflația
VII. CREȘTEREA ȘI DEZVOLTAREA ECONOMICĂ
1. Creștere economică (factori; tipuri; beneficii și costuri)
2. Dezvoltare economică
3. Fluctuații ale activității economice
4. Măsurarea rezultatelor activității economice: indicatorii macroeconomici
5. Venit, consum, economii, investiții
VIII. ECONOMIA MONDIALĂ
1. Piața mondială și formele ei
2. Integrarea economică și globalizarea
3. Probleme ale economiei mondiale
IX. POLITICI ECONOMICE
1. Statul în economia de piață
2. Politici economice (tipuri, conținuturi, scopuri, instrumente de realizare)
X. INIȚIEREA ȘI DERULAREA ACȚIUNII ANTREPRENORIALE
1. Individul, ca întreprinzător
2. Planul de afaceri (structură și fundamentare)
3. Instrumente necesare studierii pieței
4. Resurse necesare derulării unei afaceri (financiare, materiale, umane)
5. Evaluarea afacerii
XI. COMPORTAMENTUL ÎN AFACERI
1. Competențe ale întreprinzătorului de succes
2. Responsabilitatea în afaceri (răspunderea în afaceri; principii etice în acțiunea antreprenorială)
XII. RISC ȘI REUȘITĂ ÎN AFACERI
1. Riscul în afaceri (tipuri; modalități de minimizare a riscului)
2. Reușita în afaceri (principii generale și elemente specifice în realizarea unei afaceri reușite)
D. BIBLIOGRAFIE PENTRU DISCIPLINELE DE SPECIALITATE ECONOMIE ȘI EDUCAȚIE ANTREPRENORIALĂ
1. Anvers Denis, "Economia mondială", Ed. Humanitas, București, 1991
2. Becker Gary S., "Comportamentul uman, o abordare economică", Editura All, București, 1994
3. Ciobanu loan, Ciulu Ruxandra, "Strategiile competitive ale firmei", Ed. Polirom, Iași, 2005
4. Didier Michel, "Economia: Regulile jocului", Ed. Humanitas, București, 1998
5. Dobrotă Niță (coord.), "Dicționar de economie", Ed. Economică, București, 2002
6. Dobrotă Niță (coord.), "Economie" - Manual ASE, Editura Economică, București, 2001
7. Druță Florin, "Motivația economică", Ed. Economică, București, 1999
8. Durand M., "Bursa", Editura Humanitas, București, 1992
9. Friedman Milton, "Capitalism și libertate", Editura Enciclopedică, București, 1995
10. Frois Gilbert Abraham, "Economia Politică", Editura Humanitas, București, 1994
11. Galbraith John Kenneth, "Societatea perfectă", Ed. Eurosong & Book, București, 1997
12. Heyne Paul, "Modul economic de gândire", Editura Didactică și Pedagogică, București, 1991
13. Huidumac Cătălin, Rogojanu Angela, "Introducere în studiul economiei de piață", Ed. All, București, 1998
14. Ignat I., "Uniunea Economică și Monetară Europeană", Editura Symposion, Iași, 1994
15. Keynes J. M., "Teoria generală a folosirii mâinii de lucru, a dobânzii și a banilor" Ed. Științifică, București, 1970
16. King Alexander, Schneider Bertrand, "Prima revoluție globală", Ed. Tehnică, București, 1993
17. Martin Hans-Peter, Schumann Harald, "Capcana globalizării", Ed. Economică, București, 1999
18. Rugină A. N., "Principia Oeconomica. Fundamente noi și vechi ale analizei economice", Ed. Academiei Române, București, 1993
19. Rujan O., "Teorii și modele privind relațiile economice internaționale", Ed. All, București, 1994
20. Sută-Selejan Sultana, "Doctrine și curente în gândirea economică modernă și contemporană", Ed. All, București, 1994
21. *** "Economia politică" (Economics), Editura Economică, București, 1994
E. TEMATICA PENTRU METODICA DISCIPLINELOR ECONOMIE ȘI EDUCAȚIE ANTREPRENORIALĂ
I. Proiectarea, organizarea și desfășurarea activității didactice la disciplina Economie și Educație antreprenorială
1. Componentele curriculumului național: planuri-cadru (trunchi comun, curriculum diferențiat, curriculum la decizia școlii/curriculum în dezvoltare locală), programe școlare, manuale școlare, auxiliare curriculare; alți termeni de referință ai curriculumului național: arii curriculare, discipline, module, standarde curriculare.
2. Proiectarea curriculumului în dezvoltare locală sau la decizia școlii de tipul: aprofundare/extindere/opțional ca disciplină nouă.
3. Competențele predării-învățării-evaluării la disciplinele socio-umane. Competențe generale, competențe specifice. Operaționalizarea obiectivelor/competențelor.
4. Proiectarea activității didactice: planificare calendaristică, proiectarea unității de învățare, proiecte de lecție (pentru diferite tipuri de lecții), proiectarea de activități de învățare intra-, inter- și transdisciplinare.
II. Strategii didactice utilizate în procesul de predare-învățare-evaluare la disciplina Economie și Educație antreprenorială. Strategii și modalități de integrare în lecție a activităților cu caracter practic-aplicativ
1. Metode didactice specifice: clasificare, prezentare, caracterizare, utilizarea metodelor centrate pe elev/tehnicilor de învățare prin cooperare.
2. Forme de organizare a activității didactice: clasificare, caracterizare.
3. Mijloacele de învățământ și integrarea lor în procesul de predare-învățare-evaluare.
3.1. Funcțiile didactice ale mijloacelor de învățământ.
3.2. Tipuri de mijloace de învățământ și caracteristicile lor.
4. Mediul de instruire, mediul relațional și mediul comunicațional. Utilizarea tehnologiei informației și comunicării în construirea unor medii active de instruire.
5. Evaluarea procesului instructiv-educativ, a progresului și a rezultatelor școlare în concordanță cu obiectivele curriculare și criteriile de performanță din standardele de evaluare.
5.1. Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învățământ: obiective, funcții, tipuri de evaluări, caracterizare.
5.2. Metode de evaluare: tradiționale și complementare (tipuri și caracterizare).
5.3. Calitățile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate și aplicabilitate.
5.4. Tipologia itemilor: definiție, clasificări, caracteristici, domenii de utilizare, reguli de proiectare, modalități de evaluare și de notare.
F. BIBLIOGRAFIE PENTRU METODICA DE SPECIALITATE
1. *** Ghid de evaluare pentru științe socio-umane, SNEE, Ed. Prognosis, București, 2000
2. *** Ghid metodologic de aplicare a programelor școlare pentru aria curriculară "Om și societate", lucrare apărută sub coordonarea CNC, Ed. SC Aramis Print, București, 2002
3. Cerghit I., Neacșu I., Pânișoară I. O., Potolea D., "Prelegeri pedagogice", Ed. Polirom, Iași, 2001
4. Crețu C., "Curriculum individualizat și personalizat", Ed. Polirom, Iași, 1998
5. Crețu C., "Psihopedagogia succesului", Ed. Polirom, Iași, 1997
6. Cristea Sorin, "Dicționar de termeni pedagogici", E.D.P., București, 1998
7. Cucoș C., "Pedagogie generală", Ed. Polirom, Iași, 2000
8. Druță M. E., "Didactica disciplinelor economice. Considerații teoretice și aplicații", Ed. ASE, București, 2002
9. Ionescu M., Radu I., "Didactica moderna", Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1995
10. Neacșu I., "Metode și tehnici de învățare eficientă", Ed. Militară, București, 1990
11. Nicola I., "Tratat de pedagogie școlară", Ed. Aramis, București, 2000
12. Stoica A. (coord.), "Evaluarea curentă și examenele", Ghid pentru profesori, Ed. Prognosis, București, 2001
13. Stoica A., "Evaluarea progresului școlar. De la teorie la practică", Ed. Humanitas Educational, București, 2003
14. Vlăsceanu L. și Cerghit I. (coord.), "Curs de pedagogie", T.U.B., București, 1988
NOTĂ: Bibliografia pentru metodica de specialitate include și planurile-cadru, programele școlare pentru disciplinele Economie și Educație antreprenorială, precum și manualele alternative cuprinse în Catalogul manualelor școlare valabile în învățământul preuniversitar, în anul școlar în care se susține concursul.
Grupul de lucru pentru discipline socio-umane
Eugen STOICA - Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, Direcția Generală Educație și Învățare pe Tot Parcursul Vieții
Angela TESILEANU - Institutul de Științe ale Educației
Sorin SPINEANU DOBROTĂ - Centrul Național de Evaluare și Examinare
Marius AVRAM - Centrul Național de Evaluare și Examinare
CONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE
VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR
PROGRAMA PENTRU EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT
- București -
2010
A. NOTĂ DE PREZENTARE
Educația fizică și sportul constituie singura disciplină de învățământ cu adresabilitate directă la sănătatea populației școlare, având o pregnantă specificitate a abordării procesului de predare-învățare-evaluare.
Programa pentru Concursul de ocupare a posturilor didactice pentru Educație fizică și sport este elaborată pentru a veni în sprijinul candidaților la concursul de ocupare a posturilor didactice vacante din învățământul preuniversitar, la disciplina Educație fizică și sport, care au absolvit facultăți de acest profil.
Activitatea profesorului se concentrează pe formarea și dezvoltarea la elevi a unor competențe generale și specifice, corelate cu cele opt competențe cheie europene.
Unul dintre dezideratele disciplinei de învățământ Educație fizică și sport este să păstreze la un nivel ridicat interesul elevilor pentru pentru acest domeniu, inclusiv prin asigurarea condițiilor optime pentru învățarea permanentă.
Această programă răspunde deci cerințelor profilului absolventului de învățământ superior, care urmează să fie incadrat pe un post didactic în învățământul preuniversitar - profesor de educație fizică și sport în învățământul de masă, în învățământul sportiv integrat și suplimentar sau în învățământul special.
Acest profil presupune cunoașterea conținuturilor științifice fundamentale domeniului Educației fizice și sportului, a tendințelor noi în evoluția disciplinei, aplicarea noilor direcții ale didacticii și ale metodicii predării-învățării-evaluării Educației fizice și sportului. De asemenea, presupune probarea capacităților necesare pentru proiectarea, realizarea și evaluarea activităților didactice, demonstrarea abilităților de comunicare, empatice și de cooperare necesare realizării actului educațional.
Tematica științifică, tematica pentru metodica predării Educației fizică și sportului și bibliografia obligatorie, aferentă celor două tipuri de tematici, constituie reper pentru candidați - absolvenți ai învățământului superior de educație fizică și sport - în demersul susținerii Concursului pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învățământul preuniversitar.
Programa de Educație fizică și sport pentru Concursul de ocupare a posturilor didactice în învățământul preuniversitar este elaborată în acord cu programele școlare în vigoare din învățământul preuniversitar pentru disciplinele Educație fizică, Pregătire sportivă teoretică și Pregătire sportivă practică, discipline de învățământ aparținând ariei curriculare Educație Fizică și Sport.
Competențele și conținuturile programei sunt proiectate în conformitate cu abordarea curriculară sistemică în realizarea activităților didactice.
În proiectarea activităților didactice și pe parcursul desfășurării acestora, cadrul didactic trebuie să țină seamă de particularitățile de dezvoltare psihologică și de vârsta elevilor, de resursele materiale și umane avute la dispoziție și de idealul de dezvoltare a societății românești, în context european.
B. COMPETENȚELE SPECIFICE CADRULUI DIDACTIC CU SPECIALIZAREA EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT
Competențele specifice cadrului didactice cu specializarea Educație fizică și sport, pe care trebuie să le dovedească în procesul de predare-învățare-evaluare și care vor fi dezvoltate pe tot parcursul activității profesionale, sunt:
● Analizarea conținuturilor științifice ale disciplinei Educație fizică și sport;
● Utilizarea și interpretarea informației provenite din teoria și didactica disciplinei;
● Utilizarea adecvată a conceptelor din domeniul Educației fizice și sportului școlar;
● Înțelegerea principiilor didacticii specifice Educației fizice și sportului;
● Construirea unor demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor la conținuturi;
● Utilizarea competentă a documentelor școlare reglatoare;
● Elaborarea programelor și dezvoltarea activităților didactice în cadrul curriculumului la decizia școlii, activități curriculare și extracurriculare;
● Proiectarea conținuturilor instruirii, organizarea corespunzătoare a activităților didactice și realizarea evaluării competențelor dobândite de elevi;
● Adecvarea demersurilor didactice la particularitățile de vârstă, sex, nivel de pregătire ale elevilor și la condițiile materiale;
● Construirea unui climat educativ interactiv, de cooperare, stimulativ, cu scopul creșterii eficienței rezultatelor activităților didactice;
● Înțelegerea aspectelor de ordin legislativ ale activității sale, drepturile legale ale elevilor și părinților, propriile sale drepturi și responsabilități;
● Cunoașterea criteriilor de evaluare a activității sale și integrarea acestora în conceperea și realizarea activității didactice.
C. CONȚINUTURILE PROGRAMEI
C.I. TEMATICA ȘTIINȚIFICĂ - TEORIA EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI
1. Noțiunile fundamentale în Educație fizică și sport.
2. Idealul și funcțiile Educației fizice și sportului.
3. Concepții actuale despre Educație fizică și Sport școlar.
4. Obiectivele Educației fizice și sportului.
5. Subsistemele Educației fizice.
6. Formele de organizare a Educației fizice și Sportului școlar.
7. Caracteristicile motricității la vârstele școlarității.
8. Învățarea motrică.
9. Cunoștințele de specialitate.
10. Deprinderile și priceperile motrice.
11. Aptitudinile/calitățile motrice.
12. Exercițiul fizic și celelalte mijloace ale Educației fizice școlare.
13. Efortul în lecția de Educație fizică.
14. Statutul și rolul profesorului de educație fizică și sport.
15. Lecția de educație fizică - aspecte teoretice.
16. Principiile didactice.
17. Metodele de învățământ.
18. Proiectarea activității didactice la disciplina Educație fizică.
19. Evidența în domeniul Educației fizice școlare
20. Evaluarea la disciplina Educație fizică.
21. Componentele Curriculumului Național.
C.II. TEMATICA PENTRU METODICA PREDĂRII - DIDACTICA EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI
1. Utilizarea componentelor curriculumului național la disciplina Educație fizică.
2. Elaborarea și utilizarea curriculumului la decizia școlii, la disciplina Educație fizică.
3. Elaborarea documentelor de proiectare didactică în Educația fizică școlară.
4. Stabilirea conținuturilor (mijloace, formații de lucru, dozare, indicații metodice) pe componentele structurii lecției de Educație fizică.
5. Modalități de respectare a principiilor didactice în predarea disciplinei Educație fizică.
6. Specificul aplicării metodelor verbale, intuitive și practice în predarea conținuturilor specifice disciplinei Educație fizică.
7. Metodica dirijării efortului în lecția de Educație fizică.
8. Metodica predării disciplinelor sportive prevăzute de Programa Școlară de Educație fizică și sport.
9. Criterii de stabilire a structurilor motrice pentru evaluarea nivelului de instruire în gimnastică și jocuri sportive
10. Selectarea și eșalonarea metodică a criteriilor de stabilire a scalelor de notare.
D. BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE
1. Barbu C., Stoica M. (2000) Metodica predării exercițiilor de atletism în lecția de educație fizică, București, Edit. Printech
2. Cârstea Gh. (1999) Metodica educației fizice școlare, București, A.N.E.F.S.
3. Cârstea Gh. (2000) Teoria și metodica educației fizice și sportului, București, Editura ANDA
4. Criteriile de notare la clasa a V-a și a VIII-a, www.edu.ro
5. Croitoru D. (2000) Volei, București, A.N.E.F.S.
6. Dragnea A. (1996) Antrenamentul sportiv, București, Editura Didactică și Pedagogică
7. Dragnea A. (coord.) (2002) Teoria educației fizice și sportului, București, Editura FEST
8. Dragnea A., Bota A. (1999) Teoria activităților motrice, București, Editura Didactică și Pedagogică
9. Dragnea A., Teodorescu S. (2002) Teoria sportului, București, Editura FEST
10. Firea E. (2003) Metodica educației fizice școlare, București, Universitatea Ecologică
11. Ghidurile metodologice de aplicare a programelor de educație fizică și sport (2000) (2001) MEC-SNEE
12. Grigore V. (2003) Gimnastica. Manual pentru cursul de bază, București, Editura Bren
13. Kunst I. și colab. (1983) Teoria și metodica handbalului, București, Editura Didactică și Pedagogică
14. Motroc I. (1996) Fotbal la copii și juniori, București, Editura Didactică și Pedagogică
15. Negulescu I. (2000) Handbal, tehnica jocului, București
16. Predescu T., Moanță A. (2001) Baschetul în școală. Instruire - învățare, București, Editura Semne
17. Programele școlare pentru educație fizică și sport (în vigoare), www.edu.ro
18. Șerbănoiu S. (2004) Metodica educației fizice, București, Editura Cartea Universitară
19. Sistemul național școlar de evaluare la educație fizică și sport (1999) București
20. Solomon M., Grigore V., Bedo C. (1996) Gimnastica, Târgoviște, Dom Impex
21. Stroie Șt. și colab. (1996) Volei îndrumar metodic, București, Editura Omnia
Autori:
Magda Elena Melinte - Inspectoratul Școlar Județean Neamț
Iliana Ionescu - Inspectoratul Școlar Județean Dolj
Emil Pătru - Inspectoratul Școlar Județean Galați
Marius Bălașa - MECTS - Direcția Politici de Personal și Rețea Școlară
Alin Cătălin Păunescu - MECTS - Direcția Generală Educație și Învățare pe Tot Parcursul Vieții
Elena Nely Avram - MECTS - Centru Național de Evaluare și Examinare
CONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE
VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR
PROGRAMA PENTRU EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT - ANTRENORI CLUBURILE
SPORTIVE ȘCOLARE, PALATELE ȘI CLUBURILE COPIILOR
- București -
2010
A. NOTĂ DE PREZENTARE
Programa pentru Concursul de ocupare a posturilor didactice pentru Educație fizică și sport - Antrenori este elaborată pentru a veni în sprijinul candidaților la concursul de ocupare a posturilor didactice vacante din învățământul preuniversitar.
Programa răspunde cerințelor pe care trebuie să le îndeplinească acești candidați, care urmează să fie încadrați pe un post didactic în învățământul preuniversitar - în cluburile sportive școlare, palatele și cluburile copiilor.
Profilul candidatului la acest concurs presupune cunoașterea conținuturilor științifice fundamentale domeniului Educației fizice și sportului, a tendințelor noi în evoluția disciplinei, aplicarea noilor direcții ale didacticii și ale metodicii predării-învățării-evaluării disciplinelor sportive. De asemenea, presupune probarea capacităților necesare pentru proiectarea, realizarea și evaluarea activităților didactice, demonstrarea abilităților de comunicare, empatice și de cooperare necesare realizării actului educațional.
Tematica științifică, tematica pentru metodica predării disciplinelor sportive și bibliografia obligatorie, aferentă celor două tipuri de tematici, constituie reper pentru candidați în demersul susținerii Concursului pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învățământul preuniversitar.
Competențele și conținuturile programei sunt proiectate în conformitate cu abordarea curriculară sistemică în realizarea activităților didactice.
În proiectarea activităților didactice și pe parcursul desfășurării acestora, cadrul didactic trebuie să țină seamă de particularitățile de dezvoltare psihologică și de vârsta elevilor, de resursele materiale și umane avute la dispoziție.
B. COMPETENȚELE SPECIFICE ANTRENORULUI
Competențele specifice antrenorului, pe care trebuie să le dovedească în procesul de predare-învățare-evaluare și care vor fi dezvoltate pe tot parcursul activității profesionale, sunt:
● Analizarea conținuturilor științifice domeniului Educație fizică și sport;
● Utilizarea și interpretarea informației provenite din teoria și didactica sportului;
● Utilizarea adecvată a conceptelor din domeniul Educației fizice și sportului;
● Înțelegerea principiilor didacticii specifice sportului;
● Construirea unor demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor la conținuturi;
● Utilizarea competentă a documentelor școlare reglatoare;
● Proiectarea conținuturilor instruirii și organizarea corespunzătoare a activităților didactice;
● Adecvarea demersurilor didactice la particularitățile de vârstă, sex, nivel de pregătire ale elevilor și la condițiile materiale;
● Construirea unui climat educativ interactiv, de cooperare, stimulativ, cu scopul creșterii eficienței rezultatelor activităților didactice;
● Înțelegerea aspectelor de ordin legislativ ale activității sale, drepturile legale ale elevilor și părinților, propriile sale drepturi și responsabilități;
● Cunoașterea criteriilor de evaluare a activității sale și integrarea acestora în conceperea și realizarea activității didactice.
C. CONȚINUTURILE PROGRAMEI
C.I. TEME DIN TEORIA EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI
1. Funcțiile sportului.
2. Obiectivele sportului.
3. Subsistemele sportului.
4. Formele de organizare a sportului.
5. Caracteristicile motricității la vârstele școlarității.
6. Stadiile antrenamentului sportiv.
7. Selecția pentru sport.
8. Componentele antrenamentului sportiv.
9. Învățarea motrică.
10. Cunoștințele de specialitate.
11. Deprinderile și priceperile motrice.
12. Aptitudinile/calitățile motrice.
13. Exercițiul fizic și celelalte mijloace ale antrenamentului sportiv.
14. Efortul în lecția de antrenament sportiv.
15. Statutul și rolul antrenorului.
16. Lecția de antrenament sportiv - aspecte teoretice.
17. Principiile antrenamentului sportiv.
18. Metodele de antrenament.
19. Planificarea antrenamentului sportiv.
20. Forma sportivă.
21. Evaluarea în antrenamentul sportiv.
22. Evidența în domeniul antrenamentului sportiv.
23. Sistemul competițional.
C.II. TEME DIN METODICA PREDĂRII DISCIPLINELOR SPORTIVE - DIDACTICA SPORTULUI
1. Utilizarea componentelor curriculumului național în disciplina sportivă de specializare.
2. Elaborarea documentelor de planificare în antrenamentul sportiv.
3. Stabilirea conținuturilor (mijloace, formații de lucru, dozare, indicații metodice) pe componentele structurii lecției de antrenament sportiv.
4. Modalități de respectare a principiilor antrenamentului sportiv în predarea disciplinei sportive de specializare.
5. Specificul aplicării metodelor verbale și intuitive în predarea conținuturilor specifice disciplinei sportive de specializare.
6. Specificul aplicării metodelor practice bazate pe reacția efort-odihnă și parte-întreg în predarea conținuturilor specifice disciplinei sportive de specializare.
7. Metodica dirijării efortului în lecția de antrenament sportiv.
8. Metode, mijloace și formații de organizare a exersării pentru dezvoltarea calităților motrice specifice disciplinei sportive de specializare.
9. Metode, mijloace și formații de organizare a exersării pentru învățarea, consolidarea și perfecționarea procedeelor tehnice specifice disciplinei sportive de specializare.
D. BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE
1. Ababei, R., Teoria și metodologia antrenamentului sportiv, vol 1,2. Editura Pim, Iași, 2006
2. Badea, D. (2001) Rugby. Fundamente teoretice și metodice, București, FEST
3. Cârstea Gh. (2000) Teoria și metodica educației fizice și sportului, București, Editura ANDA
4. Cârstocea V. și colab. (2001) Schi. Teorie și metodică, București, Editura Printech
5. Cismaș Gh. (1987) Lupte greco-române: Elemente de teorie și metodica de antrenament, București, Editura Sport-Turism
6. Cojocaru V. (2002) Fotbal de la 6 la 18 ani: metodica pregătirii, București, Editura Axis Mundi
7. Croitoru D. (2000) Volei, București, A.N.E.F.S.
8. Deliu D. (2002) Cursuri teoretico-metodice de arte marțiale, București, Editura Studențească
9. Dragnea A. (coord.) (2002) Teoria educației fizice și sportului, București, Editura FEST
10. Dragnea A., Bota A. (1999) Teoria activităților motrice, București, Editura Didactică și Pedagogică
11. Dragnea A., Teodorescu S. (2002) Teoria sportului, București, Editura FEST
12. Florescu C., Mociani V. (1983) Canotaj, București, Editura Sport-Turism
13. Grigore V. (2001) Gimnastica artistică, Bazele teoretice ale antrenamentului sportiv, București, Editura Semne
14. Grigore V. (coord.) (2001) Pregătire artistică în gimnastica de performanță, București, ANEFS
15. Hantău I., Bocioacă L. (1998) Antrenamentul în judo. Pregătirea fizică și tehnică, Editura Universității din Pitești
16. Hantău I. (1989) Judo - instruirea copiilor și juniorilor, București, Editura ANEFS
17. Hâtru D. (1984) Haltere - pregătirea copiilor și juniorilor, București, Editura Sport -Turism
18. Jivan I. (1999) Înot - tratat metodic, București, Editura Printech
19. Kunst I. și colab. (1983) Teoria și metodica handbalului, București, Editura Didactică și Pedagogică
20. Macovei S. (1999) Gimnastica ritmică de performanță. ANEFS
21. Marinescu Gh. (2000) Polo pe apă - tehnică, București, Editura Printech
22. Motroc I. (1996) Fotbal la copii și juniori, București, Editura Didactică și Pedagogică
23. Negulescu I. (2000) Handbal, tehnica jocului, București
24. Pelin F. (2001) Învățarea tehnicii libere la schi fond - biatlon. Pregătirea competițională, București, Editura Printech
25. Poenaru S. (2002) Curs de scrimă, București, ANEFS
26. Predescu T., Ghițescu G. (2002) Pregătirea echipelor de performanță, București, Editura Semne
27. Programele școlare pentru disciplinele sportive predate la Pregătire sportivă practică.
28. Șerbănoiu S. (2004) Metodica educației fizice, București, Editura Cartea Universitară
29. Stoica M. (2000) Capacitățile motrice în atletism, București, Editura Printech
30. Stroie Șt. și colab. (1996) Volei îndrumar metodic, București, Editura Omnia
31. Teodoru M. (2000) Poziții de tragere în tirul sportiv, București, Editura Printech
32. Țifrea C. (2002) Teoria și metodica atletismului, București, Editura Daveco
Autori:
Magda Elena Melinte - Inspectoratul Școlar Județean Neamț
Iliana Ionescu - Inspectoratul Școlar Județean Dolj
Emil Pătru - Inspectoratul Școlar Județean Galați
Marius Bălașa - MECTS - Direcția Politici de Personal și Rețea Școlară
Alin Cătălin Păunescu - MECTS - Direcția Generală Educație și Învățare pe Tot Parcursul Vieții
Elena Nely Avram - MECTS - Centru Național de Evaluare și Examinare
CONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE
VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR
PROGRAMA PENTRU EDUCAȚIE MUZICALĂ ȘI EDUCAȚIE MUZICALĂ SPECIALIZATĂ
- București -
2010
Notă de prezentare
Programa de față se adresează absolvenților instituțiilor de învățământ superior artistic care vor desfășura activități didactice în cadrul ariei curriculare arte - specializarea muzică - din învățământul preuniversitar.
La elaborarea programei de față au fost luate în considerare atât cercetările din domeniul curricular, tendințele pe plan internațional, cât și opiniile unor profesori cu o bogată experiență didactică și artistică.
Datorită caracterului preponderent practic al disciplinelor artistice, profesorul trebuie să facă demonstrația că are capacitatea de a parcurge procesul instructiv- educativ la un nivel artistic convingător; de aceea, absolvenții instituțiilor de învățământ superior, care vor preda discipline din cadrul educației muzicale specializate susțin înaintea probei scrise și o probă practică în specialitatea pentru care s-au pregătit. Prin urmare, examenul pentru ocuparea posturilor vacante din învățământul preuniversitar constă în susținerea a două probe:
a) probă practică (conform anexei la Metodologia de mișcare a personalului didactic);
b) probă scrisă, pe care o susțin absolvenții care vor preda disciplina educație muzicală și discipline din cadrul educației muzicale specializate.
Disciplinele care compun proba scrisă sunt prezentate la începutul fiecăreia dintre cele două specializări, respectiv Educație muzicală și Educație muzicală specializată.
Prezenta programă urmărește:
- consolidarea pregătirii de specialitate corespunzătoare competenței didactice, a profesorului de educație muzicală sau educație muzicală specializată;
- actualizarea bazei teoretice și practice privitoare la aspectele didactice fundamentale care se leagă de realizarea educației muzicale în învățământul de cultură generală și de specialitate;
- corelarea conținuturilor de specialitate cu planul cadru și curriculum-ul național în vigoare;
- aplicarea didacticii specialității în activitatea la clasă, ținând cont de ciclurile curriculare, dar și de nivelul aptitudinilor specifice artei muzicale ale elevilor din școlile și liceele de specialitate;
- dezvoltarea capacităților de interpretare intra și interdisciplinare a conținuturilor și de formare a unei culturi curriculare;
- valorificarea conținuturilor disciplinei prin construirea unui demers didactic modern, prin proiectare structurată, prin organizarea unor activități de învățare centrate pe nevoile și interesele elevilor/elevului, care să faciliteze învățarea eficientă de către aceștia a conținuturilor specifice disciplinei;
- dezvoltarea capacităților de evaluare a cunoștințelor și deprinderilor dobândite de elevi cu ajutorul întregului set de instrumente și tehnici de evaluare și reglarea demersului didactic pe baza interpretării informațiilor oferite de rezultatele evaluării.
Pentru a realiza transferul deprinderilor artistice, în cadrul căruia se obține modelarea intenționată a personalității elevului ca viitor consumator de artă sau viitor muzician, cadrul didactic trebuie să utilizeze forța educativă a exemplului personal. Prin conținuturile puse la dispoziție de prezenta programă, profesorul de educație muzicală sau de educație muzicală specializată va produce dovada concretă a faptului că stăpânește în mod profesionist disciplina pe care o predă, înlăturându-se astfel posibile cazuri de impostură sau de degradare în timp a capacităților artistice-interpretative, constituind totodată o garanție a profesionalismului în învățământul artistic.
Prezenta programă este valabilă și pentru absolvenții aparținând minorităților naționale.
COMPETENȚELE CADRULUI DIDACTIC
În procesul de predare-învățare-evaluare a educației muzicale și a educației muzicale specializate, cadrul didactic trebuie să fie capabil:
● să cunoască conținuturile științifice ale disciplinei și să opereze corect și adecvat cu limbajul specific necesare praxisului muzical școlar, să motiveze elevii/elevul în/pentru formarea deprinderilor și aptitudinilor specifice;
● să opereze cu analogii stilistice și creative între arte, în perspectivă intra și interdisciplinară, ca o unitate a competenței de specialitate în plan teoretic;
● să aibă capacitatea de a construi demersuri didactice interactive și să-și adapteze strategiile didactice la conținuturi;
● să utilizeze documentele școlare reglatoare în spiritul principiilor didactice în specialitatea respectivă, pentru aplicarea adecvată a programei școlare în vederea unui demers didactic eficient;
● să posede o gândire critică privitoare la creațiile muzicale, având o atitudine reflexivă asupra muzicii, precum și disponibilitatea de a transfera în viața socială valori estetice, ca alternative la manifestările de tip kitch;
● să dețină capacitatea de a comunică cu elevul/clasa;
● să dețină capacitatea de a funcționa ca element integrator al valorilor culturale în comunitatea locală și națională.
EDUCAȚIE MUZICALĂ
pentru absolvenți ai învățământului superior de lungă
durată și de scurtă durată Licee și școli și de
cultură generală
Discipline de specialitate:
● Teoria muzicii;
● Istoria muzicii universale și românești
● Forme și genuri muzicale;
● Folclor muzical;
● Didactica specialității.
I. Teoria muzicii
1. Sunetul muzical și calitățile lui. Semiografia muzicală tradițională și cea modernă.
2. Intervale muzicale: clasificare, exemple.
3. Ritmul și metrul muzical:
- elemente constitutive;
- sisteme ritmice și metro-ritmice; clasificare în diverse culturi muzicale;
- exemple din literatura muzicală.
4. Sistemul modal: caracteristici, exemple din literatura muzicală, posibilități de abordare în interpretarea vocală și instrumentală în procesul de educație muzicală:
- scări prepentatonice:
- scări pentatonice, pentacordice;
- scări hexacordice;
- scări heptacordice;
- moduri populare românești;
- sisteme sonore neo-tonale și neo-modale;
- moduri cu transpoziție limitată.
5. Sistemul tonal funcțional:
- caracteristici generale ale sistemului tonal funcțional;
- raporturile dintre diferitele tonalități în cadrul creației muzicale ca mijloace ale expresiei stilistice sau tematice;
- modulația în muzica secolelor XVII-XIX;
- exemplificări.
6. Agogica și dinamica muzicală: importanță, exemplificări.
7. Ornamentele muzicale și utilizarea lor în diferite stiluri muzicale: exemplificări.
II. ISTORIA MUZICII UNIVERSALE ȘI ROMÂNEȘTI
A. ISTORIA MUZICII UNIVERSALE
1. Cultura muzicală a Evului Mediu:
- muzica gregoriană - de la cantus planus, primele genuri polifonice (conductus, cantus gemellus etc), până la momentul Ars Antiqua;
- muzica bizantină - ehuri, caracteristici, genuri;
- muzica laică medievală - genuri specifice muzicii trubadurilor, trouverilor, minnesangerilor (arta cavalerească, pastorala etc).
2. Renașterea muzicală: estetica înnoirii de limbaj, caracteristici și cronologia perioadei. Genurile muzicale și caracteristicile lor: madrigalul, motetul, missa, chansonul francez, liedul german. Evoluția muzicii începând cu secolul al XIV-lea; de la "Ars nova", la Școala franco-flamandă (caracteristici, genuri, reprezentanți, importanță). Apariția operei (dramma per musica); context istoric, caracteristici, reprezentanți ai Cameratei florentine. Claudio Monteverdi, Ch. W. Gluck reprezentanți al genului.
3. Stilul instrumental concertant în creația secolului al XVII-lea și începutul secolului al XVIII-lea; creatori ai preclasicismului muzical și genurile reprezentative: suita, sonata, concerto-grosso. Importanța creației compozitorilor: A. Vivaldi, J.Ph. Rameau, D. Scarlatti etc. Opera barocă și reprezentanții ei: H. Purcelle, G. Fr. Haendel. Personalitatea lui J.S. Bach; scriitura polifonică și genurile reprezentative creația instrumentală, importanța temperanței sonore. Creația vocal-instrumentală și reprezentanții de seamă: G. Fr. Haendel, J.S. Bach.
4. Opera în secolul al XVIII-lea: opera seria și opera buffa; conturarea formelor liricodramatice naționale (singspielul german, vodevilul și opera comică franceză, opera buffă italiană, opera engleză The Beggar's opera).
5. Premise ale apariției clasicismului muzical; de la D.Scarlatti la fii lui J.S.Bach; caracteristicile și reprezentanții Școlii de la Mannheim. Apariția și evoluția sonatei, simfoniei și a genurilor muzicii de cameră, estetica limbajului. Cristalizarea genului simfonic. Evoluția operei. Personalitatea creația și importanța compozitorilor J. Haydn, W.A.Mozart, L.van Beethoven.
6. Romantismul - curent artistic și muzical: cronologie, trăsături generale, forme și genuri predilecte (inclusiv programatismul), virtuozitatea instrumentală (evoluția și perfecționarea instrumentelor, importanța pianului). Date din biografia artistică și creația muzicală aparținând compozitorilor secolului al XIX-lea: Fr. Schubert, H. Berlioz, R. Schumann, F. Chopin, Fr. Liszt, J. Brahms, P.I. Ceaikovski, G. Verdi, R. Wagner etc. Școlile muzicale naționale europene caracteristici, genuri predilecte și compozitorii reprezentativi: rusă, nordică, poloneză, cehă, ungară, spaniolă, românească.
7. Diversitatea stilistică la sfârșitul sec. al XIX-lea și începutul sec. al XX-lea; verism, impresionism, neo-clasicism, post-romantism, expresionism etc. Compozitori reprezentativi: C. A. Debussy, R. Strauss, K. Orff, A. Honneger, A. Schonberg, A. Webern, A. Berg etc. A doua înflorire a culturilor naționale în secolul XX și reprezentanții lor; simfonismul francez și austro-german: C. Franck, A. Bruckner, G. Mahler.
8. Orientări stilistice și opțiuni creatoare în muzica contemporană: muzica concretă și electronică, aleatorismul, constructivismul, muzica stockhastică, sisteme muzicale de sinteză etc. Compozitori reprezentativi în secolul XX: G. Enescu, I. Stravinsky, B.Bartok, O. Messiaen, K. Stockhausen, P. Boulez, Y. Xenakis, J. Cage ș.a.
9. Muzica ușoară a secolului al XX-lea; valoare și kitsch; impactul în plan socio-cultural pe termen scurt, mediu și lung al promovării sau ignorării "muzicii noi", exemple
B. ISTORIA MUZICII ROMÂNEȘTI
1. Școli bizantine pe teritoriul Țărilor Române: prezentare, caracteristici, reprezentanți.
2. Muzica românească de factură cultă în secolul al XIX lea: influențe folclorice, bizantine și apusene, genuri, tematici, reprezentanți, exemple:
3. George Enescu - personalitate complexă a culturii românești și universale. Biografie și creație; importanța compozitorului, interpretului, pedagogului în context cultural național și universal.
4. Apariția și evoluția școlii muzicale naționale de compoziție; surse de inspirație, genuri muzicale predilecte (vocal, coral, cameral, simfonic, operă) și compozitori reprezentativi.
5. Viața muzicală românească în prima jumătate a secolului al XX-lea: instituții muzicale, viața concertistică etc. Creatori și genuri abordate: exemple.
6. Mijloace artistice, procedee stilistice și semnificații în creația muzicală românească din a doua jumătate a sec. al XX-lea: A. Stroe, Șt. Niculescu, I. Olah, A.Vieru, W. Berger alți reprezentanți ai școlii muzicale contemporane românești
III. FORME ȘI GENURI MUZICALE
1. Principalele forme muzicale (lied, rondo, fuga, variațiunea, sonata) și analiza acestora, cu exemplificări.
2. Aspecte structurale ale muzicii în creația contemporană românească și universală.
3. Genurile muzicale: vocale, corale, instrumentale, vocal-instrumentale și opera. Caracteristicile și analiza acestora; exemple
IV. FOLCLOR MUZICAL
1. Folclorul, sursă de inspirație pentru creația muzicală cultă; trăsături generale, exemple
2. Elemente de structură a muzicii populare românești. Genuri ocazionale și neocazionale, exemple.
3. Trăsături caracteristice ale muzicii populare românești; exemplificări.
V. DIDACTICA SPECIALITĂȚII
1. Curriculum Național: terminologie, structura planului de învățământ, a programelor școlare, curriculum la decizia școlii, standarde de performanță și descriptori de performanță pentru educația muzicală, cicluri curriculare.
2. Procesul de învățământ ca relație între predare-învățare- evaluare. Caracterul formativ-educativ al procesului de învățământ: lecția de muzică - specificitatea acesteia prin:
● formarea și dezvoltarea gândirii autonome și critice prin receptarea și interpretarea creațiilor muzicale;
● formarea și dezvoltarea gustului estetic, al atitudinii reflexive asupra valorilor artistice în viața individului și a societății;
● pregătirea psihologică a elevilor în vederea apariției în public prilejuită de diferite evenimente (serbări școlare, spectacole ocazionale, concursuri etc.);
3. Proiectarea - demers de organizare anticipată a activității didactice în lecția de educația muzicală:
● cunoașterea programei (lecturare "pe orizontală", asimilare) în perspectiva corelării conținuturilor și a activităților de învățare cu competențele acesteia;
● proiectarea unităților de învățare prin prisma realizării competențelor cadru. Model de proiectare pentru desemnarea activităților de învățare în care vor fi implicați elevii, a selectării resurselor cele mai eficiente etc;
● strategii didactice de realizare a conținuturilor programei, conforme cu etapele de predare a orei de educație muzicală: procedee de predare a unor unități de învățare; exemplu: ritmul, măsuri, cântecul după auz, inițiere instrumentală, audiție muzicală activă etc;
● constituirea demersului didactic pentru realizarea unui învățământ centrat pe elev.
4. Metode și mijloace didactice specifice:
● metode de învățământ adecvate lecției de educație muzicală utilizate pentru învățarea unor elemente de limbaj, a unui cântec, a unui instrument muzical;
● importanța utilizării mijloacelor de învățământ necesare pentru realizarea unei lecții de calitate;
● clasificarea pe diverse criterii, a mijloacelor necesare pentru realizarea educației muzicale specializate (mijloace audio, video, internet etc)
5. Criterii de selectare a repertoriului vocal/instrumental;
● stabilirea repertoriului vocal/instrumental având în vedere capacitatea elevilor de redare vocală/instrumentală, particularitățile de vârstă, etc.
● selectarea repertoriului în funcție de diferitelor manifestări artistice din școală (activități ocazionate de diferite evenimente, concurs interșcolar, județean, național, internațional;
6. Audiția muzicală: act de educare a sensibilității auditive, afective, de formare a capacității de selectare a valorilor muzicale; locul și rolul audiției muzicale în formarea și dezvoltarea gustului estetic;
● procedee de audiție activă cu muzică de genuri diferite având ca finalitate educarea elevilor prin și pentru muzică.
7. Lecția de educație muzicală: corelarea cu mijloace de expresie ale altor discipline (literatură, istorie, geografie, educație plastică, educație fizică, arta actorului, etc);
8. Creativitatea în lecția de educație muzicală;
● modalități de dezvoltare a creativității.
● formarea gândirii critice, reflexive, autonome și creative;
● raportul dintre asimilarea cunoștințelor și formarea competențelor;
9. Evaluarea la ora de educație muzicală:
● rolul evaluării în procesul de învățământ și în special în lecția de educație muzicală
● tipuri de evaluare specifice lecției de educație muzicală;
● demonstrarea eficienței evaluării în lecția de educație muzicală.
10. Dinamica relației profesor-elev în procesul de învățământ:
● caracteristicile și semnificațiile educaționale ale relației profesor -elev
● tipuri de relații
EDUCAȚIE MUZICALĂ SPECIALIZATĂ
Muzică instrumentală și corepetiție
Artă vocală (Canto clasic și canto popular)
Muzica de cameră
Studii teoretice
Ansambluri muzicale vocale/instrumentale
Pentru absolvenții învățământului superior de lungă durată.
Școli și licee de artă
Disciplinele:
● Istoria muzicii universale și românești
● Forme muzicale
● Didactica specialității.
I. ISTORIA MUZICII UNIVERSALE ȘI ROMÂNEȘTI
A. ISTORIA MUZICII UNIVERSALE
1. Cultura muzicală a Evului Mediu:
- muzica gregoriană - de la cantus planus, primele genuri polifonice (conductus, cantus gemellus etc), până la momentul Ars Antiqua;
- muzica bizantină - ehuri, caracteristici, genuri;
- muzica laică medievală - genuri specifice muzicii trubadurilor, trouverilor, minnesangerilor (arta cavalerească, pastorala etc).
2. Renașterea muzicală: estetica înnoirii de limbaj, caracteristici și cronologia perioadei. Genurile muzicale și caracteristicile lor: madrigalul, motetul, missa, chansonul francez, liedul german. Evoluția muzicii începând cu secolul al XIV-lea; de la "Ars nova", la Școala franco-flamandă (caracteristici, genuri, reprezentanți, importanță). Apariția operei (dramma per musica); context istoric, caracteristici, reprezentanți ai Cameratei florentine. Claudio Monteverdi, Ch. W. Gluck reprezentanți al genului.
3. Stilul instrumental concertant în creația secolului al XVII-lea și începutul secolului al XVIII-lea; creatori ai preclasicismului muzical și genurile reprezentative: suita, sonata, concerto-grosso. Importanța creației compozitorilor: A.Vivaldi, J.Ph.Rameau, D.Scarlatti etc. Opera barocă și reprezentanții ei: H. Purcelle, G. Fr. Haendel. Personalitatea lui J.S.Bach; scriitura polifonică și genurile reprezentative creația instrumentală, importanța temperanței sonore. Creația vocal-instrumentală și reprezentanții de seamă:G. Fr. Haendel, J. S. Bach.
4. Opera în secolul al XVIII-lea: opera seria și opera buffa; conturarea formelor liricodramatice naționale (singspielul german, vodevilul și opera comică franceză, opera buffă italiană, opera engleză The Beggar's opera).
5. Premise ale apariției clasicismului muzical; de la D.Scarlatti la fiii lui J.S.Bach; caracteristicile și reprezentanții Școlii de la Mannheim. Apariția și evoluția sonatei, simfoniei și a genurilor muzicii de cameră, estetica limbajului. Cristalizarea genului simfonic. Evoluția operei. Personalitatea creația și importanța compozitorilor J. Haydn, W.A.Mozart, L.van Beethoven.
6. Romantismul - curent artistic și muzical: cronologie, trăsături generale, forme și genuri predilecte (inclusiv programatismul), virtuozitatea instrumentală (evoluția și perfecționarea instrumentelor, importanța pianului). Date din biografia artistică și creația muzicală aparținând compozitorilor secolului al XIX-lea: Fr. Schubert, H. Berlioz, R. Schumann, F. Chopin, Fr. Liszt, J. Brahms, P.I. Ceaikovski, G. Verdi, R. Wagner etc. Școlile muzicale naționale europene: rusă, nordică, poloneză, cehă, ungară, spaniolă, românească: caracteristici, genuri predilecte și compozitorii reprezentativi.
7. Diversitatea stilistică la sfârșitul sec. al XIX-lea și începutul sec. al XX-lea; verism, impresionism, neo-clasicism, post-romantism, expresionism etc. Compozitori reprezentativi: C. A. Debussy, R. Strauss, K. Orff, A. Honneger, A. Schonberg, A. Webern, A. Berg etc. A doua înflorire a culturilor naționale în secolul XX și reprezentanții lor; simfonismul francez și austro-german: C. Franck, A. Bruckner, G. Mahler.
8. Orientări stilistice și opțiuni creatoare în muzica contemporană: muzica concretă și electronică, aleatorismul, constructivismul, muzica stockhastică, sisteme muzicale de sinteză etc. Compozitori reprezentativi în secolul XX: G. Enescu, I. Stravinsky, B.Bartok, O. Messiaen, K. Stockhausen, P. Boulez, Y. Xenakis, J. Cage ș.a.
9. Muzica ușoară, a secolului al XX-lea; valoare și kitsch; impactul în plan socio-cultural pe termen scurt, mediu și lung al promovării sau ignorării "muzicii noi", exemple
B. ISTORIA MUZICII ROMÂNEȘTI
1. Geneza școlii muzicale naționale - rezultat firesc al imperativelor social-politice ale epocii;
- realitatea românească și inspirația folclorică - factori determinanți ai identității naționale. - locul școlii noastre naționale în contextul muzicii universale.
2. Muzica românească de factură cultă în secolul al XIX lea: influențe folclorice, bizantine și apusene, genuri, tematici, reprezentanți, exemple:
3. G. Enescu - personalitate complexă a culturii românești și universale. Biografie și creație; importanța compozitorului, interpretului, pedagogului în context cultural național și universal.
4. Apariția și evoluția școlii muzicale naționale de compoziție; surse de inspirație, genuri muzicale predilecte (vocal, coral, cameral, simfonic, operă) și compozitori reprezentativi.
5. Viața muzicală românească în prima jumătate a secolului XX: instituții muzicale, viața concertistică etc. Creatori și genuri abordate: exemple.
6. Mijloace artistice, procedee stilistice și semnificații în creația muzicală românească din a doua jumătate a sec.XX: A. Stroe, Șt. Niculescu, I. Olah, A.Vieru, W. Berger, alți reprezentanți ai școlii muzicale contemporane românești.
II. FORME ȘI GENURI MUZICALE
1. Principalele forme muzicale (lied, rondo, fuga, variațiunea, sonata) și analiza acestora: exemple.
2. Aspecte structurale ale muzicii în creația contemporană românească și universală.
3. Genurile muzicale: vocale, corale, instrumentale, vocal-instrumentale și opera; caracteristicile și analiza acestora.
III. DIDACTICA SPECIALITĂȚII
1. Curriculum Național: terminologie, structura planurilor de învățământ, a programelor școlare, curriculum la decizia școlii, cicluri curriculare.
2. Procesul de învățământ ca relație între predare-învățare-evaluare. Caracterul formativ-educativ al procesului de învățământ:
● lecția de educație muzicală specializată: specificul acesteia;
● formarea și dezvoltarea deprinderilor specifice educației muzicale specializate (funcție de specialitate) exemple;
● etapele pregătirii unei lucrări muzicale (instrumentale/vocale/ansambluri)
● formarea și dezvoltarea memoriei muzicale a elevilor;
● organizarea și îndrumarea studiului individual;
● pregătirea psihologică a elevilor în vederea apariției în public; cu exemple din practica personală;
● pregătirea pentru performanță;
3. Proiectarea lecției de educație muzicală specializată -demers de organizare anticipată a activității didactice:
● cunoașterea programei (lecturare, asimilare) în perspectiva corelării între conținut - activitate de învățare - competență;
● proiectarea lecției de educație muzicală specializată, prin prisma realizării competențelor;
● model de proiectare pentru desemnarea activităților de învățare în care vor fi implicați elevii, a selectării resurselor cele mai eficiente;
● strategii didactice de realizare a conținuturilor programei, conforme cu etapele de predare a orei de educație muzicală specializată: procedee de predare a tehnicii instrumentale/vocal, a textului muzical (structură, corelare tehnică instrumentală cu interpretarea, etc). a conținuturilor teoretice etc.
● constituirea demersului didactic pentru realizarea unui învățământ centrat pe elev prin formarea de competențe, stabilite de programa școlară.
4. Metode și mijloace didactice specifice:
● metode de învățământ adecvate lecției de educație muzicală specializată; exemple
● demonstrarea eficienței aplicării metodei de învățământ;
● importanța utilizării mijloacelor de învățământ necesare pentru realizarea unei lecții de calitate;
● clasificarea pe diverse criterii, a mijloacelor necesare pentru realizarea educației muzicale specializate (mijloace audio, video, internet etc)
5. Criterii de selectare a repertoriului:
tehnica instrumentală/vocală necesară redării juste melodico-ritmice a lucrărilor muzicale în funcție de particularitățile psihofizice ale elevului/elevilor.
6. Audiția muzicală - act de educare a sensibilității auditive, afective, de formare a capacității de selectare a valorilor muzicale și de dezvoltare a personalității elevului viitor muzician:
● locul audiției muzicale în lecția de educația muzicală specializată, cu exemple;
● mediul sonor ca premisă a formării și dezvoltării gustului estetic, personalității etc;
● repertoriul de audiții muzicale, procedee de audiție activă cu muzică de genuri și stiluri diferite pentru formarea gândirii critice și autonome a viitorului muzician;
● corelarea cu mijloace de expresie ale altor discipline (literatură, istorie, geografie, educație plastică, educație vizuală, religie, scenografie, arta costumelor, istoria artelor, artă dramatică etc;
7. Creativitatea în lecția de educație muzicală:
● modalități de dezvoltare a creativității; exemple
● elemente specifice educației muzicale specializate ce contribuie la formarea gândirii critice, reflexive, autonome și creative;
● raportul dintre asimilarea cunoștințelor și formarea competențelor în vederea dezvoltării personalității interpretative;
8. Evaluarea la ora de educație muzicală:
● rolul evaluării în procesul de învățământ și în special în lecția de educație muzicală specializată;
● tipuri de evaluare specifice lecției de educație muzicală;
● instrumente de evaluare specifice lecției de educație muzicală specializată;
9. Dinamica relației profesor-elev în procesul de învățământ:
● caracteristicile și semnificațiile educaționale ale relației profesor - elev
● tipuri de relații.
Notă: Toate temele prezentate în capitolul de didactica specialității vor fi tratate în funcție de specialitatea candidatului și vor cuprinde exemple din practica personală.
BIBLIOGRAFIE PENTRU TEMATICA DE SPECIALITATE
Aldea, Goergeta, Munteanu, Gabriela, Didactica educației muzicale în învățământul primar, ediția a II a, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2005
Alexandrescu, D. Curs de teoria muzicii,vol. I, II, Editura Kity 1997
Alexandru, T. - Studii de folcloristică, organologie, muzicale, Ed. Muzicală, București, 1980, 1982.
Avesalon, I. - Metodica predării și studiului instrumentelor de suflat și percuție, Lito, Conservatorul "C.Porumbescu", București, 1980
Barbu-Bucur, S. Cultura muzicală de tradiție bizantină pe teritoriul României, Ed. Muzicală, București, 1989
Barta, C. - Curs de metodica predării și a studiului instrumentelor de coarde (cu arcuș), Lito, Conservatorul "G. Dima", Cluj Napoca, 1987 (ed. a II-a revizuită)
Bălan, Th.. - Principii de pianistică, Ed. Muzicală, București, 1966
Bejat, M. - Ce este talentul?, Ed. Științifică, București, 1967
Bentoiu, P. - Imagine și sens, Ed. Muzicală, București, 1974
Bentoiu, P. Capodopere enesciene, Ed. Muzicală, București, 1999
Berger W. Estetica sonatei clasice, Editura Muzicală 1981
Berger, G. W. - Moduri și proporții, București, Ed. Muzicală, 1979
Berger, G.W. - Cvartetele de coarde de la Haydn la Debussy, Ed. Muzicală, București 1970
Berger, G.W. - Muzica simfonică (vol. I - V), Ed. Muzicală, București, 1974-1977.
Berger, G.W. - Cvartetele de coarde de la Haydn la Debussy, Ed. Muzicală, București, 1970.
Berger, G.W. - Cvartetul de coarde de la Max Reger la Enescu, Ed. Muzicală, București, 1979.
Berger, G.W. - Estetica sonatei clasice, Ed. Muzicală, București, 1981.
Berger, G.W. - Estetica sonatei contemporane, Ed. Muzicală, București 1985
Berger, G.W. - Estetica sonatei romantice, Ed. Muzicală, București, 1983.
Berger, G.W. - Ghid pentru muzica instrumentală de cameră, Ed. Muzicală, București, 1965.
Berger, G.W. - Muzica simfonică (vol. I - V), Ed. Muzicală, București, 1974-1977.
Bîrcă, A. - Sistematizare în predarea scrierii muzicale, E.D.P., București, 1970
Bîrlea, O.- Metode de cercetare a folclorului, E.D.P. București, 1969
Bocșa I. Muzică vocală tradițională din Sălaj vol. I-II Editura MediaMusica Academia de Muzică Gh. Dima, Cluj 2005-2006
Brăiloiu, C.- Opere (vol. I-V), Ed, Muzicală, București, 1967, 1969, 1974, 1979, 1981.
Brumaru A. Romantismul în muzică vol. I-II Ed. Muzicală, București 1975
Buciu, D., Armonia tonală, vol I Editura Conservatorului de Muzică București, 1989
Buciu, Dan Elemente de scriitură modală Editura Muzicală 1984
Bughici, D. - Forme și genuri muzicale Editura Muzicală. București 1980
Chelaru, C. Cui i-e frică de Istoria muzicii?, vol. I-III, Ed. Artes, Iași, 2007
Ciobanu, Gh. Studii de bizantinologie și etnomuzicologie, Ed. Muzicală, București, 1992, vol: II, III
Ciobanu, Gh. Culegerea și publicarea folclorului, REF. nr. 10
Ciobanu, G.- Izvoare ale muzicii românești (vol. I-II), Ed. Muzicală, București 1976, 1978.
Ciocan, D. - Probleme de semiotică muzicală, în: Studii de muzicologie, vol. XXI, Ed. Muzicală, București, 1988
Ciortea, T.- Cvartetele lui Beethoven, Ed. Muzicală, București, 1986.
*** - Colecții antologice și monografice de cântece populare.
Comișel, E. Folclorul copiilor, Editura Muzicală 1982
Comișel, E, Studii de etnomizicologie, Editura Muzicală, București, 1986
Constantinescu, G., Boga, I., O călătorie prin istoria muzicii, Ed. Didactică și Pedagogică, București, 2007
Cosma, O. L: Hronicul muzicii românești vol I-IX, Editura Muzicală, București
Cumpătă, D. - Elemente de metodică a studiului și predării instrumentelor cu coarde, Ed. Academiei de Muzică, București, 1997
Dediu-Sandu, V., Muzica românească între 1944-2000, Ed. Muzicală, București, 2002
Denizeau, G., Să înțelegem și să identificăm genurile muzicale, Ed. Meridiane - Larousse, 2000
Diaconu, A, Teoria superioara a muzicii Iasi 1984 Lito Conservatorul G.Enescu
Dicționar de termeni muzicali Editura Științifică și Enciclopedică, București 1984
Dufrene, M. - Fenomenologia experienței estetice, Ed. Meridiane, București, 1976
Duțică, Gh. Solfegiu, Dicteu, Analiză muzicală Editura Artes, Iași 2004
Duțică, Gh., Universul gândirii polimodale, Editura Junimea 2004
Eduard Terenyi Armonia muzicii moderne Editura MediaMusica Academia de Muzică Gh. Dima, Cluj 2007
Erbiceanu, C. - Scrisori, vol. I și II, Ed. Muzicală, București, 1989, 1992
Firca, C., Direcții în muzica românească, 1900-1930, Ed. Muzicală, București, 1974
Florișteanu-Paron Anca - Doina, Muzicieni români la Schola Cantorum din Paris capitolul I, Editura Muzicală, București, 2010
Geantă, I., Manoliu, G. - Manual de vioară, vol. I, Ed. Muzicală, București, 1971
Gieseking, W. - Așa am devenit pianist, Ed. Muzicală, București, 1987
Giuleanu, V., Tratat de teoria superioară a muzicii, Editura Muzical, București, 1986
Golea, A., Muzica din noaptea timpurilor până în zorile noi, vol. I-II, Ed. Muzicală, București, 1987
Grazziela G. Mari personalități ale muzicii românești din sec. al XX-lea Editura Media Musica Academia de Muzică Gh. Dima, Cluj 2005
Grove's, G. - Dictionary of Music and musicians, Ed. Blom, London, 1994
Hegyasi, Z. - Vioara și constructorii ei, Ed. Muzicală, București, 1962
Herman, V., Formele muzicii vechi europene, Ed. MediaMusica, Cluj-Napoca, 2009
Herman, V. - Formele muzicii medievale europene, Lito Conservatorul "G.Dima", Cluj Napoca, 1978.
Herman, V., Formele muzicii clasicilor vienezi Ed. MediaMusica, Cluj-Napoca, 2009
Herman, V.- Originile și dezvoltarea formelor muzicale, Ed. Muzicală București, 1982.
Iarosevici, Gh. - Metodica predării studiului instrumentelor cu coarde, Ed. Didactică și Pedagogică, București, 1962
Ilea, Anca și Petre, Beatrice: Muzica - metodică pentru clasa a XI-a, școli normale, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1987;
Ilea, Anca: Pagini de educație muzicală, Vol. I Trecut și prezent, Vol. II Idei de reformă, Editura MediaMusica, Cluj, 2004
Iliuț, V. - De la Wagner la contemporani, vol I-VI, Ed. U.C., București, 1996
Iliuț, V. - O carte a stilurilor muzicale, Ed. Acad. de Muzică, București, 1996
Ionescu, C. - Psihologia muzicii (vol. I), Ed. Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor, București, 1982
Ionescu-Arbore, A. - Interpretul teatrului liric, Ed. Muzicală, București, 1984
Jarda, T., Armonia modală, Ed. MediaMusica, Cluj-Napoca, 2009
Long, M. - La pian cu Claude Debussy, Ed. Muzicală, București, 1968
Minei, I., Pitiș, A. - Teoria comportamentului pianistic, Ed. Sf. Gheorghe Vechi, București, 1997
Minei, I., Pitiș, A. - Tratat de artă pianistică, Ed. Muzicală, București, 1982
Mîrza, T. și Szenik, I. Nicola, R. Curs de folclor partea a II-a 1965 Conservatorul Gh. Dima Cluj
Moisescu, T., Muzica bizantină în spațiul cultural românesc, Ed. Muzicală, București, 1996
Negrea M., Tratat de armonie, Ed. Muzicală, București 1958
Nemescu, O. - Capacitățile semantice de muzică, Ed. Muzicală, București, 1983
Neuhaus, H.G. - Despre arta pianistică, Editura Muzicală, București, 1966
Niculescu, St. - Reflecții despre muzică, Ed. Muzicală, București, 1980.
Oprea Gh,- Curs de folclor, Editura Muzicală, București 2002
Oprea Gh. Pentatonica românească Editura muzicală 1998
Oprea Gh. Curs de folclor, Editura Muzicală 2002
Pașcanu, A., Armonia, EDP, București, 1982
Plett, E. - Știința textului și analiza de text, Ed. Univers, București, 1983
Popa, A. - Pianofortele în oglinda timpului său, Ed. Muzicală, București, 1994
Răducanu, D.M. - Metodica studiului și predării pianului, Lito Conservatorul George Enescu, Iași, 1977
Răducanu, D.M. - Principiile de didactică instrumentală, Ed. Moldova, Iași, 1994
Rîpă, C Teoria Superioară a muzicii vol. II- Ritmul Editura MediaMusica Acad de Muzică Gh. Dima, Cluj 2008
Râpă C. Teoria superioară a muzicii Editura Media Musica Academia de Muzică Gh. Dima, Cluj 2000
Szenik, I., Studii de etnomuzicologie Vol. I-III, Ed. MediaMusica, Cluj-Napoca, 2009
Ștefănescu, I. Istoria muzicii universale vol. I-IV, Fundația Culturală Română, 1995-2002
Stoianov, Carmen, Marinescu Mihaela, Istoria muzicii universale, ediția a II a, Editura Fundația România de Mâine, București, 2008
Stoianov, Carmen, Stoianov, Petru, Istoria muzicii românești, Editura Fundației România de Mâine, București, 2005
Stoianov, Carmen, Repere în neoclasicismul muzical românesc, ediția a II a, Editura Fundației România de Mâine, București, 2005
Stoianov, Carmen, Neoclasicism muzical românesc, ediția a II a Editura Fundației România de Mâine, București, 2005
Tatarkiewicz,W - Istoria esteticii, vol. I-IV, Ed. Meridiane, 1978
Tănăsescu, Dr. - Probleme de înțelegere și redarea textului pianistic beethovenian, Revista "Muzica", nr. 12/1970
Timariu, V., Analiza muzicală între conștiința de gen și conștiința de formă, Ed. Universității din Oradea, 2003
Timariu, V., Dicționar noțional și terminologic, Ed. Universității din Oradea, 2004
Toduță, S.- Formele muzicale ale barocului (vol. I - III), Ed. Muzicală, București, 1960-1979.
Teodorescu-Ciocănea, L., Tratat de forme și analize muzicale, Ed. Muzicală, București, 2005
Turk, H. P. Curs de armonie tonală, vol. I Conservatorul Gh. Dima, Cluj 1975
Urmă Dem. Acustica muzicală Editura Didactică și Pedagogică 1982
Vancea, Z. - Creația muzicală românească, sec. XIX-XX, Ed. Muzicală București, 1989
Vasile,V. Istoria muzicii byzantine vol. I-II, Editura Interprint 1997
Vieru, A - Cartea modurilor, Editura Muzicală, București, 1978
Voiculescu, D., Polifonia secolului XX, Ed. Muzicală, 2005
Voiculescu, D., Fuga în creația lui J.S.Bach, Ed. Muzicală, București, 2000
BIBLIOGRAFIE PENTRU DIDACTICA SPECIALITĂȚII
Bârzea, C. Arta și stiința educației, EDP, București 1995
Bogdan, T, Nica I, Copii excepționali E.D.P., București, 1970
Brunner, J. - Pentru o teorie a instruirii, EDP București 1970
Călin, M. - Procesul instructiv - educativ EDP, București 1995
Călin, Dragoș, Coman, Lavinia, Vasile, Vasile, Îndrumar metodic, Editura Universității Naționale de Muzică, București, 2009
Cerghit, I.-Metode de învățământ, EDP, București, 1980
Colecția de manuale alternative, clasele V-XII
Coman, Lavinia, Vrei să fii profesor de pian? ediția a II a, Editura Universității Naționale de Muzică, București, 2009
Coman, Lavinia, Pianistica modernă, Editura Universității Naționale de Muzică, București, 2007
Crețu, C. Curriculum diferențiat și personalizat, Ed. Polirom, Iași, 1996
Cristea, G., Managementul lecției, Ed. Didactică și pedagogică, București, 2007
Cristea, S. - Dicționar de termeni pedagogici, București, 1998
Cristea, S. - Fundamentele pedagogice ale reformei învățământului, București, EDP, 1994
Chircev, E., Sisteme de educație muzicală, Ed. MediaMusica, Cluj-Napoca 2008
Csire Iosif Educația muzicală din perspectiva creativității Editura Univ. Muzică București 1998
Cucoș, C. Pedagogie și axiologie, Ed. Polirom, Iași, 1995
Curriculum național - București, 1999 (I.S.J.)
De Landsheare G. Evaluarea continuă a elevilor E.D.P., București, 1980
Gârboveanu, M., Stimularea creativității elevilor în procesul de învățământ, E.D.P., 1981
Geissler, E.G. Mijloace de educație, EDP, București, 1997
Ghiduri de evaluare pe discipline, MEC-SNEE, 2000, 2001
Huizinga, J, Homo ludens, Univers, 1977
Ilea, A. ș.a. Metodică pentru școli normale. Editura Didactică și Pedagogică București 1990
Ilea, Anca(coordonator), Bănciu Gabriel, Borzea Viorel, Gorgăneanu, Lucia Crinela,
Ghid metodologic pentru aplicarea programelor școlare din aria curriculară arte, București 2002, Ministerul Educației și Cercetării - Consiliul Național pentru Curriculum
Ionescu, C-țin, Psihologia muzicii Ed. Muzicală, București, 1984
Ionescu, C-țin, Educația muzicală Ed. Muzicală, București, 1982
Ionescu, M. - Didactica modernă, Ed. Dacia, Cluj, 1995
Ionescu, M.- Previziune și control în procesul didactic, Ed. Dacia, Cluj, 1979
Iucu R- Managementul și gestiunea clasei de elevi, Ed. Polirom, Iași 2000
Ivășcanu, A. Cântecul-factor predominant al educației muzicale Educație prin artă și literatură, E.D.P., București 1978
Joița, E.-Eficiența instruirii, EDP, București, 1998
Landsherre, G. Evaluarea continuă a elevilor și examenele, EDP, București, 1975
Lupu, Jean, Educarea auzului muzical dificil, Editura Muzicală, București, 1988
Lupu, Jean, (coord), Aldea Georgeta, Capșa Teodorina, Iacob Aurelia, Cântece pentru preșcolari, Editura Tribuna Învățământului, București, 1996
Lupu, Jean, Stăneți Mihaela - Jocuri muzicale pentru copii mari și mici, Editura Sigma, 1999
Lupu, Jean, (coord), Caraman Fotea, Daniela, Racu Nicolae, Oprea Gabriel, Sandu Eugen -
Dicționar universal de muzică, Editura Litera Internațional, 2008
Ministerul Educației, Curriculum Național, București, 1999
Ministerul Educației Naționale, Evaluarea în învățământul primar. Descriptori de performanță, București, 1998;
Ministerul Educației și Cercetării Planuri- cadru de învățământ București 2001-2009
Motora-Ionescu, A, și Dogaru, A. Îndrumător pentru predarea muzicii clasele V-VIII, E.D.P., București 1983
Munteanu, G. De la didactică la educația muzicală Ed. Fundația România de Mâine, București 1997
Munteanu, Gabriela. Jocul didactic muzical Editura Academiei de Muzică, București, 1997
Munteanu, Gabriela Metodica educației muzicale pentru gimnaziu și liceu Editura Sigma 1999
Munteanu, Gabriela., Ghidul profesorului de educație muzicală, Ed. Sigma, București, 1999
Munteanu, Gabriela, Didactica educației muzicale, ediția a II a, Editura Fundația România de Mâine, București 2007
Munteanu Gabriela, Modele de educație muzicală, Fundația România de Mâine, București, 2008
Munteanu, Gabriela, Sisteme de educație muzicală, Editura Fundația România de Mâine, București 2008
Neacșu, I.- Metode și tehnici de învățare eficientă, Ed. Militară, București, 1990
Pavelcu, V. Principii de docimologie, EDP, București, 1968
Piaget, J. Psihologia copilului, EDP. București 1980
Planchard, E. Pedagogia școlară contemporană, EDP, București 1992
Popescu- Mihăiești, Al. Învățarea școlară Rev. "Învățământul primar" nr. 1-2, București, 1995
*** - Psihopedagogie, Ed. Spiru Haret, Iași, 1995
Preda, V. Îndrumător pentru folosirea mijloacelor tehnice de instruire, UBB, Cluj, 1999
Radu, I.- Didactica modernă, Ed. Dacia, Cluj, 1995
Radu, I. T. - Evaluarea procesului de învățământ, București, EDP, 2001
Radu, I.- Experiența didactică și creativitate, Ed. Dacia
Silverstone, R.- Televiziunea în viața cotidiană, Ed. Polirom, Iași, 1998
Stanciu, M.- Reforma conținuturilor învățământului-cadru metodologic, Ed. Polirom, Iași, 1999
Stoica A.- (coord.)Evaluarea curentă și examenele, Ghid pentru profesori, Ed. Prognosis, București, 2001
Strungă, C. Evaluarea școlară, Editura de Vest, Timișoara 1999
Vasile, Vasile, Pagini nescrise din istoria pedagogie și a culturii românești, EDP; București, 1995
Vasile, Vasile, Prefața la George Breazul, Pagini din istoria muzicii românești, vol. VI, Editura muzicală, București 2003
Vasile, Vasile, Metodica educației muzicale, ediția a II a Editura Muzicală, București, 2004
*** - Normative de dotare cu mijloace de învățământ, MEN, București, 1993
*** - Dicționar de pedagogie, EDP, București, 1979
Zoicaș-Toma, L. Pedagogia muzicii și valorile folclorului Editura Muzicală 1987
Zoicaș-Toma, L. Audiția muzicală-modalități de valorificare și instruirea muzicală E.D.P., București 1972
NOTĂ:
Sunt obligatorii documentele școlare reglatoare în vigoare: planuri-cadru, programe școlare, programele pentru examenele și evaluările naționale și manualele cuprinse în
Catalogul manualelor școlare, valabile în învățământul preuniversitar în anul susținerii concursului
Autori
Lucia Crinela Gorgăneanu - consilier Centrul Național de Evaluare și Examinare
Cornel Todea - inspector de specialitate ISJ Caraș - Severin
CONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE
VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR
PROGRAMA PENTRU EDUCAȚIE TEHNOLOGICĂ
PROFESORI
- București -
2010
A. NOTĂ DE PREZENTARE
Programa pentru disciplinele TEHNOLOGICE se adresează absolvenților facultăților de profil și profesorilor care se prezintă la concursul pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante din învățământul preuniversitar. Conținutul și structura programei sunt elaborate pe baza standardului ocupational "Profesor pentru învățământul gimnazial și pentru învațământul liceal", în așa fel încât să răspundă schimbărilor impuse de abordarea curriculară sistemică în realizarea procesului educațional.
Structura arborescentă și sistemul modular de organizare curriculară pentru învățământul tehnologic, solicită abordarea structurală a desfășurării procesului de învățământ.
Programa de concurs este elaborată în acord cu programele școlare în vigoare din învățământul preuniversitar pentru respectiva disciplină și cu programele pentru evaluările și examenele naționale.
Aspectele fundamentale vizate prin prezenta programă operaționalizează profilul absolventului de învățământ superior, urmărind:
- cunoașterea de către profesor a conținuturilor știintifice și a principalelor tendințe în evoluția disciplinelor de pregătire profesională și a metodicii predării acestora;
- utilizarea competența a documentelor școlare reglatoare;
- capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi;
- capacitatea de proiectare și realizare a demersului didactic intra-, trans-, inter-, și multidisciplinar, în concordanță cu standardele de pregatire profesională;
- capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi;
- demonstrarea abilităților de comunicare, empatice și de cooperare necesare realizării actului educațional
Fiind date particularitățile disciplinelor tehnologice și rolul pe care acestea îl au asupra formării și maturizării profesionale a elevului, precum și asupra întregului climat educațional al școlii, profesorul trebuie să demonstreze că:
- înțelege conceptele centrale și metodele de investigație specifice disciplinelor pe care le predă;
- are capacitatea de a crea experiențe de învățare semnificative pentru elev;
- înțelege cum învață și cum se dezvoltă elevul și poate să ofere oportunități de învățare care sprijină dezvoltarea profesională a acestuia;
- înțelege că elevii sunt diferiți din punctul de vedere al felului în care învață și poate să ofere oportunități instructiv-educative adaptate la diferențele individuale de învățare;
- înțelege procesele de integrare curriculară și folosește o varietate de strategii didactice care încurajează dezvoltarea gândirii critice a elevului, capacitatea de rezolvare a problemelor și performanțele lui în utilizarea noilor tehnologii;
- are capacitatea de a alege și utiliza cele mai bune metode ce vizează motivația și comportamentul pentru a crea un mediu educațional care încurajează interacțiunea socială pozitivă, motivația intrinsecă și angajarea elevului în actul învățării, sprijinind astfel succesul școlar al acestuia;
- dezvoltă cunoașterea și utilizarea unor variate strategii de comunicare eficientă pentru a sprijini curiozitatea, colaborarea și interacțiunea elevilor în activitatea de învățare;
- planifică activitatea de predare-învățare pe baza obiectivelor și competențelor curriculare, a cunoașterii proceselor predării-învățării, a conținutului disciplinei, a abilităților elevilor și a diferențelor dintre elevi; modelează activitatea la clasă conform obiectivelor evaluării;
- înțelege și folosește o diversitate de strategii de evaluare pentru a aprecia și modifica activitățile didactice, asigurând continua dezvoltare intelectuală și socială a elevului;
- evaluează efectele opțiunilor și acțiunilor sale asupra elevilor, părinților, altor colegi (profesori) și modifică aceste acțiuni atunci când este necesar;
- caută în mod activ oportunități pentru perfecționarea sa profesională continuă;
- contribuie la stabilirea unor relații pozitive cu colegii, familiile elevilor și altor organizații existente în comunitatea în care trăiește, în așa fel încât să stimuleze angajarea acestora în sprijinirea activităților școlii;
- înțelege necesitatea de a asista elevii în orientarea lor către carieră și de a integra educația pentru carieră în activitatea didactică;
- înțelege aspectele de ordin legislativ ale activității sale, respectiv, drepturile legale ale elevului și părinților, precum și propriile sale drepturi și responsabilități;
- înțelege criteriile de evaluare a activității sale și are capacitatea de a le integra în conceperea și realizarea activității didactice.
B. COMPETENȚE SPECIFICE PROFESORULUI DE DISCIPLINE TEHNOLOGICE
Programa vizează, pe lângă conținuturile științifice și cele de metodică a disciplinelor, anumite competențe specifice profesorului de discipline Tehnologice competențe pe care acesta trebuie să și le dezvolte și probeze pe parcursul desfășurării activității didactice. Într-o formulare sintetică, aceste competențe sunt:
- cunoașterea conținuturilor științifice ale disciplinelor, cunoștințe de metodica disciplinelor;
- utilizarea principalelor documente școlare reglatoare: standarde de pregatire profesionala, planuri-cadru, programe școlare, programe pentru examene naționale;
- capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi;
- capacitatea de proiectare și realizare a dezvoltărilor curriculare intra- și interdisciplinare;
- capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi;
- capacitatea de a adecva demersurile didactice la particularitățile de vârstă ale colectivului de elevi;
- capacitatea de a construi un climat educativ stimulativ și eficient.
C. TEMATICA PENTRU METODICA DISCIPLINELOR TEHNOLOGICE
TEME DE DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ
a. Proiectarea, organizarea și desfășurarea activității didactice
1. Componentele curriculumului școlar: curriculum național, planuri cadru, arii curriculare, trunchi comun, discipline, module, standarde de pregătire profesională, programe școlare, manuale școlare, auxiliare curriculare;
2. Proiectarea curriculumului în dezvoltare locală sau la decizia scolii de tipul: aprofundare/extindere/opțional ca disciplină nouă;
2.1. Repere/condiționări în elaborarea CDS/CDL (resurse umane, materiale, context local, interesele elevilor);
2.2. Modalități de adecvare a unui CDS/CDL la grupuri țintă diferite;
2.3. Obiectivele predării - învățării - evaluării la disciplinele CDS/CDL din domeniul stiinței informării. Obiective cadru, obiective de referință, competențe generale, competențe specifice, unități de competență și competențe. Elaborarea obiectivelor operaționale;
3. Proiectarea activității didactice: planificare calendaristică, proiectarea unității de învățare, proiecte de lecție (pentru diferite tipuri de lecții), proiectarea de activități de învățare intra-, inter-, pluri și transdisciplinare.
b. Strategii didactice utilizate în procesul de instruire. Strategii și modalități de integrare în lecție a activităților cu caracter practic - aplicativ
1. Metode didactice specifice: clasificare, prezentare, caracterizare;
2. Utilizarea metodelor centrate pe elev, a tehnicilor de învățare prin cooperare;
3. Forme de organizare a activității didactice: clasificare, caracterizare;
4. Mijloacele de învățământ și integrarea lor în procesul de predare-învățare-evaluare;
4.1. Funcțiile didactice ale mijloacelor de învățământ;
4.2. Tipuri de mijloace de învățământ și caracteristicile lor;
5. Selectarea metodelor optime în vederea formării gândirii critice și deprinderilor practice, formării gândirii tehnice și a dezvoltării simțului artistic/estetic;
6. Mediul de instruire: mediul relațional și mediul comunicațional. Utilizarea tehnologiei Informației și comunicării în construirea unor medii active de instruire;
7. Manifestarea unei conduite psihopedagogice inovative în plan profesional/social;
8. Evaluarea procesului instructiv-educativ, a progresului și a rezultatelor școlare. Valorizarea muncii elevului;
9. Adoptarea de strategii didactice care să permită utilizarea eficientă a mijloacelor și a auxiliarelor didactice în procesul instructiv- educativ.
c. Managementul clasei
1. Rolurile profesorului în facilitarea experiențelor care conduc la formarea autonomiei elevilor în învățare (organizator, participant, membru al unei echipe, persoană resursă, facilitator, intermediar, evaluator etc.);
2. Organizarea activităților: crearea unui climat favorabil învățării, folosirea resurselor adecvate; folosirea resurselor psihice ale profesorului și elevilor (capacități, cunoștințe, experiențe individuale sau colective); folosirea eficientă a timpului; forme de instruire (pe grupe, studiu individual, frontal etc.) și alternarea acestora în cadrul unei secvențe didactice; antrenarea persoanelor resursă din interiorul și din afara unității de invățământ în activitățile clasei; gestionarea situațiilor conflictuale.
d. Evaluarea rezultatelor scolare
1. Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învățământ: obiective, funcții, tipuri de evaluări, caracterizare;
2. Metode de evaluare: tradiționale și complementare (tipuri și caracterizare);
3. Calitățile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate și aplicabilitate;
4. Tipologia itemilor: definiție, clasificări, caracteristici, domenii de utilizare, reguli de proiectare, modalități de corectare și notare;
5. Construirea instrumentelor de evaluare
6. Erori de evaluare și modalități de minimizare a lor.
Bibliografie: DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ
*Font 8*
1
Cristea Sorin
Studii de pedagogie generală.
Editura Didactică și
pedagogică, București, 2004
2
Cristea Sorin
Fundamentele pedagogiei
Editura Polirom, Iași, 2010
3
Cucoș Constantin
Pedagogie generală
Editura Polirom, Iași 2006
4
Cucoș Constantin
Psihopedagogie pentru examenele de
definitivare și grade didactice
Editura Polirom Iași, 2009
5
Dragomir Mariana
Managementul activității didactice.
Eurodidact, Cluj-Napoca,
2003.
6
Ionescu M
Didactica modernă
Editura Dacia, Cluj, 1995.
7
Iucu Romiță
Managementul și gestiunea clasei de
elevi.
Editura Polirom, Iași, 2000
8
Iucu Romiță
Instruirea școlară
Editura Polirom, Iași, 2001
9
Neacșu Ion
Introducere în psihologia educației și a
dezvoltării
Editura Polirom, Iași, 2010
10
Neacșu Ion
Instruire și învățare.
Editura Stiințifică, București,
1990.
11
Nicola I
Tratat de pedagogie școlară
Editura Aramis, București,
2000
12
Pânișoară Ovidiu
Comunicarea eficientă. Metode de
interacțiune eficientă
Editura Polirom Iași, 2003
13
Păun Emil
Școala: abordare sociopedagogică
Editura Polirom, Iași, 1999.
14
Stan Emil
Managementul clasei
Editura Aramis, colecția
Educația XXI, 2005
15
Evaluarea curentă și examenele: Ghid
pentru profesori.
București: ProGnosis, 2001
16
Pedagogie. Fundamentări teoretice și
demersuri aplicative
Editura Polirom, Iași, 2002
17
Curiculum național. Programe școlare
pentru disciplinele tehnologice
18
Planurile-cadru, standarde de pregatire
profesională
D. TEMATICA PENTRU DISCIPLINA TEHNOLOGICĂ DE SPECIALITATE
1. ORGANIZAREA MEDIULUI
● Organizarea localității: instituții, locuințe, școli
- destinație
- alcătuire constructivă
- cerințe calitative
- funcțiuni utilitare
● Rețele de utilități publice
● Prevenirea și combaterea poluării mediului; conservare mediului.
Bibliografie:
Prundeanu, D. A., Organizarea spațiului construit Ed. Amphion, București, 2001
Buchman, A., ș.a. Studiul calității mediului Ed. Economică preuniversitară, 2004
Manuale școlare pentru disciplina Educație tehnologică, aprobate de M.Ed. C.
2. TEHNOLOGII ȘI MATERIALE LEMNOASE
● Materiale lemnoase: specii, structură, proprietăți, tipuri de semifabricate, domenii de utilizare
● Operații de bază în lucrările de tâmplărie: măsurare, verificare, trasare, tăiere, despicare, cioplire, rindeluire, găurire, dăltuire, fasonare, încleiere, solidarizare cu șuruburi și cuie, finisare - Norme de tehnica securității muncii
● Procese tehnologice de obținere a unor produse finite din lemn
● Calitatea și valorificarea produselor din lemn.
Bibliografie:
Munteanu Petre, Manualul tâmplarului universal în industria mică EDP, București, 1996
Râmbu I., ș. a., Tehnologia prelucrării lemnului Ed. Tehnică, 1980
Manuale școlare pentru disciplina Educație tehnologică, aprobate de M.Ed. C.
3. TEHNOLOGII ȘI MATERIALE METALICE
● Materiale metalice: clasificare, proprietăți, domenii de utilizare
● Operații tehnologice aplicate materialelor metalice: măsurare și verificare, pregătire (curățirea, îndreptarea, trasarea), prelucrare (debitare, îndoire, pilire, polizare, găurire, filetare) și finisare (șlefuire, lustruire); Norme de tehnica securității muncii; Procese tehnologice de obținere a unor produse finite din metal
● Procese tehnologice de obținere a unor produse finite din metal.
● Calitatea și valorificarea produselor metalice
Bibliografie:
Ariesan, E., Peptea G, Lăcătușărie generală EDP, București, 1987
Zgură Gh. ș.a., Utilaje și tehnologia meseriei, manual pentru licee EDP, București, 1991
Manuale școlare pentru disciplina Educație tehnologică, aprobate de M.Ed. C.
4. TEHNOLOGII ȘI MATERIALE TEXTILE ȘI DE PIELĂRIE
● Materii prime și materiale textile și de pielărie: clasificare, proprietăți, domenii de utilizare
● Procese tehnologice de obținere a produselor de îmbrăcăminte.
● Calitatea produselor; Valorificare; Comercializare; Protecția consumatorului
Bibliografie:
Ieacobeanu, Gh, Cociu, V, Materii prime și materiale folosite în industria ușoară EDP, București, 2001
Spanțu, C., Tehnologii textile, clasa a XI a Ed. Economică preuniversitară, 2002
Manuale școlare pentru disciplina Educație tehnologică, aprobate de M.Ed. C.
5. TEHNOLOGII AGRICOLE
● Cultivarea plantelor agricole și horticole: grâu, tomate, meri - importanță, factori de mediu, operații tehnologice (semănat, plantat, lucrări de îngrijire, recoltare, depozitare și valorificare); protecția mediului și a muncii
● Creșterea și îngrijirea animalelor domestice: bovine - importanță, factori de mediu, operații tehnologice (hrănire și îngrijire), valorificarea produselor (carne, lapte), protecția mediului și a muncii
Bibliografie:
Budoi, Gh., Agrotehnica - manual pentru grupurile școlare agricole EDP, București, 1992
Dinescu Șt., Ștefănescu Gh., Îndrumătorul crescătorului de animale Ed. AGRIS, București, 1996;
Popescu M. și alții, Pomicultura EDP, București, 1992
Popescu V., Legumicultura Ed. Ceres, București, 1996
Manuale școlare pentru disciplina Educație tehnologică, aprobate de M.Ed. C.
6. TEHNOLOGII ALIMENTARE ȘI GASTROTEHNICĂ
● Produse alimentare: caracteristici, valoare nutritivă și energetică, grupe de alimente, aditivi alimentari, criterii de selectare a produselor alimentare. Alcătuirea meniurilor.
● Tehnologii tradiționale și moderne de preparare a alimentelor; păstrarea, conservarea, depozitarea alimentelor. Prevenirea toxiinfecțiilor alimentare
● Norme de igienă în prepararea hranei.
● Calitatea produselor alimentare; Protecția consumatorului
Bibliografie:
Bucur, Gh. ș.a, Educația pentru sănătate în școală Editura Fiat Lux, 1999
Pârjol G. și colab., Tehnologie culinară EDP, București, 1995
Manuale școlare pentru disciplina Educație tehnologică, aprobate de M.Ed. C.
7. TEHNOLOGIE ȘI LIMBAJ GRAFIC
● Procese tehnologice: definire, clasificare, ilustrări pentru diferite domenii de activitate, fișa tehnologică
● Grafică și comunicare: simboluri, semne convenționale, scheme funcționale, culoarea în tehnică
● Construcții grafice de poligoane regulate, racordări, curbe conice
● Reprezentarea în proiecție ortogonală a corpurilor geometrice; reprezentarea în vedere și secțiune
● Elemente de cotare, schița unor produse simple
Bibliografie:
Husein, Gh., Tudose, M., Desen tehnic de specialitate, manual pentru licee industriale, clasele a IX - X-a, E. D. P., București, 1997
Lichiardopol, G., Ghiță, A. Desen Tehnic Ed. Aramis, 2004
Constantin, R., Țintea I., Sibirescu, I., Desen Tehnic. Teste Ed. Bellarte Studio, București, 2003
Manuale școlare pentru disciplina Educație tehnologică, aprobate de M.Ed. C.
8. ENERGIE
● Forme și surse de energie; Transformarea energiei
● Energia electrică: producere - transport - distribuție - consumatori
● Instalații electrice interioare: componente, execuție, defecte uzuale, remedieri
Bibliografie:
Mira N., Neguș C., Instalații și echipamente electrice EDP, București, 1995
Manuale școlare pentru disciplina Educație tehnologică, aprobate de M.Ed. C.
9. SISTEME DE COMUNICAȚII ȘI TRANSPORT
● Rețele de transport: terestru, pe apă, aerian, prin conducte și pe cablu
● Rețele de comunicații: informatice, telefonie fixă și mobilă, sateliți, radio și televiziune
● Calitatea serviciilor de comunicații și transport
Bibliografie:
Dorobanțu S., Todea Al., Utilajul și tehnologia lucrărilor de căi de comunicație EDP, București, 1995
Manuale școlare pentru disciplina Educație tehnologică, aprobate de M.Ed. C.
10. CUNOȘTINȚE ECONOMICE
● Resursele familiei - relația: venituri, consum, economii.
● Comportamentul de consum. Calitatea produselor. Protecția consumatorului.
● Bugetul familiei-suportul comportamentului de consum.
● Proiectarea bugetului, decizia privind cumpărarea unor produse, prețul.
Bibliografie:
Lichiardopol, G., ș.a. Elemente de tehnologie generală - manual pentru clasa a IX-a Ed. Corint 2004
Olaru, M. Studiul calității produselor și serviciilor Ed. Economică preuniversitară, 2001
Petre, T., Iordache, G. Studiul calității produselor și serviciilor Ed. Niculescu ABC, 2001
Manuale școlare pentru disciplina Educație tehnologică, aprobate de M.Ed. C.
AUTORI:
VIORICA STOICESCU - ȘCOALA. GENERALĂ. Nr. 98 "AVRAM IANCU" BUCUREȘTI
CONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE
VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR
PROGRAMĂ PENTRU ELECTRONICĂ, AUTOMATIZĂRI
MAIȘTRI INSTRUCTORI
- București -
2010
A. NOTĂ DE PREZENTARE
Programa pentru disciplinele TEHNOLOGICE se adresează absolvenților facultăților de profil și maiștrilor instructori care se prezintă la concursul pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante din învățământul preuniversitar. Conținutul și structura programei sunt elaborate în așa fel încât să răspundă schimbărilor impuse de abordarea curriculară sistemică în realizarea procesului educațional.
Structura arborescentă și sistemul modular de organizare curriculară pentru învățământul tehnologic, solicită abordarea structurală a desfășurării procesului de învățământ.
Programa de concurs este elaborată în acord cu programele școlare în vigoare din învățământul preuniversitar pentru respectiva disciplină și cu programele pentru evaluările și examenele naționale. Aspectele fundamentale vizate prin prezenta programă operaționalizează profilul maistrului instructor, urmărind:
- cunoașterea de către profesor a conținuturilor știintifice și a principalelor tendințe în evoluția disciplinelor de pregătire profesională și a metodicii predării acestora;
- utilizarea competentă a documentelor școlare reglatoare;
- capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi;
- capacitatea de proiectare și realizare a demersului didactic intra-, trans-, inter-, și multidisciplinar, în concordanță cu standardele de pregatire profesională;
- capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi;
- demonstrarea abilităților de comunicare, empatice și de cooperare necesare realizării actului educațional
Au fost urmărite formarea și structurarea competențelor pentru maiștri instructori, cu aplicare la specificul activităților de instruire practică. Pe lângă competențele specifice, în specialitate, sunt vizate competențele pentru îndeplinirea eficientă a unui rol social precum și competențele metodice.
Conținuturile programei urmăresc sporirea flexibilității, mobilității ocupaționale și creșterea gradului de adaptabilitate a maiștrilor instructori la evoluția tehnică, tehnologică și economică în domeniu.
Programa este orientată pe evaluarea calității concepției didactice și a modalităților concrete prin care maistrul instructor pune elevii în situații de învățare eficientă, menite să conducă la formarea competențelor prevăzute în standardele de pregătire profesională. Această orientare este cu atât mai necesară în prezent, când flexibilitatea programelor școlare solicită din partea cadrelor didactice efortul de a concepe procese și parcursuri didactice adaptate nivelului claselor de elevi cu care lucrează și finalităților învățământului tehnologic.
B. COMPETENȚE SPECIFICE
Programa vizează, pe lângă conținuturile științifice și cele de metodică a disciplinelor, anumite competențe specifice maistrului instructor pentru discipline Tehnologice, competențe pe care acesta trebuie să și le dezvolte și probeze pe parcursul desfășurării activității didactice.
- Cunoașterea și aprofundarea de către candidați a conținuturilor științifice și metodice de specialitate;
- Operarea cu standardele de pregătire profesională și programele școlare pentru proiectarea unui demers didactic adaptat nivelului de învățământ, calificării și specificului clasei;
- Realizarea corelațiilor intra, -inter și pluridisciplinare ale conținuturilor;
- Proiectarea activităților de instruire practică/pregătire practică în concordanță cu cerințele curriculumului și ale tehnologiei didactice moderne;
- Organizarea și coordonarea activității de instruire/pregătire practică în atelierul tehnologic școlar și la agenții economici în scopul formării și dezvoltării competențelor specifice;
- Selectarea și aplicarea metodelor de evaluare adecvate activității de instruire/pregătire practică;
- Comunicarea eficientă cu partenerii în activitatea educațională;
- Exploatarea utilajelor, instalațiilor și echipamentelor în condițiile respectării normelor de igienă, de securitate și sănătate în muncă, prevenirea situațiilor de urgență și protecția mediului înconjurător;
- Respectarea normelor de calitate pentru desfășurarea proceselor, obținerea produselor și oferirea serviciilor;
Programa vizează, pe lângă conținuturile științifice și cele de metodică a disciplinelor, anumite competențe specifice maistrului de discipline Tehnologice, competențe pe care acesta trebuie să le dezvolte și să le probeze pe parcursul desfășurării activității didactice. Într-o formulare sintetică, aceste competențe sunt:
- cunoașterea conținuturilor științifice ale disciplinelor, cunoștințe de metodica disciplinelor;
- cunoașterea și utilizarea principalelor documente școlare reglatoare: standarde de pregatire profesională, planuri-cadru, programe școlare, programe pentru examene naționale;
- capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi;
- capacitatea de proiectare și realizare a dezvoltărilor curriculare intra- și interdisciplinare;
- capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi;
- capacitatea de a adecva demersurile didactice la particularitățile de vârstă ale colectivului de elevi;
- capacitatea de a construi un climat educativ stimulativ și eficient.
C. TEMATICA PENTRU METODICA DISCIPLINELOR TEHNOLOGICE
TEME DE DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ
a. Proiectarea, organizarea și desfășurarea activității didactice
1. Componentele curriculumului școlar: curriculum național, planuri cadru, arii curriculare, trunchi comun, discipline, module, standarde de pregătire profesională, programe școlare, manuale școlare, auxiliare curriculare;
2. Proiectarea curriculumului în dezvoltare locală: aprofundare/extindere;
2.1. Repere/condiționări în elaborarea CDL (resurse umane, materiale, context local, interesele elevilor);
2.2. Modalități de adecvare a unui CDL la grupuri țintă diferite;
2.3. Obiectivele predării - învățării - evaluării la disciplinele CDL din domeniul stiinței informării. Obiective cadru, obiective de referință, competențe generale, competențe specifice, unități de competență și competențe. Elaborarea obiectivelor operaționale;
3. Proiectarea activității didactice: planificare calendaristică, proiectarea unității de învățare, proiecte de lecție (pentru diferite tipuri de lecții), proiectarea de activități de învățare intra-, inter-, pluri și transdisciplinare.
b. Strategii didactice utilizate în procesul de instruire. Strategii și modalități de integrare în lecție a activităților cu caracter practic - aplicativ
1. Metode didactice specifice: clasificare, prezentare, caracterizare;
2. Utilizarea metodelor centrate pe elev, tehnicilor de învățare prin cooperare;
3. Forme de organizare a activității didactice: clasificare, caracterizare;
4. Mijloacele de învățământ și integrarea lor în procesul de predare-învățare-evaluare;
4.1. Funcțiile didactice ale mijloacelor de învățământ;
4.2. Tipuri de mijloace de învățământ și caracteristicile lor;
5. Selectarea metodelor optime în vederea formării gândirii critice și deprinderilor practice, formării gândirii tehnice și a dezvoltării simțului artistic/estetic;
6. Mediul de instruire: mediul relațional și mediul comunicațional. Utilizarea Tehnologiei informației și comunicării în construirea unor medii active de instruire;
7. Manifestarea unei conduite psihopedagogice inovative în plan profesional/social;
8. Evaluarea procesului instructiv-educativ, a progresului și a rezultatelor scolare. Valorizarea muncii elevului;
9. Adoptarea de strategii didactice care să permită utilizarea eficientă a mijloacelor și a auxiliarelor didactice în procesul instructiv- educativ.
c. Managementul clasei
1. Rolurile maistrului instructor în facilitarea experiențelor care conduc la formarea autonomiei elevilor în învățare (organizator, participant, membru al unei echipe, persoană resursă, facilitator, intermediar, evaluator etc.);
2. Organizarea activităților: crearea unui climat adecvat, folosirea resurselor adecvate; folosirea resurselor psihice ale profesorului și elevilor (capacități, cunoștințe, experiențe individuale sau colective); folosirea eficientă a timpului; forme de instruire (pe grupe, studiu individual, frontal etc.) și alternarea acestora în cadrul unei secvențe didactice; antrenarea persoanelor resursă din interiorul și din afara unității de invățământ în activitățile clasei; gestionarea situațiilor conflictuale.
d. Evaluarea rezultatelor școlare
1. Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învățământ: obiective, funcții, tipuri de evaluări, caracterizare;
2. Metode de evaluare: tradiționale și complementare (tipuri și caracterizare);
3. Calitățile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate și aplicabilitate;
4. Tipologia itemilor: definiție, clasificări, caracteristici, domenii de utilizare, reguli de proiectare, modalități de corectare și notare;
5. Construirea instrumentelor de evaluare;
6. Erori de evaluare și modalități de minimizare a lor.
Bibliografie: DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ
*Font 8*
1
Cristea Sorin
Studii de pedagogie generală.
Editura Didactică și
pedagogică, București, 2004
2
Cristea Sorin
Fundamentele pedagogiei
Editura Polirom, Iași, 2010
3
Cucoș Constantin
Pedagogie generală
Editura Polirom, Iași 2006
4
Cucoș Constantin
Psihopedagogie pentru examenele de
definitivare și grade didactice
Editura Polirom Iași, 2009
5
Dragomir
Mariana
Managementul activității didactice.
Eurodidact, Cluj-Napoca,
2003.
6
Ionescu M
Didactica modernă
Editura Dacia, Cluj, 1995.
7
Iucu Romiță
Managementul și gestiunea clasei de
elevi.
Editura Polirom, Iași, 2000
8
Iucu Romiță
Instruirea școlară
Editura Polirom, Iași, 2001
9
Neacșu Ion
Introducere în psihologia educației
și a dezvoltării
Editura Polirom, Iași, 2010
10
Neacșu Ion
Instruire și învățare
Editura Stiințifică, București,
1990.
11
Nicola I
Tratat de pedagogie școlară
Editura Aramis, București,
2000
12
Pânișoară Ovidiu
Comunicarea eficientă. Metode de
interacțiune eficientă
Editura Polirom Iași, 2003
13
Păun Emil
Școala: abordare sociopedagogică
Editura Polirom, Iași, 1999.
14
Stan Emil
Managementul clasei
Editura Aramis, colecția
Educația XXI, 2005
15
Evaluarea curentă și examenele:
Ghid pentru profesori.
București: ProGnosis, 2001
16
Pedagogie. Fundamentări teoretice
și demersuri aplicative
Editura Polirom, Iași, 2002
17
Curiculum național. Programe școlare
pentru disciplinele tehnologice
18
Planurile-cadru, standarde de pregatire
profesională
Competențe specifice
1. Cunoașterea și aprofundarea de către candidați a conținuturilor științifice și metodice de specialitate;
2. Operarea cu standardele de pregătire profesională și programele școlare pentru proiectarea unui demers didactic adaptat nivelului de învățământ, calificării și specificului clasei;
3. Realizarea corelațiilor intra, -inter și pluridisciplinare a conținuturilor;
4. Proiectarea activităților de instruire practică/pregătire practică în concordanță cu cerințele curriculumului și ale tehnologiei didactice moderne;
5. Aplicarea unor forme de management al clasei în funcție de activitatea proiectată;
6. Organizarea și coordonarea activității de instruire/pregătire practică în atelierul tehnologic școlar și la agenții economici în scopul formării și dezvoltării competențelor specifice;
7. Selectarea și aplicarea metodelor de evaluare adecvate activității de instruire/pregătire practică;
8. Comunicarea eficientă cu partenerii în activitatea educațională;
9. Exploatarea utilajelor, instalațiilor și echipamentelor în condițiile respectării normelor de protecție și igiena muncii, P.S.I. și protecția mediului înconjurător;
10. Respectarea normelor de calitate pentru desfășurarea proceselor, obținerea produselor și oferirea serviciilor;
11. Transmiterea, în funcție de particularitățile de vârstă ale elevilor, a conținuturilor astfel încât să dezvolte structuri operatorii, afective și atitudinale;
12. Stimularea potențialului fiecărui elev și dezvoltarea creativității.
D. CONȚINUTURILE PROGRAMEI
1. Materiale electrotehnice și electronice
1.1. Materiale conductoare cuprul, aluminiul, fierul, metale nobile, metale ușor fuzibile, metale greu fuzibile, metale de înaltă rezistivitate: caracteristici, clasificare, utilizare.
1.2. Materiale electroizolante: caracteristici, clasificare, utilizare.
1.3. Materiale semiconductoare: caracteristici, utilizare.
2. Măsurări electrice și electronice
2.1. Procesul de măsurare:
● mărimi fizice și unități de măsură. Sistemul internațional de unități de măsură;
● metode de măsurare;
● mijloace de măsurare;
2.2. Metode și mijloace de măsurare a mărimilor electrice în curent continuu și curent alternativ (monofazat): ampermetrul, voltmetrul, wattmetrul, ohmmetre, osciloscopul (analogice și digitale).
2.3. Scheme de măsurare a curenților, tensiunilor, puterilor și energiei în curent continuu și alternativ, extinderea domeniului de măsurare în curent continuu și alternativ.
3. Electronică analogică
3.1. Elemente pasive de circuit (rezistoare, bobine, condensatoare): mărimi nominale, tipuri constructive, comportare în curent continuu și curent alternativ, legarea în serie, paralel și mixt.
3.2. Elemente active de circuit
3.2.1. Diode semiconductoare (dioda redresoare, dioda stabilizatoare, dioda varicap, diode de comutație) - principiul de funcționare, simbol, caracteristica statică, parametrii, utilizări.
3.2.2. Tranzistoare bipolare - principiul de funcționare, ecuații fundamentale, simboluri, conexiuni, caracteristici statice, regimuri de funcționare, parametrii, circuite de polarizare, punct static de funcționare, utilizări.
3.2.3. Tranzistoare unipolare (TEC-J, TEC MOS) - principiul de funcționare, simboluri, parametrii, utilizări.
3.2.4. Dispozitive optoelectronice (fotorezistența, fotodioda, fototranzistor, diodă electroluminiscentă, optocuplor) - principiul de funcționare, simboluri, parametrii, utilizări.
3.3. Circuite electronice
3.3.1. Redresoare, monoalternanță și dublă alternanță: parametri, scheme de utilizare, filtre de netezire, identificarea și remedierea defectelor.
3.3.2. Stabilizatoare: scheme electrice, parametrii, identificarea și remedierea defectelor.
3.3.3. Amplificatoare electronice: definiție, parametri, tipuri de amplificatoare (de audiofrecvență, videofrecvență, de bandă largă, operaționale): scheme de principiu, funcționare, parametrii electrici, identificarea și remedierea defectelor.
4. Electronică digitală
4.1. Porți logice: tipuri (ȘI, SAU, NAND, NOR): tabel de adevăr, simbol, utilizări.
4.2. Implementarea funcțiilor logice cu porți logice.
4.3. Circuite logice combinaționale: codificatoare, decodificatoare, multiplexoare, demultiplexoare; definiție, identificarea circuitelor, parametrii, utilizări.
4.4. Circuite basculante logice RS, D, JK, T - definiție, identificarea circuitelor, parametrii, utilizări.
4.5. Numărătoare: clasificare, identificarea circuitelor, utilizări.
5. Bazele automatizării
5.1. Schema bloc a unui S.R.A.: elemente componente, mărimi care intervin în sistem
5.2. Elemente componente ale S.R.A.:
5.2.1. Traductoare: caracteristici, tipuri constructive, utilizare.
5.2.2. Regulatoare automate: clasificare, tipuri constructive, utilizare.
5.2.3. Elemente de execuție: clasificare, tipuri constructive, utilizare.
6. Protecția muncii și a mediului, problema umană și ecologică prioritară
6.1. Componentele procesului de muncă și efectele lor asupra organismului uman și asupra mediului;
6.2. Electrosecuritatea în întreținerea și depanarea echipamentelor electronice;
6.3. Accidente și boli profesionale în industria electronică (cauze, măsuri de prevenire);
6.4. Noțiuni de prim ajutor în caz de accident la locul de muncă;
6.5. Noțiuni de legislație și tehnici de securitate a muncii;
6.6. Norme de protecție a muncii în laboratoare și ateliere în care au loc procese tehnologice de fabricare și service a produselor electronice;
6.7. Norme de prevenirea și stingerea incendiilor specifice atelierelor și laboratoarelor electronice.
6.8. Deșeuri electronice; norme de depozitare a deșeurilor electronice.
Bibliografie
1.
Călin S.
Aparate, echipamente și instalații
de electronică pentru automatizări
Editura Didactică și
Pedagogică 1993
2.
Dănilă Th., Ionescu M.
Componente și circuite electronice
- manual cl. XI, XII
Editura Didactică și
Pedagogică 1993
3.
Drăgulănescu N.
Agenda electronistului
Editura Tehnică București
1986.
4.
Fetița I., Fetița Al.
Materiale electrotehnice și
electronice
Editura Didactică și
Pedagogică 1994
5.
Goldeanu Nicolae ș.a.
Ecologia și protecția mediului
Editura Economică 2002
6.
Ionescu G., Popescu St.
Aparatura pentru automatizări
Editura Didactica și
Pedagogica București 1997
7.
Isac E.
Măsurări electrice și electronice
Editura Didactică și
Pedagogică 1993
8.
Papadache I.
Automatizări industriale
Editura Tehnică 1978
9.
Robe M. ș.a.
Manual pentru pregătirea de bază
în domeniul electric
Editura Economică
10.
Robe Mariana și alții
Componente și circuite electronice
- sinteze pentru examenul național
de bacalaureat
Editura Economică
Preuniversitaria 2000
11.
Trifu Adriana
Electronică digitală - școala
profesională anul II
Editura Economică
Preuniversitaria 2000
12.
***
Programele și manualele școlare în vigoare
13.
***
Cataloage de componente electronice.
14.
***
Norme în vigoare de protecția și
securitatea muncii
Autori:
GHEAȚĂ CARMEN - GR. ȘC. UNIREA BUCUREȘTI
MUȘAT CARMEN - COLEGIUL TEHNIC EDMOND NICOLAU BUCUREȘTI
PINTEA MIHAELA - GRUP ȘCOLAR ELECTROMUREȘ TÎRGU MUREȘ
CONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE
VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR
PROGRAMĂ PENTRU ELECTRONICĂ, AUTOMATIZĂRI, TELECOMUNICAȚII
PROFESORI
- București -
2010
A. NOTĂ DE PREZENTARE
Programa pentru disciplinele TEHNOLOGICE se adresează absolvenților facultăților de profil și profesorilor care se prezintă la concursul pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante din învățământul preuniversitar. Conținutul și structura programei sunt elaborate pe baza standardului ocupațional "Profesor pentru învățământul gimnazial și pentru învățământul liceal", în așa fel încât să răspundă schimbărilor impuse de abordarea curriculară sistemică în realizarea procesului educațional.
Structura arborescentă și sistemul modular de organizare curriculară pentru învățământul tehnologic, solicită abordarea structurală a desfășurării procesului de învățământ.
Programa de concurs este elaborată în acord cu programele școlare în vigoare din învățământul preuniversitar pentru respectiva disciplină și cu programele pentru evaluările și examenele naționale. Aspectele fundamentale vizate prin prezenta programă operaționalizează profilul absolventului de învățământ superior, urmărind:
- cunoașterea de către profesor a conținuturilor știintifice și a principalelor tendințe în evoluția disciplinelor de pregătire profesională și a metodicii predării acestora;
- utilizarea competentă a documentelor școlare reglatoare;
- capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi;
- capacitatea de proiectare și realizare a demersului didactic intra-, trans-, inter-, și multidisciplinar, în concordanță cu standardele de pregatire profesională;
- capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi;
- demonstrarea abilităților de comunicare, empatice și de cooperare necesare realizării actului educațional.
Fiind date particularitățile disciplinelor tehnologice și rolul pe care acestea îl au asupra formării și maturizării profesionale a elevului, precum și asupra întregului climat educațional al școlii, profesorul trebuie să demonstreze că:
- înțelege conceptele centrale și metodele de investigație specifice disciplinelor pe care le predă;
- are capacitatea de a crea experiențe de învățare semnificative pentru elev;
- înțelege cum învață și cum se dezvoltă elevul și poate să ofere oportunități de învățare care sprijină dezvoltarea profesională a acestuia;
- înțelege că elevii sunt diferiți din punctul de vedere al felului în care învață și poate să ofere oportunități instructiv-educative adaptate la diferențele individuale de învățare;
- înțelege procesele de integrare curriculară și folosește o varietate de strategii didactice care încurajează dezvoltarea gândirii critice a elevului, capacitatea de rezolvare a problemelor și performanțele lui în utilizarea noilor tehnologii;
- are capacitatea de a alege și utiliza cele mai bune metode ce vizează motivația și comportamentul pentru a crea un mediu educațional care încurajează interacțiunea socială pozitivă, motivația intrinsecă și angajarea elevului în actul învățării, sprijinind astfel succesul școlar al acestuia;
- dezvoltă cunoașterea și utilizarea unor variate strategii de comunicare eficientă pentru a sprijini curiozitatea, colaborarea și interacțiunea elevilor în activitatea de învățare;
- planifică activitatea de predare-învățare pe baza obiectivelor și competențelor curriculare, a cunoașterii proceselor predării-învățării, a conținutului disciplinei, a abilităților elevilor și a diferențelor dintre elevi; modelează activitatea la clasă conform obiectivelor evaluării;
- înțelege și folosește o diversitate de strategii de evaluare pentru a aprecia și modifica activitățile didactice, asigurând continua dezvoltare intelectuală și socială a elevului;
- evaluează efectele opțiunilor și acțiunilor sale asupra elevilor, părinților, altor colegi (profesori) și modifică aceste acțiuni atunci când este necesar;
- caută în mod activ oportunități pentru perfecționarea sa profesională continuă;
- contribuie la stabilirea unor relații pozitive cu colegii, familiile elevilor și altor organizații existente în comunitatea în care trăiește, în așa fel încât să stimuleze angajarea acestora în sprijinirea activităților școlii;
- înțelege necesitatea de a asista elevii în orientarea lor către carieră și de a integra educația pentru carieră în activitatea didactică;
- înțelege aspectele de ordin legislativ ale activității sale, respectiv, drepturile legale ale elevului și părinților, precum și propriile sale drepturi și responsabilități;
- înțelege criteriile de evaluare a activității sale și are capacitatea de a le integra în conceperea și realizarea activității didactice.
B. COMPETENȚE SPECIFICE PROFESORULUI DE DISCIPLINE TEHNOLOGICE
Programa vizează, pe lângă conținuturile științifice și cele de metodică a disciplinelor, anumite competențe specifice profesorului de discipline Tehnologice, competențe pe care acesta trebuie să și le dezvolte și probeze pe parcursul desfășurării activității didactice. Într-o formulare sintetică, aceste competențe sunt:
- cunoașterea conținuturilor științifice ale disciplinelor, cunoștințe de metodica disciplinelor;
- cunoașterea și utilizarea principalelor documente școlare reglatoare: standarde de pregatire profesională, planuri-cadru, programe școlare, programe pentru examene naționale;
- capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi;
- capacitatea de proiectare și realizare a dezvoltărilor curriculare intra- și interdisciplinare;
- capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi;
- capacitatea de a adecva demersurile didactice la particularitățile de vârstă ale colectivului de elevi;
- capacitatea de a construi un climat educativ stimulativ și eficient.
C. TEMATICA PENTRU METODICA DISCIPLINELOR TEHNOLOGICE
TEME DE DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ
a. Proiectarea, organizarea și desfășurarea activității didactice
1. Componentele curriculumului școlar: curriculum național, planuri cadru, arii curriculare, trunchi comun, discipline, module, standarde de pregătire profesională, programe școlare, manuale școlare, auxiliare curriculare;
2. Proiectarea curriculumului în dezvoltare locală sau la decizia scolii de tipul: aprofundare/ extindere/opțional ca disciplină nouă;
2.1. Repere/condiționări în elaborarea CDS/CDL (resurse umane, materiale, context local, interesele elevilor);
2.2. Modalități de adecvare a unui CDS/CDL la grupuri țintă diferite;
2.3. Obiectivele predării - învățării - evaluării la disciplinele CDS/CDL din domeniul stiinței informării.
2.4. Obiective cadru, obiective de referință, competențe generale, competențe specifice, unități de competență și competențe.
2.5. Elaborarea obiectivelor operaționale;
3. Proiectarea activității didactice: planificare calendaristică, proiectarea unității de învățare, proiecte de lecție (pentru diferite tipuri de lecții), proiectarea de activități de învățare intra-, inter-, pluri și transdisciplinare.
b. Strategii didactice utilizate în procesul de instruire. Strategii și modalități de integrare în lecție a activităților cu caracter practic - aplicativ
1. Metode didactice specifice: clasificare, prezentare, caracterizare;
2. Utilizarea metodelor centrate pe elev, tehnicilor de învățare prin cooperare;
3. Forme de organizare a activității didactice: clasificare, caracterizare;
4. Mijloacele de învățământ și integrarea lor în procesul de predare-învățare-evaluare;
4.1. Funcțiile didactice ale mijloacelor de învățământ;
4.2. Tipuri de mijloace de învățământ și caracteristicile lor;
5. Selectarea metodelor optime în vederea formării gândirii critice și deprinderilor practice, formării gândirii tehnice și a dezvoltării simțului artistic/estetic;
6. Mediul de instruire: mediul relațional și mediul comunicațional. Utilizarea Tehnologiei informației și comunicării în construirea unor medii active de instruire;
7. Manifestarea unei conduite psihopedagogice inovative în plan profesional/social;
8. Evaluarea procesului instructiv-educativ, a progresului și a rezultatelor școlare. Valorizarea muncii elevului;
9. Adoptarea de strategii didactice care să permită utilizarea eficientă a mijloacelor și a auxiliarelor didactice în procesul instructiv-educativ.
c. Managementul clasei
1. Rolurile profesorului în facilitarea experiențelor care conduc la formarea autonomiei elevilor în învățare (organizator, participant, membru al unei echipe, persoană resursă, facilitator, intermediar, evaluator etc.);
2. Organizarea activităților: crearea unui climat favorabil învățării, folosirea resurselor adecvate; folosirea resurselor psihice ale profesorului și elevilor (capacități, cunoștințe, experiențe individuale sau colective); folosirea eficientă a timpului; forme de instruire (pe grupe, studiu individual, frontal etc.) și alternarea acestora în cadrul unei secvențe didactice; antrenarea persoanelor resursă din interiorul și din afara unității de învățământ în activitățile clasei; gestionarea situațiilor conflictuale.
d. Evaluarea rezultatelor școlare
1. Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învățământ: obiective, funcții, tipuri de evaluări, caracterizare;
2. Metode de evaluare: tradiționale și complementare (tipuri și caracterizare);
3. Calitățile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate și aplicabilitate;
4. Tipologia itemilor: definiție, clasificări, caracteristici, domenii de utilizare, reguli de proiectare, modalități de corectare și notare;
5. Construirea instrumentelor de evaluare
6. Erori de evaluare și modalități de minimizare a lor.
Bibliografie: DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ
*Font 8*
1
Cristea Sorin
Studii de pedagogie generală.
Editura Didactică și
pedagogică, București, 2004
2
Cristea Sorin
Fundamentele pedagogiei
Editura Polirom, Iași, 2010
3
Cucoș Constantin
Pedagogie generală
Editura Polirom, Iași 2006
4
Cucoș Constantin
Psihopedagogie pentru examenele de
definitivare și grade didactice
Editura Polirom Iași, 2009
5
Dragomir Mariana
Managementul activității didactice.
Eurodidact, Cluj-Napoca,
2003.
6
Ionescu M
Didactica modernă
Editura Dacia, Cluj, 1995.
7
Iucu Romiță
Managementul și gestiunea clasei de
elevi.
Editura Polirom, Iași, 2000
8
Iucu Romiță
Instruirea școlară
Editura Polirom, Iași, 2001
9
Neacșu Ion
Introducere în psihologia educației
și a dezvoltării
Editura Polirom, Iași, 2010
10
Neacșu Ion
Instruire și învățare
Editura Stiințifică, București,
1990.
11
Nicola I
Tratat de pedagogie școlară
Editura Aramis, București,
2000
12
Pânișoară Ovidiu
Comunicarea eficientă. Metode de
interacțiune eficientă
Editura Polirom Iași, 2003
13
Păun Emil
Școala: abordare sociopedagogică
Editura Polirom, Iași, 1999.
14
Stan Emil
Managementul clasei
Editura Aramis, colecția
Educația XXI, 2005
15
Evaluarea curentă și examenele: Ghid
pentru profesori.
București: ProGnosis, 2001
16
Pedagogie. Fundamentări teoretice și
demersuri aplicative
Editura Polirom, Iași, 2002
17
Curriculum național. Programe școlare
pentru disciplinele tehnologice
18
Planurile-cadru, standarde de pregatire
profesională
Competențe specifice
1. Cunoașterea și aprofundarea de către candidați a conținuturilor științifice de specialitate și metodice pentru disciplinele tehnologice;
2. Realizarea de conexiuni între conținuturile disciplinelor tehnologice și problemele de învățare specifice domeniului de pregătire;
3. Realizarea corelațiilor intra, inter și pluridisciplinare a conținuturilor;
4. Operarea cu standardele de pregătire profesională și programele școlare pentru proiectarea unui demers didactic adaptat nivelului de învățământ, calificării și specificului clasei;
5. Aplicarea adecvată a principiilor și metodelor specifice didacticii disciplinelor tehnologice;
6. Elaborarea, selectarea și aplicarea unor metode de evaluare adecvate obiectivelor sau competențelor vizate;
7. Proiectarea și/sau selectarea unor conținuturi pentru programele opționale sau curriculumul în dezvoltare locală de tipul aprofundare/extindere/opțional ca disciplină nouă;
8. Comunicarea eficientă cu partenerii în activitatea educațională;
9. Aplicarea unor forme de management al clasei în funcție de activitatea de învățare proiectată;
10. Transmiterea, în funcție de particularitățile de vârstă ale elevilor, a conținuturilor astfel încât să dezvolte structuri operatorii, afective și atitudinale;
11. Stimularea potențialului fiecărui elev și dezvoltarea creativității.
D. TEME DE SPECIALITATE
1. Bazele electrotehnicii
1.1. Legile de bază în electrotehnică: legea lui Ohm, legea lui Joule, teoremele lui Kirchhoff.
1.2. Rezistoare: definiții, clasificare, parametrii, simbolizare, materiale, utilizare, rețele de rezistoare, divizoare de tensiune și de curent.
1.3. Condensatoare: definiție, clasificare, rol, construcție, simbolizare, marcare, materiale utilizate, gruparea condensatoarelor, utilizare.
1.4. Bobine: definiție, clasificare, rol, construcție, simbolizare, marcare, materiale utilizate, gruparea bobinelor, utilizări.
1.5. Transformatoare: definiție, construcție, funcționare, simbolizare, utilizări.
2. Măsurări electrice și electronice
2.1. Procesul de măsurare: mărimi, metode și mijloace de măsurare, caracteristici metrologice ale mijloacelor de măsură, erori de măsurare, clase de exactitate.
2.2. Clasificarea și structura aparatelor electrice de măsurat: clasificare, elemente constructive, marcare, simbolizare.
2.3. Dispozitive de măsurat ale aparatelor analogice: principiul de funcționare a dispozitivelor de măsurat (magnetoelectrice, feromagnetice, electrodinamice, de inducție).
2.4. Aparate de măsurat numerice: numărătorul universal, frecvențmetrul digital, voltmetrul digital - elemente componente, funcționare.
2.5. Osciloscopul: schema bloc, rolul elementelor funcționale, măsurarea tensiunii, măsurarea frecvenței, măsurarea intervalului de timp.
2.6. Măsurări electrice în circuite și rețele de curent continuu și de curent alternativ
2.6.1. Măsurări electrice în curent continuu: măsurarea tensiunii electrice și a intensității curentului electric - metoda directă, extinderea domeniului de măsurare, măsurarea puterii electrice, măsurarea rezistenței electrice.
2.6.2. Măsurări electrice în curent alternativ monofazat: măsurarea tensiunii electrice și a intensității curentului electric - metoda directă, extinderea domeniului de măsurare cu ajutorul transformatoarelor de măsurare, măsurarea puterilor electrice, măsurarea energiei electrice, măsurarea impedanțelor - principiul metodei de punte.
3. Electronică analogică
3.1. Diode semiconductoare: structură, principiul de funcționare, mărimi caracteristice, comportarea în curent continu și curent alternativ, punct static de funcționare, caracteristici statice, limitarea curentului prin diodă, legarea în serie și în paralel a diodelor, parametri specifici, valori limită de utilizare, tipuri de diode (redresoare, stabilizatoare, de comutație, varicap).
3.2. Tranzistoare bipolare
3.2.1. Structura, principiul de funcționare, mărimi electrice caracteristice.
3.2.2. Tipuri de conexiuni, caracteristici statice, regimuri de funcționare, punct static de funcționare.
3.2.3. Parametrii. Valori limită de utilizare.
3.2.4. Circuite de polarizare.
3.2.5. Regimul dinamic.
3.3. Tranzistoare unipolare (TEC-J, TEC-MOS)
3.3.1. Parametrii. Structura, principiul de funcționare, mărimi electrice caracteristice, comportarea în curent continuu și curent alternativ.
3.3.2. Punct static de funcționare, caracteristici statice, circuite de polarizare.
3.3.3. Parametrii. Valori limită de utilizare.
3.4. Tiristoare. Triace
3.4.1. Structura, principiul de funcționare, mărimi electrice caracteristice
3.4.2. Caracteristica curent-tensiune, circuite simple de amorsare, stingerea tiristoarelor
3.4.3. Parametrii. Valori limită de utilizare.
3.5. Dispozitive optoelectronice (LED-ul, fotodioda, fototranzistorul, optocuploare)
3.5.1. Structura fizică, principiul de funcționare, mărimi electrice caracteristice.
3.5.2. Parametrii. Valori limită de utilizare.
3.6. Circuite electronice
3.6.1. Redresoare: redresoare monoalternanță, dublă alternanță cu transformator cu priză mediană, dublă alternanță în punte (scheme, funcționare, diagrame de semnal, relații de calcul, filtrarea tensiunii redresate, factori de ondulație).
3.6.2. Stabilizatoare: stabilizatoare parametrice, stabilizatoare electronice realizate cu tranzistoare, stabilizatoare cu circuite integrate (scheme de principiu, funcționare, parametrii).
3.6.3. Amplificatoare: amplificatoare cu tranzistoare bipolare - în conexiune EC, CC, BC, cu reacție, amplificatoare operaționale - scheme electrice de principiu, parametri principali.
3.6.4. Oscilatoare: clasificare, condiția de oscilație, scheme electrice de principiu, oscilatoare RC, oscilatoare LC în trei puncte.
3.6.5. Circuite basculante: circuite basculante astabile, circuite basculante monostabile, circuite basculante bistabile, Triggerul Schimitt (scheme de principiu, parametrii, funcționare).
4. Electronică digitală
4.1. Elemente de algebră logică
4.1.1. Sisteme de numerație. Coduri.
4.1.2. Funcții logice de bază. Legi și principii ce stau la baza transformării funcțiilor logice.
4.2. Forme de exprimare a funcțiilor logice
4.3. Porți logice integrate: ȘI (AND), SAU (OR), NU (NOT), ȘI-NU (NAND), SAU-NU (NOR), NEINVERSOARE, SAU-EXCLUSIV (XOR) (simboluri, tabele de adevăr, date de catalog).
4.3.1. Implementarea funcțiilor logice cu porți logice.
4.4. Circuite logice combinaționale (codificatoare, decodificatoare, demultiplexoare, multiplexoare, comparatoare, detector de paritate) - principiul de funcționare, extinderea capacității de utilizare, date de catalog.
4.5. Circuite logice secvențiale: scheme de principiu, diagrame cu evoluția în timp a stării ieșirilor, utilizări.
4.5.1. Bistabili R-S, J-K, D, T.
4.5.2. Numărătoare electronice(sincrone, asincrone, decadice, modulo n).
4.5.3. Registre (serie, paralel, mixte): scheme de principiu, diagrame cu evoluția în timp a stării ieșirilor, date de catalog.
4.6. Memorii
4.6.1. Structura generală a unei unități de memorie.
4.6.2. Tipuri de memorie (RAM, ROM)
4.6.3. Caracteristicile memoriei: modul de organizare, capacitatea memoriei, timpul de acces la memorie, puterea consumată.
4.7. Microprocesoare
4.7.1. Arhitectura generală a unui microprocesor. Principii structurale și funcționale.
4.7.2. Elementele componente ale microprocesorului (construcție, funcționare):
- contorul de program
- indicatorul de stivă
- registrele generale
- registrele temporare
- unitatea aritmetică și logică (UAL)
- registrele UAL
- unitatea de comandă și control.
4.7.3. Caracteristici ale microprocesoarelor:
- capacitatea registrelor interne
- capacitatea de memorie adresabilă
- frecvența ceasului intern
5. Bazele automatizării
5.1. Schema bloc a unui S.R.A.: elemente componente, mărimi care intervin în sistem
5.2. Elemente componente ale S.R.A.:
5.2.1. Traductoare: caracteristici, tipuri constructive, utilizare.
5.2.2. Regulatoare automate: clasificare, tipuri constructive, utilizare.
5.2.3. Elemente de execuție: clasificare, tipuri constructive, utilizare.
6. Automate programabile
6.1. Descrierea elementelor componente ale schemei bloc a unui AP:
6.2. Operațiile pentru executarea unei instrucțiuni (aducerea instrucțiunii din memoria program; incrementarea numărătorului de adrese; stabilirea dialogului între unitatea de control și periferic; decodificarea codului operației; executarea operației în unitatea logică).
6.3. Instrucțiuni de prelucrare a informației:
- Testarea condițiilor și transferul datelor:
- Prelucrarea logică a datelor:
- Setul de instrucțiuni logice:
- Realizarea salturilor.
- Generarea temporizărilor
7. Rețele de calculatoare
7.1. Definiție; clasificarea rețelelor de calculatoare
7.2. Topologiile rețelelor de calculatoare (magistrală, stea, inel, mixtă)
7.3. Modelele OSI și TCP/IP
Bibliografie
1.
*** Programele și manualele școlare folosite la modulele de specialitate
2.
Antoniu M.
Măsurări electronice vol. 1, 2 și 3
Editura Satya Iași 2002
3.
Dascălu D.,
Rusu A., ș.a.
Dispozitive și circuite electronice
Editura Didactică și
Pedagogică 1982
4.
Dascălu D. ș.a.
Dispozitive și circuite electronice.
Probleme.
Editura Didactică și
Pedagogică 1982
5.
Dănilă Th., Reus N.,
Boiciu V.
Dispozitive și circuite electronice
Editura Didactică și
Pedagogică 1982
6.
Florea S., Dumitrache
I. ș.a.
Electronică industriala și
automatizări
Editura Didactică și
Pedagogică 1980
7.
Frățiloiu Gh.,
Țugulea A.
Electrotehnică și electronică
aplicată
Editura Didactică și
Pedagogică 1997
8.
Maican Sanda
Circuite integrate digitale -
Probleme
Editura Tehnică 1980
9.
Mihoc D., Iliescu St.
Teoria și elementele sistemelor de
reglare automată
Editura Didactică și
Pedagogică 1984
10.
Maican Sanda
Sisteme numerice cu circuite
integrate
Editura Tehnică 1980
11.
Nicolau E., Beliș M.
Măsurări electrice și electronice
Editura didactică și
pedagogică 1981
12.
Papadache I. și col.
Automatizări industriale
Editura Tehnică 1978
13.
Răduleț R.
Bazele electrotehnicii - probleme
Editura Didactică șI
Pedagogică 1981
14.
Sărăcin M. și col.
Măsurări electronice și
instrumentație virtuală
Editura Economică
Preuniversitaria, 2001
15.
Spânulescu I,
Spânulescu A.
Circuite integrate și sisteme cu
microprocesoare
Editura Victor 1996
16.
Ștefan Gh.
Circuite și sisteme digitale
Editura Tehnică 2000
17.
Ștefan Gh.
Circuite și sisteme digitale -
Probleme
Editura Tehnică 2000
18.
Mărgineanu, Ioan.
Automate programabile
Editura Albastră 2005
Cluj Napoca
19.
Frandoș, Silviu, ș.a
Mecatronică, Manual pentru clasa
a XII-a,
Editura Economică -
Preuniversitaria,
București
20.
Mueller, Scott
PC Depanare și modernizare - ediția
a IVa
Editura TEORA 2003
Autori:
GHEAȚĂ CARMEN - GR. ȘC. UNIREA BUCUREȘTI
MUȘAT CARMEN - COLEGIUL TEHNIC EDMOND NICOLAU BUCUREȘTI
PINTEA MIHAELA - GRUP ȘCOLAR ELECTROMUREȘ TÎRGU MUREȘ
CONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE
VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR
PROGRAMĂ PENTRU ELECTROTEHNICĂ, ELECTROMECANICĂ
PROFESORI
- București -
2010
A. NOTĂ DE PREZENTARE
Programa pentru disciplinele TEHNOLOGICE se adresează absolvenților facultăților de profil și profesorilor care se prezintă la concursul pentru ocuparea posturilor didactice/ catedrelor vacante din învățământul preuniversitar. Conținutul și structura programei sunt elaborate pe baza standardului ocupațional "Profesor pentru învățământul gimnazial și pentru învățământul liceal", în așa fel încât să răspundă schimbărilor impuse de abordarea curriculară sistemică în realizarea procesului educațional.
Structura arborescentă și sistemul modular de organizare curriculară pentru învățământul tehnologic, solicită abordarea structurală a desfășurării procesului de învățământ.
Programa de concurs este elaborată în acord cu programele școlare în vigoare din învățământul preuniversitar pentru respectiva disciplină și cu programele pentru evaluările și examenele naționale. Aspectele fundamentale vizate prin prezenta programă operaționalizează profilul absolventului de învățământ superior, urmărind:
- cunoașterea de către profesor a conținuturilor știintifice și a principalelor tendințe în evoluția disciplinelor de pregătire profesională și a metodicii predării acestora;
- utilizarea competentă a documentelor școlare reglatoare;
- capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi;
- capacitatea de proiectare și realizare a demersului didactic intra-, trans-, inter-, și multidisciplinar, în concordanță cu standardele de pregatire profesională;
- capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi;
- demonstrarea abilităților de comunicare, empatice și de cooperare necesare realizării actului educațional.
Fiind date particularitățile disciplinelor tehnologice și rolul pe care acestea îl au asupra formării și maturizării profesionale a elevului, precum și asupra întregului climat educațional al școlii, profesorul trebuie să demonstreze că:
- înțelege conceptele centrale și metodele de investigație specifice disciplinelor pe care le predă;
- are capacitatea de a crea experiențe de învățare semnificative pentru elev;
- înțelege cum învață și cum se dezvoltă elevul și poate să ofere oportunități de învățare care sprijină dezvoltarea profesională a acestuia;
- înțelege că elevii sunt diferiți din punctul de vedere al felului în care învață și poate să ofere oportunități instructiv-educative adaptate la diferențele individuale de învățare;
- înțelege procesele de integrare curriculară și folosește o varietate de strategii didactice care încurajează dezvoltarea gândirii critice a elevului, capacitatea de rezolvare a problemelor și performanțele lui în utilizarea noilor tehnologii;
- are capacitatea de a alege și utiliza cele mai bune metode ce vizează motivația și comportamentul pentru a crea un mediu educațional care încurajează interacțiunea socială pozitivă, motivația intrinsecă și angajarea elevului în actul învățării, sprijinind astfel succesul școlar al acestuia;
- dezvoltă cunoașterea și utilizarea unor variate strategii de comunicare eficientă pentru a sprijini curiozitatea, colaborarea și interacțiunea elevilor în activitatea de învățare;
- planifică activitatea de predare-învățare pe baza obiectivelor și competențelor curriculare, a cunoașterii proceselor predării-învățării, a conținutului disciplinei, a abilităților elevilor și a diferențelor dintre elevi; modelează activitatea la clasă conform obiectivelor evaluării;
- înțelege și folosește o diversitate de strategii de evaluare pentru a aprecia și modifica activitățile didactice, asigurând continua dezvoltare intelectuală și socială a elevului;
- evaluează efectele opțiunilor și acțiunilor sale asupra elevilor, părinților, altor colegi (profesori) și modifică aceste acțiuni atunci când este necesar;
- caută în mod activ oportunități pentru perfecționarea sa profesională continuă;
- contribuie la stabilirea unor relații pozitive cu colegii, familiile elevilor și altor organizații existente în comunitatea în care trăiește, în așa fel încât să stimuleze angajarea acestora în sprijinirea activităților școlii;
- înțelege necesitatea de a asista elevii în orientarea lor către carieră și de a integra educația pentru carieră în activitatea didactică;
- înțelege aspectele de ordin legislativ ale activității sale, respectiv, drepturile legale ale elevului și părinților, precum și propriile sale drepturi și responsabilități;
- înțelege criteriile de evaluare a activității sale și are capacitatea de a le integra în conceperea și realizarea activității didactice.
B. COMPETENȚE SPECIFICE PROFESORULUI DE DISCIPLINE TEHNOLOGICE
Programa vizează, pe lângă conținuturile științifice și cele de metodică a disciplinelor, anumite competențe specifice profesorului de discipline Tehnologice, competențe pe care acesta trebuie să și le dezvolte și probeze pe parcursul desfășurării activității didactice. Într-o formulare sintetică, aceste competențe sunt:
- cunoașterea conținuturilor științifice ale disciplinelor, cunoștințe de metodica disciplinelor;
- cunoașterea și utilizarea principalelor documente școlare reglatoare: standarde de pregatire profesională, planuri-cadru, programe școlare, programe pentru examene naționale;
- capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi;
- capacitatea de proiectare și realizare a dezvoltărilor curriculare intra- și interdisciplinare;
- capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi;
- capacitatea de a adecva demersurile didactice la particularitățile de vârstă ale colectivului de elevi;
- capacitatea de a construi un climat educativ stimulativ și eficient.
C. TEMATICA PENTRU METODICA DISCIPLINELOR TEHNOLOGICE
TEME DE DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ
a. Proiectarea, organizarea și desfășurarea activității didactice
1. Componentele curriculumului școlar: curriculum național, planuri cadru, arii curriculare, trunchi comun, discipline, module, standarde de pregătire profesională, programe școlare, manuale școlare, auxiliare curriculare;
2. Proiectarea curriculumului în dezvoltare locală sau la decizia scolii de tipul: aprofundare/ extindere/opțional ca disciplină nouă;
2.1. Repere/condiționări în elaborarea CDS/CDL (resurse umane, materiale, context local, interesele elevilor);
2.2. Modalități de adecvare a unui CDS/CDL la grupuri țintă diferite;
2.3. Obiectivele predării - învățării - evaluării la disciplinele CDS/CDL din domeniul stiinței informării.
2.4. Obiective cadru, obiective de referință, competențe generale, competențe specifice, unități de competență și competențe.
2.5. Elaborarea obiectivelor operaționale;
3. Proiectarea activității didactice: planificare calendaristică, proiectarea unității de învățare, proiecte de lecție (pentru diferite tipuri de lecții), proiectarea de activități de învățare intra-, inter-, pluri și transdisciplinare.
b. Strategii didactice utilizate în procesul de instruire. Strategii și modalități de integrare în lecție a activităților cu caracter practic - aplicativ
1. Metode didactice specifice: clasificare, prezentare, caracterizare;
2. Utilizarea metodelor centrate pe elev, tehnicilor de învățare prin cooperare;
3. Forme de organizare a activității didactice: clasificare, caracterizare;
4. Mijloacele de învățământ și integrarea lor în procesul de predare-învățare-evaluare;
4.1. Funcțiile didactice ale mijloacelor de învățământ;
4.2. Tipuri de mijloace de învățământ și caracteristicile lor;
5. Selectarea metodelor optime în vederea formării gândirii critice și deprinderilor practice, formării gândirii tehnice și a dezvoltării simțului artistic/estetic;
6. Mediul de instruire: mediul relațional și mediul comunicațional. Utilizarea Tehnologiei informației și comunicării în construirea unor medii active de instruire;
7. Manifestarea unei conduite psihopedagogice inovative în plan profesional/social;
8. Evaluarea procesului instructiv-educativ, a progresului și a rezultatelor școlare. Valorizarea muncii elevului;
9. Adoptarea de strategii didactice care să permită utilizarea eficientă a mijloacelor și a auxiliarelor didactice în procesul instructiv- educativ.
c. Managementul clasei
1. Rolurile profesorului în facilitarea experiențelor care conduc la formarea autonomiei elevilor în învățare (organizator, participant, membru al unei echipe, persoană resursă, facilitator, intermediar, evaluator etc.);
2. Organizarea activităților: crearea unui climat favorabil învățării, folosirea resurselor adecvate; folosirea resurselor psihice ale profesorului și elevilor (capacități, cunoștințe, experiențe individuale sau colective); folosirea eficientă a timpului; forme de instruire (pe grupe, studiu individual, frontal etc.) și alternarea acestora în cadrul unei secvențe didactice; antrenarea persoanelor resursă din interiorul și din afara unității de învățământ în activitățile clasei; gestionarea situațiilor conflictuale.
d. Evaluarea rezultatelor scolare
1. Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învățământ: obiective, funcții, tipuri de evaluări, caracterizare;
2. Metode de evaluare: tradiționale și complementare (tipuri și caracterizare);
3. Calitățile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate și aplicabilitate;
4. Tipologia itemilor: definiție, clasificări, caracteristici, domenii de utilizare, reguli de proiectare, modalități de corectare și notare;
5. Construirea instrumentelor de evaluare
6. Erori de evaluare și modalități de minimizare a lor.
Bibliografie: DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ
1
Cristea Sorin
Studii de pedagogie generală.
Editura Didactică și
pedagogică, București, 2004
2
Cristea Sorin
Fundamentele pedagogiei
Editura Polirom, Iași, 2010
3
Cucoș Constantin
Pedagogie generală
Editura Polirom, Iași 2006
4
Cucoș Constantin
Psihopedagogie pentru examenele de
definitivare și grade didactice
Editura Polirom Iași, 2009
5
Dragomir Mariana
Managementul activității didactice.
Eurodidact, Cluj-Napoca,
2003.
6
Ionescu M
Didactica modernă
Editura Dacia, Cluj, 1995.
7
Iucu Romiță
Managementul și gestiunea clasei
de elevi.
Editura Polirom, Iași, 2000
8
Iucu Romiță
Instruirea școlară
Editura Polirom, Iași, 2001
9
Neacșu Ion
Introducere în psihologia educației
și a dezvoltării
Editura Polirom, Iași, 2010
10
Neacșu Ion
Instruire și învățare
Editura Stiințifică, București,
1990.
11
Nicola I
Tratat de pedagogie școlară
Editura Aramis, București,
2000
12
Pânișoară Ovidiu
Comunicarea eficientă. Metode de
interacțiune eficientă
Editura Polirom Iași, 2003
13
Păun Emil
Școala: abordare sociopedagogică
Editura Polirom, Iași, 1999.
14
Stan Emil
Managementul clasei
Editura Aramis, colecția
Educația XXI, 2005
15
Evaluarea curentă și examenele: Ghid
pentru profesori.
București: ProGnosis, 2001
16
Pedagogie. Fundamentări teoretice și
demersuri aplicative
Editura Polirom, Iași, 2002
17
Curriculum național. Programe școlare
pentru disciplinele tehnologice
18
Planurile-cadru, standarde de pregatire
profesională
Competențe specifice
1. Cunoașterea și aprofundarea de către candidați a conținuturilor științifice de specialitate și metodice pentru disciplinele tehnologice;
2. Realizarea de conexiuni între conținuturile disciplinelor tehnologice și problemele de învățare specifice domeniului de pregătire;
3. Realizarea corelațiilor intra, inter și pluridisciplinare a conținuturilor;
4. Operarea cu standardele de pregătire profesională și programele școlare pentru proiectarea unui demers didactic adaptat nivelului de învățământ, calificării și specificului clasei;
5. Aplicarea adecvată a principiilor și metodelor specifice didacticii disciplinelor tehnologice;
6. Elaborarea, selectarea și aplicarea unor metode de evaluare adecvate obiectivelor sau competențelor vizate;
7. Proiectarea și/sau selectarea unor conținuturi pentru programele opționale sau curriculumul în dezvoltare locală de tipul aprofundare/extindere/opțional ca disciplină nouă;
8. Comunicarea eficientă cu partenerii în activitatea educațională;
9. Aplicarea unor forme de management al clasei în funcție de activitatea de învățare proiectată;
10. Transmiterea, în funcție de particularitățile de vârstă ale elevilor, a conținuturilor astfel încât să dezvolte structuri operatorii, afective și atitudinale;
11. Stimularea potențialului fiecărui elev și dezvoltarea creativității.
D. TEME DE SPECIALITATE
1. Bazele electrotehnicii
1.1. Electrostatică
1.1.1. Sarcina electrică, forța electrostatică, câmp electric, intensitatea câmpului electric, fluxul electric, potențial electric, tensiune electrică.
1.1.2. Capacitatea electrică, energia electrostatică. Condensatoare: definiție, clasificare, simbolizare, marcare, materiale utilizate, rețele de condensatoare, utilizare.
1.2. Electrocinetică
1.2.1. Curent electric de conducție, intensitatea curentului de conducție, circuite electrice de c.c. (elemente ideale și reale de circuit).
1.2.2. Legile electrocineticii: legea lui Ohm, legea lui Joule, teoremele lui Kirchhoff.
1.2.3. Rezistoare: definiții, clasificare, parametri, simbolizare, materiale, utilizare, rețele de rezistoare, divizoare de tensiune și de curent.
1.3. Electromagnetism
1.3.1. Câmp magnetic. Intensitatea câmpului magnetic, flux magnetic, legea fluxului magnetic. Forța lui Lorentz, forța lui Laplace, forța lui Ampere.
1.3.2. Inducția electromagnetică, autoinducția, legea inducției electromagnetice.
1.3.3. Inductivitate. Bobina: definire, clasificare, parametri, simbol.
1.4. Rețele de curent alternativ
1.4.1. Producerea curentului electric alternativ monofazat. Mărimi alternative sinusoidale (reprezentarea vectorială a mărimilor electrice, reprezentarea în complex a mărimilor electrice).
1.4.2. Producerea curentului electric alternativ trifazat. Conexiuni în rețele trifazate.
1.4.3. Comportarea circuitelor simple în regim permanent sinusoidal: RL, RC, RLC, LC. Diagrame fazoriale.
1.5. Elemente electronice
1.5.1. Elemente neliniare de circuit: dioda, tranzistorul, tiristorul, triacul (simbol, funcționare, tipuri, parametri, utilizări).
1.5.2. Redresoare monoalternanță, redresoare bialternanță, redresoare trifazate.
2. Măsurări electrice și electronice
2.1. Procesul de măsurare: mărimi, metode și mijloace de măsurare, caracteristici metrologice ale mijloacelor de măsură, erori de măsurare, clase de exactitate.
2.2. Clasificarea și structura aparatelor electrice de măsurat: clasificare, elemente constructive, marcare, simbolizare.
2.3. Dispozitive de măsurat ale aparatelor analogice: elemente constructive, principiul de funcționare a dispozitivelor de măsurat: magnetoelectrice, feromagnetice, electrodinamice, de inducție.
2.4. Aparate de măsurat numerice: clasificare, elemente componente (numărător, convertor digital-analogic și convertor analogic-digital, tipuri de convertoare-cu aproximare succesivă, cu integrare cu dublă pantă, cu integrare tensiune-frecvență, frecvențmetrul digital).
2.5. Osciloscopul: schema bloc, rolul elementelor funcționale, măsurări de tensiuni, de frecvență, de perioadă.
2.6. Măsurări electrice în circuite și rețele de curent continuu și de curent alternativ
2.6.1. Măsurări electrice în curent continuu: măsurarea tensiunii electrice și a intensității curentului electric - metoda directă, extinderea domeniului de măsurare; măsurarea puterii electrice; măsurarea rezistenței electrice.
2.6.2. Măsurări electrice în curent alternativ monofazat: măsurarea tensiunii electrice și a intensității curentului electric - metoda directă, extinderea domeniului de măsurare cu ajutorul transformatoarelor de măsură; măsurarea puterilor electrice (activă, reactivă și aparentă), măsurarea energiilor electrice, măsurarea impedanțelor - metode de punte.
2.6.3. Măsurări electrice în sisteme trifazate: măsurarea puterilor electrice (activă, reactivă și aparentă) și a energiei electrice activă și reactivă.
3. Sisteme de acționări electrice
3.1. Mașini electrice
3.1.1. Transformatorul electric monofazat
- Principiul și ecuațiile de funcționare ale transformatorului monofazat;
- Regimurile și caracteristicile de funcționare ale transformatorului monofazat (funcționare în gol, sarcină și scurtcircuit);
- Caracteristica externă a unui transformator;
- Autotransformatorul;
- Construcția transformatorului monofazat: (circuitul magnetic, circuitul electric, elemente auxiliare - materiale, date constructive).
3.1.2. Transformatorul electric trifazat
- Semne convenționale;
- Principiul și ecuațiile de funcționare ale transformatorului trifazat;
- Regimurile și caracteristicile de funcționare ale transformatorului trifazat (funcționare în gol, sarcină și scurtcircuit);
- Construcția transformatorului trifazat: (circuitul magnetic, circuitul electric, elemente auxiliare - materiale, date constructive);
- Grupe de conexiuni.
3.1.3. Mașina de curent continuu
- Semne convenționale;
- Principiul și ecuațiile de funcționare ale mașinii de curent continuu;
- Regimurile de funcționare ale mașinii de curent continuu;
- Elemente constructive: (circuitul magnetic, circuitul electric, sistem mecanic - materiale, date constructive), rol funcțional, semne convenționale.
3.1.4. Mașina asincronă
- Semne convenționale;
- Principiul și ecuațiile de funcționare ale mașinii asincrone;
- Caracteristicile de funcționare ale mașinii asincrone;
- Elemente constructive: (circuitul magnetic, circuitul electric, sistem mecanic - materiale, date constructive), rol funcțional, semne convenționale.
- Pornirea motoarelor asincrone;
- Reglarea turației motoarelor asincrone.
3.1.5. Mașina sincronă
- Semne convenționale;
- Principiul și ecuațiile de funcționare ale mașinii sincrone;
- Caracteristicile de funcționare ale mașinii sincrone;
- Elemente constructive: (circuitul magnetic, circuitul electric, sistem mecanic - materiale, date constructive), rol funcțional, semne convenționale.
3.2. Aparate electrice de joasă tensiune
- Mărimi nominale: tensiune, curent, capacitate de rupere, curent limită termic, curent limită dinamic, felul curentului, robustețe mecanică, serviciul nominal;
- Clasificarea aparatelor electrice (după funcția îndeplinită, după construcție);
- Părți componente: contacte, camere de stingere, izolatoare, piese electroizolante, elemente arcuitoare și resorturi, mecanisme de acționare;
- Tipuri de aparate de joasă tensiune (definire, elemente componente, scheme electrice, simbol, funcționare, montare):
● Aparate de protecție: siguranțe, relee, eclatoare și descărcătoare;
● Aparate de conectare: separatoare, separatoare de sarcină, întreruptoare, întreruptoare automate, contactoare, contactoare cu relee;
● Aparate pentru instalații interioare: întreruptoare și comutatoare, prize și fișe;
● Aparate pentru pornirea și reglarea mașinilor electrice: reostate de pornire și excitație, comutatoare stea-triunghi, inversoare de sens, controlere;
● Aparate pentru acționări: limitatoare, microîntreruptoare, butoane de comandă, manipulatoare, selectoare.
3.3. Scheme de alimentare și comandă a mașinilor electrice
3.3.1. Scheme de alimentare și comandă manuală a mașinilor electrice (pornire, frânare, inversare de sens, reglare viteză de rotație etc.).
3.3.2. Scheme de alimentare și comandă automată a mașinilor electrice(pornire, frânare, inversare de sens, reglare viteză de rotație etc.).
4. Sisteme de reglare automată
4.1. Elemente de automatizare: structura generală a unui sistem de reglare automată, părți componente, rol funcțional.
4.2. Traductoare: clasificare, schema bloc, principiul general de funcționare a traductoarelor electrice, neelectrice, parametrice, generatoare.
4.3. Regulatoare:
- Regulatoare bipoziționale;
- Regulatoare tripoziționale;
- Regulatoare cu acțiune continuă (proporțional P, proporțional integral PI, proporțional diferențial PD, proporțional- integral-diferențial PID);
- Regulatoare cu acțiune prin impulsuri.
4.4. Elemente de execuție:
- Elemente de execuție electrice;
- Elemente de execuție pneumatice;
- Elemente de execuție hidraulice.
4.5. Scheme simple de reglare automată (pentru reglarea temperaturii, turației, nivelului, debitului)
4.6. Automate programabile
4.6.1. Clasificarea automatelor programabile după dimensiunea magistralei de date:
- AP cu programare la nivel de bit;
- AP cu prelucrarea informației la nivel de cuvânt;
- AP mixte.
4.6.2. Descrierea elementelor schemei bloc a unui AP:
- unitatea de control;
- periferice de intrare (schema bloc, blocul de decodificare adresă, blocul de prelucrare a semnalului de intrare);
- periferice de ieșire (schema bloc, blocul de decodificare adresă, blocul de comandă canal, blocuri de ieșire);
- periferice interne (schema bloc, blocul de decodificare adresă, blocul de comandă canal, blocul multiplexare și ieșire date, blocuri de temporizare, consola de programare - memoria RAM).
4.6.3. Operațiile pentru executarea unei instrucțiuni
- aducerea instrucțiunii din memoria program;
- incrementarea numărătorului de adrese;
- stabilirea dialogului între unitatea de control și periferic;
- decodificarea codului operației;
- executarea operației în unitatea logică.
Bibliografie
*Font 9*
1.
Antoniu M.
Măsurări electronice vol. 1, 2 și 3
Editura Satya Iași
2002
2.
Bălă C.
Mașini electrice
Editura Didactică și
Pedagogică 1982
3.
Popa A.
Aparate electrice de joasă și înaltă
tensiune - Manual pentru licee
industrial cu profil de electrotehnică
Editura Didactică și
Pedagogică 1977
4.
Ioan Ionescu
Acționarea mașinilor electrice
Editura Matrix Rom -
2005
5.
Paul Dinculescu
Instalații electrice de joasă tensiune
Editura Matrix Rom -
2003
6.
Frățiloiu Gh.,
Țugulea A.
Electrotehnică și electronică aplicată
Editura Didactică și
Pedagogică - 1997
7.
Hilohi S. și
colectivul
Elemente de comandă și control
pentru acționări și sisteme de reglare
automată - manual pentru clasele a
XI-a și a XII-a
Editura Didactică și
Pedagogică - 2002
8.
Hortopan G.
Aparate electrice de comutație-principii
Editura Tehnică
București-2000
9.
Ionescu F. și
colectivul
Electronică de putere. Dispozitive
semiconductoare.
Editura ICPE-2000
10.
Ionescu F. și
colectivul
Electronică de putere. Convertoare
statice.
Editura Tehnică-1998
11.
Papadache I. și col.
Automatizări industriale
Editura Tehnică, 1978
12.
Sărăcin M.,
Sărăcin C. G.
Măsurări electrice și electronice
Editura Matrix, 2003
13.
Sărăcin M.,
Sărăcin C. G.
Măsurări electronice și sisteme de
măsurare
Editura Matrix, 2003
14.
Șora C
Bazele electrotehnicii
Editura Didactică și
Pedagogică - 1982
15.
Paul Dinculescu
Schemele instalațiilor electrice
Editura Matrix, 2005
16.
Constantin Ghiță
Mașini electrice
Editura Matrix, 2005
17.
Fransua Al., ș.a.
Mașini și sisteme de acționare
electrice
Editura Tehnică,
București 1978
18.
Mărgineanu Ioan
Automate programabile
Editura Albastră, 2005
19.
***
http://facultate.regielive.ro/cursuri/
electronică/automate_programabile
20.
***
www.aut.upt.ro/b624/discipline/
asdn/ap101.pdf
Autori:
Prof. grd. I. ing. Florin Mareș - Grupul Școlar Industrial Transporturi Căi Ferate GALAȚI
Prof. grd. I. ing. Gabriel Mihail Danielescu - Colegiul Tehnic "Edmond Nicolau" FOCȘANI
Prof. grd. I. ing. Ion Vlăsceanu - Colegiul Tehnic Energetic RM. VÂLCEA
CONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE
VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR
PROGRAMĂ PENTRU ELECTROTEHNICĂ, ELECTROMECANICĂ, ENERGETICĂ
MAIȘTRI INSTRUCTORI
- București -
2010
A. NOTĂ DE PREZENTARE
Programa pentru disciplinele TEHNOLOGICE se adresează absolvenților facultăților de profil și maiștrilor instructori care se prezintă la concursul pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante din învățământul preuniversitar. Conținutul și structura programei sunt elaborate în așa fel încât să răspundă schimbărilor impuse de abordarea curriculară sistemică în realizarea procesului educațional.
Structura arborescentă și sistemul modular de organizare curriculară pentru învățământul tehnologic, solicită abordarea structurală a desfășurării procesului de învățământ.
Programa de concurs este elaborată în acord cu programele școlare în vigoare din învățământul preuniversitar pentru respectiva disciplină și cu programele pentru evaluările și examenele naționale. Aspectele fundamentale vizate prin prezenta programă operaționalizează profilul maistrului instructor, urmărind:
- cunoașterea de către profesor a conținuturilor știintifice și a principalelor tendințe în evoluția disciplinelor de pregătire profesională și a metodicii predării acestora;
- utilizarea competentă a documentelor școlare reglatoare;
- capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi;
- capacitatea de proiectare și realizare a demersului didactic intra-, trans-, inter-, și multidisciplinar, în concordanță cu standardele de pregatire profesională;
- capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi;
- demonstrarea abilităților de comunicare, empatice și de cooperare necesare realizării actului educațional
Au fost urmărite formarea și structurarea competențelor pentru maiștri instructori, cu aplicare la specificul activităților de instruire practică. Pe lângă competențele specifice, în specialitate, sunt vizate competențele pentru îndeplinirea eficientă a unui rol social precum și competențele metodice.
Conținuturile programei urmăresc sporirea flexibilității, mobilității ocupaționale și creșterea gradului de adaptabilitate a maiștrilor instructori la evoluția tehnică, tehnologică și economică în domeniu.
Programa este orientată pe evaluarea calității concepției didactice și a modalităților concrete prin care maistrul instructor pune elevii în situații de învățare eficientă, menite să conducă la formarea competențelor prevăzute în standardele de pregătire profesională.
Această orientare este cu atât mai necesară în prezent, când flexibilitatea programelor școlare solicită din partea cadrelor didactice efortul de a concepe procese și parcursuri didactice adaptate nivelului claselor de elevi cu care lucrează și finalităților învățământului tehnologic.
B. COMPETENȚE SPECIFICE
Programa vizează, pe lângă conținuturile științifice și cele de metodică a disciplinelor, anumite competențe specifice maistrului instructor pentru discipline Tehnologice, competențe pe care acesta trebuie să și le dezvolte și probeze pe parcursul desfășurării activității didactice.
- Cunoașterea și aprofundarea de către candidați a conținuturilor științifice și metodice de specialitate;
- Operarea cu standardele de pregătire profesională și programele școlare pentru proiectarea unui demers didactic adaptat nivelului de învățământ, calificării și specificului clasei;
- Realizarea corelațiilor intra, -inter și pluridisciplinare ale conținuturilor;
- Proiectarea activităților de instruire practică/pregătire practică în concordanță cu cerințele curriculumului și ale tehnologiei didactice moderne;
- Organizarea și coordonarea activității de instruire/pregătire practică în atelierul tehnologic școlar și la agenții economici în scopul formării și dezvoltării competențelor specifice;
- Selectarea și aplicarea metodelor de evaluare adecvate activității de instruire/pregătire practică;
- Comunicarea eficientă cu partenerii în activitatea educațională;
- Exploatarea utilajelor, instalațiilor și echipamentelor în condițiile respectării normelor de igienă, de securitate și sănătate în muncă, prevenirea situațiilor de urgență și protecția mediului înconjurător;
- Respectarea normelor de calitate pentru desfășurarea proceselor, obținerea produselor și oferirea serviciilor;
Programa vizează, pe lângă conținuturile științifice și cele de metodică a disciplinelor, anumite competențe specifice maistrului de discipline Tehnologice, competențe pe care acesta trebuie să le dezvolte și să le probeze pe parcursul desfășurării activității didactice. Într-o formulare sintetică, aceste competențe sunt:
- cunoașterea conținuturilor științifice ale disciplinelor, cunoștințe de metodica disciplinelor;
- cunoașterea și utilizarea principalelor documente școlare reglatoare: standarde de pregatire profesională, planuri-cadru, programe școlare, programe pentru examene naționale;
- capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi;
- capacitatea de proiectare și realizare a dezvoltărilor curriculare intra- și interdisciplinare;
- capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi;
- capacitatea de a adecva demersurile didactice la particularitățile de vârstă ale colectivului de elevi;
- capacitatea de a construi un climat educativ stimulativ și eficient.
C. TEMATICA PENTRU METODICA DISCIPLINELOR TEHNOLOGICE
TEME DE DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ
a. Proiectarea, organizarea și desfășurarea activității didactice
1. Componențele curriculumului școlar: curriculum național, planuri cadru, arii curriculare, trunchi comun, discipline, module, standarde de pregătire profesională, programe școlare, manuale școlare, auxiliare curriculare;
2. Proiectarea curriculumului în dezvoltare locală: aprofundare/extindere;
2.1. Repere/condiționări în elaborarea CDL (resurse umane, materiale, context local, interesele elevilor);
2.2. Modalități de adecvare a unui CDL la grupuri țintă diferite;
2.3. Obiectivele predării - învățării - evaluării la disciplinele CDL din domeniul stiinței informării. Obiective cadru, obiective de referință, competențe generale, competențe specifice, unități de competență și competențe. Elaborarea obiectivelor operaționale;
3. Proiectarea activității didactice: planificare calendaristică, proiectarea unității de învățare, proiecte de lecție (pentru diferite tipuri de lecții), proiectarea de activități de învățare intra-, inter-, pluri și transdisciplinare.
b. Strategii didactice utilizate în procesul de instruire. Strategii și modalități de integrare în lecție a activităților cu caracter practic - aplicativ
1. Metode didactice specifice: clasificare, prezentare, caracterizare;
2. Utilizarea metodelor centrate pe elev, tehnicilor de învățare prin cooperare;
3. Forme de organizare a activității didactice: clasificare, caracterizare;
4. Mijloacele de învățământ și integrarea lor în procesul de predare-învățare-evaluare;
4.1. Funcțiile didactice ale mijloacelor de învățământ;
4.2. Tipuri de mijloace de învățământ și caracteristicile lor;
5. Selectarea metodelor optime în vederea formării gândirii critice și deprinderilor practice, formării gândirii tehnice și a dezvoltării simțului artistic/estetic;
6. Mediul de instruire: mediul relațional și mediul comunicațional. Utilizarea Tehnologiei informației și comunicării în construirea unor medii active de instruire;
7. Manifestarea unei conduite psihopedagogice inovative în plan profesional/social;
8. Evaluarea procesului instructiv-educativ, a progresului și a rezultatelor scolare. Valorizarea muncii elevului;
9. Adoptarea de strategii didactice care să permită utilizarea eficientă a mijloacelor și a auxiliarelor didactice în procesul instructiv- educativ.
c. Managementul clasei
1. Rolurile maistrului instructor în facilitarea experiențelor care conduc la formarea autonomiei elevilor în învățare (organizator, participant, membru al unei echipe, persoană resursă, facilitator, intermediar, evaluator etc.);
2. Organizarea activităților: crearea unui climat adecvat, folosirea resurselor adecvate; folosirea resurselor psihice ale profesorului și elevilor (capacități, cunoștințe, experiențe individuale sau colective); folosirea eficientă a timpului; forme de instruire (pe grupe, studiu individual, frontal etc.) și alternarea acestora în cadrul unei secvențe didactice; antrenarea persoanelor resursă din interiorul și din afara unității de invățământ în activitățile clasei; gestionarea situațiilor conflictuale.
d. Evaluarea rezultatelor scolare
1. Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învățământ: obiective, funcții, tipuri de evaluări, caracterizare;
2. Metode de evaluare: tradiționale și complementare (tipuri și caracterizare);
3. Calitățile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate și aplicabilitate;
4. Tipologia itemilor: definiție, clasificări, caracteristici, domenii de utilizare, reguli de proiectare, modalități de corectare și notare;
5. Construirea instrumentelor de evaluare;
6. Erori de evaluare și modalități de minimizare a lor.
Bibliografie: DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ
*Font 8*
1
Cristea Sorin
Studii de pedagogie generală.
Editura Didactică și
pedagogică, București, 2004
2
Cristea Sorin
Fundamentele pedagogiei
Editura Polirom, Iași, 2010
3
Cucoș Constantin
Pedagogie generală
Editura Polirom, Iași 2006
4
Cucoș Constantin
Psihopedagogie pentru examenele de
definitivare și grade didactice
Editura Polirom Iași, 2009
5
Dragomir
Mariana
Managementul activității didactice.
Eurodidact, Cluj-Napoca,
2003.
6
Ionescu M
Didactica modernă
Editura Dacia, Cluj, 1995.
7
Iucu Romiță
Managementul și gestiunea clasei de
elevi.
Editura Polirom, Iași, 2000
8
Iucu Romiță
Instruirea școlară
Editura Polirom, Iași, 2001
9
Neacșu Ion
Introducere în psihologia educației
și a dezvoltării
Editura Polirom, Iași, 2010
10
Neacșu Ion
Instruire și învățare
Editura Stiințifică, București,
1990.
11
Nicola I
Tratat de pedagogie școlară
Editura Aramis, București,
2000
12
Pânișoară Ovidiu
Comunicarea eficientă. Metode de
interacțiune eficientă
Editura Polirom Iași, 2003
13
Păun Emil
Școala: abordare sociopedagogică
Editura Polirom, Iași, 1999.
14
Stan Emil
Managementul clasei
Editura Aramis, colecția
Educația XXI, 2005
15
Evaluarea curentă și examenele: Ghid
pentru profesori.
București: ProGnosis, 2001
16
Pedagogie. Fundamentări teoretice și
demersuri aplicative
Editura Polirom, Iași, 2002
17
Curiculum național. Programe școlare
pentru disciplinele tehnologice
18
Planurile-cadru, standarde de pregatire
profesională
Competențe specifice
1. Cunoașterea și aprofundarea de către candidați a conținuturilor științifice și metodice de specialitate;
2. Operarea cu standardele de pregătire profesională și programele școlare pentru proiectarea unui demers didactic adaptat nivelului de învățământ, calificării și specificului clasei;
3. Realizarea corelațiilor intra, -inter și pluridisciplinare a conținuturilor;
4. Proiectarea activităților de instruire practică/pregătire practică în concordanță cu cerințele curriculumului și ale tehnologiei didactice moderne;
5. Aplicarea unor forme de management al clasei în funcție de activitatea proiectată;
6. Organizarea și coordonarea activității de instruire/pregătire practică în atelierul tehnologic școlar și la agenții economici în scopul formării și dezvoltării competențelor specifice;
7. Selectarea și aplicarea metodelor de evaluare adecvate activității de instruire/pregătire practică;
8. Comunicarea eficientă cu partenerii în activitatea educațională;
9. Exploatarea utilajelor, instalațiilor și echipamentelor în condițiile respectării normelor de protecție și igiena muncii, P.S.I. și protecția mediului înconjurător;
10. Respectarea normelor de calitate pentru desfășurarea proceselor, obținerea produselor și oferirea serviciilor;
11. Transmiterea, în funcție de particularitățile de vârstă ale elevilor, a conținuturilor astfel încât să dezvolte structuri operatorii, afective și atitudinale;
12. Stimularea potențialului fiecărui elev și dezvoltarea creativității.
D. CONȚINUTURILE PROGRAMEI
1. Tehnologie electrică
1.1. Lucrări de lăcătușerie generală
● Tehnologii de execuție pentru: îndreptarea semifabricatelor, trasarea, debitarea materialelor, îndoire, pilire, polizare, găurire, filetare.
● Asamblări: asamblări nedemontabile (nituirea metalelor, lipirea, sudarea), asamblări demontabile.
● Acoperiri de protecție.
1.2. Principii generale de organizare a procesului de producție
● Standardizarea produselor electrotehnice.
● Etape de realizare a unui produs.
● Tipuri de producție.
● Elementele procesului tehnologic și documentația tehnologica.
● Organizarea ergonomică a atelierelor și locului de muncă.
● Procesul de muncă.
1.3. Materiale utilizate în domeniul electrotehnic
● Clasificarea materialelor: metalice, nemetalice, neferoase (exemple reprezentative, importanța materialelor în electrotehnică, proprietățile materialelor: termice, fizice, electrice, mecanice, tehnologice).
● Fonte, oțeluri și alte aliaje feroase cu proprietăți magnetice: tabla silicioasă și aliaje Fe - Ni (compozitie, clasificare, proprietăți, simbolizare, utilizări).
● Metale neferoase și aliajele lor: cuprul și aliajele sale (alame, bronzuri), aluminiul și aliajele sale, zincul, plumbul, staniul, nichelul, wolframul, argintul, cadmiul, cromul, mercurul, aliaje pentru lipit (compozitie, clasificare, proprietăți, simbolizare, utilizări).
● Semifabricate metalice: semifabricate din otel, cupru, aluminiu (table, bare, plase, sârme, simbolizari, utilizari).
● Materiale electroizolante: caracteristici electrice, proprietăți, clasificare: solide, lichide și gazoase, simbolizări, utilizări.
● Materiale semiconductoare: simbolizări, utilizări.
1.4. Componente ale echipamentelor electrice
● Contacte electrice: definiție, parametri nominali, materiale, clasificarea contactelor, utilizări, noțiuni de întreținere și reparare, tehnologia de realizare.
● Izolatoare și piese izolante: rol funcțional, clasificare, materiale ceramice și plastice, utilizare, noțiuni de întreținere și reparare.
● Termobimetale: rol funcțional, utilizări.
● Miezuri magnetice: rol funcțional, clasificare, materiale, tipuri de miezuri magnetice, utilizări, tehnologia de realizare a miezurilor magnetice.
● Electromagneți: rol funcțional, utilizări.
1.5. Conductoare, cabluri electrice și accesorii
● Conductoare electrice: rol, domenii de utilizare, tipuri de conductoare, materiale utilizate la fabricarea conductoarelor.
● Conductoare, izolatoare - simbolizarea conductoarelor; cordoane și șnururi, conductoare cu destinație specială, accesorii pentru conductoare - izolatoare, papuci.
● Cabluri electrice și accesoriile lor: rol, utilizări, tipuri de cabluri, simbolizări (cabluri cu izolație de cauciuc și hârtie în manta de plumb, cabluri cu izolație și manta de P.V.C., accesorii-manșoane, cleme, cutii terminale.
● Tuburi protectoare și accesorii: tuburi cu manta metalică, cu manta din masă plastică, cu beton; accesorii și materiale de fixare - scoabe, dibluri, manșoane, doze și cutii de ramificație, coturi și curbe.
1.6. Producerea, transportul și distribuția energiei electrice
● Tipuri de centrale:poluarea.
● Linii de transport: linii electrice aeriene, linii electrice subterane (componență, rol funcțional).
● Stații și posturi de transformare.
● Corpuri și lămpi de iluminat: construcție, simbolizare, utilizări.
● Tablouri electrice de joasa tensiune: rol funcțional, componență, aparate de tablou, tipuri de tablouri, scheme de conexiuni, condiții de întreținere și exploatare.
● Lucrări pregătitoare de montare a instalațiilor electrice interioare: montarea tuburilor de protecție, montarea conductoarelor.
● Alimentarea cu energie electrică a consumatorilor.
● Instalații de iluminat și prize: componență, rolul echipamentelor, scheme electrice. Condiții de exploatare în medii periculoase.
● Instalații de forță: componență, exemple de scheme.
● Execuția instalațiilor electrice interioare.
● Instalații de redresare a curentului electric.
● Întreținerea instalațiilor interioare de joasă tensiune.
● Efectele curentului electric asupra organismului uman.
● Pericolul de electrocutare, metode de protecție și prim ajutor.
2. Măsurări electrice și electronice
2.1. Procesul de măsurare: mărimi, metode și mijloace de măsurare, caracteristici metrologice ale mijloacelor de măsură, erori de măsurare, clase de exactitate.
2.2. Clasificarea și structura aparatelor electrice de măsurat: clasificare, elemente constructive, marcare, simbolizare.
2.3. Dispozitive de măsurat ale aparatelor analogice: elemente constructive, principiul de funcționare a dispozitivelor de măsurat: magnetoelectrice, feromagnetice, electrodinamice, de inducție.
2.4. Aparate de măsurat numerice: clasificare, elemente componente (numărător, convertor digital-analogic și convertor analogic-digital, tipuri de convertoare-cu aproximare succesivă, cu integrare cu dublă pantă, cu integrare tensiune-frecvență, frecvențmetrul digital).
2.5. Măsurări electrice în circuite și rețele de curent continuu și de curent alternativ
- Măsurări electrice în curent continuu: măsurarea tensiunii electrice și a intensității curentului electric - metoda directă, extinderea domeniului de măsurare; măsurarea puterii electrice; măsurarea rezistenței electrice.
- Măsurări electrice în curent alternativ monofazat: măsurarea tensiunii electrice și a intensității curentului electric - metoda directă, extinderea domeniului de măsurare cu ajutorul transformatoarelor de măsură; măsurarea puterilor electrice (activă, reactivă și aparentă), măsurarea energiilor electrice, măsurarea impedanțelor - metode de punte.
- Măsurări electrice în sisteme trifazate: măsurarea puterilor electrice (activă, reactivă și aparentă) și a energiei electrice activă și reactivă.
3. Sisteme de acționări electrice
3.1. Mașini electrice
● Transformatorul electric monofazat
- Semne convenționale;
- Principiul și ecuațiile de funcționare ale transformatorului monofazat;
- Regimurile și caracteristicile de funcționare ale transformatorului monofazat (funcționare în gol, sarcină și scurtcircuit);
- Caracteristica externă a unui transformator;
- Autotransformatorul;
- Construcția transformatorului monofazat: (circuitul magnetic, circuitul electric, elemente auxiliare - materiale, date constructive).
● Transformatorul electric trifazat
- Semne convenționale;
- Principiul și ecuațiile de funcționare ale transformatorului trifazat;
- Regimurile și caracteristicile de funcționare ale transformatorului trifazat (funcționare în gol, sarcină și scurtcircuit);
- Construcția transformatorului trifazat: (circuitul magnetic, circuitul electric, elemente auxiliare - materiale, date constructive);
- Grupe de conexiuni.
● Mașina de curent continuu
- Semne convenționale
- Principiul și ecuațiile de funcționare ale mașinii de curent continuu;
- Regimurile de funcționare ale mașinii de curent continuu;
- Elemente constructive: (circuitul magnetic, circuitul electric, sistem mecanic - materiale, date constructive), rol funcțional, semne convenționale.
● Mașina asincronă
- Semne convenționale;
- Principiul și ecuațiile de funcționare ale mașinii asincrone;
- Caracteristicile de funcționare ale mașinii asincrone;
- Elemente constructive: (circuitul magnetic, circuitul electric, sistem mecanic - materiale, date constructive), rol funcțional, semne convenționale.
- Pornirea motoarelor asincrone;
- Reglarea turației motoarelor asincrone.
● Mașina sincronă
- Semne convenționale;
- Principiul și ecuațiile de funcționare ale mașinii sincrone;
- Caracteristicile de funcționare ale mașinii sincrone;
- Elemente constructive: (circuitul magnetic, circuitul electric, sistem mecanic - materiale, date constructive), rol funcțional, semne convenționale.
3.2. Aparate electrice de joasă tensiune
- Mărimi nominale: tensiune, curent, capacitate de rupere, curent limită termic, curent limită dinamic, felul curentului, robustețe mecanică, serviciul nominal;
- Clasificarea aparatelor electrice (după funcția îndeplinită, după construcție);
- Părți componente: contacte, camere de stingere, izolatoare, piese electroizolante, elemente arcuitoare și resorturi, mecanisme de acționare;
- Aparate de joasă tensiune (scheme electrice, simbol, funcționare, montare):
● Aparate de protecție: siguranțe, relee, eclatoare și descărcătoare;
● Aparate de conectare: separatoare, separatoare de sarcină, întreruptoare, întreruptoare automate, contactoare, contactoare cu relee;
● Aparate pentru instalații interioare: întreruptoare și comutatoare, prize și fișe;
● Aparate pentru pornirea și reglarea mașinilor electrice: reostate de pornire și excitație, comutatoare stea-triunghi, inversoare de sens, controlere;
● Aparate pentru acționări: limitatoare, microîntreruptoare, butoane de comandă, manipulatoare, selectoare.
3.3. Scheme de alimentare și comandă a mașinilor electrice
- Scheme de alimentare și comandă manuală a mașinilor electrice (pornire, frânare, inversare de sens, reglare viteză de rotație etc.).
- Scheme de alimentare și comandă automată a mașinilor electrice(pornire, frânare, inversare de sens, reglare viteză de rotație etc.).
4. Electrotehnica
4.1. Electrostatică
- Sarcina electrică, forța electrostatică, câmp electric, intensitatea câmpului electric, fluxul electric, potențial electric, tensiune electrică.
- Capacitatea electrică, energia electrostatică. Condensatoare: definiție, clasificare, simbolizare, marcare, materiale utilizate, rețele de condensatoare, utilizare.
4.2. Electrocinetică
- Curent electric de conducție, intensitatea curentului de conducție, circuite electrice de c.c. (elemente ideale și reale de circuit).
- Legile electrocineticii: legea lui Ohm, legea lui Joule, teoremele lui Kirchhoff.
- Rezistoare: definiții, clasificare, parametri, simbolizare, materiale, utilizare, rețele de rezistoare, divizoare de tensiune și de curent.
4.3. Electromagnetism
- Câmp magnetic. Intensitatea câmpului magnetic, flux magnetic, legea fluxului magnetic. Forța lui Lorentz, forța lui Laplace, forța lui Ampere.
- Inducția electromagnetică, autoinducția, legea inducției electromagnetice.
- Inductivitate. Bobina: definire, clasificare, parametri, simbol.
4.4. Rețele de curent alternativ
- Producerea curentului electric alternativ monofazat. Mărimi alternative sinusoidale (reprezentarea vectorială a mărimilor electrice).
- Producerea curentului electric alternativ trifazat. Conexiuni în rețele trifazate.
- Comportarea circuitelor simple în regim permanent sinusoidal: RL, RC, RLC, LC. Diagrame fazoriale.
4.5. Elemente electronice
- Elemente neliniare de circuit: dioda, tranzistorul, tiristorul, triacul (simbol, funcționare, tipuri, parametri, utilizări).
- Redresoare monoalternanță, redresoare bialternanță, redresoare trifazate.
5. Norme de securitate și sănătate în munca și norme de apărare împotriva incendiilor, specifice domeniului.
Bibliografie
1.
Antoniu M.
Măsurări electronice vol. 1, 2 și 3
Editura Satya Iași
2002
2.
Bălă C.
Mașini electrice
Editura Didactică și
Pedagogică 1982
3.
Popa A.
Aparate electrice de joasă și înaltă
tensiune - Manual pentru licee
industrial cu profil de electrotehnică
Editura Didactică și
Pedagogică 1977
4.
Ioan Ionescu
Acționarea mașinilor electrice
Editura Matrix Rom -
2005
5.
Paul Dinculescu
Instalații electrice de joasă tensiune
Editura Matrix Rom -
2003
6.
Frățiloiu Gh.,
Țugulea A.
Electrotehnică și electronică aplicată
Editura Didactică și
Pedagogică - 1997
7.
Hilohi S.
Elemente de comandă și control
pentru acționări și sisteme de reglare
automată - manual pentru clasele a
XI-a și a XII-a
Editura Didactică și
Pedagogică - 2002
8.
Hortopan G.
Aparate electrice de comutație-principii
Editura Tehnică
București-2000
9.
Ionescu F. și
colectivul
Electronică de putere. Dispozitive
semiconductoare.
Editura ICPE-2000
10.
Ionescu F. și
colectivul
Electronică de putere. Convertoare
statice.
Editura Tehnică-1998
11.
Papadache I. și col.
Automatizări industriale
Editura Tehnică, 1978
12.
Sărăcin M.,
Sărăcin C. G.
Măsurări electrice și electronice
Editura Matrix, 2003
13.
Sărăcin M.,
Sărăcin C. G.
Măsurări electronice și sisteme de
măsurare
Editura Matrix, 2003
14.
Șora C.
Bazele electrotehnicii
Editura Didactică și
Pedagogică - 1982
15.
Paul Dinculescu
Schemele instalațiilor electrice
Editura Matrix, 2005
16.
Constantin Ghiță
Mașini electrice
Editura Matrix, 2005
17.
Mărgineanu Ioan
Automate programabile
Editura Albastră, 2005
AUTORI:
Prof. Gr. I. ing. Gabriel Mihail Danielescu - Colegiul Tehnic "Edmond Nicolau"- Focșani- Vrancea
Prof. Gr. I. ing. Florin Mareș - Grupul Școlar Industrial Transporturi Căi Ferate - Galați
Prof. grd. I. ing. Ion Vlăsceanu - Colegiul Tehnic Energetic RM.VÂLCEA
CONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE
VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR
PROGRAMĂ PENTRU ENERGETICĂ
PROFESORI
- București -
2010
A. NOTĂ DE PREZENTARE
Programa pentru disciplinele TEHNOLOGICE se adresează absolvenților facultăților de profil și profesorilor care se prezintă la concursul pentru ocuparea posturilor didactice/ catedrelor vacante din învățământul preuniversitar. Conținutul și structura programei sunt elaborate pe baza standardului ocupațional "Profesor pentru învățământul gimnazial și pentru învățământul liceal", în așa fel încât să răspundă schimbărilor impuse de abordarea curriculară sistemică în realizarea procesului educațional.
Structura arborescentă și sistemul modular de organizare curriculară pentru învățământul tehnologic, solicită abordarea structurală a desfășurării procesului de învățământ.
Programa de concurs este elaborată în acord cu programele școlare în vigoare din învățământul preuniversitar pentru respectiva disciplină și cu programele pentru evaluările și examenele naționale. Aspectele fundamentale vizate prin prezenta programă operaționalizează profilul absolventului de învățământ superior, urmărind:
- cunoașterea de către profesor a conținuturilor știintifice și a principalelor tendințe în evoluția disciplinelor de pregătire profesională și a metodicii predării acestora;
- utilizarea competentă a documentelor școlare reglatoare;
- capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi;
- capacitatea de proiectare și realizare a demersului didactic intra-, trans-, inter-, și multidisciplinar, în concordanță cu standardele de pregatire profesională;
- capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi;
- demonstrarea abilităților de comunicare, empatice și de cooperare necesare realizării actului educațional.
Fiind date particularitățile disciplinelor tehnologice și rolul pe care acestea îl au asupra formării și maturizării profesionale a elevului, precum și asupra întregului climat educațional al școlii, profesorul trebuie să demonstreze că:
- înțelege conceptele centrale și metodele de investigație specifice disciplinelor pe care le predă;
- are capacitatea de a crea experiențe de învățare semnificative pentru elev;
- înțelege cum învață și cum se dezvoltă elevul și poate să ofere oportunități de învățare care sprijină dezvoltarea profesională a acestuia;
- înțelege că elevii sunt diferiți din punctul de vedere al felului în care învață și poate să ofere oportunități instructiv-educative adaptate la diferențele individuale de învățare;
- înțelege procesele de integrare curriculară și folosește o varietate de strategii didactice care încurajează dezvoltarea gândirii critice a elevului, capacitatea de rezolvare a problemelor și performanțele lui în utilizarea noilor tehnologii;
- are capacitatea de a alege și utiliza cele mai bune metode ce vizează motivația și comportamentul pentru a crea un mediu educațional care încurajează interacțiunea socială pozitivă, motivația intrinsecă și angajarea elevului în actul învățării, sprijinind astfel succesul școlar al acestuia;
- dezvoltă cunoașterea și utilizarea unor variate strategii de comunicare eficientă pentru a sprijini curiozitatea, colaborarea și interacțiunea elevilor în activitatea de învățare;
- planifică activitatea de predare-învățare pe baza obiectivelor și competențelor curriculare, a cunoașterii proceselor predării-învățării, a conținutului disciplinei, a abilităților elevilor și a diferențelor dintre elevi; modelează activitatea la clasă conform obiectivelor evaluării;
- înțelege și folosește o diversitate de strategii de evaluare pentru a aprecia și modifica activitățile didactice, asigurând continua dezvoltare intelectuală și socială a elevului;
- evaluează efectele opțiunilor și acțiunilor sale asupra elevilor, părinților, altor colegi (profesori) și modifică aceste acțiuni atunci când este necesar;
- caută în mod activ oportunități pentru perfecționarea sa profesională continuă;
- contribuie la stabilirea unor relații pozitive cu colegii, familiile elevilor și altor organizații existente în comunitatea în care trăiește, în așa fel încât să stimuleze angajarea acestora în sprijinirea activităților școlii;
- înțelege necesitatea de a asista elevii în orientarea lor către carieră și de a integra educația pentru carieră în activitatea didactică;
- înțelege aspectele de ordin legislativ ale activității sale, respectiv, drepturile legale ale elevului și părinților, precum și propriile sale drepturi și responsabilități;
- înțelege criteriile de evaluare a activității sale și are capacitatea de a le integra în conceperea și realizarea activității didactice.
B. COMPETENȚE SPECIFICE PROFESORULUI DE DISCIPLINE TEHNOLOGICE
Programa vizează, pe lângă conținuturile științifice și cele de metodică a disciplinelor, anumite competențe specifice profesorului de discipline Tehnologice, competențe pe care acesta trebuie să și le dezvolte și probeze pe parcursul desfășurării activității didactice. Într-o formulare sintetică, aceste competențe sunt:
- cunoașterea conținuturilor științifice ale disciplinelor, cunoștințe de metodica disciplinelor;
- cunoașterea și utilizarea principalelor documente școlare reglatoare: standarde de pregatire profesională, planuri-cadru, programe școlare, programe pentru examene naționale;
- capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi;
- capacitatea de proiectare și realizare a dezvoltărilor curriculare intra- și interdisciplinare;
- capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi;
- capacitatea de a adecva demersurile didactice la particularitățile de vârstă ale colectivului de elevi;
- capacitatea de a construi un climat educativ stimulativ și eficient.
C. TEMATICA PENTRU METODICA DISCIPLINELOR TEHNOLOGICE
TEME DE DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ
a. Proiectarea, organizarea și desfășurarea activității didactice
1. Componentele curriculumului școlar: curriculum național, planuri cadru, arii curriculare, trunchi comun, discipline, module, standarde de pregătire profesională, programe școlare, manuale școlare, auxiliare curriculare;
2. Proiectarea curriculumului în dezvoltare locală sau la decizia scolii de tipul: aprofundare/ extindere/opțional ca disciplină nouă;
2.1. Repere/condiționări în elaborarea CDS/CDL (resurse umane, materiale, context local, interesele elevilor);
2.2. Modalități de adecvare a unui CDS/CDL la grupuri țintă diferite;
2.3. Obiectivele predării - învățării - evaluării la disciplinele CDS/CDL din domeniul stiinței informării.
2.4. Obiective cadru, obiective de referință, competențe generale, competențe specifice, unități de competență și competențe.
2.5. Elaborarea obiectivelor operaționale;
3. Proiectarea activității didactice: planificare calendaristică, proiectarea unității de învățare, proiecte de lecție (pentru diferite tipuri de lecții), proiectarea de activități de învățare intra-, inter-, pluri și transdisciplinare.
b. Strategii didactice utilizate în procesul de instruire. Strategii și modalități de integrare în lecție a activităților cu caracter practic - aplicativ
1. Metode didactice specifice: clasificare, prezentare, caracterizare;
2. Utilizarea metodelor centrate pe elev, tehnicilor de învățare prin cooperare;
3. Forme de organizare a activității didactice: clasificare, caracterizare;
4. Mijloacele de învățământ și integrarea lor în procesul de predare-învățare-evaluare;
4.1. Funcțiile didactice ale mijloacelor de învățământ;
4.2. Tipuri de mijloace de învățământ și caracteristicile lor;
5. Selectarea metodelor optime în vederea formării gândirii critice și deprinderilor practice, formării gândirii tehnice și a dezvoltării simțului artistic/estetic;
6. Mediul de instruire: mediul relațional și mediul comunicațional. Utilizarea Tehnologiei informației și comunicării în construirea unor medii active de instruire;
7. Manifestarea unei conduite psihopedagogice inovative în plan profesional/social;
8. Evaluarea procesului instructiv-educativ, a progresului și a rezultatelor școlare. Valorizarea muncii elevului;
9. Adoptarea de strategii didactice care să permită utilizarea eficientă a mijloacelor și a auxiliarelor didactice în procesul instructiv- educativ.
c. Managementul clasei
1. Rolurile profesorului în facilitarea experiențelor care conduc la formarea autonomiei elevilor în învățare (organizator, participant, membru al unei echipe, persoană resursă, facilitator, intermediar, evaluator etc.);
2. Organizarea activităților: crearea unui climat favorabil învățării, folosirea resurselor adecvate; folosirea resurselor psihice ale profesorului și elevilor (capacități, cunoștințe, experiențe individuale sau colective); folosirea eficientă a timpului; forme de instruire (pe grupe, studiu individual, frontal etc.) și alternarea acestora în cadrul unei secvențe didactice; antrenarea persoanelor resursă din interiorul și din afara unității de învățământ în activitățile clasei; gestionarea situațiilor conflictuale.
d. Evaluarea rezultatelor scolare
1. Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învățământ: obiective, funcții, tipuri de evaluări, caracterizare;
2. Metode de evaluare: tradiționale și complementare (tipuri și caracterizare);
3. Calitățile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate și aplicabilitate;
4. Tipologia itemilor: definiție, clasificări, caracteristici, domenii de utilizare, reguli de proiectare, modalități de corectare și notare;
5. Construirea instrumentelor de evaluare
6. Erori de evaluare și modalități de minimizare a lor.
Bibliografie: DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ
1
Cristea Sorin
Studii de pedagogie generală.
Editura Didactică și
pedagogică, București, 2004
2
Cristea Sorin
Fundamentele pedagogiei
Editura Polirom, Iași, 2010
3
Cucoș Constantin
Pedagogie generală
Editura Polirom, Iași 2006
4
Cucoș Constantin
Psihopedagogie pentru examenele de
definitivare și grade didactice
Editura Polirom Iași, 2009
5
Dragomir Mariana
Managementul activității didactice.
Eurodidact, Cluj-Napoca,
2003.
6
Ionescu M
Didactica modernă
Editura Dacia, Cluj, 1995.
7
Iucu Romiță
Managementul și gestiunea clasei de
elevi.
Editura Polirom, Iași, 2000
8
Iucu Romiță
Instruirea școlară
Editura Polirom, Iași, 2001
9
Neacșu Ion
Introducere în psihologia educației și a
dezvoltării
Editura Polirom, Iași, 2010
10
Neacșu Ion
Instruire și învățare
Editura Stiințifică, București,
1990.
11
Nicola I
Tratat de pedagogie școlară
Editura Aramis, București,
2000
12
Pânișoară Ovidiu
Comunicarea eficientă. Metode de
interacțiune eficientă
Editura Polirom Iași, 2003
13
Păun Emil
Școala: abordare sociopedagogică
Editura Polirom, Iași, 1999.
14
Stan Emil
Managementul clasei
Editura Aramis, colecția
Educația XXI, 2005
15
Evaluarea curentă și examenele: Ghid
pentru profesori.
București: ProGnosis, 2001
16
Pedagogie. Fundamentări teoretice și
demersuri aplicative
Editura Polirom, Iași, 2002
17
Curriculum național. Programe școlare
pentru disciplinele tehnologice
18
Planurile-cadru, standarde de
pregatire profesională
Competențe specifice
1. Cunoașterea și aprofundarea de către candidați a conținuturilor științifice de specialitate și metodice pentru disciplinele tehnologice;
2. Realizarea de conexiuni între conținuturile disciplinelor tehnologice și problemele de învățare specifice domeniului de pregătire;
3. Realizarea corelațiilor intra, inter și pluridisciplinare a conținuturilor;
4. Operarea cu standardele de pregătire profesională și programele școlare pentru proiectarea unui demers didactic adaptat nivelului de învățământ, calificării și specificului clasei;
5. Aplicarea adecvată a principiilor și metodelor specifice didacticii disciplinelor tehnologice;
6. Elaborarea, selectarea și aplicarea unor metode de evaluare adecvate obiectivelor sau competențelor vizate;
7. Proiectarea și/sau selectarea unor conținuturi pentru programele opționale sau curriculumul în dezvoltare locală de tipul aprofundare/extindere/opțional ca disciplină nouă;
8. Comunicarea eficientă cu partenerii în activitatea educațională;
9. Aplicarea unor forme de management al clasei în funcție de activitatea de învățare proiectată;
10. Transmiterea, în funcție de particularitățile de vârstă ale elevilor, a conținuturilor astfel încât să dezvolte structuri operatorii, afective și atitudinale;
11. Stimularea potențialului fiecărui elev și dezvoltarea creativității.
D. TEME DE SPECIALITATE
1. Bazele electrotehnicii
1.1. Electrostatică
1.1.1. Sarcina electrică, forța electrostatică, câmp electric, intensitatea câmpului electric, fluxul electric, potențial electric, tensiune electrică.
1.1.2. Capacitatea electrică, energia electrostatică. Condensatoare: definiție, clasificare, simbolizare, marcare, materiale utilizate, rețele de condensatoare, utilizare.
1.2. Electrocinetică
1.2.1. Curent electric de conducție, intensitatea curentului de conducție, circuite electrice de c.c. (elemente ideale și reale de circuit).
1.2.2. Legile electrocineticii: legea lui Ohm, legea lui Joule, teoremele lui Kirchhoff.
1.2.3. Rezistoare: definiții, clasificare, parametri, simbolizare, materiale, utilizare, rețele de rezistoare, divizoare de tensiune și de curent.
1.3. Electromagnetism
1.3.1. Câmp magnetic. Intensitatea câmpului magnetic, flux magnetic, legea fluxului magnetic. Forța lui Lorentz, forța lui Laplace, forța lui Ampere.
1.3.2. Inducția electromagnetică, autoinducția, legea inducției electromagnetice.
1.3.3. Inductivitate. Bobina: definire, clasificare, parametri, simbol.
1.4. Rețele de curent alternativ
1.4.1. Producerea curentului electric alternativ monofazat și trifazat. Mărimi alternative sinusoidale (reprezentarea vectorială a mărimilor electrice, reprezentarea în complex a mărimilor electrice). Conexiuni în rețele trifazate.
1.4.2. Comportarea circuitelor simple în regim permanent sinusoidal: RL, RC, RLC, LC. Diagrame fazoriale.
2. Structura și organizarea sistemelor de producerea, transportul și distribuția energiei electrice
2.1. Sistemul energetic și elementele sale componente.
2.2. Caracteristicile sistemului energetic.
2.3. Interconectarea sistemelor energetice.
3. Centrale electrice
3.1. Centrale termoelectrice
3.1.1. Schema de principiu și funcționarea centralei termoelectrice (circuitul apă-abur, ciclurile termice).
3.1.2. Echipamentele principale, descriere, rol funcțional.
- Instalația de producere a aburului. Cazanul cu abur. Exploatarea cazanului.
- Turbina cu abur - rol, clasificare, elementele turbinelor cu abur. Exploatarea turbinei.
3.1.3. Scheme de alimentare cu apă de răcire.
3.1.4. Randamentul circuitului termic. Posibilități de îmbunătățire a randamentului termic.
3.1.5. Circuitul de termoficare - termoficarea ca metodă de creștere a randamentului ciclului termic, scheme cu turbine de termoficare, rețele de termoficare.
3.2. Centrale hidroelectrice
3.2.1. Clasificarea amenajărilor hidroelectrice (scheme de amenajare a CHE).
3.2.2. Principalele instalații ale amenajărilor CHE.
3.2.3. Turbine hidraulice.
3.3. Centrale nuclearo-electrice
3.3.1. Scheme de principiu și funcționarea centralei nuclearo-electrice (CNE).
3.3.2. Reactorul nuclear.
3.3.3. Particularitățile elementelor componente ale centralelor nuclearo-electrice (CNE).
3.3.4. Sisteme de securitate specifice centralelor nuclearo-electrice (CNE).
3.3.5. Randamente ale centralelor nuclearo-electrice (CNE).
4. Principalele echipamente electrice din sistemul electroenergetic
4.1. Generatorul sincron: elemente constructive, exploatare, cuplare în paralel.
4.2. Transformatorul electric de putere: elemente constructive, conectarea în paralel a transformatoarelor, calculul parametrilor transformatoarelor.
4.3. Linii electrice aeriene și subterane:
4.3.1. Elementele constructive ale LEA: cabluri, izolatoare, stâlpi - rol, materiale, tipuri.
4.3.2. Elementele constructive ale LES: cabluri, manșoane, cutii terminale, elemente auxiliare - rol, materiale, tipuri.
4.3.3. Scheme de conexiuni ale rețelelor electrice: rețele de distribuție, rețele de transport.
4.3.4. Exploatarea și întreținerea liniilor electrice subterane:
- avarii și deranjamente;
- determinarea punctului de defect.
4.3.5. Tratarea neutrului în rețelele electrice.
4.3.6. Elemente de calcul electric al liniilor electrice.
5. Aparatajul electric din centrale și stații
5.1. Aparate electrice de comutație
5.1.1. Contactele aparatelor electrice de comutație.
5.1.2. Arcul electric în aparatele electrice de comutație și metode de stingere a lui.
5.1.3. Întreruptoare cu ulei puțin - tipuri constructive, camere de stingere.
5.1.4. Separatoare de înaltă tensiune.
5.2. Aparate electrice de protecție
5.2.1. Siguranțe fuzibile de înaltă tensiune.
5.2.2. Descărcătoare electrice: tubulare și descărcătoare cu rezistență variabilă.
5.3. Aparate pentru alimentarea circuitelor de măsurare și de protecție
5.3.1. Transformatoare de curent - rol, funcționare, parametrii nominali, tipuri constructive.
5.3.2. Transformatoare de tensiune - rol, funcționare, parametrii nominali, tipuri constructive.
6. Automatizări și protecții prin relee în instalațiile electroenergetice
6.1. Principalele tipuri de automatizări din instalațiile electroenergetice: RAR, AAR, DAS - rol, principiul de funcționare.
6.2. Protecții prin relee ale sistemului electroenergetic
6.2.1. Defecte și regimuri anormale în instalațiile electroenergetice.
6.2.2. Obiectivele și condițiile impuse prin protecții prin relee.
6.2.3. Protecția maximală de curent a transformatoarelor cu două înfășurări și a blocurilor generator - transformator.
6.2.4. Protecția blocurilor generator - transformator împotriva punerilor la pământ monofazate.
7. Măsurări în energetică
7.1. Procesul de măsurare: mărimi, metode și mijloace de măsurare, caracteristici metrologice ale mijloacelor de măsură, erori de măsurare, clase de precizie.
7.2. Clasificarea și structura aparatelor electrice de măsurat: clasificare, elemente constructive, marcare, simbolizare, utilizări specifice.
7.3. Dispozitive de măsură ale aparatelor electrice de măsurat analogice: elemente constructive, principiul de funcționare a dispozitivelor de măsură: magnetoelectrice, feromagnetice, electrodinamice, ferodinamice.
7.4. Măsurarea intensității curentului electric, tensiunii electrice, puterii și energiei electrice în curent alternativ monofazat. Extinderea domeniului de măsurare.
7.5. Măsurarea intensității curentului electric, tensiunii electrice, puterii și energiei electrice în curent alternativ trifazat. Extinderea domeniului de măsurare.
7.6. Măsurarea mărimilor neelectrice: debit, presiune, nivel, temperatură.
8. Sisteme de reglare automată
8.1. Elemente de automatizare: structura generală a unui sistem de reglare automată, părți componente, rol funcțional.
8.2. Traductoare: clasificare, schema bloc, principiul general de funcționare a traductoarelor electrice, neelectrice, parametrice, generatoare.
8.3. Regulatoare:
- Regulatoare bipoziționale;
- Regulatoare tripoziționale;
- Regulatoare cu acțiune continuă (proporțional P, proporțional integral PI, proporțional diferențial PD, proporțional - integral - diferențial PID);
- Regulatoare cu acțiune prin impulsuri.
8.4. Elemente de execuție:
- Elemente de execuție electrice;
- Elemente de execuție pneumatice;
- Elemente de execuție hidraulice.
8.5. Scheme simple de reglare automată (pentru reglarea temperaturii, turației, nivelului, debitului)
8.6. Automate programabile
8.6.1. Clasificarea automatelor programabile după dimensiunea magistralei de date:
- AP cu programare la nivel de bit;
- AP cu prelucrarea informației la nivel de cuvânt;
- AP mixte.
8.6.2. Descrierea elementelor schemei bloc a unui AP:
- unitatea de control;
- periferice de intrare (schema bloc, blocul de decodificare adresă, blocul de prelucrare a semnalului de intrare);
- periferice de ieșire (schema bloc, blocul de decodificare adresă, blocul de comandă canal, blocuri de ieșire);
- periferice interne (schema bloc, blocul de decodificare adresă, blocul de comandă canal, blocul multiplexare și ieșire date, blocuri de temporizare, consola de programare - memoria RAM).
8.6.3. Operațiile pentru executarea unei instrucțiuni
- aducerea instrucțiunii din memoria program;
- incrementarea numărătorului de adrese;
- stabilirea dialogului între unitatea de control și periferic;
- decodificarea codului operației;
- executarea operației în unitatea logică.
9. Elemente de termotehnică
9.1. Transferul de căldura prin conducție termică.
9.2. Transferul de căldură prin radiație.
9.3. Transferul de căldură prin convecție.
Bibliografie
*Font 8*
1.
Antoniu M.
Măsurări electronice vol. 1, 2 și 3
Editura Satya, Iași 2002
2.
Brătianu C. ș.a.
Strategii și filiere energetice
nucleare
Editura Tehnică,
București, 1990
3.
Călin S.,
Mihoc D., ș.a.
Protecția prin relee și automatizări
în energetică - manual pentru
licee cu profil de electrotehnică și
matematică-fizică, clasa a XII-a,
școli profesionale
Editura Didactică și
Pedagogică -
București, 1980
4.
Carabogdan G.
Instalații termice industriale
Editura Tehnică
București 1978
5.
Cristescu D. ș.a.
Centrale și rețele electrice
Editura Didactică și
Pedagogică București, 1982
6.
Fransua Al., ș.a.
Mașini și sisteme de acționare
electrice
Editura Tehnică,
București 1978
7.
Frățiloiu Gh.,
Țugulea A.
Electrotehnică și electronică
aplicată - manual pentru licee și
școli profesionale
Editura Didactică și
Pedagogică, R.A.-București,
1994
8.
Huhulescu M.,
Bălă C.
Mașini electrice
Editura Didactică și
Pedagogică București, 1982
9.
Iacobescu Gh. ș.a.
Rețele electrice
Editura Didactică și
Pedagogică București, 1981
10.
Iacobescu Gh.,
Potolea E.,
Iordănescu I. ș.a.
Utilajul și tehnologia instalațiilor
din centrale și rețele electrice -
manual pentru licee industriale cu
profil de electrotehnică, clasa a
XI-a și școli profesionale
Editura Didactică și
Pedagogică, București, 1978
11.
Iacobescu Gh.,
Potolea E.,
Iordănescu I. ș.a.
Utilajul și tehnologia instalațiilor
din centrale și rețele electrice -
manual pentru licee industriale cu
profil de electrotehnică, clasa a
XII-a și școli profesionale
Editura Didactică și
Pedagogică,
București, 1978
12.
Iacobescu Gh.,
Potolea E. ș.a.
Instalații electroenergetice -
manual pentru licee industriale și
de matematică-fizică cu profil de
electrotehnică și matematică -
electrotehnică clasa a XI-a și școli
profesionale
Editura Didactică și
Pedagogică, București, 1981
13.
Iacobescu Gh.,
Potolea E. ș.a.
Instalații electroenergetice -
manual pentru licee industriale și
de matematică-fizică cu profil de
electrotehnică și matematică -
electrotehnică clasa a XII-a și
școli profesionale
Editura Didactică și
Pedagogică, București, 1985
14.
Ivașcu C.E.
Automatizarea și protecția
sistemelor electroenergetice, vol. I
și II
Editura Orizonturi
Universitare, Timișoara, 1999
15.
Mihoc Dan
Automatizări în energetică
Editura Didactică și
Pedagogică București, 1978
16.
Hilohi, și colectiv
Elemente de comandă și control
pentru acționări și sisteme de
reglare automată- manual pentru
clasele a XI-a și a XII-a, licee
tehnologice, profil tehnic,
specializarea electrotehnică
Editura Economică
București 2000
17.
Nicolau E., Beliș M.
Măsurări electrice și electronice
Editura Didactică și
Pedagogică București, 1979
18.
Nistreanu Valeriu,
Nistreanu Viorica
Amenajarea resurselor de apă și
impactul asupra mediului
Editura Bren -
București 1999
19.
Popa A.
Aparate electrice de joasă și înaltă
tensiune
Editura Didactică și
Pedagogică București, 1977
20.
Popa E., Vintilă C.
Termotehnică și mașini termice
Editura Didactică și
Pedagogică București, 1977
21.
Preda M., Cristea P.,
Manea F.
Bazele electrotehnicii vol I-II
Editura Didactică și
Pedagogică București, 1980
22.
Rucăreanu C. ș.a.
Linii electrice aeriene și subterane
Editura tehnică,
București, 1989
23.
Saal C., Țopa I. ș.a.
Acționări electrice și automatizări
Editura Didactică și
Pedagogică București, 1980
24.
***
http://facultate.regielive.ro/cursuri/
electronică/automate_programabile
25.
***
www.aut.upt.ro/b624/discipline/
asdn/ap101.pdf
Autori:
Prof. grd. I. ing. Florin Mareș - Grupul Școlar Industrial Transporturi Căi Ferate GALAȚI
Prof. grd. I. ing. Gabriel Mihail Danielescu - Colegiul Tehnic "Edmond Nicolau" FOCȘANI
Prof. grd. I. ing. Ion Vlăsceanu - Colegiul Tehnic Energetic RM. VÂLCEAAnexa 2 PROGRAMĂ PENTRU ESTETICĂ ȘI IGIENA CORPULUI OMENESC
PROFESORI
- București -
2010
A. NOTĂ DE PREZENTARE
Programa pentru disciplinele TEHNOLOGICE se adresează absolvenților facultăților de profil și profesorilor care se prezintă la concursul pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante din învățământul preuniversitar. Conținutul și structura programei sunt elaborate pe baza standardului ocupațional "Profesor pentru învățământul gimnazial și pentru învățământul liceal", în așa fel încât să răspundă schimbărilor impuse de abordarea curriculară sistemică în realizarea procesului educațional.
Structura arborescentă și sistemul modular de organizare curriculară pentru învățământul tehnologic, solicită abordarea structurală a desfășurării procesului de învățământ.
Programa de concurs este elaborată în acord cu programele școlare în vigoare din învățământul preuniversitar pentru respectiva disciplină și cu programele pentru evaluările și examenele naționale. Aspectele fundamentale vizate prin prezenta programă operaționalizează profilul absolventului de învățământ superior, urmărind:
- cunoașterea de către profesor a conținuturilor știintifice și a principalelor tendințe în evoluția disciplinelor de pregătire profesională și a metodicii predării acestora;
- utilizarea competentă a documentelor școlare reglatoare;
- capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi;
- capacitatea de proiectare și realizare a demersului didactic intra-, trans-, inter-, și multidisciplinar, în concordanță cu standardele de pregatire profesională;
- capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi;
- demonstrarea abilităților de comunicare, empatice și de cooperare necesare realizării actului educațional.
Fiind date particularitățile disciplinelor tehnologice și rolul pe care acestea îl au asupra formării și maturizării profesionale a elevului, cât și asupra întregului climat educațional al școlii, profesorul trebuie să demonstreze că:
- înțelege conceptele centrale și metodele de investigație specifice disciplinelor pe care le predă;
- are capacitatea de a crea experiențe de învățare semnificative pentru elev;
- înțelege cum învață și cum se dezvoltă elevul și poate să ofere oportunități de învățare care sprijină dezvoltarea profesională a acestuia;
- înțelege că elevii sunt diferiți din punctul de vedere al felului în care învață și poate să ofere oportunități instructiv-educative adaptate la diferențele individuale de învățare;
- înțelege procesele de integrare curriculară și folosește o varietate de strategii didactice care încurajează dezvoltarea gândirii critice a elevului, capacitatea de rezolvare a problemelor și performanțele lui în utilizarea noilor tehnologii;
- are capacitatea de a alege și utiliza cele mai bune metode ce vizează motivația și comportamentul pentru a crea un mediu educațional care încurajează interacțiunea socială pozitivă, motivația intrinsecă și angajarea elevului în actul învățării, sprijinind astfel succesul școlar al acestuia;
- dezvoltă cunoașterea și utilizarea unor variate strategii de comunicare eficientă pentru a sprijini curiozitatea, colaborarea și interacțiunea elevilor în activitatea de învățare;
- planifică activitatea de predare-învățare pe baza obiectivelor și competențelor curriculare, a cunoașterii proceselor predării-învățării, a conținutului disciplinei, a abilităților elevilor și a diferențelor dintre elevi; modelează activitatea la clasă conform obiectivelor evaluării;
- înțelege și folosește o diversitate de strategii de evaluare pentru a aprecia și modifica activitățile didactice, asigurând continua dezvoltare intelectuală și socială a elevului;
- evaluează efectele opțiunilor și acțiunilor sale asupra elevilor, părinților, altor colegi (profesori) și modifică aceste acțiuni atunci când este necesar;
- caută în mod activ oportunități pentru perfecționarea sa profesională continuă;
- contribuie la stabilirea unor relații pozitive cu colegii, familiile elevilor și altor organizații existente în comunitatea în care trăiește, în așa fel încât să stimuleze angajarea acestora în sprijinirea activităților școlii;
- înțelege necesitatea de a asista elevii în orientarea lor către carieră și de a integra educația pentru carieră în activitatea didactică;
- înțelege aspectele de ordin legislativ ale activității sale, respectiv, drepturile legale ale elevului și părinților, precum și propriile sale drepturi și responsabilități;
- înțelege criteriile de evaluare a activității sale și are capacitatea de a le integra în conceperea și realizarea activității didactice.
B. COMPETENȚE SPECIFICE PROFESORULUI DE DISCIPLINE TEHNOLOGICE
Programa vizează, pe lângă conținuturile științifice și cele de metodică a disciplinelor, anumite competențe specifice profesorului de discipline Tehnologice, competențe pe care acesta trebuie să și le dezvolte și probeze pe parcursul desfășurării activității didactice. Într-o formulare sintetică, aceste competențe sunt:
- cunoașterea conținuturilor științifice ale disciplinelor, cunoștințe de metodica disciplinelor;
- cunoașterea și utilizarea principalelor documente școlare reglatoare: standarde de pregatire profesională, planuri-cadru, programe școlare, programe pentru examene naționale;
- capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi;
- capacitatea de proiectare și realizare a dezvoltărilor curriculare intra- și interdisciplinare;
- capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi;
- capacitatea de a adecva demersurile didactice la particularitățile de vârstă ale colectivului de elevi;
- capacitatea de a construi un climat educativ stimulativ și eficient.
C. TEMATICA PENTRU METODICA DISCIPLINELOR TEHNOLOGICE
TEME DE DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ
a. Proiectarea, organizarea și desfășurarea activității didactice
1. Componentele curriculumului școlar: curriculum național, planuri cadru, arii curriculare, trunchi comun, discipline, module, standarde de pregătire profesională, programe școlare, manuale școlare, auxiliare curriculare;
2. Proiectarea curriculumului în dezvoltare locală sau la decizia scolii de tipul: aprofundare/extindere/opțional ca disciplină nouă;
2.1. Repere/condiționări în elaborarea CDS/CDL (resurse umane, materiale, context local, interesele elevilor);
2.2. Modalități de adecvare a unui CDS/CDL la grupuri țintă diferite;
2.3. Obiectivele predării - învățării - evaluării la disciplinele CDS/CDL din domeniul științei informării.
2.4. Obiective cadru, obiective de referință, competențe generale, competențe specifice, unități de competență și competențe.
2.5. Elaborarea obiectivelor operaționale;
3. Proiectarea activității didactice: planificare calendaristică, proiectarea unității de învățare, proiecte de lecție (pentru diferite tipuri de lecții), proiectarea de activități de învățare intra-, inter-, pluri și transdisciplinare.
b. Strategii didactice utilizate în procesul de instruire. Strategii și modalități de integrare în lecție a activităților cu caracter practic - aplicativ
1. Metode didactice specifice: clasificare, prezentare, caracterizare;
2. Utilizarea metodelor centrate pe elev, tehnicilor de învățare prin cooperare;
3. Forme de organizare a activității didactice: clasificare, caracterizare;
4. Mijloacele de învățământ și integrarea lor în procesul de predare-învățare-evaluare;
4.1. Funcțiile didactice ale mijloacelor de învățământ;
4.2. Tipuri de mijloace de învățământ și caracteristicile lor;
5. Selectarea metodelor optime în vederea formării gândirii critice și deprinderilor practice, formării gândirii tehnice și a dezvoltării simțului artistic/estetic;
6. Mediul de instruire: mediul relațional și mediul comunicațional. Utilizarea Tehnologiei informației și comunicării în construirea unor medii active de instruire;
7. Manifestarea unei conduite psihopedagogice inovative în plan profesional/social;
8. Evaluarea procesului instructiv-educativ, a progresului și a rezultatelor școlare. Valorizarea muncii elevului;
9. Adoptarea de strategii didactice care să permită utilizarea eficientă a mijloacelor și a auxiliarelor didactice în procesul instructiv- educativ.
c. Managementul clasei
1. Rolurile profesorului în facilitarea experiențelor care conduc la formarea autonomiei elevilor în învățare (organizator, participant, membru al unei echipe, persoană resursă, facilitator, intermediar, evaluator etc.);
2. Organizarea activităților: crearea unui climat favorabil învățării, folosirea resurselor adecvate; folosirea resurselor psihice ale profesorului și elevilor (capacități, cunoștințe, experiențe individuale sau colective); folosirea eficientă a timpului; forme de instruire (pe grupe, studiu individual, frontal etc.) și alternarea acestora în cadrul unei secvențe didactice; antrenarea persoanelor resursă din interiorul și din afara unității de învățământ în activitățile clasei; gestionarea situațiilor conflictuale.
d. Evaluarea rezultatelor scolare
1. Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învățământ: obiective, funcții, tipuri de evaluări, caracterizare;
2. Metode de evaluare: tradiționale și complementare (tipuri și caracterizare);
3. Calitățile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate și aplicabilitate;
4. Tipologia itemilor: definiție, clasificări, caracteristici, domenii de utilizare, reguli de proiectare, modalități de corectare și notare;
5. Construirea instrumentelor de evaluare
6. Erori de evaluare și modalități de minimizare a lor.
Bibliografie: DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ
*Font 8*
1
Cristea Sorin
Studii de pedagogie generală.
Editura Didactică și
pedagogică, București, 2004
2
Cristea Sorin
Fundamentele pedagogiei
Editura Polirom, Iași, 2010
3
Cucoș Constantin
Pedagogie generală
Editura Polirom, Iași 2006
4
Cucoș Constantin
Psihopedagogie pentru examenele de
definitivare și grade didactice
Editura Polirom Iași, 2009
5
Dragomir Mariana
Managementul activității didactice.
Eurodidact, Cluj-Napoca, 2003.
6
Ionescu M
Didactica modernă
Editura Dacia, Cluj, 1995.
7
Iucu Romiță
Managementul și gestiunea clasei de
elevi.
Editura Polirom, Iași, 2000
8
Iucu Romiță
Instruirea școlară
Editura Polirom, Iași, 2001
9
Neacșu Ion
Introducere în psihologia educației și a
dezvoltării
Editura Polirom, Iași, 2010
10
Neacșu Ion
Instruire și învățare
Editura Științifică, București,
1990.
11
Nicola I
Tratat de pedagogie școlară
Editura Aramis, București,
2000
12
Pânișoară Ovidiu
Comunicarea eficientă. Metode de
interacțiune eficientă
Editura Polirom Iași, 2003
13
Păun Emil
Școala: abordare sociopedagogică
Editura Polirom, Iași, 1999.
14
Stan Emil
Managementul clasei
Editura Aramis, colecția
Educația XXI, 2005
15
Evaluarea curentă și examenele: Ghid
pentru profesori.
București: ProGnosis, 2001
16
Pedagogie. Fundamentări teoretice și
demersuri aplicative
Editura Polirom, Iași, 2002
17
Curriculum național. Programe școlare
pentru disciplinele tehnologice
18
Planurile-cadru, standarde de pregatire
profesională
Competențe specifice
1. Cunoașterea și aprofundarea de către candidați a conținuturilor științifice de specialitate și metodice pentru disciplinele tehnologice;
2. Realizarea de conexiuni între conținuturile disciplinelor tehnologice și problemele de învățare specifice domeniului de pregătire;
3. Realizarea corelațiilor intra, inter și pluridisciplinare a conținuturilor;
4. Operarea cu standardele de pregătire profesională și programele școlare pentru proiectarea unui demers didactic adaptat nivelului de învățământ, calificării și specificului clasei;
5. Aplicarea adecvată a principiilor și metodelor specifice didacticii disciplinelor tehnologice;
6. Elaborarea, selectarea și aplicarea unor metode de evaluare adecvate obiectivelor sau competențelor vizate;
7. Proiectarea și/sau selectarea unor conținuturi pentru programele opționale sau curriculumul în dezvoltare locală de tipul aprofundare/extindere/opțional ca disciplină nouă;
8. Comunicarea eficientă cu partenerii în activitatea educațională;
9. Aplicarea unor forme de management al clasei în funcție de activitatea de învățare proiectată;
10. Transmiterea, în funcție de particularitățile de vârstă ale elevilor, a conținuturilor astfel încât să dezvolte structuri operatorii, afective și atitudinale;
11. Stimularea potențialului fiecărui elev și dezvoltarea creativității.
D. TEME DE SPECIALITATE
1. Anatomia și fiziologia omului
1.1. Pielea și anexele ei: structura pielii, funcțiile pielii, structura firului de păr, structura unghiei, tipuri de păr, tipuri de unghii.
1.2. Scheletul capului
1.3. Scheletul și mușchii membrelor superioare și inferioare.
2. Noțiuni de patologie a pielii
2.1. Factori biologici - cauze ale bolilor de piele:
- virusuri: proprietăți generale, arhitectura virionului, clasificarea virusurilor, multiplicarea virusurilor
- bacterii: morfologie, organizarea structurală a celulei bacteriene, metabolismul bacterian, acțiunea factorilor fizici și chimici asupra bacteriilor
- ciuperci microscopice: fungii dermatofiți
- paraziți: Sarcoptes scabie, Pediculus humanus
2.2. Infecția
2.3. Apărarea antiinfecțioasă: rezistența organismului la infecții, imunitatea
2.4. Leziuni elementare în bolile de piele: leziuni prin modificări de colorație, leziuni cu conținut solid, leziuni cu conținut lichid, leziuni prin soluții de continuitate, deșeuri cutanate, sechele cutanate
2.5. Piodermite: foliculita superficială acută, orgeletul, sicozisul, furunculul, hidrosadenita, piodermita vegetantă, foliculita cheloidiană a cefei, perionixis, onixis
2.6. Dermatomicoze: epidermofiții (epidermofiția interdigito-plantară, epidermofiția mâinilor), onicomicoze, pilomicoze (uscate și supurate)
2.7. Viroze cutanate: herpes, veruci vulgare, veruci plane, papiloame veruciforme ale feței
2.8. Dermatoze produse de paraziți animali: scabia, pediculoza
2.9. Dermatoze alergice: eczema, eczematidele, dishidroza, dermatita de contact alergică;
2.10. Sindromul seboreic: seboreea feței, seboreea pielii capului, pitiriazisul gras, acneea vulgară, acneea conglobată, alte forme de acnee
2.11. Afecțiunile părului: alopecia difuză de tip masculin (androgenică), alopecia în plăci (pelada), alopecia simptomatică (secundară)
3. Tehnologia meseriei de coafor-frizer-manichiurist-pedichiurist
3.1. Salonul de frizerie-coafură-manichiură-pedichiură:
- ustensile, instrumente și aparate specifice lucrărilor de coafură;
- materiale de întreținere și dezinfectare folosite;
- materiale și produse folosite pentru executarea lucrărilor;
- organizarea și dotarea locului de muncă, amenajarea ergonomică a acestuia.
3.2. Reguli de igienă, de sănătatea și securitatea muncii și de protecția mediului
3.3. Evaluarea și consilierea clientului:
- evaluarea structurii și a stării de îngrijire a părului;
- evaluarea stării și a funcțiunilor pielii capului;
- consilierea clientului: etape, modalități de realizare, utilizarea soft-urilor specifice
3.4. Tehnici de îngrijire facială și capilară:
- masajul facial;
- produse pentru îngrijirea și întreținerea părului,
- spălarea părului,
- tratamente capilare (flambarea părului, tratamentul cu ulei de ricin),
- masajul capilar
3.5. Bărbieritul facial și capilar:
- produse și instrumente necesare bărbieritului facial și capilar,
- tehnica bărbieritului facial,
- tehnici de execuție a diferitelor tipuri de bărbi și mustăți,
- tehnica bărbieritului capilar
3.6. Tunsori bărbătești:
- produse și instrumente necesare tunsorilor bărbătești;
- tehnici pentru tunsori executate cu mașina de tuns;
- tehnici pentru tunsori executate cu foarfece;
- tehnici pentru tunsori executate cu foarfece și mașina de tuns;
- tehnici pentru tunsori plastice
3.7. Coafarea părului pe baza ondulației cu apă:
- produse, materiale, instrumente și produse;
- tehnici pentru ondularea părului cu apă;
- tehnici de coafare a părului;
- relația fizionomie-coafură
3.8. Ondulația permanentă:
- produse, materiale, instrumente și aparate;
- principiul ondulației permanente;
- tehnica executării permanentului.
3.9. Vopsirea și decolorarea părului:
- produse, materiale, instrumente și aparate;
- tehnica de vopsire a părului: vopsirea părului la rădăcină, vopsirea părului pe toată lungimea, șuvițarea părului prin vopsire;
- decolorarea părului.
3.10. Tunsori pentru femei:
- produse, materiale și instrumente;
- tunsoarea în linie dreaptă;
- tunsoarea în unghi;
- tunsoarea ovală;
- tunsoarea în scări.
3.11. Manichiura:
- produse, materiale și instrumente;
- tehnica manichiurii obișnuite;
- tehnica manichiurii franțuzești
- montarea unghiilor artificiale.
3.12. Lucrări de îngrijire a mâinilor:
- baia de ulei a unghiilor;
- masajul mâinilor.
3.13. Pedichiura:
- produse, materiale și instrumente;
- pedichiura unghiilor normale;
- pedichiura unghiilor deformate.
3.14. Masajul gambei:
- produse și materiale;
- tehnica masajului gambei.
3.15. Istoria coafurilor
Bibliografie:
*Font 9*
1
Bocârnea C.
Boli infecțioase și epidemiologie
Editura Info-Team,
București, 1999
2
Bucur Gh.
Mică enciclopedie de boli
dermatovenerice
Editura Științifică și
Enciclopedică, București,
1987
3
Buiuc C.
Microbiologie
Editura Didactică și
Pedagogică, București,
1995
4
Caragea Cecilia
Istoria aranjării părului
Editura Teora, București,
1999
5
Cârmaciu R. ș.a
Biologie - manual clasa a XI-a
pentru profil biologie chimie
Editura Corint, București,
2002
6
Dimache Gh.
Microbiologie și parazitologie
medicală
Editura Didactică și
Pedagogică, București,
1991
7
Dimache Gh. M
Microbiologie și igienă
Editura Didactică și
Pedagogică, București,
1989
8
Dimitrescu A.
Dermatovenerologie practică
Editura Medicală, 1989
9
Dimitrescu A.
Dermatologie
Editura Medicală,
București, 2002
10
Dumbravă N.
Coafura de la A la Z
Editura Scrisul Românesc,
Craiova, 2000
11
Erșcoiu S., Ceaușu E,
Epidermiologie și boli
infecțioase
Editura Didactică și
Pedagogică, București,
1995
12
A. Ivanof, M. Ciupe,
C. Sașcă, D. Voncea
Microbiologie
Editura Didactică și
Pedagogică, București,
1982
13
Oseacă - Pădean E
Tainele coafurii
editat de SC Hellen
Profesii, 2008
14
Țiplic T.
Biologie, cls. a XI-a
Editura Aramis, 2006
15
***
A ști cum! - Wella, 2001
16
***
Manualul frizerului și coaforului
Editura Didactică și
Pedagogică, București,
1971
17
***
Ordin nr. 1136/27/06/2007
pentru aprobarea Normelor de
igienă pentru cabinetele de
înfrumusețare corporală -
publicat în M.O. nr.
484/19.07.2007
18
***
Ghid privind aplicarea normelor
de igiena în unitățile de
furnizare a serviciilor de
igienă personală și estetică
umană din cooperația
meșteșugărească, 2007
19
***
Manuale școlare aprobate MECTS
cuprinse în catalogul anual.
Autori:
VALENTINA OTULESCU - prof. gr. did. I, Colegiul UCECOM "Spiru Haret" București
ROMIȚA ȚIGLEA LUPAȘCU - prof. gr. did. I, Școala cu clasele I - VIII "Nicu Albu" Piatra Neamț
CONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE
VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR
PROGRAMĂ PENTRU ESTETICĂ ȘI IGIENA CORPULUI OMENESC
MAIȘTRI INSTRUCTORI
- București -
2010
A. NOTĂ DE PREZENTARE
Programa pentru disciplinele TEHNOLOGICE se adresează absolvenților facultăților de profil și maiștrilor instructori care se prezintă la concursul pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante din învățământul preuniversitar. Conținutul și structura programei sunt elaborate în așa fel încât să răspundă schimbărilor impuse de abordarea curriculară sistemică în realizarea procesului educațional.
Structura arborescentă și sistemul modular de organizare curriculară pentru învățământul tehnologic, solicită abordarea structurală a desfășurării procesului de învățământ.
Programa de concurs este elaborată în acord cu programele școlare în vigoare din învățământul preuniversitar pentru respectiva disciplină și cu programele pentru evaluările și examenele naționale. Aspectele fundamentale vizate prin prezenta programă operaționalizează profilul maistrului instructor, urmărind:
- cunoașterea de către profesor a conținuturilor știintifice și a principalelor tendințe în evoluția disciplinelor de pregătire profesională și a metodicii predării acestora;
- utilizarea competentă a documentelor școlare reglatoare;
- capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi;
- capacitatea de proiectare și realizare a demersului didactic intra-, trans-, inter-, și multidisciplinar, în concordanță cu standardele de pregatire profesională;
- capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi;
- demonstrarea abilităților de comunicare, empatice și de cooperare necesare realizării actului educațional
Au fost urmărite formarea și structurarea competențelor pentru maiștri instructori, cu aplicare la specificul activităților de instruire practică. Pe lângă competențele specifice, în specialitate, sunt vizate competențele pentru îndeplinirea eficientă a unui rol social precum și competențele metodice.
Conținuturile programei urmăresc sporirea flexibilității, mobilității ocupaționale și creșterea gradului de adaptabilitate a maiștrilor instructori la evoluția tehnică, tehnologică și economică în domeniu.
Programa este orientată pe evaluarea calității concepției didactice și a modalităților concrete prin care maistrul instructor pune elevii în situații de învățare eficientă, menite să conducă la formarea competențelor prevăzute în standardele de pregătire profesională. Această orientare este cu atât mai necesară în prezent, când flexibilitatea programelor școlare solicită din partea cadrelor didactice efortul de a concepe procese și parcursuri didactice adaptate nivelului claselor de elevi cu care lucrează și finalităților învățământului tehnologic.
B. COMPETENȚE SPECIFICE
Programa vizează, pe lângă conținuturile științifice și cele de metodică a disciplinelor, anumite competențe specifice maistrului instructor pentru discipline Tehnologice, competențe pe care acesta trebuie să și le dezvolte și probeze pe parcursul desfășurării activității didactice.
- Cunoașterea și aprofundarea de către candidați a conținuturilor științifice și metodice de specialitate;
- Operarea cu standardele de pregătire profesională și programele școlare pentru proiectarea unui demers didactic adaptat nivelului de învățământ, calificării și specificului clasei;
- Realizarea corelațiilor intra, -inter și pluridisciplinare ale conținuturilor;
- Proiectarea activităților de instruire practică/pregătire practică în concordanță cu cerințele curriculumului și ale tehnologiei didactice moderne;
- Organizarea și coordonarea activității de instruire/pregătire practică în atelierul tehnologic școlar și la agenții economici în scopul formării și dezvoltării competențelor specifice;
- Selectarea și aplicarea metodelor de evaluare adecvate activității de instruire/pregătire practică;
- Comunicarea eficientă cu partenerii în activitatea educațională;
- Exploatarea utilajelor, instalațiilor și echipamentelor în condițiile respectării normelor de igienă, de securitate și sănătate în muncă, prevenirea situațiilor de urgență și protecția mediului înconjurător;
- Respectarea normelor de calitate pentru desfășurarea proceselor, obținerea produselor și oferirea serviciilor;
Programa vizează, pe lângă conținuturile științifice și cele de metodică a disciplinelor, anumite competențe specifice maistrului de discipline Tehnologice, competențe pe care acesta trebuie să le dezvolte și să le probeze pe parcursul desfășurării activității didactice. Într-o formulare sintetică, aceste competențe sunt:
- cunoașterea conținuturilor științifice ale disciplinelor, cunoștințe de metodica disciplinelor;
- cunoașterea și utilizarea principalelor documente școlare reglatoare: standarde de pregatire profesională, planuri-cadru, programe școlare, programe pentru examene naționale;
- capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi;
- capacitatea de proiectare și realizare a dezvoltărilor curriculare intra- și interdisciplinare;
- capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi;
- capacitatea de a adecva demersurile didactice la particularitățile de vârstă ale colectivului de elevi;
- capacitatea de a construi un climat educativ stimulativ și eficient.
C. TEMATICA PENTRU METODICA DISCIPLINELOR TEHNOLOGICE
TEME DE DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ
a. Proiectarea, organizarea și desfășurarea activității didactice
1. Componențele curriculumului școlar: curriculum național, planuri cadru, arii curriculare, trunchi comun, discipline, module, standarde de pregătire profesională, programe școlare, manuale școlare, auxiliare curriculare;
2. Proiectarea curriculumului în dezvoltare locală: aprofundare/extindere;
2.1. Repere/condiționări în elaborarea CDL (resurse umane, materiale, context local, interesele elevilor);
2.2. Modalități de adecvare a unui CDL la grupuri țintă diferite;
2.3. Obiectivele predării - învățării - evaluării la disciplinele CDL din domeniul stiinței informării. Obiective cadru, obiective de referință, competențe generale, competențe specifice, unități de competență și competențe. Elaborarea obiectivelor operaționale;
3. Proiectarea activității didactice: planificare calendaristică, proiectarea unității de învățare, proiecte de lecție (pentru diferite tipuri de lecții), proiectarea de activități de învățare intra-, inter-, pluri și transdisciplinare.
b. Strategii didactice utilizate în procesul de instruire. Strategii și modalități de integrare în lecție a activităților cu caracter practic - aplicativ
1. Metode didactice specifice: clasificare, prezentare, caracterizare;
2. Utilizarea metodelor centrate pe elev, tehnicilor de învățare prin cooperare;
3. Forme de organizare a activității didactice: clasificare, caracterizare;
4. Mijloacele de învățământ și integrarea lor în procesul de predare-învățare-evaluare;
4.1. Funcțiile didactice ale mijloacelor de învățământ;
4.2. Tipuri de mijloace de învățământ și caracteristicile lor;
5. Selectarea metodelor optime în vederea formării gândirii critice și deprinderilor practice, formării gândirii tehnice și a dezvoltării simțului artistic/estetic;
6. Mediul de instruire: mediul relațional și mediul comunicațional. Utilizarea Tehnologiei informației și comunicării în construirea unor medii active de instruire;
7. Manifestarea unei conduite psihopedagogice inovative în plan profesional/social;
8. Evaluarea procesului instructiv-educativ, a progresului și a rezultatelor scolare. Valorizarea muncii elevului;
9. Adoptarea de strategii didactice care să permită utilizarea eficientă a mijloacelor și a auxiliarelor didactice în procesul instructiv- educativ.
c. Managementul clasei
1. Rolurile maistrului instructor în facilitarea experiențelor care conduc la formarea autonomiei elevilor în învățare (organizator, participant, membru al unei echipe, persoană resursă, facilitator, intermediar, evaluator etc.);
2. Organizarea activităților: crearea unui climat adecvat, folosirea resurselor adecvate; folosirea resurselor psihice ale profesorului și elevilor (capacități, cunoștințe, experiențe individuale sau colective); folosirea eficientă a timpului; forme de instruire (pe grupe, studiu individual, frontal etc.) și alternarea acestora în cadrul unei secvențe didactice; antrenarea persoanelor resursă din interiorul și din afara unității de invățământ în activitățile clasei; gestionarea situațiilor conflictuale.
d. Evaluarea rezultatelor scolare
1. Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învățământ: obiective, funcții, tipuri de evaluări, caracterizare;
2. Metode de evaluare: tradiționale și complementare (tipuri și caracterizare);
3. Calitățile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate și aplicabilitate;
4. Tipologia itemilor: definiție, clasificări, caracteristici, domenii de utilizare, reguli de proiectare, modalități de corectare și notare;
5. Construirea instrumentelor de evaluare;
6. Erori de evaluare și modalități de minimizare a lor.
Bibliografie: DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ
*Font 8*
1
Cristea Sorin
Studii de pedagogie generală.
Editura Didactică și
pedagogică, București, 2004
2
Cristea Sorin
Fundamentele pedagogiei
Editura Polirom, Iași, 2010
3
Cucoș Constantin
Pedagogie generală
Editura Polirom, Iași 2006
4
Cucoș Constantin
Psihopedagogie pentru examenele de
definitivare și grade didactice
Editura Polirom Iași, 2009
5
Dragomir Mariana
Managementul activității didactice.
Eurodidact, Cluj-Napoca,
2003.
6
Ionescu M
Didactica modernă
Editura Dacia, Cluj, 1995.
7
Iucu Romiță
Managementul și gestiunea clasei de
elevi.
Editura Polirom, Iași, 2000
8
Iucu Romiță
Instruirea școlară
Editura Polirom, Iași, 2001
9
Neacșu Ion
Introducere în psihologia educației și a
dezvoltării
Editura Polirom, Iași, 2010
10
Neacșu Ion
Instruire și învățare
Editura Stiințifică, București,
1990.
11
Nicola I
Tratat de pedagogie școlară
Editura Aramis, București,
2000
12
Pânișoară Ovidiu
Comunicarea eficientă. Metode de
interacțiune eficientă
Editura Polirom Iași, 2003
13
Păun Emil
Școala: abordare sociopedagogică
Editura Polirom, Iași, 1999.
14
Stan Emil
Managementul clasei
Editura Aramis, colecția
Educația XXI, 2005
15
Evaluarea curentă și examenele: Ghid
pentru profesori.
București: ProGnosis, 2001
16
Pedagogie. Fundamentări teoretice și
demersuri aplicative
Editura Polirom, Iași, 2002
17
Curiculum național. Programe școlare
pentru disciplinele tehnologice
18
Planurile-cadru, standarde de pregatire
profesională
Competențe specifice
1. Cunoașterea și aprofundarea de către candidați a conținuturilor științifice și metodice de specialitate;
2. Operarea cu standardele de pregătire profesională și programele școlare pentru proiectarea unui demers didactic adaptat nivelului de învățământ, calificării și specificului clasei;
3. Realizarea corelațiilor intra, -inter și pluridisciplinare a conținuturilor;
4. Proiectarea activităților de instruire practică/pregătire practică în concordanță cu cerințele curriculumului și ale tehnologiei didactice moderne;
5. Aplicarea unor forme de management al clasei în funcție de activitatea proiectată;
6. Organizarea și coordonarea activității de instruire/pregătire practică în atelierul tehnologic școlar și la agenții economici în scopul formării și dezvoltării competențelor specifice;
7. Selectarea și aplicarea metodelor de evaluare adecvate activității de instruire/pregătire practică;
8. Comunicarea eficientă cu partenerii în activitatea educațională;
9. Exploatarea utilajelor, instalațiilor și echipamentelor în condițiile respectării normelor de protecție și igiena muncii, P.S.I. și protecția mediului înconjurător;
10. Respectarea normelor de calitate pentru desfășurarea proceselor, obținerea produselor și oferirea serviciilor;
11. Transmiterea, în funcție de particularitățile de vârstă ale elevilor, a conținuturilor astfel încât să dezvolte structuri operatorii, afective și atitudinale;
12. Stimularea potențialului fiecărui elev și dezvoltarea creativității.
D. CONȚINUTURILE PROGRAMEI
1. Anatomia și fiziologia omului
1.1. Pielea și anexele ei: structura pielii, funcțiile pielii, structura firului de păr, structura unghiei, tipuri de păr, tipuri de unghii.
1.2. Scheletul capului
1.3. Scheletul și mușchii membrelor superioare și inferioare.
2. Noțiuni de patologie a pielii
2.1. Leziuni elementare în bolile de piele: leziuni prin modificări de colorație, leziuni cu conținut solid, leziuni cu conținut lichid, leziuni prin soluții de continuitate, deșeuri cutanate, sechele cutanate
2.2. Piodermite: foliculita superficială acută, sicozisul, furunculul, foliculita cheloidiană a cefei, perionixis, onixis
2.3. Dermatomicoze: epidermofiții (epidermofiția interdigito-plantară și epidermofiția mâinilor), onicomicoze, pilomicoze (uscate și supurate)
2.4. Viroze cutanate: herpes, veruci vulgare, veruci plane, papiloame veruciforme ale feței
2.5. Dermatoze produse de paraziți animali: scabia, pediculoza
2.6. Dermatoze alergice: dermatita de contact alergică
2.7. Sindromul seboreic: seboreea feței, seboreea pielii capului, pitiriazisul gras, acneea vulgară, acneea conglobată, alte forme de acnee
2.8. Afecțiunile părului: alopecia difuză de tip masculin (androgenică), alopecia în plăci (pelada), alopecia simptomatică (secundară)
3. Tehnologia meseriei de coafor - frizer - manichiurist - pedichiurist
3.1. Salonul de frizerie-coafură-manichiură-pedichiură:
- ustensile, instrumente și aparate specifice lucrărilor de coafură;
- materiale de întreținere și dezinfectare folosite;
- materiale și produse folosite pentru executarea lucrărilor;
- organizarea și dotarea locului de muncă, amenajarea ergonomică a acestuia.
3.2. Reguli de igienă, de sănătatea și securitatea muncii și de protecția mediului;
3.3. Evaluarea și consilierea clientului:
- evaluarea structurii și a stării de îngrijire a părului;
- evaluarea stării și a funcțiunilor pielii capului;
- consilierea clientului: etape, modalități de realizare, utilizarea soft-urilor specifice
3.4. Tehnici de îngrijire facială și capilară:
- masajul facial;
- produse pentru îngrijirea și întreținerea părului,
- spălarea părului,
- tratamente capilare (flambarea părului, tratamentul cu ulei de ricin),
- masajul capilar
3.5. Bărbieritul facial și capilar:
- produse și instrumente necesare bărbieritului facial și capilar,
- tehnica bărbieritului facial,
- tehnici de execuție a diferitelor tipuri de bărbi și mustăți,
- tehnica bărbieritului capilar
3.6. Tunsori bărbătești:
- produse și instrumente necesare tunsorilor bărbătești;
- tehnici pentru tunsori executate cu mașina de tuns;
- tehnici pentru tunsori executate cu foarfeca;
- tehnici pentru tunsori executate cu foarfeca și mașina de tuns;
- tehnici pentru tunsori plastice
3.7. Coafarea părului pe baza ondulației cu apă:
- produse, materiale, instrumente și produse;
- tehnici pentru ondularea părului cu apă;
- tehnici de coafare a părului;
- relația fizionomie-coafură
3.8. Ondulația permanentă:
- produse, materiale, instrumente și aparate;
- tehnica executării permanentului
3.9. Vopsirea și decolorarea părului:
- produse, materiale, instrumente și aparate;
- tehnica de vopsire a părului: vopsirea părului la rădăcină, vopsirea părului pe toată lungimea, șuvițarea părului prin vopsire;
- decolorarea părului;
- decaparea.
3.10. Tunsori pentru femei:
- produse, materiale și instrumente;
- tunsoarea în linie dreaptă;
- tunsoarea în unghi;
- tunsoarea ovală;
- tunsoarea în scări;
- tunsoarea garcon,
- tunsoarea demigarcon.
3.11. Manichiura:
- produse, materiale și instrumente;
- tehnica manichiurii obișnuite;
- tehnica manichiurii franțuzești
- montarea unghiilor artificiale
3.12. Lucrări de îngrijire a mâinilor:
- baia de ulei a unghiilor;
- masajul mâinilor
3.13. Pedichiura:
- produse, materiale și instrumente;
- pedichiura unghiilor normale;
- pedichiura unghiilor deformate
3.14. Masajul gambei:
- produse și materiale;
- tehnica masajului gambei.
Bibliografie:
*Font 9*
1
Bucur Gh.
Mică enciclopedie de boli
dermatovenerice
Editura Științifică și
Enciclopedică, București,
1987
2
Cârmaciu R. ș.a
Biologie - manual clasa a XI-a
pentru profil biologie chimie
Editura Corint, București,
2002
3
Dimitrescu A.
Dermatovenerologie practică
Editura Medicală, 1989
4
Dimitrescu A.
"Dermatologie"
Editura Medicală,
București, 2002
5
Dumbravă N.
Coafura de la A la Z
Editura Scrisul Românesc,
Craiova, 2000
6
Oseacă - Pădean E
Tainele coafurii
editat de SC Hellen
Profesii, 2008
7
Țiplic T.
Biologie, cls. a XI-a
Editura Aramis, 2006
8
***
A ști cum! - Wella, 2001
9
***
Manualul frizerului și
coaforului,
EDP, 1971
10
***
Ordin nr. 1136/27/06/2007
privind aprobarea Normelor de
igienă pentru cabinetele de înfrumusețare corporală - publicat
în M.O. nr. 484/19.07.2007
11
***
Ghid privind aplicarea normelor de igiena în unitățile de
furnizare a serviciilor de igienă personală și estetică umană
din cooperația meșteșugărească, 2007
12
***
Manuale școlare aprobate MECTS cuprinse în catalogul anual.
Autori:
VALENTINA OTULESCU - prof. gr. did. I, Colegiul UCECOM "Spiru Haret" București
ROMIȚA ȚIGLEA LUPAȘCU - prof. gr. did. I, Școala cu clasele I - VIII "Nicu Albu" Piatra Neamț
CONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE
VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR
PROGRAMĂ PENTRU FARMACIE
PROFESORI
- București -
2010
A. NOTĂ DE PREZENTARE
Programa pentru disciplinele TEHNOLOGICE se adresează absolvenților facultăților de profil și profesorilor care se prezintă la concursul pentru ocuparea posturilor didactice/ catedrelor vacante din învățământul preuniversitar. Conținutul și structura programei sunt elaborate pe baza standardului ocupațional "Profesor pentru învățământul gimnazial și pentru învățământul liceal", în așa fel încât să răspundă schimbărilor impuse de abordarea curriculară sistemică în realizarea procesului educațional.
Structura arborescentă și sistemul modular de organizare curriculară pentru învățământul tehnologic, solicită abordarea structurală a desfășurării procesului de învățământ.
Programa de concurs este elaborată în acord cu programele școlare în vigoare din învățământul preuniversitar pentru respectiva disciplină și cu programele pentru evaluările și examenele naționale. Aspectele fundamentale vizate prin prezenta programă operaționalizează profilul absolventului de învățământ superior, urmărind:
- cunoașterea de către profesor a conținuturilor știintifice și a principalelor tendințe în evoluția disciplinelor de pregătire profesională și a metodicii predării acestora;
- utilizarea competentă a documentelor școlare reglatoare;
- capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi;
- capacitatea de proiectare și realizare a demersului didactic intra-, trans-, inter-, și multidisciplinar, în concordanță cu standardele de pregătire profesională;
- capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi;
- demonstrarea abilităților de comunicare, empatice și de cooperare necesare realizării actului educațional.
Fiind date particularitățile disciplinelor tehnologice și rolul pe care acestea îl au asupra formării și maturizării profesionale a elevului, precum și asupra întregului climat educațional al școlii, profesorul trebuie să demonstreze că:
- înțelege conceptele centrale și metodele de investigație specifice disciplinelor pe care le predă;
- are capacitatea de a crea experiențe de învățare semnificative pentru elev;
- înțelege cum învață și cum se dezvoltă elevul și poate să ofere oportunități de învățare care sprijină dezvoltarea profesională a acestuia;
- înțelege că elevii sunt diferiți din punctul de vedere al felului în care învață și poate să ofere oportunități instructiv-educative adaptate la diferențele individuale de învățare;
- înțelege procesele de integrare curriculară și folosește o varietate de strategii didactice care încurajează dezvoltarea gândirii critice a elevului, capacitatea de rezolvare a problemelor și performanțele lui în utilizarea noilor tehnologii;
- are capacitatea de a alege și utiliza cele mai bune metode ce vizează motivația și comportamentul pentru a crea un mediu educațional care încurajează interacțiunea socială pozitivă, motivația intrinsecă și angajarea elevului în actul învățării, sprijinind astfel succesul școlar al acestuia;
- dezvoltă cunoașterea și utilizarea unor variate strategii de comunicare eficientă pentru a sprijini curiozitatea, colaborarea și interacțiunea elevilor în activitatea de învățare;
- planifică activitatea de predare-învățare pe baza obiectivelor și competențelor curriculare, a cunoașterii proceselor predării-învățării, a conținutului disciplinei, a abilităților elevilor și a diferențelor dintre elevi; modelează activitatea la clasă conform obiectivelor evaluării;
- înțelege și folosește o diversitate de strategii de evaluare pentru a aprecia și modifica activitățile didactice, asigurând continua dezvoltare intelectuală și socială a elevului;
- evaluează efectele opțiunilor și acțiunilor sale asupra elevilor, părinților, altor colegi (profesori) și modifică aceste acțiuni atunci când este necesar;
- caută în mod activ oportunități pentru perfecționarea sa profesională continuă;
- contribuie la stabilirea unor relații pozitive cu colegii, familiile elevilor și altor organizații existente în comunitatea în care trăiește, în așa fel încât să stimuleze angajarea acestora în sprijinirea activităților școlii;
- înțelege necesitatea de a asista elevii în orientarea lor către carieră și de a integra educația pentru carieră în activitatea didactică;
- înțelege aspectele de ordin legislativ ale activității sale, respectiv, drepturile legale ale elevului și părinților, precum și propriile sale drepturi și responsabilități;
- înțelege criteriile de evaluare a activității sale și are capacitatea de a le integra în conceperea și realizarea activității didactice.
B. COMPETENȚE SPECIFICE PROFESORULUI DE DISCIPLINE TEHNOLOGICE
Programa vizează, pe lângă conținuturile științifice și cele de metodică a disciplinelor, anumite competențe specifice profesorului de discipline Tehnologice, competențe pe care acesta trebuie să și le dezvolte și probeze pe parcursul desfășurării activității didactice. Într-o formulare sintetică, aceste competențe sunt:
- cunoașterea conținuturilor științifice ale disciplinelor, cunoștințe de metodica disciplinelor;
- cunoașterea și utilizarea principalelor documente școlare reglatoare: standarde de pregatire profesională, planuri-cadru, programe școlare, programe pentru examene naționale;
- capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi;
- capacitatea de proiectare și realizare a dezvoltărilor curriculare intra- și interdisciplinare;
- capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi;
- capacitatea de a adecva demersurile didactice la particularitățile de vârstă ale colectivului de elevi;
- capacitatea de a construi un climat educativ stimulativ și eficient.
C. TEMATICA PENTRU METODICA DISCIPLINELOR TEHNOLOGICE
TEME DE DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ
a. Proiectarea, organizarea și desfășurarea activității didactice
1. Componentele curriculumului școlar: curriculum național, planuri cadru, arii curriculare, trunchi comun, discipline, module, standarde de pregătire profesională, programe școlare, manuale școlare, auxiliare curriculare;
2. Proiectarea curriculumului în dezvoltare locală sau la decizia școlii de tipul: aprofundare/ extindere/opțional ca disciplină nouă;
2.1. Repere/condiționări în elaborarea CDȘ/CDL (resurse umane, materiale, context local, interesele elevilor);
2.2. Modalități de adecvare a unui CDȘ/CDL la grupuri țintă diferite;
2.3. Obiectivele predării - învățării - evaluării la disciplinele CDȘ/CDL din domeniul stiinței informării.
2.4. Obiective cadru, obiective de referință, competențe generale, competențe specifice, unități de competență și competențe.
2.5. Elaborarea obiectivelor operaționale;
3. Proiectarea activității didactice: planificare calendaristică, proiectarea unității de învățare, proiecte de lecție (pentru diferite tipuri de lecții), proiectarea de activități de învățare intra-, inter-, pluri și transdisciplinare.
b. Strategii didactice utilizate în procesul de instruire. Strategii și modalități de integrare în lecție a activităților cu caracter practic - aplicativ
1. Metode didactice specifice: clasificare, prezentare, caracterizare;
2. Utilizarea metodelor centrate pe elev, tehnicilor de învățare prin cooperare;
3. Forme de organizare a activității didactice: clasificare, caracterizare;
4. Mijloacele de învățământ și integrarea lor în procesul de predare-învățare-evaluare;
4.1. Funcțiile didactice ale mijloacelor de învățământ;
4.2. Tipuri de mijloace de învățământ și caracteristicile lor;
5. Selectarea metodelor optime în vederea formării gândirii critice și deprinderilor practice, formării gândirii tehnice și a dezvoltării simțului artistic/estetic;
6. Mediul de instruire: mediul relațional și mediul comunicațional. Utilizarea Tehnologiei informației și comunicării în construirea unor medii active de instruire;
7. Manifestarea unei conduite psihopedagogice inovative în plan profesional/social;
8. Evaluarea procesului instructiv-educativ, a progresului și a rezultatelor școlare. Valorizarea muncii elevului;
9. Adoptarea de strategii didactice care să permită utilizarea eficientă a mijloacelor și a auxiliarelor didactice în procesul instructiv- educativ.
c. Managementul clasei
1. Rolurile profesorului în facilitarea experiențelor care conduc la formarea autonomiei elevilor în învățare (organizator, participant, membru al unei echipe, persoană resursă, facilitator, intermediar, evaluator etc.);
2. Organizarea activităților: crearea unui climat favorabil învățării, folosirea resurselor adecvate; folosirea resurselor psihice ale profesorului și elevilor (capacități, cunoștințe, experiențe individuale sau colective); folosirea eficientă a timpului; forme de instruire (pe grupe, studiu individual, frontal etc.) și alternarea acestora în cadrul unei secvențe didactice; antrenarea persoanelor resursă din interiorul și din afara unității de învățământ în activitățile clasei; gestionarea situațiilor conflictuale.
d. Evaluarea rezultatelor scolare
1. Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învățământ: obiective, funcții, tipuri de evaluări, caracterizare;
2. Metode de evaluare: tradiționale și complementare (tipuri și caracterizare);
3. Calitățile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate și aplicabilitate;
4. Tipologia itemilor: definiție, clasificări, caracteristici, domenii de utilizare, reguli de proiectare, modalități de corectare și notare;
5. Construirea instrumentelor de evaluare
6. Erori de evaluare și modalități de minimizare a lor.
Bibliografie: DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ
*Font 8*
1
Cristea Sorin
Studii de pedagogie generală.
Editura Didactică și
pedagogică, București, 2004
2
Cristea Sorin
Fundamentele pedagogiei
Editura Polirom, Iași, 2010
3
Cucoș Constantin
Pedagogie generală
Editura Polirom, Iași 2006
4
Cucoș Constantin
Psihopedagogie pentru examenele de
definitivare și grade didactice
Editura Polirom Iași, 2009
5
Dragomir Mariana
Managementul activității didactice.
Eurodidact, Cluj-Napoca,
2003.
6
Ionescu M.
Didactica modernă
Editura Dacia, Cluj, 1995.
7
Iucu Romiță
Managementul și gestiunea clasei de
Editura Polirom, Iași, 2000
elevi.
8
Iucu Romiță
Instruirea școlară
Editura Polirom, Iași, 2001
9
Neacșu Ion
Introducere în psihologia educației și a
dezvoltării
Editura Polirom, Iași, 2010
10
Neacșu Ion
Instruire și învățare
Editura Științifică, București,
1990.
11
Nicola I.
Tratat de pedagogie școlară
Editura Aramis, București,
2000
12
Pânișoară Ovidiu
Comunicarea eficientă. Metode de
interacțiune eficientă
Editura Polirom Iași, 2003
13
Păun Emil
Școala: abordare sociopedagogică
Editura Polirom, Iași, 1999.
14
Stan Emil
Managementul clasei
Editura Aramis, colecția
Educația XXI, 2005
15
Evaluarea curentă și examenele: Ghid
pentru profesori.
București: ProGnosis, 2001
16
Pedagogie. Fundamentări teoretice și
demersuri aplicative
Editura Polirom, Iași, 2002
17
Curriculum național. Programe școlare
pentru disciplinele tehnologice
18
Planurile-cadru, standarde de pregătire
profesională
Competențe specifice
1. Cunoașterea și aprofundarea de către candidați a conținuturilor științifice de specialitate și metodice pentru disciplinele tehnologice;
2. Realizarea de conexiuni între conținuturile disciplinelor tehnologice și problemele de învățare specifice domeniului de pregătire;
3. Realizarea corelațiilor intra, inter și pluridisciplinare a conținuturilor;
4. Operarea cu standardele de pregătire profesională și programele școlare pentru proiectarea unui demers didactic adaptat nivelului de învățământ, calificării și specificului clasei;
5. Aplicarea adecvată a principiilor și metodelor specifice didacticii disciplinelor tehnologice;
6. Elaborarea, selectarea și aplicarea unor metode de evaluare adecvate obiectivelor sau competențelor vizate;
7. Proiectarea și/sau selectarea unor conținuturi pentru programele opționale sau curriculumul în dezvoltare locală de tipul aprofundare/extindere/opțional ca disciplină nouă;
8. Comunicarea eficientă cu partenerii în activitatea educațională;
9. Aplicarea unor forme de management al clasei în funcție de activitatea de învățare proiectată;
10. Transmiterea, în funcție de particularitățile de vârstă ale elevilor, a conținuturilor astfel încât să dezvolte structuri operatorii, afective și atitudinale;
11. Stimularea potențialului fiecărui elev și dezvoltarea creativității.
D. TEME DE SPECIALITATE
1. Caracteristicile generale ale celulei vegetale
2. Caracteristicile generale ale principalelor organe ale plantei - rădăcina, tulpina, frunza, floarea
3. Principalele încrengături ale regnului vegetal (Briofite, Pteridofite și Spermatofite) - descriere și reprezentanți
4. Metodele de obținere a produselor vegetale - recoltarea, uscarea, stabilizarea, condiționarea, conservarea
5. Compoziția plantelor cu acțiune terapeutică
6. Fitoterapie-compoziția și acțiunea terapeutică a produselor vegetale
7. Apiterapie-compoziția și acțiunea terapeutică a produselor apicole
8. Acțiunea farmaco-dinamică a elementelor și combinațiilor chimice anorganice
9. Noțiuni de farmacocinetică - absorbția, metabolizarea, eliminarea (sistemul LADME)
10. Mecanismele de acțiune și efectele medicamentelor
11. Farmacografia unui medicament
12. Metode de control a medicamentului
13. Acțiunea farmaco-dinamică a compușilor organici cu acțiune asupra SNC
14. Acțiunea farmaco-dinamică a compușilor organici cu acțiune asupra SNV
15. Farmacoterapia aparatului respirator - clase de substanțe, acțiune, reprezentanți
16. Farmacoterapia aparatului cardio-vascular - clase de substanțe, acțiune, reprezentanți
17. Farmacoterapia aparatului digestiv - clase de substanțe, acțiune, reprezentanți
18. Farmacoterapia aparatului excretor - clase de substanțe, acțiune, reprezentanți
19. Antibiotice și chimioterapice
20. Antimicotice și antivirale
21. Cerințele pentru implementarea unui sistem de asigurarea calității: proceduri, manualul calității, satisfacerea clienților, costuri, standarde de firmă, legislație, feedback, grafice de documentare.
Bibliografie
*Font 9*
1
Bojor O., Popescu O.,
Fitoterapie tradițională și
modernă
Editura Fiat Lux, București,
2005
2
Carata A.,
Management, marketing și
legislație farmaceutică
Facultatea de Farmacie,
București, 2005
3
Cionga E., Avram L.,
Medicamente chimioterapice
Editura Dacia, Cluj Napoca,
1978
4
Constantinidi M., Pănoiu
L., Marinescu Z.,
Farmacologie
Editura Universul, București,
2003
5
Cristea A. N.,
Farmacologie
Editura Medicală, București,
2003
6
Dobrescu D.
Farmacoterapie practică, vol.
I și II
Editura Medicală București,
1989
7
Fica. C.,
Tehnică farmaceutică
Editura Didactică și
Pedagogică, București, 1974
8
Grintescu I.,
Botanică
EDP, București, 1986
9
Istudor V.,
Farmacognozie, Fitochimie,
Fitoterapie, vol. I, II și III
Editura Medicală, București,
2003-2005
10
Lupuleasa D., Fica C.,
Sipoș E.,
Tehnologie farmaceutică
Editura "Carol Davila",
București, 2005
11
Moisescu A. D., Toma E
Farmacologie clinică
Editura Medicală, București,
1974
12
Stoenescu V.
Farmacologie
Editura ALL, București, 2002
13
Stoenescu V.,
Constantinescu -
Corcovei I., ș.a.
Îndreptar pentru prescrierea
medicamentelor
Editura ALL, București, 2008
14
Zota V.,
Chimie farmaceutică
Editura Medicală București,
1994
15
***
Farmacopeea Română, ediția
a X-a
Editura Medicală București,
1993
16
***
MEMOMED
Ediție anuală
17
***
Ordinul Ministerul Sănătății nr. 75/2010
privind aprobarea
de Reguli de bună practică farmaceutică - M.O. nr.
91/10.02.2010
18
***
Planuri-cadru, Planuri de învățământ, Programe școlare,
Standarde de Pregătire Profesională în vigoare
AUTORI:
1. ROMIȚA ȚIGLEA LUPAȘCU - prof. dr. ing., Școala "Nicu Albu" Piatra Neamț
2. LILIANA RENATE BRAN - prof. dr., Școala Postliceală Sanitară Arad
3. ECATERINA GOGEL - maistru instructor, Liceul Teoretic "Ion Cantacuzino" Pitești
CONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE
VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR
PROGRAMĂ PENTRU FARMACIE
MAIȘTRI INSTRUCTORI
- București -
2010
A. NOTĂ DE PREZENTARE
Programa pentru disciplinele TEHNOLOGICE se adresează absolvenților facultăților de profil și maiștrilor instructori care se prezintă la concursul pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante din învățământul preuniversitar. Conținutul și structura programei sunt elaborate în așa fel încât să răspundă schimbărilor impuse de abordarea curriculară sistemică în realizarea procesului educațional.
Structura arborescentă și sistemul modular de organizare curriculară pentru învățământul tehnologic, solicită abordarea structurală a desfășurării procesului de învățământ.
Programa de concurs este elaborată în acord cu programele școlare în vigoare din învățământul preuniversitar pentru respectiva disciplină și cu programele pentru evaluările și examenele naționale. Aspectele fundamentale vizate prin prezenta programă operaționalizează profilul maistrului instructor, urmărind:
- cunoașterea de către profesor a conținuturilor știintifice și a principalelor tendințe în evoluția disciplinelor de pregătire profesională și a metodicii predării acestora;
- utilizarea competentă a documentelor școlare reglatoare;
- capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi;
- capacitatea de proiectare și realizare a demersului didactic intra-, trans-, inter-, și multidisciplinar, în concordanță cu standardele de pregatire profesională;
- capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi;
- demonstrarea abilităților de comunicare, empatice și de cooperare necesare realizării actului educațional
Au fost urmărite formarea și structurarea competențelor pentru maiștri instructori, cu aplicare la specificul activităților de instruire practică. Pe lângă competențele specifice, în specialitate, sunt vizate competențele pentru îndeplinirea eficientă a unui rol social precum și competențele metodice.
Conținuturile programei urmăresc sporirea flexibilității, mobilității ocupaționale și creșterea gradului de adaptabilitate a maiștrilor instructori la evoluția tehnică, tehnologică și economică în domeniu.
Programa este orientată pe evaluarea calității concepției didactice și a modalităților concrete prin care maistrul instructor pune elevii în situații de învățare eficientă, menite să conducă la formarea competențelor prevăzute în standardele de pregătire profesională. Această orientare este cu atât mai necesară în prezent, când flexibilitatea programelor școlare solicită din partea cadrelor didactice efortul de a concepe procese și parcursuri didactice adaptate nivelului claselor de elevi cu care lucrează și finalităților învățământului tehnologic.
B. COMPETENȚE SPECIFICE
Programa vizează, pe lângă conținuturile științifice și cele de metodică a disciplinelor, anumite competențe specifice maistrului instructor pentru discipline Tehnologice, competențe pe care acesta trebuie să și le dezvolte și probeze pe parcursul desfășurării activității didactice.
- Cunoașterea și aprofundarea de către candidați a conținuturilor științifice și metodice de specialitate;
- Operarea cu standardele de pregătire profesională și programele școlare pentru proiectarea unui demers didactic adaptat nivelului de învățământ, calificării și specificului clasei;
- Realizarea corelațiilor intra, -inter și pluridisciplinare ale conținuturilor;
- Proiectarea activităților de instruire practică/pregătire practică în concordanță cu cerințele curriculumului și ale tehnologiei didactice moderne;
- Organizarea și coordonarea activității de instruire/pregătire practică în atelierul tehnologic școlar și la agenții economici în scopul formării și dezvoltării competențelor specifice;
- Selectarea și aplicarea metodelor de evaluare adecvate activității de instruire/pregătire practică;
- Comunicarea eficientă cu partenerii în activitatea educațională;
- Exploatarea utilajelor, instalațiilor și echipamentelor în condițiile respectării normelor de igienă, de securitate și sănătate în muncă, prevenirea situațiilor de urgență și protecția mediului înconjurător;
- Respectarea normelor de calitate pentru desfășurarea proceselor, obținerea produselor și oferirea serviciilor;
Programa vizează, pe lângă conținuturile științifice și cele de metodică a disciplinelor, anumite competențe specifice maistrului de discipline Tehnologice, competențe pe care acesta trebuie să le dezvolte și să le probeze pe parcursul desfășurării activității didactice. Într-o formulare sintetică, aceste competențe sunt:
- cunoașterea conținuturilor științifice ale disciplinelor, cunoștințe de metodica disciplinelor;
- cunoașterea și utilizarea principalelor documente școlare reglatoare: standarde de pregatire profesională, planuri-cadru, programe școlare, programe pentru examene naționale;
- capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi;
- capacitatea de proiectare și realizare a dezvoltărilor curriculare intra- și interdisciplinare;
- capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi;
- capacitatea de a adecva demersurile didactice la particularitățile de vârstă ale colectivului de elevi;
- capacitatea de a construi un climat educativ stimulativ și eficient.
C. TEMATICA PENTRU METODICA DISCIPLINELOR TEHNOLOGICE
TEME DE DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ
a. Proiectarea, organizarea și desfășurarea activității didactice
1. Componențele curriculumului școlar: curriculum național, planuri cadru, arii curriculare, trunchi comun, discipline, module, standarde de pregătire profesională, programe școlare, manuale școlare, auxiliare curriculare;
2. Proiectarea curriculumului în dezvoltare locală: aprofundare/extindere;
2.1. Repere/condiționări în elaborarea CDL (resurse umane, materiale, context local, interesele elevilor);
2.2. Modalități de adecvare a unui CDL la grupuri țintă diferite;
2.3. Obiectivele predării - învățării - evaluării la disciplinele CDL din domeniul stiinței informării. Obiective cadru, obiective de referință, competențe generale, competențe specifice, unități de competență și competențe. Elaborarea obiectivelor operaționale;
3. Proiectarea activității didactice: planificare calendaristică, proiectarea unității de învățare, proiecte de lecție (pentru diferite tipuri de lecții), proiectarea de activități de învățare intra-, inter-, pluri și transdisciplinare.
b. Strategii didactice utilizate în procesul de instruire. Strategii și modalități de integrare în lecție a activităților cu caracter practic - aplicativ
1. Metode didactice specifice: clasificare, prezentare, caracterizare;
2. Utilizarea metodelor centrate pe elev, tehnicilor de învățare prin cooperare;
3. Forme de organizare a activității didactice: clasificare, caracterizare;
4. Mijloacele de învățământ și integrarea lor în procesul de predare-învățare-evaluare;
4.1. Funcțiile didactice ale mijloacelor de învățământ;
4.2. Tipuri de mijloace de învățământ și caracteristicile lor;
5. Selectarea metodelor optime în vederea formării gândirii critice și deprinderilor practice, formării gândirii tehnice și a dezvoltării simțului artistic/estetic;
6. Mediul de instruire: mediul relațional și mediul comunicațional. Utilizarea Tehnologiei informației și comunicării în construirea unor medii active de instruire;
7. Manifestarea unei conduite psihopedagogice inovative în plan profesional/social;
8. Evaluarea procesului instructiv-educativ, a progresului și a rezultatelor scolare. Valorizarea muncii elevului;
9. Adoptarea de strategii didactice care să permită utilizarea eficientă a mijloacelor și a auxiliarelor didactice în procesul instructiv- educativ.
c. Managementul clasei
1. Rolurile maistrului instructor în facilitarea experiențelor care conduc la formarea autonomiei elevilor în învățare (organizator, participant, membru al unei echipe, persoană resursă, facilitator, intermediar, evaluator etc.);
2. Organizarea activităților: crearea unui climat adecvat, folosirea resurselor adecvate; folosirea resurselor psihice ale profesorului și elevilor (capacități, cunoștințe, experiențe individuale sau colective); folosirea eficientă a timpului; forme de instruire (pe grupe, studiu individual, frontal etc.) și alternarea acestora în cadrul unei secvențe didactice; antrenarea persoanelor resursă din interiorul și din afara unității de invățământ în activitățile clasei; gestionarea situațiilor conflictuale.
d. Evaluarea rezultatelor scolare
1. Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învățământ: obiective, funcții, tipuri de evaluări, caracterizare;
2. Metode de evaluare: tradiționale și complementare (tipuri și caracterizare);
3. Calitățile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate și aplicabilitate;
4. Tipologia itemilor: definiție, clasificări, caracteristici, domenii de utilizare, reguli de proiectare, modalități de corectare și notare;
5. Construirea instrumentelor de evaluare;
6. Erori de evaluare și modalități de minimizare a lor.
Bibliografie: DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ
*Font 9*
1
Cristea Sorin
Studii de pedagogie generală.
Editura Didactică și
pedagogică, București,
2004
2
Cristea Sorin
Fundamentele pedagogiei
Editura Polirom, Iași, 2010
3
Cucoș Constantin
Pedagogie generală
Editura Polirom, Iași 2006
4
Cucoș Constantin
Psihopedagogie pentru examenele de
definitivare și grade didactice
Editura Polirom Iași, 2009
5
Dragomir Mariana
Managementul activității didactice.
Eurodidact, Cluj-Napoca,
2003.
6
Ionescu M
Didactica modernă
Editura Dacia, Cluj, 1995.
7
Iucu Romiță
Managementul și gestiunea clasei de
elevi.
Editura Polirom, Iași, 2000
8
Iucu Romiță
Instruirea școlară
Editura Polirom, Iași, 2001
9
Neacșu Ion
Introducere în psihologia educației și a
dezvoltării
Editura Polirom, Iași, 2010
10
Neacșu Ion
Instruire și învățare
Editura Stiințifică,
București, 1990.
11
Nicola I
Tratat de pedagogie școlară
2000
Editura Aramis, București,
12
Pânișoară Ovidiu
Comunicarea eficientă. Metode de
interacțiune eficientă
Editura Polirom Iași, 2003
13
Păun Emil
Școala: abordare sociopedagogică
Editura Polirom, Iași,
1999.
14
Stan Emil
Managementul clasei
Editura Aramis, colecția
Educația XXI, 2005
15
Evaluarea curentă și examenele: Ghid
pentru profesori.
București: ProGnosis, 2001
16
Pedagogie. Fundamentări teoretice și
demersuri aplicative
Editura Polirom, Iași, 2002
17
Curiculum național. Programe școlare
pentru disciplinele tehnologice
18
Planurile-cadru, standarde de pregatire
profesională
Competențe specifice
1. Cunoașterea și aprofundarea de către candidați a conținuturilor științifice și metodice de specialitate;
2. Operarea cu standardele de pregătire profesională și programele școlare pentru proiectarea unui demers didactic adaptat nivelului de învățământ, calificării și specificului clasei;
3. Realizarea corelațiilor intra, -inter și pluridisciplinare a conținuturilor;
4. Proiectarea activităților de instruire practică/pregătire practică în concordanță cu cerințele curriculumului și ale tehnologiei didactice moderne;
5. Aplicarea unor forme de management al clasei în funcție de activitatea proiectată;
6. Organizarea și coordonarea activității de instruire/pregătire practică în atelierul tehnologic școlar și la agenții economici în scopul formării și dezvoltării competențelor specifice;
7. Selectarea și aplicarea metodelor de evaluare adecvate activității de instruire/pregătire practică;
8. Comunicarea eficientă cu partenerii în activitatea educațională;
9. Exploatarea utilajelor, instalațiilor și echipamentelor în condițiile respectării normelor de protecție și igiena muncii, P.S.I. și protecția mediului înconjurător;
10. Respectarea normelor de calitate pentru desfășurarea proceselor, obținerea produselor și oferirea serviciilor;
11. Transmiterea, în funcție de particularitățile de vârstă ale elevilor, a conținuturilor astfel încât să dezvolte structuri operatorii, afective și atitudinale;
12. Stimularea potențialului fiecărui elev și dezvoltarea creativității.
D. CONȚINUTURILE PROGRAMEI
1. Principalele operații generale și specifice farmaceutice: cântărire, măsurare, dizolvare, amestecare, filtrare - descriere, aparatura și ustensilele folosite, importanța
2. Modul de prescriere, preparare și eliberare a medicamentul din farmacie - rețeta
3. Soluții medicamentoase - definiție, clasificare, preparare, conservare; forme farmaceutice obținute industrial (tipizate)
4. Organizarea sistemului farmaceutic național
5. Unitatea farmaceutica de bază - Farmacia - definiție, obiective principale, funcții
6. Procedee de sterilizare utilizate în practica farmaceutică - descrierea metodelor fizice. chimice și aseptice
7. Metodele de obținere a produselor vegetale recoltarea, uscarea, stabilizarea, condiționarea, conservarea
8. Metodele de obținere a preparatelor farmaceutice prin extracția produselor vegetale
9. Emulsii și suspensii - definiții, metode de preparare, exemple
10. Forme farmaceutice solide:
a. Pulberi - definiție FR X- preparare, pulberi oficinale, pulberi magistrale, pulberi tipizate, conservare, eliberare
b. Capsulae - definiție, exemple - FR X
11. Comprimate și drajeuri: - definiție FR X, clasificare, preparare, exemple.
12. Relaționarea asistentului medical de farmacie cu pacientul
13. Etică și deontologie farmaceutică
Bibliografie
*Font 9*
1
Bojor O., Popescu
O.,
Fitoterapie tradițională și modernă
Editura Fiat Lux, București,
2005
2
Carata A.,
Management, marketing și legislație
farmaceutică
Facultatea de Farmacie,
București, 2005
3
Fica C.,
Tehnică farmaceutică
Editura Didactică și
Pedagogică, București, 1974
4
Istudor V.,
Farmacognozie, Fitochimie,
Fitoterapie, vol. I, II și III
Editura Medicală, București,
2003-2005
5
Lupuleasa D.,
Fica C., Sipoș E.,
Tehnologie farmaceutică
Editura "Carol Davila",
București, 2005
6
Stoenescu V.
Constantinescu -
Corciorvei, ș.a.
Îndreptar pentru prescrierea
medicamentelor
Editura ALL, 2008
7
Ungureanu A.,
Ungureanu Gr.,
Comunicarea profesională în
asistența medico-farmaceutică
Editura Omega Lux,
București, 2006
8
***
Farmacopeea Română, ediția a X-a
Editura Medicală București,
1993
9
***
MEMOMED
Ediție anuală
10
***
Ordinul Ministerul Sănătății nr. 75/2010
privind aprobarea de
Reguli de bună practică farmaceutică - M.O. nr. 91/10.02.2010
11
***
Planuri-cadru, Planuri de învățământ, Programe școlare,
Standarde de Pregătire Profesională în vigoare
Autori:
1. ROMIȚA ȚIGLEA LUPAȘCU - prof. dr. ing., Școala "Nicu Albu" Piatra Neamț
2. LILIANA RENATE BRAN - prof. dr., Școala Postliceală Sanitară Arad
3. ECATERINA GOGEL - maistru instructor, Liceul Teoretic "Ion Cantacuzino" Pitești
CONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE
VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR
PROGRAMĂ PENTRU FILATURĂ - ȚESĂTORIE - FINISAJ TEXTIL
PROFESORI
- București -
2010
A. NOTĂ DE PREZENTARE
Programa pentru disciplinele TEHNOLOGICE se adresează absolvenților facultăților de profil și profesorilor care se prezintă la concursul pentru ocuparea posturilor didactice/ catedrelor vacante din învățământul preuniversitar. Conținutul și structura programei sunt elaborate pe baza standardului ocupațional "Profesor pentru învățământul gimnazial și pentru învățământul liceal", în așa fel încât să răspundă schimbărilor impuse de abordarea curriculară sistemică în realizarea procesului educațional.
Structura arborescentă și sistemul modular de organizare curriculară pentru învățământul tehnologic, solicită abordarea structurală a desfășurării procesului de învățământ.
Programa de concurs este elaborată în acord cu programele școlare în vigoare din învățământul preuniversitar pentru respectiva disciplină și cu programele pentru evaluările și examenele naționale. Aspectele fundamentale vizate prin prezenta programă operaționalizează profilul absolventului de învățământ superior, urmărind:
- cunoașterea de către profesor a conținuturilor știintifice și a principalelor tendințe în evoluția disciplinelor de pregătire profesională și a metodicii predării acestora;
- utilizarea competentă a documentelor școlare reglatoare;
- capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi;
- capacitatea de proiectare și realizare a demersului didactic intra-, trans-, inter-, și multidisciplinar, în concordanță cu standardele de pregatire profesională;
- capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi;
- demonstrarea abilităților de comunicare, empatice și de cooperare necesare realizării actului educațional.
Fiind date particularitățile disciplinelor tehnologice și rolul pe care acestea îl au asupra formării și maturizării profesionale a elevului, precum și asupra întregului climat educațional al școlii, profesorul trebuie să demonstreze că:
- înțelege conceptele centrale și metodele de investigație specifice disciplinelor pe care le predă;
- are capacitatea de a crea experiențe de învățare semnificative pentru elev;
- înțelege cum învață și cum se dezvoltă elevul și poate să ofere oportunități de învățare care sprijină dezvoltarea profesională a acestuia;
- înțelege că elevii sunt diferiți din punctul de vedere al felului în care învață și poate să ofere oportunități instructiv-educative adaptate la diferențele individuale de învățare;
- înțelege procesele de integrare curriculară și folosește o varietate de strategii didactice care încurajează dezvoltarea gândirii critice a elevului, capacitatea de rezolvare a problemelor și performanțele lui în utilizarea noilor tehnologii;
- are capacitatea de a alege și utiliza cele mai bune metode ce vizează motivația și comportamentul pentru a crea un mediu educațional care încurajează interacțiunea socială pozitivă, motivația intrinsecă și angajarea elevului în actul învățării, sprijinind astfel succesul școlar al acestuia;
- dezvoltă cunoașterea și utilizarea unor variate strategii de comunicare eficientă pentru a sprijini curiozitatea, colaborarea și interacțiunea elevilor în activitatea de învățare;
- planifică activitatea de predare-învățare pe baza obiectivelor și competențelor curriculare, a cunoașterii proceselor predării-învățării, a conținutului disciplinei, a abilităților elevilor și a diferențelor dintre elevi; modelează activitatea la clasă conform obiectivelor evaluării;
- înțelege și folosește o diversitate de strategii de evaluare pentru a aprecia și modifica activitățile didactice, asigurând continua dezvoltare intelectuală și socială a elevului;
- evaluează efectele opțiunilor și acțiunilor sale asupra elevilor, părinților, altor colegi (profesori) și modifică aceste acțiuni atunci când este necesar;
- caută în mod activ oportunități pentru perfecționarea sa profesională continuă;
- contribuie la stabilirea unor relații pozitive cu colegii, familiile elevilor și altor organizații existente în comunitatea în care trăiește, în așa fel încât să stimuleze angajarea acestora în sprijinirea activităților școlii;
- înțelege necesitatea de a asista elevii în orientarea lor către carieră și de a integra educația pentru carieră în activitatea didactică;
- înțelege aspectele de ordin legislativ ale activității sale, respectiv, drepturile legale ale elevului și părinților, precum și propriile sale drepturi și responsabilități;
- înțelege criteriile de evaluare a activității sale și are capacitatea de a le integra în conceperea și realizarea activității didactice.
B. COMPETENȚE SPECIFICE PROFESORULUI DE DISCIPLINE TEHNOLOGICE
Programa vizează, pe lângă conținuturile științifice și cele de metodică a disciplinelor, anumite competențe specifice profesorului de discipline Tehnologice, competențe pe care acesta trebuie să și le dezvolte și probeze pe parcursul desfășurării activității didactice. Într-o formulare sintetică, aceste competențe sunt:
- cunoașterea conținuturilor științifice ale disciplinelor, cunoștințe de metodica disciplinelor;
- cunoașterea și utilizarea principalelor documente școlare reglatoare: standarde de pregatire profesională, planuri-cadru, programe școlare, programe pentru examene naționale;
- capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi;
- capacitatea de proiectare și realizare a dezvoltărilor curriculare intra- și interdisciplinare;
- capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi;
- capacitatea de a adecva demersurile didactice la particularitățile de vârstă ale colectivului de elevi;
- capacitatea de a construi un climat educativ stimulativ și eficient.
C. TEMATICA PENTRU METODICA DISCIPLINELOR TEHNOLOGICE
TEME DE DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ
a. Proiectarea, organizarea și desfășurarea activității didactice
1. Componentele curriculumului școlar: curriculum național, planuri cadru, arii curriculare, trunchi comun, discipline, module, standarde de pregătire profesională, programe școlare, manuale școlare, auxiliare curriculare;
2. Proiectarea curriculumului în dezvoltare locală sau la decizia scolii de tipul: aprofundare/ extindere/opțional ca disciplină nouă;
2.1. Repere/condiționări în elaborarea CDS/CDL (resurse umane, materiale, context local, interesele elevilor);
2.2. Modalități de adecvare a unui CDS/CDL la grupuri țintă diferite;
2.3. Obiectivele predării - învățării - evaluării la disciplinele CDS/CDL din domeniul stiinței informării.
2.4. Obiective cadru, obiective de referință, competențe generale, competențe specifice, unități de competență și competențe.
2.5. Elaborarea obiectivelor operaționale;
3. Proiectarea activității didactice: planificare calendaristică, proiectarea unității de învățare, proiecte de lecție (pentru diferite tipuri de lecții), proiectarea de activități de învățare intra-, inter-, pluri și transdisciplinare.
b. Strategii didactice utilizate în procesul de instruire. Strategii și modalități de integrare în lecție a activităților cu caracter practic - aplicativ
1. Metode didactice specifice: clasificare, prezentare, caracterizare;
2. Utilizarea metodelor centrate pe elev, tehnicilor de învățare prin cooperare;
3. Forme de organizare a activității didactice: clasificare, caracterizare;
4. Mijloacele de învățământ și integrarea lor în procesul de predare-învățare-evaluare;
4.1. Funcțiile didactice ale mijloacelor de învățământ;
4.2. Tipuri de mijloace de învățământ și caracteristicile lor;
5. Selectarea metodelor optime în vederea formării gândirii critice și deprinderilor practice, formării gândirii tehnice și a dezvoltării simțului artistic/estetic;
6. Mediul de instruire: mediul relațional și mediul comunicațional. Utilizarea Tehnologiei informației și comunicării în construirea unor medii active de instruire;
7. Manifestarea unei conduite psihopedagogice inovative în plan profesional/social;
8. Evaluarea procesului instructiv-educativ, a progresului și a rezultatelor școlare. Valorizarea muncii elevului;
9. Adoptarea de strategii didactice care să permită utilizarea eficientă a mijloacelor și a auxiliarelor didactice în procesul instructiv- educativ.
c. Managementul clasei
1. Rolurile profesorului în facilitarea experiențelor care conduc la formarea autonomiei elevilor în învățare (organizator, participant, membru al unei echipe, persoană resursă, facilitator, intermediar, evaluator etc.);
2. Organizarea activităților: crearea unui climat favorabil învățării, folosirea resurselor adecvate; folosirea resurselor psihice ale profesorului și elevilor (capacități, cunoștințe, experiențe individuale sau colective); folosirea eficientă a timpului; forme de instruire (pe grupe, studiu individual, frontal etc.) și alternarea acestora în cadrul unei secvențe didactice; antrenarea persoanelor resursă din interiorul și din afara unității de învățământ în activitățile clasei; gestionarea situațiilor conflictuale.
d. Evaluarea rezultatelor scolare
1. Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învățământ: obiective, funcții, tipuri de evaluări, caracterizare;
2. Metode de evaluare: tradiționale și complementare (tipuri și caracterizare);
3. Calitățile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate și aplicabilitate;
4. Tipologia itemilor: definiție, clasificări, caracteristici, domenii de utilizare, reguli de proiectare, modalități de corectare și notare;
5. Construirea instrumentelor de evaluare
6. Erori de evaluare și modalități de minimizare a lor.
Bibliografie: DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ
*Font 8*
1
Cristea Sorin
Studii de pedagogie generală.
Editura Didactică și
pedagogică, București, 2004
2
Cristea Sorin
Fundamentele pedagogiei
Editura Polirom, Iași, 2010
3
Cucoș Constantin
Pedagogie generală
Editura Polirom, Iași 2006
4
Cucoș Constantin
Psihopedagogie pentru examenele de
definitivare și grade didactice
Editura Polirom Iași, 2009
5
Dragomir Mariana
Managementul activității didactice.
Eurodidact, Cluj-Napoca,
2003.
6
Ionescu M
Didactica modernă
Editura Dacia, Cluj, 1995.
7
Iucu Romiță
Managementul și gestiunea clasei de
elevi.
Editura Polirom, Iași, 2000
8
Iucu Romiță
Instruirea școlară
Editura Polirom, Iași, 2001
9
Neacșu Ion
Introducere în psihologia educației și a
dezvoltării
Editura Polirom, Iași, 2010
10
Neacșu Ion
Instruire și învățare
Editura Stiințifică, București,
1990.
11
Nicola I
Tratat de pedagogie școlară
Editura Aramis, București,
2000
12
Pânișoară Ovidiu
Comunicarea eficientă. Metode de
interacțiune eficientă
Editura Polirom Iași, 2003
13
Păun Emil
Școala: abordare sociopedagogică
Editura Polirom, Iași, 1999.
14
Stan Emil
Managementul clasei
Editura Aramis, colecția
Educația XXI, 2005
15
Evaluarea curentă și examenele: Ghid
pentru profesori.
București: ProGnosis, 2001
16
Pedagogie. Fundamentări teoretice și
demersuri aplicative
Editura Polirom, Iași, 2002
17
Curriculum național. Programe școlare
pentru disciplinele tehnologice
18
Planurile-cadru, standarde de pregatire
profesională
Competențe specifice
1. Cunoașterea și aprofundarea de către candidați a conținuturilor științifice de specialitate și metodice pentru disciplinele tehnologice;
2. Realizarea de conexiuni între conținuturile disciplinelor tehnologice și problemele de învățare specifice domeniului de pregătire;
3. Realizarea corelațiilor intra, inter și pluridisciplinare a conținuturilor;
4. Operarea cu standardele de pregătire profesională și programele școlare pentru proiectarea unui demers didactic adaptat nivelului de învățământ, calificării și specificului clasei;
5. Aplicarea adecvată a principiilor și metodelor specifice didacticii disciplinelor tehnologice;
6. Elaborarea, selectarea și aplicarea unor metode de evaluare adecvate obiectivelor sau competențelor vizate;
7. Proiectarea și/sau selectarea unor conținuturi pentru programele opționale sau curriculumul în dezvoltare locală de tipul aprofundare/extindere/opțional ca disciplină nouă;
8. Comunicarea eficientă cu partenerii în activitatea educațională;
9. Aplicarea unor forme de management al clasei în funcție de activitatea de învățare proiectată;
10. Transmiterea, în funcție de particularitățile de vârstă ale elevilor, a conținuturilor astfel încât să dezvolte structuri operatorii, afective și atitudinale;
11. Stimularea potențialului fiecărui elev și dezvoltarea creativității.
D. TEME DE SPECIALITATE
1. Materii prime și materiale textile
1.1. Fibre textile: clasificare, structura macromoleculară și chimică, proprietăți fizice, mecanice și chimice;
1.2. Fire textile: clasificare, proprietăți fizice și mecanice;
2. Proiectarea firelor și țesăturilor
2.1. Proiectarea firelor:
2.1.1. Proiectarea firelor în funcție de natura materiei prime și de destinația lor
2.1.2. Metode de proiectare a firelor;
2.2. Proiectarea țesăturilor:
2.2.1. Legături fundamentale (pânză, diagonal, atlaz): reprezentare grafică și desenul de montare
2.2.2. Legături derivate (din pânză, din diagonal, din atlaz): reprezentare grafică și desenul de montare.
3. Tehnologii de obținere a firelor
3.1. Procesul tehnologic în filatură: clasificare, definiție, operații tehnologice;
3.2. Utilaje tehnologice din filatură: mașina bătătoare, carda, laminorul, mașina de pieptănat, flaierul, mașina de filat (elemente constructive, calcule cinematice și tehnologice, calculul parametrilor tehnologici);
3.3. Particularități tehnologice de prelucrare a fibrelor de bumbac;
3.4. Particularități tehnologice de prelucrare a fibrelor de lână și liberiene;
4. Tehnologii de obținere a țesăturilor
4.1. Operații tehnologice de prelucrare a firelor de urzeală și bătătură în vederea țeserii;
4.2. Procese tehnologice pentru obținerea țesăturilor din fire răsucite;
4.3. Procese tehnologice pentru obținerea țesăturilor din fire simple;
4.4. Mașini și utilaje tehnologice din țesătorie: mașina de bobinat, mașina de răsucit cu inele, urzitorul, mașini de încleiat, dispozitivul de năvădit, mașina de canetat, mașini de țesut clasice și neconvenționale (elemente constructive, calcule cinematice și tehnologice, calculul parametrilor tehnologici);
5. Tehnologia finisării materialelor textile
5.1. Tehnologii și utilaje pentru pregătirea și albirea materialelor din fibre celulozice: pârlire, descleiere, curățire alcalină, mercerizare, albire.
5.2. Tehnologii și utilaje pentru pregătirea materialelor din fibre de lână: spălare, carbonizare, piuare, fixare.
5.3. Tehnologii și utilaje pentru pregătirea materialelor din fibre sintetice:spălarea, fixarea și albirea.
5.4. Tehnologia vopsirii materialelor textile:clasificarea tehnologică a coloranților, noțiuni generale de vopsire, noțiuni de cinetica vopsirii, procedee de vopsire, rezistența vopsirii.
5.5. Tehnologii și utilaje pentru imprimarea materialelor textile: procedee de imprimare, proprietățile aglutinanților, mașina de imprimat cu șabloane.
5.6. Tehnologii și utilaje pentru apretarea materialelor textile:apretarea chimică a materialelor textile, (neșifonabilitatea, hidrofugarea, impermeabilizarea, ignifugarea), apretarea mecanică a materialelor textile (termofixarea, călcarea).
6. Conceptele de asigurare a calității, controlul calității și sisteme de calitate
6.1. Asigurarea calității: calitate internă, calitate externă, calitate totală;
6.2. Controlul calității: evaluarea calității, supravegherea calității, inspecția calității, verificarea calității;
6.3. Sisteme de calitate: terminologie, standarde românești, europene și internaționale;
6.4. Elementele sistemului calității: documentația sistemului calității.
7. Sănătatea și securitatea muncii
7.1. Măsuri de igienă și protecția muncii: fișa individuală de instructaj; echipamente de lucru, echipamente individuale și colective de protecție; trusă de prim ajutor; materiale igienico-sanitare; materiale și mijloace de stingere a incendiilor;
7.2. Factorii de risc de la locul de muncă: accidente de muncă; boli profesionale.
Bibliografie
*Font 8*
1
Barbu I., Vîlcu
C.,
Bazele proceselor din filatură, ediția
a II-a
Editura Mirton, Timișoara,
2002
2
Catalan, F. ș.a.
Proiectarea produselor textile
Editura Oscar Print,
București, 2008
3
Cioară, I.,
Tehnologii de țesere
Editura Performantica, Iași,
2008
4
Ciocoiu M.,
Noi tehnologii, utilaje și aparate
textile
Editura Performantica, Iași,
2002
5
Lupașcu-Țiglea,
R., ș.a.
Manual pentru cultura de specialitate
- instruire teoretică, clasa a IX-a
Editura Oscar Print,
București, 2006
6
Lupașcu-Țiglea,
R., ș.a.
Manual pentru cultura de specialitate
- instruire practică, clasa a IX-a
Editura Oscar Print,
București, 2006
7
Lupașcu-Țiglea,
R., ș.a.
Manual pentru Școala de Arte și
Meserii - modulul "Produse textile,
piele și înlocuitori de piele", clasa a
X-a
Editura Oscar Print,
București, 2006
8
Lupașcu-Țiglea,
R., ș.a.
Suport de curs pentru modulul
"Sănătatea și securitatea muncii",
industrie textilă și pielărie
Editura Mistral, București,
2008
9
Marinescu, I., ș.a.
Manual pentru Școala de Arte și
Meserii - calificarea profesională:
Lucrător în filatură - țesătorie
Editura Oscar Print,
București, 2006
10
Merticaru, V., ș.a.
Materii prime textile
Editura Economică
Preuniversitaria, București,
2001
11
Spanțu, C.,
Tehnologii textile
Editura Economică,
București, 2002
12
Spanțu, C. ș.a.
Proiectarea produselor textile
Editura Mistral, București,
2007
13
Bucurenci E sa
Utilajul și tehnologia meseriei.
finisor produse textile - Vol I și II
Editura Didactică și
Pedagogică București 1990
14
Florina Roman
Stan
Asigurarea calității
Editura CD Press București
2009
15
***
Manualul Inginerului Textilist - vol.
1, 2, 3
Editura Agir, București, 2002
16
***
Planuri-cadru, Planuri de învățământ,
Programe Școlare, Standarde de
Pregătire Profesională în vigoare
17
***
www.edu.ro
Autori:
ROMIȚA ȚIGLEA LUPAȘCU - dr. ing., prof. gr. did. I, Școala cu clasele I - VIII "Nicu Albu" Piatra Neamț
COSTACHE FLORENTINA FLORI- dr. ing., prof. gr. did. I, Colegiul "Anghel Saligny" Roșiorii de Vede
CAPMARE LAVINIA - prof. gr. did. I, Grupul Școlar Industrial Tecuci
CONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE
VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR
PROGRAMĂ PENTRU FILATURĂ - ȚESĂTORIE - FINISAJ TEXTIL
MAIȘTRI INSTRUCTORI
- București -
2010
A. NOTĂ DE PREZENTARE
Programa pentru disciplinele TEHNOLOGICE se adresează absolvenților facultăților de profil și maiștrilor instructori care se prezintă la concursul pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante din învățământul preuniversitar. Conținutul și structura programei sunt elaborate în așa fel încât să răspundă schimbărilor impuse de abordarea curriculară sistemică în realizarea procesului educațional.
Structura arborescentă și sistemul modular de organizare curriculară pentru învățământul tehnologic, solicită abordarea structurală a desfășurării procesului de învățământ.
Programa de concurs este elaborată în acord cu programele școlare în vigoare din învățământul preuniversitar pentru respectiva disciplină și cu programele pentru evaluările și examenele naționale. Aspectele fundamentale vizate prin prezenta programă operaționalizează profilul maistrului instructor, urmărind:
- cunoașterea de către profesor a conținuturilor știintifice și a principalelor tendințe în evoluția disciplinelor de pregătire profesională și a metodicii predării acestora;
- utilizarea competentă a documentelor școlare reglatoare;
- capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi;
- capacitatea de proiectare și realizare a demersului didactic intra-, trans-, inter-, și multidisciplinar, în concordanță cu standardele de pregatire profesională;
- capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi;
- demonstrarea abilităților de comunicare, empatice și de cooperare necesare realizării actului educațional
Au fost urmărite formarea și structurarea competențelor pentru maiștri instructori, cu aplicare la specificul activităților de instruire practică. Pe lângă competențele specifice, în specialitate, sunt vizate competențele pentru îndeplinirea eficientă a unui rol social precum și competențele metodice.
Conținuturile programei urmăresc sporirea flexibilității, mobilității ocupaționale și creșterea gradului de adaptabilitate a maiștrilor instructori la evoluția tehnică, tehnologică și economică în domeniu.
Programa este orientată pe evaluarea calității concepției didactice și a modalităților concrete prin care maistrul instructor pune elevii în situații de învățare eficientă, menite să conducă la formarea competențelor prevăzute în standardele de pregătire profesională. Această orientare este cu atât mai necesară în prezent, când flexibilitatea programelor școlare solicită din partea cadrelor didactice efortul de a concepe procese și parcursuri didactice adaptate nivelului claselor de elevi cu care lucrează și finalităților învățământului tehnologic.
B. COMPETENȚE SPECIFICE
Programa vizează, pe lângă conținuturile științifice și cele de metodică a disciplinelor, anumite competențe specifice maistrului instructor pentru discipline Tehnologice, competențe pe care acesta trebuie să și le dezvolte și probeze pe parcursul desfășurării activității didactice.
- Cunoașterea și aprofundarea de către candidați a conținuturilor științifice și metodice de specialitate;
- Operarea cu standardele de pregătire profesională și programele școlare pentru proiectarea unui demers didactic adaptat nivelului de învățământ, calificării și specificului clasei;
- Realizarea corelațiilor intra, -inter și pluridisciplinare ale conținuturilor;
- Proiectarea activităților de instruire practică/pregătire practică în concordanță cu cerințele curriculumului și ale tehnologiei didactice moderne;
- Organizarea și coordonarea activității de instruire/pregătire practică în atelierul tehnologic școlar și la agenții economici în scopul formării și dezvoltării competențelor specifice;
- Selectarea și aplicarea metodelor de evaluare adecvate activității de instruire/pregătire practică;
- Comunicarea eficientă cu partenerii în activitatea educațională;
- Exploatarea utilajelor, instalațiilor și echipamentelor în condițiile respectării normelor de igienă, de securitate și sănătate în muncă, prevenirea situațiilor de urgență și protecția mediului înconjurător;
- Respectarea normelor de calitate pentru desfășurarea proceselor, obținerea produselor și oferirea serviciilor;
Programa vizează, pe lângă conținuturile științifice și cele de metodică a disciplinelor, anumite competențe specifice maistrului de discipline Tehnologice, competențe pe care acesta trebuie să le dezvolte și să le probeze pe parcursul desfășurării activității didactice. Într-o formulare sintetică, aceste competențe sunt:
- cunoașterea conținuturilor științifice ale disciplinelor, cunoștințe de metodica disciplinelor;
- cunoașterea și utilizarea principalelor documente școlare reglatoare: standarde de pregatire profesională, planuri-cadru, programe școlare, programe pentru examene naționale;
- capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi;
- capacitatea de proiectare și realizare a dezvoltărilor curriculare intra- și interdisciplinare;
- capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi;
- capacitatea de a adecva demersurile didactice la particularitățile de vârstă ale colectivului de elevi;
- capacitatea de a construi un climat educativ stimulativ și eficient.
C. TEMATICA PENTRU METODICA DISCIPLINELOR TEHNOLOGICE
TEME DE DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ
a. Proiectarea, organizarea și desfășurarea activității didactice
1. Componentele curriculumului școlar: curriculum național, planuri cadru, arii curriculare, trunchi comun, discipline, module, standarde de pregătire profesională, programe școlare, manuale școlare, auxiliare curriculare;
2. Proiectarea curriculumului în dezvoltare locală: aprofundare/extindere;
2.1. Repere/condiționări în elaborarea CDL (resurse umane, materiale, context local, interesele elevilor);
2.2. Modalități de adecvare a unui CDL la grupuri țintă diferite;
2.3. Obiectivele predării - învățării - evaluării la disciplinele CDL din domeniul stiinței informării. Obiective cadru, obiective de referință, competențe generale, competențe specifice, unități de competență și competențe. Elaborarea obiectivelor operaționale;
3. Proiectarea activității didactice: planificare calendaristică, proiectarea unității de învățare, proiecte de lecție (pentru diferite tipuri de lecții), proiectarea de activități de învățare intra-, inter-, pluri și transdisciplinare.
b. Strategii didactice utilizate în procesul de instruire. Strategii și modalități de integrare în lecție a activităților cu caracter practic - aplicativ
1. Metode didactice specifice: clasificare, prezentare, caracterizare;
2. Utilizarea metodelor centrate pe elev, tehnicilor de învățare prin cooperare;
3. Forme de organizare a activității didactice: clasificare, caracterizare;
4. Mijloacele de învățământ și integrarea lor în procesul de predare-învățare-evaluare;
4.1. Funcțiile didactice ale mijloacelor de învățământ;
4.2. Tipuri de mijloace de învățământ și caracteristicile lor;
5. Selectarea metodelor optime în vederea formării gândirii critice și deprinderilor practice, formării gândirii tehnice și a dezvoltării simțului artistic/estetic;
6. Mediul de instruire: mediul relațional și mediul comunicațional. Utilizarea Tehnologiei informației și comunicării în construirea unor medii active de instruire;
7. Manifestarea unei conduite psihopedagogice inovative în plan profesional/social;
8. Evaluarea procesului instructiv-educativ, a progresului și a rezultatelor scolare. Valorizarea muncii elevului;
9. Adoptarea de strategii didactice care să permită utilizarea eficientă a mijloacelor și a auxiliarelor didactice în procesul instructiv- educativ.
c. Managementul clasei
1. Rolurile maistrului instructor în facilitarea experiențelor care conduc la formarea autonomiei elevilor în învățare (organizator, participant, membru al unei echipe, persoană resursă, facilitator, intermediar, evaluator etc.);
2. Organizarea activităților: crearea unui climat adecvat, folosirea resurselor adecvate; folosirea resurselor psihice ale profesorului și elevilor (capacități, cunoștințe, experiențe individuale sau colective); folosirea eficientă a timpului; forme de instruire (pe grupe, studiu individual, frontal etc.) și alternarea acestora în cadrul unei secvențe didactice; antrenarea persoanelor resursă din interiorul și din afara unității de invățământ în activitățile clasei; gestionarea situațiilor conflictuale.
d. Evaluarea rezultatelor scolare
1. Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învățământ: obiective, funcții, tipuri de evaluări, caracterizare;
2. Metode de evaluare: tradiționale și complementare (tipuri și caracterizare);
3. Calitățile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate și aplicabilitate;
4. Tipologia itemilor: definiție, clasificări, caracteristici, domenii de utilizare, reguli de proiectare, modalități de corectare și notare;
5. Construirea instrumentelor de evaluare;
6. Erori de evaluare și modalități de minimizare a lor.
Bibliografie: DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ
*Font 8*
1
Cristea Sorin
Studii de pedagogie generală.
Editura Didactică și
pedagogică, București, 2004
2
Cristea Sorin
Fundamentele pedagogiei
Editura Polirom, Iași, 2010
3
Cucoș Constantin
Pedagogie generală
Editura Polirom, Iași 2006
4
Cucoș Constantin
Psihopedagogie pentru examenele de
definitivare și grade didactice
Editura Polirom Iași, 2009
5
Dragomir Mariana
Managementul activității didactice.
Eurodidact, Cluj-Napoca,
2003.
6
Ionescu M
Didactica modernă
Editura Dacia, Cluj, 1995.
7
Iucu Romiță
Managementul și gestiunea clasei de
elevi.
Editura Polirom, Iași, 2000
8
Iucu Romiță
Instruirea școlară
Editura Polirom, Iași, 2001
9
Neacșu Ion
Introducere în psihologia educației și a
dezvoltării
Editura Polirom, Iași, 2010
10
Neacșu Ion
Instruire și învățare
Editura Stiințifică, București,
1990.
11
Nicola I
Tratat de pedagogie școlară
Editura Aramis, București,
2000
12
Pânișoară Ovidiu
Comunicarea eficientă. Metode de
interacțiune eficientă
Editura Polirom Iași, 2003
13
Păun Emil
Școala: abordare sociopedagogică
Editura Polirom, Iași, 1999.
14
Stan Emil
Managementul clasei
Editura Aramis, colecția
Educația XXI, 2005
15
Evaluarea curentă și examenele: Ghid
pentru profesori.
București: ProGnosis, 2001
16
Pedagogie. Fundamentări teoretice și
demersuri aplicative
Editura Polirom, Iași, 2002
17
Curiculum național. Programe școlare
pentru disciplinele tehnologice
18
Planurile-cadru, standarde de pregatire
profesională
Competențe specifice
1. Cunoașterea și aprofundarea de către candidați a conținuturilor științifice și metodice de specialitate;
2. Operarea cu standardele de pregătire profesională și programele școlare pentru proiectarea unui demers didactic adaptat nivelului de învățământ, calificării și specificului clasei;
3. Realizarea corelațiilor intra, -inter și pluridisciplinare a conținuturilor;
4. Proiectarea activităților de instruire practică/pregătire practică în concordanță cu cerințele curriculumului și ale tehnologiei didactice moderne;
5. Aplicarea unor forme de management al clasei în funcție de activitatea proiectată;
6. Organizarea și coordonarea activității de instruire/pregătire practică în atelierul tehnologic școlar și la agenții economici în scopul formării și dezvoltării competențelor specifice;
7. Selectarea și aplicarea metodelor de evaluare adecvate activității de instruire/pregătire practică;
8. Comunicarea eficientă cu partenerii în activitatea educațională;
9. Exploatarea utilajelor, instalațiilor și echipamentelor în condițiile respectării normelor de protecție și igiena muncii, P.S.I. și protecția mediului înconjurător;
10. Respectarea normelor de calitate pentru desfășurarea proceselor, obținerea produselor și oferirea serviciilor;
11. Transmiterea, în funcție de particularitățile de vârstă ale elevilor, a conținuturilor astfel încât să dezvolte structuri operatorii, afective și atitudinale;
12. Stimularea potențialului fiecărui elev și dezvoltarea creativității.
D. CONȚINUTURILE PROGRAMEI
1. Materii prime și materiale textile
1.1. Fibre textile: clasificare, proprietăți fizice și mecanice;
1.2. Fire textile: clasificare, proprietăți fizice și mecanice.
2. Tehnologii de obținere a firelor
2.1. Procesul tehnologic în filatură: clasificare, definiție, operații tehnologice;
2.2. Utilaje tehnologice din filatură: mașina bătătoare, carda, laminorul, mașina de pieptănat, flaierul, mașina de filat (schemă tehnologică, principiu de funcționare, dispozitive și mecanisme);
2.3. Particularități tehnologice de prelucrare a fibrelor de bumbac
2.4. Particularități tehnologice de prelucrare a fibrelor de lână și liberiene;
2.5. Deservirea, întreținerea, reglarea utilajelor, defecte și remedierea lor;
2.6. Elemente de proiectare a firului și calcule tehnologice (laminaje, torsiune, producție).
3. Tehnologii de obținere a țesăturilor
3.1. Operații tehnologice de prelucrare a firelor de urzeală și bătătură în vederea țeserii;
3.2. Procese tehnologice pentru obținerea țesăturilor din fire răsucite;
3.3. Procese tehnologice pentru obținerea țesăturilor din fire simple;
3.4. Mașini și utilaje tehnologice din țesătorie: mașina de bobinat, mașina de răsucit cu inele, urzitorul, mașini de încleiat, dispozitivul de năvădit, mașina de canetat, mașini de țesut clasice și neconvenționale (schemă tehnologică, principiu de funcționare, dispozitive și mecanisme);
3.5. Elemente de proiectare a țesăturilor cu legături fundamentale (pânză, diagonal, atlaz);
4. Tehnologia finisării materialelor textile
4.1. Tehnologii pentru pregătirea și albirea materialelor din fibre celulozice: descleiere, curățire alcalină și albire (definiție și parametrii de lucru);
4.2. Utilaje pentru pregătirea și albirea materialelor din fibre celulozice: autoclava, cada cu vârtelniță, jigher, pad-roll: schemă tehnologică;
4.3. Tehnologii pentru pregătirea materialelor din fibre de lână: spălare, carbonizare, piuare (definiție și parametrii de lucru);
4.4. Tehnologii de pregătirea materialelor din fibre sintetice: spălarea, fixarea și albirea (definiție și parametrii de lucru);
4.5. Tehnologia vopsirii materialelor textile: clasificarea tehnologică a coloranților, noțiuni generale de vopsire, noțiuni de cinetica vopsirii, procedee de vopsire, rezistența vopsirii;
4.6. Tehnologii pentru imprimarea materialelor textile: procedee de imprimare, proprietățile aglutinanților;
4.7. Apretarea chimică a materialelor textile (neșifonabilizarea, hidrofugarea, impermeabilizarea, ignifugarea): definiție și substanțe folosite.
5. Întreținerea utilajelor din textile-pielărie
5.1. Curățirea și ungerea utilajelor:
5.1.1. Curățirea utilajelor: locuri de curățire, ustensile necesare, grafic de curățire
5.1.2. Ungerea utilajelor: definiție, tipuri de lubrifianți și sisteme de ungere
5.1.3. Identificarea locurilor de curățire și ungere la utilajele deservite;
5.2. Norme tehnice de întreținere și reparare a utilajelor:
5.2.1. Metode de întreținere: definiție, clasificare, caracterizare
5.2.2. Tipuri de intervenții tehnice: definiție, clasificare, caracterizare;
5.3. Respectarea normelor de protecție a mediului privind depozitarea deșeurilor rezultate din curățirea utilajelor.
6. Conceptele de asigurare a calității, controlul calității și sisteme de calitate
6.1. Asigurarea calității: calitate internă, calitate externă, calitate totală;
6.2. Controlul calității: evaluarea calității, supravegherea calității, inspecția calității, verificarea calității;
7. Sănătatea și securitatea muncii
7.1. Măsuri de igienă și protecția muncii: fișa individuală de instructaj; echipamente de lucru, echipamente individuale și colective de protecție; trusă de prim ajutor; materiale igienico-sanitare; materiale și mijloace de stingere a incendiilor;
7.2. Sisteme și dispozitive de protecție: individuale și colective specifice locului de muncă;
7.3. Materiale și mijloace de prevenirea și stingerea incendiilor: apă, nisip, pături, hidranți, stingătoare cu spumă, cu praf, cu CO2;
7.4. Locuri de muncă periculoase specifice domeniului;
7.5. Factorii de risc de la locul de muncă: accidente de muncă; boli profesionale.
Bibliografie
*Font 8*
1
Lupașcu-Țiglea,
R., ș.a.
Pregătire de bază în industria ușoară
- instruire teoretică, anul I Școala
Profesională
Editura Oscar Print,
București, 2003
2
Lupașcu-Țiglea,
R., ș.a.
Pregătire de bază în industria ușoară
- instruire practică, anul I Școala
Profesională
Editura Oscar Print,
București, 2003
3
Lupașcu-Țiglea,
R., ș.a.
Manual pentru cultura de specialitate
- instruire teoretică, clasa a IX-a
Editura Oscar Print,
București, 2006
4
Lupașcu-Țiglea,
R., ș.a.
Manual pentru cultura de specialitate
- instruire practică, clasa a IX-a
Editura Oscar Print,
București, 2006
5
Lupașcu-Țiglea,
R., ș.a.
Manual pentru Școala de Arte și
Meserii - modulul "Produse textile,
piele și înlocuitori de piele", clasa a
X-a
Editura Oscar Print,
București, 2006
6
Lupașcu-Țiglea,
R., ș.a.
Suport de curs pentru modulul
"Sănătatea și securitatea muncii",
industrie textilă și pielărie
Editura Mistral, București,
2008
7
Marinescu, I., ș.a.
Manual pentru Școala de Arte și
Meserii - calificarea profesională:
Lucrător în filatură - țesătorie
Editura Oscar Print,
București, 2006
8
Catalan, F., ș.a.
Proiectarea produselor textile
Editura Oscar Print,
București, 2008
9
Bucurenci E sa
Utilajul și tehnologia meseriei.
finisor produse textile - Vol I și II
Editura Didactică și
Pedagogică București 1990
10
Merticaru, V., ș.a.
Materii prime textile
Editura Economică
Preuniversitaria, București,
2001
11
Spanțu, C.,
Tehnologii textile
Editura Economică,
București, 2002
12
Spanțu, C.,
Proiectarea produselor textile
Editura Mistral, București,
2007
13
Florina Roman Stan
Asigurarea calității
Editura CD Press București
2009
14
***
Manualul Inginerului Textilist - vol.
1, 2, 3
Editura Agir, București, 2002
15
***
Planuri-cadru, Planuri de învățământ,
Programe Școlare, Standarde de
Pregătire Profesională în vigoare
16
***
www.edu.ro
Autori:
ROMIȚA ȚIGLEA LUPAȘCU - dr. ing., prof. gr. did. I, Școala cu clasele I - VIII "Nicu Albu" Piatra Neamț
COSTACHE FLORENTINA FLORI- dr. ing., prof. gr. did. I, Colegiul "Anghel Saligny" Roșiorii de Vede
CAPMARE LAVINIA - prof. gr. did. I, Grupul Școlar Industrial Tecuci
CONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE
VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR
PROGRAMA PENTRU DISCIPLINE SOCIO-UMANE: FILOSOFIE ȘI LOGICĂ,
ARGUMENTARE ȘI COMUNICARE
- București -
2010
A. NOTĂ DE PREZENTARE
Programa pentru disciplinele Filosofie și Logică, argumentare și comunicare se adresează absolvenților facultăților de profil și profesorilor care se prezintă la concursul pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante din învățământul preuniversitar. Conținutul și structura programei sunt elaborate în așa fel încât să răspundă schimbărilor impuse de abordarea curriculară sistemică în realizarea procesului educațional.
Absolvenții facultăților de profil și profesorii care susțin concursul la disciplinele Filosofie și Logică, argumentare și comunicare pot preda în învățământul preuniversitar discipline socio-umane, în conformitate cu prevederile în vigoare.
Aspectele fundamentale vizate prin prezenta programă operaționalizează profilul absolventului de învățământ superior, urmărind:
● cunoașterea conținuturilor fundamentale și a principalelor tendințe în evoluția disciplinelor Filosofie și Logică, argumentare și comunicare, precum și a metodicii disciplinelor;
● probarea capacităților necesare pentru proiectarea, realizarea și evaluarea activităților didactice;
● demonstrarea abilităților de comunicare, empatice și de cooperare necesare realizării actului educațional.
Fiind date particularitățile disciplinelor socio-umane și influența modelatoare puternică pe care acestea o exercită asupra formării și dezvoltării personalității elevului, precum și asupra întregului climat educațional al școlii, profesorul de discipline socio-umane trebuie să demonstreze că:
- înțelege conceptele centrale și metodele de investigație specifice disciplinelor pe care le predă;
- are capacitatea de a crea experiențe de învățare semnificative pentru elev;
- înțelege cum învață și cum se dezvoltă elevul și poate să ofere oportunități de învățare care sprijină dezvoltarea intelectuală și socială a acestuia;
- înțelege că elevii sunt diferiți din punctul de vedere al modului în care învață și poate să ofere oportunități instructiv-educative adaptate la diferențele individuale de învățare;
- înțelege procesele de integrare curriculară și folosește o varietate de strategii didactice care încurajează dezvoltarea gândirii critice a elevului, capacitatea de rezolvare a problemelor și performanțele lui în utilizarea noilor tehnologii;
- are capacitatea de a alege și utiliza cele mai bune metode ce vizează motivația și comportamentul pentru a crea un mediu educațional care încurajează interacțiunea socială pozitivă, motivația intrinsecă și angajarea elevului în actul învățării, sprijinind astfel succesul școlar al acestuia;
- are capacitatea de a dezvolta activități didactice în cadrul Curriculumului la Decizia Școlii, activități curriculare și extracurriculare inter-, pluri- și transdisciplinare;
- dezvoltă cunoașterea și utilizarea unor variate strategii de comunicare eficientă pentru a sprijini curiozitatea, colaborarea și interacțiunea elevilor în activitatea de învățare;
- planifică activitatea de predare-învățare-evaluare pe baza competențelor curriculare, a cunoașterii proceselor predării-învățării-evaluării, a conținutului disciplinei, a abilităților elevilor și a diferențelor dintre elevi;
- înțelege și folosește o diversitate de strategii de evaluare pentru a aprecia și modifica activitățile didactice, asigurând continua dezvoltare intelectuală și socială a elevului;
- evaluează efectele opțiunilor și acțiunilor sale asupra elevilor, părinților, altor profesori și modifică aceste acțiuni atunci când este necesar;
- caută în mod activ oportunități pentru perfecționarea sa profesională continuă;
- contribuie la stabilirea unor relații pozitive cu colegii, familiile elevilor și cu organizații existente în comunitatea în care trăiește, în așa fel încât să stimuleze angajarea acestora în sprijinirea activităților școlii;
- înțelege necesitatea de a asista elevii în orientarea lor către carieră și de a integra educația pentru carieră în activitatea didactică;
- înțelege aspectele de ordin legislativ ale activității sale, respectiv, drepturile legale ale elevului și părinților, precum și propriile sale drepturi și responsabilități;
- înțelege criteriile de evaluare a activității sale și are capacitatea de a le integra în conceperea și realizarea activității didactice.
B. COMPETENȚE SPECIFICE PROFESORULUI DE DISCIPLINE SOCIO-UMANE
Programa vizează, pe lângă conținuturile științifice și cele de metodică a disciplinelor, anumite competențe specifice profesorului de discipline socio-umane, competențe pe care acesta trebuie să și le dezvolte și probeze pe parcursul desfășurării activității didactice. Într-o formulare sintetică, aceste competențe sunt:
- cunoașterea conținuturilor științifice ale disciplinelor, cunoștințe de metodica disciplinelor;
- cunoașterea și utilizarea principalelor documente școlare reglatoare: planuri-cadru, programe școlare, programe pentru examene naționale;
- capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi;
- capacitatea de proiectare și realizare a dezvoltărilor curriculare intra- și interdisciplinare;
- capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi;
- capacitatea de a adecva demersurile didactice la particularitățile de vârstă ale colectivului de elevi;
- capacitatea de a construi un climat educativ stimulativ și eficient.
C. TEMATICA LA DISCIPLINELE DE SPECIALITATE FILOSOFIE ȘI LOGICĂ, ARGUMENTARE ȘI COMUNICARE
I. METAFILOSOFIE
1. Conceptul de filosofie, specificul demersului filosofic și domeniile reflecției filosofice
2. Stiluri și tipuri de filosofare, argumente și metode filosofice
3. Filosofie și știință, filosofie și artă, filosofie și religie
II. ONTOLOGIE
A. Problematica ontologiei
1. Discursul ontologic și modalitățile lui de justificare în filosofia și știința contemporană
2. Existență și devenire
B. Spațiul și timpul
1. Evoluția istorică a reprezentărilor despre spațiu și timp
2. Unitate și diversitate în înțelegerea spațiului și timpului
3. Abordări filosofice actuale ale spațiului și timpului
C. Ordinea
1. Determinismul ca principiu al filosofiei și științei
2. Ordine și dezordine în structurarea universului
D. Dumnezeu
1. Conceptul filosofic de Dumnezeu
2. Experiența și posibilitatea cunoașterii lui Dumnezeu
3. Laic și religios în morală
III. ANTROPOLOGIE FILOSOFICĂ
1. Condiția umană
2. Concepții asupra naturii umane
3. Tipuri istorice de umanism
4. Problema sensului vieții
IV. CUNOAȘTERE ȘI ADEVĂR
1. Conceptul de cunoaștere; modalități fundamentale ale cunoașterii
2. Analitic și sintetic, a priori și a posteriori, constructiv și reflexiv în cunoaștere
3. Conceptul de adevăr; felurile adevărului
4. Surse, criterii și teorii ale adevărului
5. Eroare și progres în cunoaștere
6. Limbaj și cunoaștere
V. POLITICA
1. Teorii politice moderne și contemporane
2. Idealul democratic. Drepturile omului
3. Putere și legitimitate
VI. LIBERTATE ȘI RESPONSABILITATE
1. Libertatea și autoritatea supranaturala; liberul arbitru
2. Libertatea și constrângerile naturale
3. Libertatea ca problemă antropologică
4. Libertatea ca problemă social-politică
VII. ETICA
1. Teorii morale
2. Probleme de etică aplicată
3. Dreptate și nedreptate
4. Tipuri de dreptate
5. Egalitate și dreptate
6. Fericirea ca problemă filosofică
VIII. ARGUMENTARE ȘI COMUNICARE
1. Situații de comunicare - conținut, relație, context
2. Comunicarea interpersonală, comunicarea publică, comunicarea interculturală
3. Bariere în comunicare
4. Structura argumentării
IX. DEFINIREA ȘI CLASIFICAREA
1. Caracterizare generală
2. Tipuri de definiții
3. Forme de clasificare
4. Corectitudine în definire și clasificare
X. ANALIZA LOGICĂ A ARGUMENTELOR
1. Termenii:
- definire
- caracterizare generală
- raporturi între termeni
2. Propoziții:
- definire
- tipuri de propoziții (după conținut și structură)
- raporturi între propoziții
XI. RAȚIONAMENTE. TIPURI DE ARGUMENTARE
- definire și caracterizare generală a principalelor tipuri de raționamente
1. Deductive:
- argumente/raționamente cu propoziții compuse
- inferențe imediate cu propoziții categorice
- silogismul
- demonstrația
2. Nedeductive:
- analogia
- inducția
XII. EVALUAREA ARGUMENTELOR
1. Validitatea argumentelor
2. Erori de argumentare
XIII. ARGUMENTARE ȘI CONTRAARGUMENTARE
1. Critica argumentelor
2. Argumente și contraargumente în conversație, dezbatere, discurs public, eseu și în mass-media
3. Argumente și contraargumente în negociere și în rezolvarea de conflicte
4. Persuasiune și manipulare
D. BIBLIOGRAFIE PENTRU DISCIPLINELE DE SPECIALITATE FILOSOFIE ȘI LOGICĂ, ARGUMENTARE ȘI COMUNICARE
1. Aristotel, "Etica nicomahică", Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1988
2. Aristotel, "Politica", Ed. Antet, București, 1996
3. Thoma D'Aquino, "Opere", Ed. Științifică, București, 2000
4. Lucian Blaga, "Trilogia cunoașterii", Ed. Minerva, București, 1983
5. Rene Descartes, "Discurs asupra metodei", Ed. Academiei, București, 1990
6. Anton Dumitriu, "Istoria logicii", ediția a III-a, Ed. Tehnică, București
7. Mircea Eliade, "Sacrul și profanul", Ed. Humanitas, București, 1991
8. Gheorghe Enescu, "Tratat de logică", Ed. Lider, București, 1997
9. Friederich von Hayek, "Drumul spre servitute", Ed. Humanitas, București, 1993
10. Martin Heidegger, "Repere pe drumul gândirii", Ed. Politică, București, 1988
11. Immanuel Kant, "Prolegomene", Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1987
12. John Locke, "Eseu asupra intelectului omenesc", Ed. Științifică, București, 1961
13. Andrei Marga, "Introducere în metodologia și argumentarea filosofică", Ed Dacia, Cluj-Napoca, 1992
14. John Stuart Mill, "Despre libertate", Ed. Humanitas, București, 2001
15. Adrian Miroiu, coord., "Etica aplicată", Ed. Alternative, București, 1995
16. Jacques Monod, "Hazard și necesitate", Ed. Humanitas, București, 1991
17. Friederich Nietzsche, "Dincolo de bine și de rău", Ed. Humanitas, București, 1992
18. Platon, "Republica", în Opere, vol. V, Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1986
19. Karl Popper, "Societatea deschisă și dușmanii ei", Ed. Humanitas, București, 1990
20. Jean Jacques Rousseau, "Discurs asupra inegalității dintre oameni", Ed. Antet, București, 2001
21. Bertrand Russell, "Problemele filosofiei", Ed. All, București, 1995
22. Jean Paul Sartre, "Existențialismul este un umanism", Ed. George Coșbuc, 1994
23. Drăgan Stoianovici, Teodor Dima, Andrei Marga, "Logică generală", E.D.P., București, 1991
24. Ludwig Wittgenstein, "Caietul albastru", Ed. Humanitas, București, 1993
25. Mircea Flonta, "Kant în lumea lui și în cea de azi. Zece studii kantiene", Ed. Polirom, Iași, 2005
26. Ion-Ovidiu Pânișoară, "Comunicarea eficientă", Ed. Polirom, Iași, 2008
27. *** Declarația Universală a Drepturilor Omului
E. TEMATICA PENTRU METODICA DISCIPLINELOR FILOSOFIE ȘI LOGICĂ, ARGUMENTARE ȘI COMUNICARE
I. Proiectarea, organizarea și desfășurarea activității didactice la disciplinele Filosofie și Logică, argumentare și comunicare
1. Componentele curriculumului național: planuri-cadru (trunchi comun, curriculum diferențiat, curriculum la decizia școlii/curriculum în dezvoltare locală), programe școlare, manuale școlare, auxiliare curriculare; alți termeni de referință ai curriculumului național: arii curriculare, discipline, module, standarde curriculare.
2. Proiectarea curriculumului în dezvoltare locală sau la decizia școlii de tipul: aprofundare/extindere/opțional ca disciplină nouă.
3. Competențele predării-învățării-evaluării la disciplinele socio-umane. Competențe generale, competențe specifice. Operaționalizarea obiectivelor/competențelor.
4. Proiectarea activității didactice: planificare calendaristică, proiectarea unității de învățare, proiecte de lecție (pentru diferite tipuri de lecții), proiectarea de activități de învățare intra-, inter- și transdisciplinare.
II. Strategii didactice utilizate în procesul de predare-învățare-evaluare la disciplinele Filosofie și Logică, argumentare și comunicare. Strategii și modalități de integrare în lecție a activităților cu caracter practic-aplicativ
1. Metode didactice specifice: clasificare, prezentare, caracterizare, utilizarea metodelor centrate pe elev/tehnicilor de învățare prin cooperare.
2. Forme de organizare a activității didactice: clasificare, caracterizare.
3. Mijloacele de învățământ și integrarea lor în procesul de predare-învățare-evaluare.
3.1. Funcțiile didactice ale mijloacelor de învățământ.
3.2. Tipuri de mijloace de învățământ și caracteristicile lor.
4. Mediul de instruire, mediul relațional și mediul comunicațional. Utilizarea tehnologiei informației și comunicării în construirea unor medii active de instruire.
5. Evaluarea procesului instructiv-educativ, a progresului și a rezultatelor școlare în concordanță cu obiectivele curriculare și criteriile de performanță din standardele de evaluare.
5.1. Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învățământ: obiective, funcții, tipuri de evaluări, caracterizare.
5.2. Metode de evaluare: tradiționale și complementare (tipuri și caracterizare).
5.3. Calitățile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate și aplicabilitate.
5.4. Tipologia itemilor: definiție, clasificări, caracteristici, domenii de utilizare, reguli de proiectare, modalități de evaluare și de notare.
F. BIBLIOGRAFIE PENTRU METODICA DE SPECIALITATE
1. *** Ghid de evaluare pentru științe socio-umane, SNEE, Ed. Prognosis, București, 2000
2. *** Ghid metodologic de aplicare a programelor școlare pentru aria curriculară "Om și societate", lucrare apărută sub coordonarea CNC, Ed. SC Aramis Print, București, 2002
3. Cazacu A., "Didactica filosofiei", Ed. Fundației României de Mâine, București, 2003
4. Cerghit I., Neacșu I., Pânișoară I. O., Potolea D., "Prelegeri pedagogice", Ed. Polirom, Iași, 2001
5. Crețu C., "Curriculum individualizat și personalizat", Ed. Polirom, Iași, 1998
6. Crețu C., "Psihopedagogia succesului", Ed. Polirom, Iași, 1997
7. Cristea Sorin, "Dicționar de termeni pedagogici", E.D.P., București, 1998
8. Cucoș C., "Pedagogie generală", Ed. Polirom, Iași, 2000
9. Ionescu M., Radu I., "Didactica moderna", Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1995
10. Neacșu I., "Metode și tehnici de învățare eficientă", Ed. Militară, București, 1990
11. Nicola I., "Tratat de pedagogie școlară", Ed. Aramis, București, 2000
12. Stoica A. (coord), "Evaluarea curentă și examenele", Ghid pentru profesori, Ed. Prognosis, București, 2001
13. Stoica A., "Evaluarea progresului școlar. De la teorie la practică", Ed. Humanitas Educational, București, 2003
14. Vlăsceanu L. și Cerghit I. (coord.), "Curs de pedagogie", T.U.B., București, 1988
NOTĂ: Bibliografia pentru metodica de specialitate include și planurile-cadru, programele școlare pentru disciplinele Filosofie și Logică, argumentare și comunicare, precum și manualele alternative cuprinse în Catalogul manualelor școlare valabile în învățământul preuniversitar, în anul școlar în care se susține concursul.
Grupul de lucru pentru discipline socio-umane
Eugen STOICA - Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, Direcția Generală Educație și Învățare pe Tot Parcursul Vieții
Angela TESILEANU - Institutul de Științe ale Educației
Sorin SPINEANU DOBROTĂ - Centrul Național de Evaluare și Examinare
Marius AVRAM - Centrul Național de Evaluare și Examinare
CONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE
VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR
PROGRAMA PENTRU DISCIPLINA FIZICĂ
- București -
2010
A. NOTĂ DE PREZENTARE
Componentă a științelor naturii, fizica devine cunoscută și accesibilă elevilor cu sprijinul profesorului de fizică, prin creativitatea, rigurozitatea și competența cu care acesta își construiește demersul didactic.
Pentru realizarea acestui rol, profesorul de fizică trebuie să demonstreze o serie de abilități și competențe pe plan profesional (al specialității), pe plan didactic și social. Evaluarea competențelor unui candidat care dorește să devină cadru didactic necesită urmărirea interdependenței acestor competențe. Prin concursul de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante din învățământul preuniversitar se vizează selectarea acelor candidați care, pe lângă o foarte bună pregătire teoretică de specialitate, demonstrează și abilități de construire a unui demers didactic creativ, diferențiat, adaptat specificului diferitelor forme de învățământ, profiluri și specializări.
Programa pentru concursul de ocupare a posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învățământul preuniversitar permite, prin structura sa, evaluarea competențelor candidaților din perspectiva cunoașterii, aplicării creative a conținuturilor științifice și a utilizării adecvate a noțiunilor de didactică a fizicii.
B. COMPETENȚE GENERALE
1. Cunoașterea, înțelegerea și aplicarea conceptelor și principiilor științifice necesare asigurării unui demers didactic adecvat, specific predării fizicii.
2. Descrierea, înțelegerea, construirea și aplicarea modelelor în fizică.
3. Utilizarea metodelor experimentale și a abordărilor teoretice în demersul didactic la fizică.
4. Rezolvarea de probleme cu grad divers de dificultate, calitative și cantitative.
5. Explicarea unor aspecte din viața cotidiană, utilizând principii și legi din fizică și din științele naturii.
6. Recunoașterea, explicarea, ilustrarea, prelucrarea, esențializarea și transpunerea conținutului noțional științific, specific teoriilor fizicii, în acord cu stadiile dezvoltării psihice a elevilor.
7. Proiectarea demersului didactic, centrat pe competențele specifice fizicii, pentru organizarea activităților de învățare în scopul facilitării învățării eficiente.
8. Utilizarea instrumentelor și tehnicilor adecvate evaluării cunoștințelor, deprinderilor și abilităților dobândite de elevi.
9. Cunoașterea și aplicarea normelor și măsurilor de protecție a propriei persoane, a celorlalți și a mediului înconjurător.
C. TEMATICA ȘTIINȚIFICĂ
1. Cinematica punctului material în mișcarea rectilinie și în mișcarea curbilinie: vectorul de poziție, traiectoria, vectorul viteză, vectorul accelerație.
2. Mișcarea rectilinie uniformă, mișcarea rectilinie uniform variată, mișcarea circulară uniformă.
3. Cinematica mișcărilor relative.
4. Principiile mecanicii newtoniene. Sisteme de referință inerțiale și neinerțiale. Forțe complementare.
5. Teoremele mecanicii clasice (energie cinetică, impuls, moment cinetic). Legi de conservare.
6. Mișcarea solidului rigid cu axă fixă. Momente de inerție. Pendulul fizic.
7. Ciocniri elastice și inelastice.
8. Mișcarea în câmp central (cazul forțelor atractive). Legea atracției universale. Legile lui Keppler.
9. Deformări elastice izotrope. Legea lui Hooke. Energia potențială elastică.
10. Oscilatorul armonic liniar (oscilații libere, amortizate și forțate; rezonanța și factorul de calitate).
11. Unde elastice plane în medii omogene și izotrope: unde longitudinale și transversale, viteza undelor. Ecuația undei plane.
12. Noțiuni de statica fluidelor. Legile hidrostaticii.
13. Noțiuni de dinamica fluidelor. Ecuația de continuitate. Legea lui Bernoulli.
14. Bazele experimentale ale teoriei relativității restrânse. Postulatele lui Einstein. Transformările Lorentz; consecințe.
15. Elemente de dinamică relativistă (relațiile: masă - viteză, forță - accelerație, masă - energie, energie - impuls).
16. Teoria cinetico - moleculară a gazului ideal. Ecuațiile de stare ale gazului ideal.
17. Principiul întâi al termodinamicii. Coeficienți calorici. Calorimetrie.
18. Principiul II al termodinamicii. Procese reversibile și ireversibile. Entropia. Mașini termice.
19. Transformări de fază de speța I. Ecuația Clausius - Clapeyron. Punctul triplu.
20. Fenomene superficiale în lichide (tensiunea superficială, capilaritate).
21. Câmpul electrostatic (legea lui Coulomb, intensitatea și potențialul, teorema lui Gauss).
22. Conductoare în regim de echilibru electrostatic. Capacitatea electrică. Condensatoare (plan, sferic, cilindric). Grupări de condensatoare.
23. Curentul electric continuu. Tensiunea electromotoare. Ecuația de continuitate. Legea lui Ohm. Teoremele lui Kirchhoff. Legea lui Joule.
24. Câmpul magnetic al curenților electrici staționari. Legea Biot - Savart. Interacțiunea magnetică a curenților electrici.
25. Mișcarea particulelor încărcate electric în câmpuri electrice și magnetice uniforme. Forța Lorentz. Experimentul Millikan. Efectul Hall.
26. Fenomenul de inducție electromagnetică. Legea lui Faraday - Lenz. Autoinducția. Inductanța.
27. Curentul electric alternativ. Circuite RLC în curent alternativ. Puterea în curent alternativ. Rezonanța.
28. Circuitul oscilant. Oscilații electromagnetice libere, amortizate și forțate.
29. Ecuațiile lui Maxwell în vid. Unde electromagnetice.
30. Radiația termică. Legea Stefan-Boltzmann. Legea lui Wien. Cuantificarea energiei. Legea lui Planck.
31. Reflexia și refracția luminii. Drumul optic. Principiul lui Fermat.
32. Dioptrul plan, dioptrul sferic. Asociații de dioptri (lama cu fețe plan paralele, prisma optică, lentile subțiri, asociații de lentile subțiri).
33. Instrumente optice (ochiul uman, lupa, microscopul, luneta, telescopul).
34. Interferența luminii. Dispozitive interferențiale (dispozitivul Young, lama și până optică, oglinda Lloyd, bilentilele Billet, oglinzile și biprisma Fresnel).
35. Difracția în lumină paralelă pe o fantă. Rețeaua de difracție.
36. Dispersia și absorbția luminii (aspecte fenomenologice și teoria electronică).
37. Modele atomice (Rutherford, Bohr). Serii spectrale pentru atomii hidrogenoizi. Experimentul Franck - Hertz.
38. Efectul fotoelectric extern. Efectul Compton.
39. Radiații X (spectre de raze X, legea Moseley, aplicații).
40. Emisia stimulată. Bilanțul puterilor. Proprietățile radiației LASER.
41. Semiconductori intrinseci și extrinseci. Formula conductivității. Joncțiunea p-n. Dioda semiconductoare.
42. Reacții nucleare. Legi de conservare. Fisiunea și fuziunea nucleară. Principiul de funcționare a reactorului nuclear.
43. Dezintegrări radioactive. Radiații nucleare. Interacția radiației cu substanța. Dozimetrie. Elemente de radioprotecție.
44. Elemente de teoria haosului (Comportamentul haotic. Spațiul fazelor. Atractori clasici și stranii. Elemente de geometrie fractală).
D. BIBLIOGRAFIE PENTRU TEMATICA ȘTIINȚIFICĂ
1. *** Culegeri de probleme de fizică.
2. *** Cursul de fizică Berkeley (vol.1-5), E.D.P., București, 1981-1983.
3. Antohe, St., Electricitate și magnetism, Editura Universității din București, București, 1999.
4. Brenneke, R., Schuster, G., Fizică, E.D.P., București, 1973.
5. Ciobanu, Gh., Termodinamică și fizică statistică, Editura Tehnică, București, 2004.
6. Codreanu, S., Introducere în teoria haosului determinist, Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2007
7. Crețu, T., Fizică - curs universitar, Editura Tehnică, București, 1996.
8. Feynman, R., Fizica modernă (vol.1-3), Editura Tehnică, București, 1970.
9. Gherman, O., Uliu, F., Lecții și probleme de mecanică, E.D.P., București, 2007.
10. Holliday, D., Resnick, R., Fizică (vol. 1 și 2), E.D.P., București, 1975.
11. Hristev, A., Mecanică și Acustică, E.D.P., București, 1984.
12. Munteanu, I., Fizica semiconductorilor, Editura Universității din București, București, 2005.
13. Plăvițu, C., Fizica fenomenelor termice, vol. 1-3, Editura Hiperion XXI, București, 1994.
14. Popescu, I.I., Uliu, F., Optică geometrică, Editura Universitaria, Craiova, 2005.
15. Sandu, M., Mecanica fizică (vol. 1 și 2) E.D.P., București, 2002.
16. Sandu, M., Teoria relativității, E.D.P., București, 2005.
17. Sears, F., Zemansky, W., Young, H.D., Fizică, E.D.P., București, 1983.
18. Semenescu, G., ș.a., Fizică atomică și nucleară, Editura Tehnică, București, 1976.
19. Sterian, P., Fizică, vol. 1 și 2, E.D.P., București, 1996-1997.
20. Uliu, F., Fundamentele fizicii clasice, Editura Universitaria, Craiova, 2008.
21. Țițeica, Ș., Termodinamică, Editura Acad., București, 1982.
E. TEMATICA PENTRU DIDACTICA FIZICII
I. Proiectarea, organizarea și desfășurarea activității didactice
1. Componentele curriculumului național: planuri cadru de învățământ (semnificația conceptelor: trunchi comun, curriculum diferențiat, curriculum la decizia școlii/curriculum în dezvoltare locală, arii curriculare), programe școlare, manuale școlare, auxiliare curriculare.
2. Rolul curriculumului la decizia școlii. Proiectarea curriculumului la decizia școlii.
3. Domenii de competențe cheie. Proiectarea programei școlare pe baza competențelor. Analiza programelor școlare de fizică (pertinență, relevanță, eficiență internă, accesibilitate etc.).
4. Proiectarea activității didactice: planificare calendaristică, proiectarea unității de învățare, proiecte de lecție (pentru diferite tipuri de lecții, inclusiv abordări intra-, inter- și transdisciplinare).
II. Strategii didactice utilizate în procesul de predare-învățare-evaluare. Strategii și modalități de integrare în lecție a activităților cu caracter practic-aplicativ
1. Metode didactice (prezentare, caracterizare, utilizare).
2. Forme de organizare a activității didactice: clasificare, caracterizare.
3. Mijloacele de învățământ și integrarea lor în procesul de predare-învățare-evaluare:
a. Funcțiile didactice ale mijloacelor de învățământ.
b. Tipuri de mijloace de învățământ și caracteristicile lor.
4. Metode specifice demersului didactic la fizică:
a. Experimentul
(i) modalități de integrare a experimentului în lecție;
(îi) proiectarea și organizarea secvențelor de învățare prin activități de laborator;
(iii) modalități specifice de evaluare a activităților practice;
b. Rezolvarea de probleme
(i) proiectarea și organizarea secvențelor de învățare prin rezolvare de probleme;
(îi) evaluarea prin rezolvare de probleme;
5. Utilizarea tehnologiei informației și comunicării în procesul de predare-învățare-evaluare.
6. Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învățământ: obiective, funcții, tipuri de evaluări, caracterizare.
a. Metode de evaluare (tipuri și caracterizare).
b. Calitățile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate și aplicabilitate.
c. Tipologia itemilor: definiție, clasificări, caracteristici, domenii de utilizare, reguli de proiectare, modalități de corectare și notare.
F. BIBLIOGRAFIE PENTRU DIDACTICA FIZICII
1. *** Planurile cadru pentru învățământul gimnazial și liceal în vigoare.
2. *** Programele școlare de fizică în vigoare.
3. *** Manualele școlare de fizică pentru gimnaziu și liceu.
4. *** M.E.C.-S.N.E.E., Ghiduri de evaluare pe discipline, 2000-2001.
5. *** M.E.C., C.N.C., Ghid metodologic pentru aplicarea programei de fizică. Clasele VI-VIII, Editura Aramis, București, 2001.
6. *** M.E.C., C.N.C., Ghid metodologic. Aria curriculară Matematică și Științe ale naturii. Liceu, Editura Aramis, București, 2001.
7. Anghel, S., Malinovschi, V., Iorga Simăn, I., Stănescu, C., Metodica predării fizicii, Editura Arg -Tempus, Pitești, 1995.
8. Călțun, O. F., Metodica predării fizicii, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza" Iași, Iași, 2001.
9. Cerghit, I., Neacșu, I., Negreț, I., Pânișoară, I.O., Potolea, D., Prelegeri pedagogice, Editura Polirom, Iași, 2001.
10. Ciascai, L., Didactica fizicii, Editura Corint, București, 2001.
11. Ciascai, L., Predarea și învățarea fizicii în gimnaziu și liceu, Editura Albastră, Microinformatica, Cluj-Napoca, 1999.
12. Ciascai, L., Strategii euristice de instruire la fizică, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 1999.
13. Crețu, C., Curriculum diferențiat și personalizat, Editura Polirom, Iași, 1996.
14. Cristea, S., Dicționar de termeni pedagogici, E.D.P., București, 1998.
15. Cucoș, C., Pedagogie generală, Editura Polirom, Iași, 2000.
16. Garabet, M., Huțanu, E., Voicu, E., ș.a., Fizică, Biologie, Chimie pentru gimnaziu utilizând Microsoft Office, Editura ALL, București, 2001.
17. Isvoran, A., Erdei, M., Ghid metodic pentru profesorii de fizică, Editura Politehnica, Timișoara, 2001
18. Joița, E., Eficiența instruirii, E.D.P., București, 1998.
19. Neacșu, I., Botgros, I., Bursuc, O., Metodologia predării și învățării fizicii, Editura Cartier, Chișinău, 2000.
20. Nicola, I., Tratat de pedagogie școlară, Editura Aramis, București, 2000.
21. Nițescu, S., Spoială, C., Oțet, A., Fizică pentru liceu utilizând Microsoft Office, Editura ALL, București, 2001.
22. Oprea, C. L., Strategii didactice interactive, E.D.P., București, 2007.
23. Radu, I.T., Evaluarea procesului de învățământ, E.D.P., București, 2001.
24. Stoenescu, G., Florian, G., Didactica fizicii, Editura Sitech și Else, Craiova, 2009.
25. Stoica, A. (coord), Evaluarea curentă și examenele, Editura Prognosis, București, 2001.
26. Stoica, A., Evaluarea progresului școlar. De la teorie la practică, Editura Humanitas Educațional, București, 2003.
27. Strungă, C., Evaluarea școlară, Editura de Vest, Timișoara, 1999.
28. Ursu, S., Toma, I., Ionescu, R., Onea C., Ghid de lucrări practice pentru laboratorul de fizică, Editura Radical, Craiova, 1996.
AUTORI:
Sorin TROCARU inspector general, MECTS, București
Florea ULIU prof. univ. dr., Universitatea din Craiova, Facultatea de Fizică
Delia DAVIDESCU șef serviciu, CNEE, București
Florina BĂRBULESCU consilier, CNEE, București
Liviu BLANARIU consilier, CNEE, București
Dorin BUNĂU prof. gr. I, Colegiul Național "Gheorghe Lazăr", Sibiu
Gabriel Octavian NEGREA prof. gr. I, Colegiul Național "Gheorghe Lazăr", Sibiu
CONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE
VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR
PROGRAMA PENTRU DISCIPLINA GEOGRAFIE
- București -
2010
A. NOTĂ DE PREZENTARE
Activitatea profesorului de geografie se concentrează pe formarea și dezvoltarea la elevi a unor competențe generale și specifice, corelate cu cele opt competențe cheie europene și pe formarea unui comportament civic și a deprinderilor de a învăța pe tot parcursul vieții.
Prezenta programă se adresează candidaților care se prezintă la concursul pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învățământul preuniversitar, la disciplina GEOGRAFIE și care au absolvit facultăți de acest profil.
Competențele și conținuturile din programă sunt proiectate în conformitate cu abordarea curriculară sistemică în realizarea activităților didactice. Conținuturile programei oferă candidaților posibilitatea demonstrării nivelului de pregătire științifică, precum și a competențelor specifice funcției de cadru didactic.
B. COMPETENȚELE PROFESORULUI DE GEOGRAFIE
Competențele unui cadru didactic cu funcția de predare-învățare și aspirant la ocuparea unei catedre de geografie, prin concursul de titularizare sunt:
● cunoașterea și utilizarea conținuturilor științifice ale temelor cuprinse în programa de specialitate și de didactica specialității;
● utilizarea competentă a documentelor școlare reglatoare;
● aplicarea principiilor și a cunoștințelor de didactică generală și de metodica predării;
● raportarea conținuturilor științifice la competențele prevăzute în curriculumul școlar;
● structurarea conținuturilor în unități de învățare și transferarea lor în situații de cunoaștere și de aplicare;
● adecvarea strategiilor didactice la finalitățile asumate și la particularitățile de vârstă și individuale ale elevilor;
● proiectarea și realizarea unui demers didactic trans-, inter- și mulți-disciplinar;
● crearea unui climat educativ interactiv, de cooperare, stimulativ, cu scopul creșterii eficienței rezultatelor activităților didactice;
● raportarea procesului de instruire la sistemul referențial presupus de domeniile de competențe - cheie europene;
● proiectarea și realizarea unei evaluări obiective a competențelor dobândite de elevi.
C. TEMATICA ȘTIINȚIFICĂ PENTRU DISCIPLINA GEOGRAFIE
I. GEOGRAFIE GENERALĂ
A. GEOGRAFIA FIZICĂ
1. Noțiuni de geografie matematică. Elemente ale reprezentărilor cartografice ale Pământului. Rețeaua cartografică: meridiane și paralele; latitudinea și longitudinea; scara grafică și scara numerică. Harta. Mișcările Pământului.
2. Meteorologie și climatologie. Atmosfera: compoziție și structura verticală. Fluxurile de energie și bilanțul radiativ. Masele de aer. Fronturile atmosferice. Ciclonii și anticiclonii. Factorii genetici ai climei: radiativi, dinamici, fizico-geografici și antropici. Temperatura, precipitațiile, vântul: caracteristici și repartiție. Tipurile de climă.
3. Hidrologie. Hidrosfera: Oceanele și mările: proprietăți fizice și chimice, dinamica apelor (valuri, maree, curenți), influența oceanelor asupra mediului continental. Râurile și fluviile: elementele caracteristice ale bazinului și ale rețelei hidrografice. Regimul scurgerii. Marile sisteme fluviatile ale Globului: Amazon, Mississippi, Nil, Congo, Chang Jiang (Yang Tze), Gange-Brahmaputra, Volga, Dunăre, Rhin. Tipuri genetice de lacuri și repartiția lor geografică.
4. Geomorfologie.
Relieful major al Terrei: continente și bazine oceanice.
Procesele geomorfologice: dezagregarea, alterarea, gravitaționale (tasare, sufoziune, alunecări de teren, prăbușiri), spălarea în suprafață, torenți.
Versanții, clasificare, tipuri de evoluție: glacis, pediment, pediplenă, peneplenă.
Relieful creat de apele curgătoare: valea și elemente componente, meandre, piemonturi.
Relieful petrografic: pe calcare, argile, nisipuri, loess, gresii și conglomerate, granite.
Relieful structural: tabular, monoclinal, cutat, în blocuri (faliat).
Relieful vulcanic: de explozie, de acumulare, de eroziune (în formele vulcanice).
Relieful climatic: eolian, glaciar (montan și de calotă) și periglaciar.
Relieful litoral: procese, forme, tipuri de țărm.
5. Biogeografie.
Factorii ecologici (abiotici, biotici) și rolul lor în distribuția latitudinală și altitudinală a organismelor vii. Arealul biogeografic. Regionarea biogeografică. Principalele sisteme biogeografice ale Terrei.
6. Geografia solurilor
Componentele și proprietățile solului. Profilul de sol. Răspândirea geografică a solurilor pe Glob. Solul ca resursă naturală. Utilizarea și protecția solurilor.
7. Geografia mediului
Factorii geoecologici.
Tipuri de mediu și distribuția lor latitudinală (medii naturale, medii antropizate).
Surse de poluare și categorii de poluanți (poluare fizică, poluare chimică, poluare biologică). Măsuri de combatere a efectelor poluării. Protecția capitalului natural și conservarea biodiversității la nivel local și regional. Rezervații ale biosferei, parcuri naționale, rezervații naturale, monumente ale naturii.
B. GEOGRAFIA UMANĂ
1. Geografia populației și așezărilor umane. Evoluția numerică a populației; tipuri de evoluție demografică; diferențieri teritoriale. Mișcarea naturală: variația teritorială a principalelor componente. Mobilitatea teritorială a populației. Tipuri de migrații, cauzele și efectele lor. Structuri demografice (pe sexe, grupe de vârstă, medii, religii, etnii, rase, socio-economică). Raspândirea populației pe Glob. Factorii care condiționează repartiția și densitatea populației. Particularități ale repartiției populației urbane și rurale. Forme de aglomerare umană (rurale și urbane). Clasificarea orașelor. Explozia urbană, metropolele, megalopolisurile.
2. Harta politică a lumii. Criterii de clasificare a statelor.
3. Geografia economică
3.1. Geografia industriei. Resursele energetice: petrolul, gazele naturale, cărbunii, minereurile radioactive, apele, energia solară, energia eoliană, energia geotermică. Minereuri feroase (de fier și mangan) și minereurile neferoase (cupru, bauxită, aur, argint): localizarea și valorificarea lor industrială. Resurse utilizate în industria chimică (sarea și sulful): localizare și valorificare. Industria energetică, siderurgia, metalurgia neferoasă, industria construcțiilor de mașini, chimică, lemnului, materialelor de construcții, ușoară și alimentară. Factori și forme de localizare a industriei. Marile concentrări industriale ale lumii.
3.2. Geografia agriculturii. Factorii dezvoltării agriculturii pe Glob. Limitele spațiului agrar. Tipuri de peisaje agrare. Repartiția geografică a principalelor culturi agricole.
3.3. Geografia circulației, turismului și schimburilor economice internaționale. Transporturile feroviare, rutiere, fluviale, maritime, aeriene și speciale. Marile porturi. Tipuri de turism. Regiuni și centre turistice importante pe Glob. Schimburi economice internaționale.
3.4. Dezvoltarea economică și echilibrul natural (conceptul de dezvoltare durabilă). Probleme ale globalizării economiei. Principalele regiuni de integrare economică.
II. GEOGRAFIA ROMÂNIEI
A. GEOGRAFIA FIZICĂ.
1. Evoluția paleogeografică.
2. Relieful. Munți, podișuri, dealuri și câmpii: caracteristici. Tipuri de relief: suprafețe de nivelare, piemonturi, terase, lunci; relieful glaciar, relieful vulcanic, relieful petrografic, relieful structural, văi carpatice transversale. Procesele geomorfologice actuale.
3. Clima. Factorii genetici ai climei. Elementele climatice: temperatura; precipitațiile; vântul. Regionarea climatică a teritoriului României. Diferențieri climatice.
4. Hidrografia. Apele subterane. Configurația rețelei hidrografice și modul ei de organizare. Regimul scurgerii. Fluviul Dunărea (caracteristici hidrologice). Tipuri genetice de lacuri și repartiția lor teritorială. Marea Neagră.
5. Biogeografie.
Zonele și etajele de vegetație în România.
Regionarea biogeografică a României.
6. Solurile.
Zonalitatea, intrazonalitatea și azonalitatea. Solurile din România: clase, tipuri și răspândirea lor.
7. Geografia mediului.
Tipuri de medii în România.
Protecția și conservarea biodiversității în România. Parcurile naționale. Parcuri naționale: Retezat, Rodna, Porțile de Fier. Rezervația biosferei Delta Dunării.
B. GEOGRAFIA UMANĂ
1. Populația. Vechimea și continuitatea populației autohtone în spațiul carpato-danubian-pontic. Mișcarea naturală și migratorie a populației. Repartiția și densitatea populației. Structura populației.
2. Așezările omenești.
2.1. Așezările rurale. Tipologia satelor românești după poziție, mărime, fizionomie (forma, structura și textura vetrei), funcție și gradul de dispersie. Tendințe în evoluția satului românesc.
2.2. Așezările urbane. Răspândirea și tipologia orașelor. Probleme privind dezvoltarea urbană în România.
3. Economia. Resurse energetice: petrolul, gazele naturale, cărbunii, apele curgătoare. Resursele de minereu de fier, de minereuri neferoase și nemetalifere. Structura și răspândirea producției de energie electrică. Siderurgia, metalurgia neferoasă, industria construcțiilor de mașini, industria chimică, industria de prelucrare a lemnului, industria materialelor de construcție, ușoară și alimentară. Structura și răspândirea teritorială a industriei. Tipuri de transporturi și căi de comunicație. Fondul funciar și potențialul agricol. Zone de producție agricolă. Potențialul turistic natural și cultural-istoric al României. Regiuni și centre turistice. Comerțul.
C. GEOGRAFIA REGIONALĂ
1. Regionarea geografică a României
2. Caracterizarea complexă a unităților și a subunităților geografice de ordinul I și II. Carpații și depresiunile intracarpatice, Depresiunea Colinară a Transilvaniei, Subcarpații (Subcarpații Moldovei, Subcarpații Curburii, Subcarpații Getici), Podișul Moldovei, Podișul Getic, Podișul Dobrogei, Podișul Mehedinți, Dealurile de Vest, Câmpia Română, Câmpia de Vest, Delta Dunării, Platforma continentală.
III. GEOGRAFIA CONTINENTELOR
1. Trăsături geografice ale continentelor (Europa, Asia, Africa, America de Nord și de Sud, Australia și Oceania).
2. Unități fizico-geografice: Câmpia Chinei de Est (Marea Câmpie Chineză), Câmpia Siberiei de Vest, Podișul Siberiei Centrale, Sistemul cordiliero-andin, Podișul Braziliei, Câmpia Amazonului, Munții Atlas, Podișul (Deșertul) Sahara, Sistemul Himalaya-Tibet, Podișul Tibet, Câmpia Est-Europeană, Alpii.
3. Caracterizarea geografică a unor țări: Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, Franța, Germania, Italia, Federația Rusă, China, Japonia, India, SUA, Canada, Brazilia, Australia, Republica Africa de Sud.
IV. LUCRĂRI PRACTICE
Citirea și interpretarea hărților la scări diferite. Cunoașterea orizontului local prin cercetarea pe teren - organizarea cercetării, echipamente și mijloace necesare. Cartarea componentelor geografice: relief, hidrografie, soluri, vegetație, populație, așezări, unități industriale, căi de comunicație. Reprezentarea grafică și cartografică a datelor statistice și a informațiilor geografice.
D. BIBLIOGRAFIE PENTRU TEMATICA ȘTIINȚIFICĂ
1. Academia Română, Institutul de Geografie, Geografia României, (tratat), Volumul IV, Regiunile pericarpatice: Dealurile și Câmpia Banatului și Crișanei, Podișul Mehedinți, Subcarpații, Piemontul Getic, Podișul Moldovei, Editura Academiei Române, București, 1992
2. Academia Română, Institutul de Geografie, Geografia României, (tratat), Volumul V, Câmpia Română, Dunărea, Podișul Dobrogei, Litoralul românesc al Mării Negre, Platforma continentală, Editura Academiei Române, București, 2005
3. Bălteanu D. (coord.), România. Spațiu, societate, mediu, Editura Academiei, București, 2005
4. Bălteanu D., Șerban M., Modificările globale ale mediului, Editura Coresi, București, 2005
5. Ciulache S., Meteorologie și Climatologie, Editura Universitară București, 2004
6. Cocean P., Alexe Rădița, America, Editura Transversal, Târgoviște, 2004
7. Cocean P., Filip S., Geografia regională a României, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2008
8. Cocean P., Geografie regională, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2010
9. Crețan R., Geografia Europei, Editura Art Press, Timișoara, 2006
10. Erdeli G., Braghină C., Frăsineanu D., Geografia economică mondială, Editura Fundației România de Mâine, București, 2000
11. Erdeli G., Dumitrache Liliana, Geografia populației mondiale, Editura Universitară, București, Ediția a IV-a revăzută și actualizată, 2009
12. Erdeli G., Cucu V., România. Populație. Așezări umane. Economie, Editura Transversal, Târgoviște, 2005
13. Gâștescu P., Brețcan P., Hidrologie continentală și Oceanografie, Editura Transversal, Târgoviște, 2009
14. Grigore M., Reprezentarea grafică și cartografică a formelor de relief, Editura Academiei Române, București, 1979
15. Iațu C., Muntele I., Geografia economică, Editura Economică, București, 2002
16. Ielenicz M., Pătru Ileana-Georgeta, Ghincea Mioara, Subcarpații României, Editura Universitară, București, 2003
17. Ielenicz M., Geomorfologie, Editura Universitară, București, 2004
18. Ielenicz M., Pătru Ileana-Georgeta, România. Geografie fizică, vol. I, Editura Universitară București, 2005
19. Ielenicz M., România. Geografie fizică, vol. II, Editura Universitară București, 2007
20. Ielenicz M., Podișurile și dealurile României, Editura Universitară, București, 2009
21. Ielenicz M., Geografie fizică generală cu elemente de cosmogonie, Editura Universitară, București, 2010
22. Ielenicz M., România, Carpații. Probleme generale, Editura Universitară, București, 2010
23. Ilinca N., Geografia așezărilor urbane, Editura CD Press, Ediția a II-a, București, 2010
24. Ilinca N., Geografia umană. Populația și așezările, Editura CD Press, București, ediția III, 2009
25. Lupașcu Gh., Jigău Gh., Vârlan M., Pedologie generală, Editura Junimea, Iași, 1998
26. Lupașcu Angela, Biogeografie, Editura Fundației România de Mâine, București, 2001
27. Marin I., Marin M., Europa - geografie regională, Editura Universitară, București, 2005
28. Marin M., Albu Anca, Lungu M., Pleșoianu Daniela, Marin I., Geografia continentelor (Particularități regionale), Editura Universitară, București, 2008
29. Matei H., Neguț S., Nicolae I., Enciclopedia statelor lumii, Editura Meronia, București, 2008
30. Muntele I., Iațu C., Geografia turismului, Editura Sedcom Libris, Iași, 2003
31. Năstase A., Osaci Gabriela, Topografie - Cartografie, Editura Fundației România de Mâine, București, 2001
32. Neguț S., Geografia turismului, Editura Meteor Press, București, 2003
33. Neguț S. coord., Geografie economică mondială, Editura Meteor Press, București, 2005
34. Pișota I., Biogeografie, Editura Universitară București, 2002
35. Popa V., Australia. Geografie - turism, Editura Universității din București, 2007
36. Posea G., Geografia fizică a României, Vol. I, Editura Fundației România de Mâine, București, 2003
37. Posea G., Geografia fizică a României, Vol. II, Editura Fundației România de Mâine, București, 2004
38. Posea G., Geomorfologia României, Editura Fundației România de Mâine, București, 2005
39. Rusu E., Geografia continentelor. Australia și Oceania, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1998
40. Rusu E., Geografia continentelor. Africa, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2007
41. Surd V., Geografia așezărilor omenești, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2003
42. Vespremeanu E., Geografia Mării Negre, Editura Universitară, București, 2005
43. Universitatea din București, Institutul de Geografie, Geografia României, volumul I, Geografia fizică, (tratat), Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1983
44. Universitatea din București, Institutul de Geografie, Geografia României, volumul III, Carpații românești și Depresiunea Transilvaniei, (tratat), Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1987
45. Sunt obligatorii conținuturile manualelor școlare pentru disciplina geografie, cuprinse în Catalogul manualelor școlare valabile în învățământul preuniversitar www.edu.ro
E. TEMATICA PENTRU METODICA PREDĂRII DISCIPLINEI GEOGRAFIE
1. Curriculum școlar
1.1. Curriculum-ul școlar, delimitări terminologice și conceptuale. Curriculum Național și Curriculum la Decizia Școlii. Terminologia specifică și elementele de conținut ale curriculum-ului școlar
1.2. Documente reglatoare: Planul-cadru, programele școlare. Manualele școlare
1.3. Dimensiuni și finalități educaționale ale geografiei
2. Metode și mijloace de învățământ
2.1. Metode de învățământ utilizate în predarea-învățarea geografiei
2.1.1. Noțiunea de metodă de predare-învățare. Funcțiile și taxonomia metodelor de predare-învățare
2.1.2. Metodele de instruire centrate pe acțiunea profesorului (povestirea, descrierea și explicația)
2.1.3. Metodele de instruire centrate pe activitatea elevilor (conversația, demonstrația, observarea, problematizarea, modelarea, utilizarea hărții în activitatea didactică, experimentarea, proiectul)
2.1.4. Metodele de instruire bazate pe acțiune (exercițiul, algoritmizarea, activitățile practice, jocul geografic)
2.1.5. Procedee și instrumente de lucru cu rol complementar în predarea-învățarea geografiei (munca cu manualul școlar, cartea, folosirea tablei și a caietului de notițe)
2.1.6. Utilizarea soft-ului AEL în predarea-învățarea geografiei
2.2. Mijloacele de învățământ utilizate în predarea-învățarea geografiei: funcții, clasificări și integrarea lor în actul didactic
2.3. Cabinetul de geografie; terenul geografic
3. Proiectarea și organizarea instruirii
3.1. Planificarea (proiectarea) anuală și semestrială
3.2. Proiectarea unităților de învățare
3.3. Lecția de geografie. Succesiunea evenimentelor instruirii într-o lecție de geografie
3.4. Cercul de geografie
3.5. Activitățile didactice extrașcolare
4. Proiectarea activității de predare-învățare a geografiei în condițiile formării competențelor
4.1. Sistemul de competențe al geografiei:
Domeniile de competențe - cheie europene
Competențele generale
Competențele specifice
4.2. Raportul dintre competențe, conținuturi și activitățile de învățare
4.3. Organizarea instruirii în viziunea formării competențelor
5. Evaluarea rezultatelor învățării.
5.1. Evaluarea - componentă a procesului de învățământ
5.2. Funcțiile evaluării
5.3. Tipuri de evaluare
5.4. Metode și procedee în evaluarea continuă
5.5. Tipuri de rezultate ale învățării
5.6. Metode și tehnici de evaluare a achizițiilor și rezultatelor învățării
5.7. Proceduri și instrumente de evaluare complementară
5.8. Tipuri și instrumente de examinare
5.9. Concursuri școlare și examene
F. BIBLIOGRAFIA PENTRU METODICA PREDĂRII GEOGRAFIEI
1. Ciolan, L. Învățarea integrată - fundamente pentru un curriculum transdisciplinar. Iași: Editura Polirom, 2008
2. Dulamă Maria Eliza, Metodologie didactică. Teorie și practică, Editura Clusium, Cluj-Napoca, Ediția II, 2008
3. Dulamă Maria Eliza, Metodologii didactice activizante, Editura Clusium, Cluj-Napoca, Ediția II, 2008
4. Ilinca N., Didactica geografiei, Editura Didactică și Pedagogică, R.A., București, Ediția a II-a revizuită, 2008
5. Ilinca N., Mândruț O. (coord.), Elemente de didactică aplicată a Geografiei, Editura CD Press, București, 2006
6. Landsheere G., Evaluarea continuă a elevilor și examenele, E.D.P., București, 1975
7. Mândruț O., Apostol Gabriela, Geografie - Curriculum școlar. Ghid metodologic, Editura Corint, București, 1998
8. Mândruț O., Competențele în învățarea geografiei - Ghid metodologic, Editura Corint, București, 2010
9. MEC (CNC), Curriculum Național pentru învățământul obligatoriu - cadru de referință, Editura Corint, București, 1998
10. MEC (CNC), Programele școlare de geografie pentru clasele IV-XII, www.edu.ro
11. Negreț - Dobridor I., Didactica nova, Editura Aramis, București, 2001
12. Negreț - Dobridor I., Teoria generală a curriculumului educațional, Editura Polirom, Iași, 2008
13. Oprea Crenguța-Lăcrămioara, Strategii didactice interactive, Editura Didactică și Pedagogică R.A., București, 2007
14. Potolea D., Neacșu I., Iucu R., Pânișoară I.O. (coord.), Pregătirea psihopedagogică, Editura Polirom, Iași, 2008
15. Stan Liliana, Steva Eugenia, Dragu V., Vlasov D.V., Elemente de didactica geografiei, Editura Polirom, București, 2003
16. Stoica A. (coord.), Evaluarea curentă și examenele. Ghid pentru profesori, Editura Prognosis, București, 2001
17. Stoica A., Evaluarea progresului școlar. De la teorie la practică, Editura Humanitas Educațional, București, 2003
18. *** Ghid de evaluare la geografie, Editura Trithemus Media, București, 1999
19. *** Ghid metodologic de aplicare a programei de geografie, clasele IV - VIII, Editura Aramis, București, 2001
20. *** Ghid metodologic pentru aplicarea programei școlare din aria curriculară Om și societate, București, 2001
Autori
Steluța Dan - inspector pentru curriculum descentralizat și mentorat, ISJ Brăila
Nicolae Lazăr - profesor gr. I, metodist, CN "Vlaicu Vodă", Curtea de Argeș, jud. Argeș
Octavian Mândruț - cercetător științific principal I, IȘE
Cristina Pârvu - consilier CNEE
Cătălina Șerban - inspector de specialitate ISM București
CONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE
VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR
PROGRAMA PENTRU DISCIPLINA GEOLOGIE
- București -
2010
A. NOTĂ DE PREZENTARE
Programa pentru concursul de titularizare în învățământul preuniversitar în funcția de cadru didactic, la specialitatea geologie este proiectată în conformitate cu abordarea sistemică în realizarea activităților didactice. Competențele și conținuturile din programă au fost actualizate și au vizat exigențele pentru examenul de titularizare atât la geologie cât și la didactica specialității. La rândul lor, acestea trebuie să ofere candidaților posibilitatea demonstrării nivelului de pregătire inițială, precum și a competențelor specifice funcției de cadru didactic.
Deoarece conținuturile de predare - învățare a geologiei sunt apropiate de cele specifice geografiei fizice, pot fi acceptate aceleași competențe în ceea ce privește metodica predării geologiei cu cele vizate a fi atinse de profesorul de geografie care aspiră la concursul de titularizare în învățământul preuniversitar.
B. COMPETENȚELE PROFESORULUI DE GEOLOGIE
Competențe pentru un cadru didactic cu funcția de predare-învățare și aspirant la ocuparea unui post de geologie, prin concursul de titularizare:
● cunoașterea conținuturilor științifice ale temelor cuprinse în programa de specialitate și de didactica specialității;
● utilizarea competentă a documentelor școlare reglatoare;
● aplicarea principiilor și a cunoștințelor de didactică generală și de metodica predării;
● structurarea conținuturilor și transferarea lor în situații de cunoaștere și de aplicare;
● adecvarea strategiilor didactice la finalitățile asumate și la particularitățile de vârstă și individuale ale elevilor;
● proiectarea și realizarea unui demers didactic trans-, inter- și mulți-disciplinar;
● crearea unui climat educativ interactiv, de cooperare, stimulativ, cu scopul creșterii eficienței rezultatelor activităților didactice;
● proiectarea și realizarea evaluării competențelor dobândite de elevi.
C. TEMATICA ȘTIINȚIFICĂ PENTRU DISCIPLINA GEOLOGIE
I. GEOLOGIE GENERALĂ
1. Obiectul și domeniile geologiei. Raporturile geologiei cu celelalte știinte. Mișcările Pământului și efectele lor geologice. Structura internă a Pământului. Litosfera și placile litosferice. Câmpurile terestre: definiții, elemente, variații și efecte geologice.
2. Elemente de geodinamică internă. Magmatismul: procese și produse magmatice. Vulcanismul: alcătuirea unui aparat vulcanic, clasificarea vulcanilor; produsele activității vulcanice. Mișcările tectonice: cauze și caractere generale. Mișcările seismice: elemente, cauze, propagarea undelor seismice; efecte.
3. Elemente de geodinamică externă. Acțiunea geodinamică a atmosferei, hidrosferei și biosferei.
4. Acțiunea antropică. Conservarea mediului.
II. CRISTALOGRAFIE ȘI MINERALOGIE
1. Rețeaua cristalină a mineralelor. Elemente și legături de rețea. Rețele izomorfe. Polimorfism. Simetria morfologică a poliedrelor cristaline. Clase și sisteme de simetrie. Anizotropia cristalelor. Asociații cristaline.
2. Mineralogie. Proprietățile fizice ale mineralelor: morfologice, mecanice, optice, termice, magnetice, electrice. Relații în chimism, structura și proprietățile fizice ale mineralelor. Geneza mineralelor. Clase și grupe de minerale.
III. PETROLOGIE
1. Procese și roci magmatice. Proprietățile generale și originea magmelor. Procese magmatice și postmagmatice. Rocile magmatice: constituenți, chimism, structura și textura, clasificare. Forme de zăcământ. Principalele familii de roci magmatice plutonice, vulcanice și filoniene; caracterizare generală.
2. Procese și roci sedimentare. Procese sedimentare mecanice, chimice și biogene. Diageneza. Roci sedimentare: constituenți, structură. Descrierea familiilor și a claselor de roci sedimentare.
3. Metamorfismul și rocile metamorfice. Factorii metamorfismului. Condițiile geologice ale metamorfismului și tipuri de metamorfism. Chimismul și mineralogia rocilor metamorfice. Structura și textura rocilor metamorfice. Clasificarea și caracterizarea principalelor roci metamorfice.
IV. GEOLOGIE STRUCTURALĂ ȘI GEOTECTONICĂ
1. Reprezentarea grafică a structurilor geologice. Hărți geologice, secțiuni geologice, coloane litostratigrafice.
2. Structuri primare ale rocilor sedimentare și magmatice. Raporturi de concordanță și discordanță. Tipuri de discordanțe.
3. Stress și deformare. Stress și strain. Factorii care controlează comportarea rocilor la stress. Geometria cutelor și mecanisme de cutare. Utilizarea analizei microstructurale. Fisuri. Falii: elemente, clasificarea geometrică și genetică. Pânze tectonice. Diapirismul și structurile diapire: elemente, origine, tipuri, localizare.
4. Elemente de tectonică globală. Teoria expansiunii fundului oceanic. Teoria tectonicii plăcilor. Dinamica plăcilor și procesele legate de zonele de subducție.
5. Regiunile stabile și zonele mobile (geosinclinale). Evoluția geosinclinalelor în concepția tectonicii plăcilor.
V. STRATIGRAFIE ȘI GEOLOGIE ISTORICĂ
1. Stratigrafia. Datarea relativă și absolută a formațiunilor geologice. Corelarea stratigrafică a formațiunilor geologice. Scara geocronologică. Metode de reconstituire a paleomediilor de depunere, a condițiilor paleotectonice și paleoclimatice.
2. Geologia istorică. Caracterele paleontologice, litologice, delimitarea, subdiviziunile și evoluția paleogeografică în timpul principalelor subdiviziuni ale istoriei Pământului: Eonul Precambrian și Eonul Phanerozoic (Era paleozoica: Cambrian, Ordovician, Silurian, Devonian, Carbonifer, Permian; Era mezozoica: Triasic, Jurasic, Cretacic; Era Cainozoica: Paleogen, Neogen, Cuaternar).
VI. GEOTECTONICA ROMÂNIEI
1. Unități de platformă. Evoluția geotectonică prealpină a vorlandului carpatic. Platforma Moldovenească. Platforma Scitică, Platforma Europei Centrale, Platforma Moesică: alcătuire și structură.
2. Orogene. Orogenul Nord-Dobrogean. Orogenul Carpatic: Dacidele interne, Transilvanidele, Pienidele, Dacidele mediane, Dacidele externe, Dacidele marginale, Moldavidele, avanfosa și depresiunile intracarpatice. Carpații în contextul geotectonic al catenelor alpine din Europa.
D. BIBLIOGRAFIE PENTRU TEMATICA ȘTIINȚIFICĂ
1. *** Dicționar de Geologie, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1998
2. Anastasiu N., Petrologie sedimentară, Editura Tehnică, București, 1988
3. Dragomir B., Geologie fizică generală, Tipografia Universității, București, 1994
4. Ianovici V., Stiopol V., Constantinescu E., Mineralogie, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1979
5. Mutihac V., Stratulat Maria Iuliana, Fechet Roxana Magdalena, Geologia României, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2004
6. Mutihac V., Fechet Roxana Magdalena, Geologie, Editura Tehnică, București, 2003
7. Pauliuc S., Dinu C., Geologie structurală, Editura Tehnică, București, 1985
8. Radulescu D., Petrologie magmatică și metamorfică, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1981
9. Săndulescu M., Geotectonica României, Editura Tehnică, București, 1984
10. Seclaman M., Anastasiu N., Petrografie, Tipografia Universității, București, 1983
11. Tătărâm Nița, Geologie stratigrafică și Paleogeografie, vol. I, Editura Tehnică, București, 1984
12. Tătărâm Nița, Geologie stratigrafică și Paleogeografie, vol. II, Editura Tehnică, București, 1988
13. Țicleanu N., Pauliuc S., Geologie generală, Editura Universitară București, 2003
E. TEMATICA PENTRU METODICA PREDĂRII DISCIPLINEI GEOLOGIE
1. Obiectul și importanța didacticii geologiei
1.1. Definiția didacticii geologiei
1.2. Legăturile dintre geologie ca știință cu alte discipline studiate în învățământul preuniversitar
2. Organizarea procesului de predare-învățare a geologiei
2.1. Componentele procesului de învățământ geologic
2.2. Finalitățile specifice ale predării geologiei
3. Metode și mijloace de învățământ
3.1. Metode de învățământ și utilizarea lor în predarea-învățarea geologiei
3.2. Mijloace de învățământ utilizate în predarea-învățarea geologiei: Funcțiile și taxonomia mijloacelor de învățământ. Folosirea machetelor și a mulajelor în actul de predare-învățare a geologiei; Utilizarea materialelor grafice și cartografice în predarea-învățarea geologiei (hărți geologice, litofaciale, hidrogeologice, secțiuni geologice și coloane stratigrafice). Utilizarea formelor și modelelor cristalografice în predarea-învățarea noțiunilor de cristalografie. Utilizarea colecțiilor de eșantioane în predarea noțiunilor de mineralogie, petrografie și paleontologie. Mijloace moderne utilizate în studiul geologiei (CD-uri, DVD-uri, filme documentare, enciclopedii computerizate, simulare pe calculator)
4. Integrarea informațiilor oferite de aplicațiile geologice de teren și vizitele la muzeul geologic în actul de predare-învățare a geologiei
5. Moduri și forme de organizare a procesului de învățământ geologic
Proiectarea activității de predare - învățare a geologiei. Funcțiile proiectarii didactice. Niveluri ale proiectării procesului de învățământ. Proiectarea anuală. Proiectarea semestrială.
6. Evaluarea rezultatelor învățării
6.1. Evaluarea - componentă a procesului de învățământ
6.2. Funcțiile evaluării
6.3. Tipuri de evaluare
6.4. Metode și procedee în evaluarea continuă
6.5. Tipuri de rezultate ale învățării
6.6. Metode și tehnici de evaluare a achizițiilor și rezultatelor învățării
6.7. Proceduri și instrumente de evaluare complementară
6.8. Tipuri și instrumente de examinare
6.9. Concursuri școlare și examene
F. BIBLIOGRAFIA PENTRU METODICA PREDĂRII GEOLOGIEI
1. Ciolan, L. Învățarea integrată - fundamente pentru un curriculum transdisciplinar, Editura Polirom, Iași, 2008
2. Dulamă Maria Eliza, Metodologie didactică. Teorie și practică, Editura Clusium, Cluj-Napoca, Ediția II, 2008
3. Dulamă Maria Eliza, Metodologii didactice activizante, Editura Clusium, Cluj-Napoca, Ediția II, 2008
4. Erhan V., Dumitrașcu C., Metodica Predării geologiei, Editura Universității Al. I. Cuza, Iași, 1988
5. Ilinca N., Didactica geografiei, Editura Didactică și Pedagogică, R.A., București, Ediția a II-a revizuită, 2008
6. Landsheere G., Evaluarea continuă a elevilor și examenele, E.D.P., București, 1975
7. Negreț - Dobridor I., Didactica nova, Editura Aramis, București, 2001
8. Negreț - Dobridor I., Teoria generală a curriculumului educațional, Editura Polirom, Iași, 2008
9. Oprea Crenguța-Lăcrămioara, Strategii didactice interactive, Editura Didactică și Pedagogică R.A., București, 2007
10. Potolea D., Neacșu I., Iucu R., Pânișoară I.O. (coord.), Pregătirea psihopedagogică, Editura Polirom, Iași, 2008
11. Societatea Română de Geografie, Elemente de didactică aplicată, Editura CD Press, București, 2006
12. Stoica A. (coord.), Evaluarea curentă și examenele. Ghid pentru profesori, Editura Prognosis, București, 2001
13. Stoica A., Evaluarea progresului școlar. De la teorie la practică, Editura Humanitas Educațional, București, 2003
Autori
Steluța Dan - inspector pentru curriculum descentralizat și mentorat, ISJ Brăila
Nicolae Lazăr - profesor gr. I, metodist, CN "Vlaicu Vodă", Curtea de Argeș, jud. Argeș
Octavian Mândruț - cercetător științific principal I, IȘE
Cristina Pârvu - consilier CNEE
Cătălina Șerban - inspector de specialitate ISM București
CONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE
VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR
PROGRAMĂ PENTRU INDUSTRIE ALIMENTARĂ
PROFESORI
- București -
2010
A. NOTĂ DE PREZENTARE
Programa pentru disciplinele TEHNOLOGICE se adresează absolvenților facultăților de profil și profesorilor care se prezintă la concursul pentru ocuparea posturilor didactice/ catedrelor vacante din învățământul preuniversitar. Conținutul și structura programei sunt elaborate pe baza standardului ocupațional "Profesor pentru învățământul gimnazial și pentru învățământul liceal", în așa fel încât să răspundă schimbărilor impuse de abordarea curriculară sistemică în realizarea procesului educațional.
Structura arborescentă și sistemul modular de organizare curriculară pentru învățământul tehnologic, solicită abordarea structurală a desfășurării procesului de învățământ.
Programa de concurs este elaborată în acord cu programele școlare în vigoare din învățământul preuniversitar pentru respectiva disciplină și cu programele pentru evaluările și examenele naționale. Aspectele fundamentale vizate prin prezenta programă operaționalizează profilul absolventului de învățământ superior, urmărind:
- cunoașterea de către profesor a conținuturilor știintifice și a principalelor tendințe în evoluția disciplinelor de pregătire profesională și a metodicii predării acestora;
- utilizarea competentă a documentelor școlare reglatoare;
- capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi;
- capacitatea de proiectare și realizare a demersului didactic intra-, trans-, inter-, și multidisciplinar, în concordanță cu standardele de pregatire profesională;
- capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi;
- demonstrarea abilităților de comunicare, empatice și de cooperare necesare realizării actului educațional.
Fiind date particularitățile disciplinelor tehnologice și rolul pe care acestea îl au asupra formării și maturizării profesionale a elevului, precum și asupra întregului climat educațional al școlii, profesorul trebuie să demonstreze că:
- înțelege conceptele centrale și metodele de investigație specifice disciplinelor pe care le predă;
- are capacitatea de a crea experiențe de învățare semnificative pentru elev;
- înțelege cum învață și cum se dezvoltă elevul și poate să ofere oportunități de învățare care sprijină dezvoltarea profesională a acestuia;
- înțelege că elevii sunt diferiți din punctul de vedere al felului în care învață și poate să ofere oportunități instructiv-educative adaptate la diferențele individuale de învățare;
- înțelege procesele de integrare curriculară și folosește o varietate de strategii didactice care încurajează dezvoltarea gândirii critice a elevului, capacitatea de rezolvare a problemelor și performanțele lui în utilizarea noilor tehnologii;
- are capacitatea de a alege și utiliza cele mai bune metode ce vizează motivația și comportamentul pentru a crea un mediu educațional care încurajează interacțiunea socială pozitivă, motivația intrinsecă și angajarea elevului în actul învățării, sprijinind astfel succesul școlar al acestuia;
- dezvoltă cunoașterea și utilizarea unor variate strategii de comunicare eficientă pentru a sprijini curiozitatea, colaborarea și interacțiunea elevilor în activitatea de învățare;
- planifică activitatea de predare-învățare pe baza obiectivelor și competențelor curriculare, a cunoașterii proceselor predării-învățării, a conținutului disciplinei, a abilităților elevilor și a diferențelor dintre elevi; modelează activitatea la clasă conform obiectivelor evaluării;
- înțelege și folosește o diversitate de strategii de evaluare pentru a aprecia și modifica activitățile didactice, asigurând continua dezvoltare intelectuală și socială a elevului;
- evaluează efectele opțiunilor și acțiunilor sale asupra elevilor, părinților, altor colegi (profesori) și modifică aceste acțiuni atunci când este necesar;
- caută în mod activ oportunități pentru perfecționarea sa profesională continuă;
- contribuie la stabilirea unor relații pozitive cu colegii, familiile elevilor și altor organizații existente în comunitatea în care trăiește, în așa fel încât să stimuleze angajarea acestora în sprijinirea activităților școlii;
- înțelege necesitatea de a asista elevii în orientarea lor către carieră și de a integra educația pentru carieră în activitatea didactică;
- înțelege aspectele de ordin legislativ ale activității sale, respectiv, drepturile legale ale elevului și părinților, precum și propriile sale drepturi și responsabilități;
- înțelege criteriile de evaluare a activității sale și are capacitatea de a le integra în conceperea și realizarea activității didactice.
B. COMPETENȚE SPECIFICE PROFESORULUI DE DISCIPLINE TEHNOLOGICE
Programa vizează, pe lângă conținuturile științifice și cele de metodică a disciplinelor, anumite competențe specifice profesorului de discipline Tehnologice, competențe pe care acesta trebuie să și le dezvolte și probeze pe parcursul desfășurării activității didactice. Într-o formulare sintetică, aceste competențe sunt:
- cunoașterea conținuturilor științifice ale disciplinelor, cunoștințe de metodica disciplinelor;
- cunoașterea și utilizarea principalelor documente școlare reglatoare: standarde de pregatire profesională, planuri-cadru, programe școlare, programe pentru examene naționale;
- capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi;
- capacitatea de proiectare și realizare a dezvoltărilor curriculare intra- și interdisciplinare;
- capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi;
- capacitatea de a adecva demersurile didactice la particularitățile de vârstă ale colectivului de elevi;
- capacitatea de a construi un climat educativ stimulativ și eficient.
C. TEMATICA PENTRU METODICA DISCIPLINELOR TEHNOLOGICE
TEME DE DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ
a. Proiectarea, organizarea și desfășurarea activității didactice
1. Componentele curriculumului școlar: curriculum național, planuri cadru, arii curriculare, trunchi comun, discipline, module, standarde de pregătire profesională, programe școlare, manuale școlare, auxiliare curriculare;
2. Proiectarea curriculumului în dezvoltare locală sau la decizia scolii de tipul: aprofundare/ extindere/opțional ca disciplină nouă;
2.1. Repere/condiționări în elaborarea CDS/CDL (resurse umane, materiale, context local, interesele elevilor);
2.2. Modalități de adecvare a unui CDS/CDL la grupuri țintă diferite;
2.3. Obiectivele predării - învățării - evaluării la disciplinele CDS/CDL din domeniul stiinței informării.
2.4. Obiective cadru, obiective de referință, competențe generale, competențe specifice, unități de competență și competențe.
2.5. Elaborarea obiectivelor operaționale;
3. Proiectarea activității didactice: planificare calendaristică, proiectarea unității de învățare, proiecte de lecție (pentru diferite tipuri de lecții), proiectarea de activități de învățare intra-, inter-, pluri și transdisciplinare.
b. Strategii didactice utilizate în procesul de instruire. Strategii și modalități de integrare în lecție a activităților cu caracter practic - aplicativ
1. Metode didactice specifice: clasificare, prezentare, caracterizare;
2. Utilizarea metodelor centrate pe elev, tehnicilor de învățare prin cooperare;
3. Forme de organizare a activității didactice: clasificare, caracterizare;
4. Mijloacele de învățământ și integrarea lor în procesul de predare-învățare-evaluare;
4.1. Funcțiile didactice ale mijloacelor de învățământ;
4.2. Tipuri de mijloace de învățământ și caracteristicile lor;
5. Selectarea metodelor optime în vederea formării gândirii critice și deprinderilor practice, formării gândirii tehnice și a dezvoltării simțului artistic/estetic;
6. Mediul de instruire: mediul relațional și mediul comunicațional. Utilizarea Tehnologiei informației și comunicării în construirea unor medii active de instruire;
7. Manifestarea unei conduite psihopedagogice inovative în plan profesional/social;
8. Evaluarea procesului instructiv-educativ, a progresului și a rezultatelor școlare. Valorizarea muncii elevului;
9. Adoptarea de strategii didactice care să permită utilizarea eficientă a mijloacelor și a auxiliarelor didactice în procesul instructiv- educativ.
c. Managementul clasei
1. Rolurile profesorului în facilitarea experiențelor care conduc la formarea autonomiei elevilor în învățare (organizator, participant, membru al unei echipe, persoană resursă, facilitator, intermediar, evaluator etc.);
2. Organizarea activităților: crearea unui climat favorabil învățării, folosirea resurselor adecvate; folosirea resurselor psihice ale profesorului și elevilor (capacități, cunoștințe, experiențe individuale sau colective); folosirea eficientă a timpului; forme de instruire (pe grupe, studiu individual, frontal etc.) și alternarea acestora în cadrul unei secvențe didactice; antrenarea persoanelor resursă din interiorul și din afara unității de învățământ în activitățile clasei; gestionarea situațiilor conflictuale.
d. Evaluarea rezultatelor scolare
1. Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învățământ: obiective, funcții, tipuri de evaluări, caracterizare;
2. Metode de evaluare: tradiționale și complementare (tipuri și caracterizare);
3. Calitățile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate și aplicabilitate;
4. Tipologia itemilor: definiție, clasificări, caracteristici, domenii de utilizare, reguli de proiectare, modalități de corectare și notare;
5. Construirea instrumentelor de evaluare
6. Erori de evaluare și modalități de minimizare a lor.
Bibliografie: DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ
*Font 8*
1
Cristea Sorin
Studii de pedagogie generală.
Editura Didactică și
pedagogică, București, 2004
2
Cristea Sorin
Fundamentele pedagogiei
Editura Polirom, Iași, 2010
3
Cucoș Constantin
Pedagogie generală
Editura Polirom, Iași 2006
4
Cucoș Constantin
Psihopedagogie pentru examenele de
definitivare și grade didactice
Editura Polirom Iași, 2009
5
Dragomir Mariana
Managementul activității didactice.
Eurodidact, Cluj-Napoca,
2003.
6
Ionescu M
Didactica modernă
Editura Dacia, Cluj, 1995.
7
Iucu Romiță
Managementul și gestiunea clasei de
elevi.
Editura Polirom, Iași, 2000
8
Iucu Romiță
Instruirea școlară
Editura Polirom, Iași, 2001
9
Neacșu Ion
Introducere în psihologia educației și a
dezvoltării
Editura Polirom, Iași, 2010
10
Neacșu Ion
Instruire și învățare
Editura Științifică, București,
1990.
11
Nicola I
Tratat de pedagogie școlară
Editura Aramis, București,
2000
12
Pânișoară Ovidiu
Comunicarea eficientă. Metode de
interacțiune eficientă
Editura Polirom Iași, 2003
13
Păun Emil
Școala: abordare sociopedagogică
Editura Polirom, Iași, 1999.
14
Stan Emil
Managementul clasei
Editura Aramis, colecția
Educația XXI, 2005
15
***
Evaluarea curentă și examenele: Ghid
pentru profesori.
București: ProGnosis, 2001
16
***
Pedagogie. Fundamentări teoretice și
demersuri aplicative
Editura Polirom, Iași, 2002
17
***
Curriculum național. Programe școlare
pentru disciplinele tehnologice
18
***
Planurile-cadru, standarde de pregatire
profesională
Competențe specifice
1. Cunoașterea și aprofundarea de către candidați a conținuturilor științifice de specialitate și metodice pentru disciplinele tehnologice;
2. Realizarea de conexiuni între conținuturile disciplinelor tehnologice și problemele de învățare specifice domeniului de pregătire;
3. Realizarea corelațiilor intra, inter și pluridisciplinare a conținuturilor;
4. Operarea cu standardele de pregătire profesională și programele școlare pentru proiectarea unui demers didactic adaptat nivelului de învățământ, calificării și specificului clasei;
5. Aplicarea adecvată a principiilor și metodelor specifice didacticii disciplinelor tehnologice;
6. Elaborarea, selectarea și aplicarea unor metode de evaluare adecvate obiectivelor sau competențelor vizate;
7. Proiectarea și/sau selectarea unor conținuturi pentru programele opționale sau curriculumul în dezvoltare locală de tipul aprofundare/extindere/opțional ca disciplină nouă;
8. Comunicarea eficientă cu partenerii în activitatea educațională;
9. Aplicarea unor forme de management al clasei în funcție de activitatea de învățare proiectată;
10. Transmiterea, în funcție de particularitățile de vârstă ale elevilor, a conținuturilor astfel încât să dezvolte structuri operatorii, afective și atitudinale;
11. Stimularea potențialului fiecărui elev și dezvoltarea creativității.
D. TEME DE SPECIALITATE
OPERAȚII ȘI UTILAJE ÎN INDUSTRIA ALIMENTARĂ
1. Elemente de calcul tehnic
● Termeni specifici unui proces tehnologic:
materii prime, subproduse, deșeuri, operație, proces tehnologic, schemă de fabricație
● Operații unitare:
Clasificare:
- după natura transformării materiei prime;
- în funcție de schimbarea stării materialelor
● Calculul cantităților de materii prime, semifabricate și produse finite
- bilanț de materiale total și parțial,
- capacitate de producție,
- randament
- consumuri specifice
2. Transmiterea căldurii:
- definirea căldurii
- modul de transmitere a căldurii: conducție, convecție, radiație, mixt (definiții)
- agenți termici de încălzire, de răcire
- schimbătoare de căldură (cu manta, multitubular, cu serpentină, cu aripioare, cu plăci)
3. Operații bazate pe transferul de căldură
- pasteurizarea (caracterizare), sterilizarea (caracterizare); (autoclava, pasteurizatorul tunel)
- concentrarea (instalația de concentrare cu efect simplu, cu efect multiplu)
- condensarea (clasificarea condensatoarelor, scopurile operației de condensare, condensatorul cu șicane și talere, condensatorul multitubular)
- refrigerarea (caracterizare), congelarea (caracterizare)
4. Uscarea
- caracteristicile agentului de uscare
- mecanismul operației de uscare
- utilaje folosite pentru uscare: uscătorul cu valțuri, uscătorul cu benzi, uscătorul prin pulverizarea produsului, uscătorul cu strat fluidizat
Notă: pentru toate utilajele și instalațiile specificate în programă se vor avea în vedere construcția și modul de funcționare ale acestora, cu recunoașterea reperelor dintr-o figură dată
BIOCHIMIA ÎN INDUSTRIA ALIMENTARĂ
1. Glucide:
- clasificarea și structura chimică a glucidelor (prin formule chimice)
- proprietățile fizice și chimice ale glucidelor
- principalii reprezentanți ai glucidelor: glucoza, galactoza, fructoza, maltoza, lactoza, zaharoza, amidonul, celuloza (clasificare, răspândire, structură, proprietăți fizico - chimice, aport caloric, rol plastic și funcțional)
2. Lipide:
- clasificarea și structura chimică a lipidelor (prin formule chimice)
- proprietățile fizice și chimice ale lipidelor
- principalii reprezentanți ai lipidelor: gliceride, ceride, steride, fosfatide (clasificare, răspândire, structură, proprietăți fizico - chimice, aport caloric, rol plastic și funcțional)
3. Protide:
- clasificarea și structura chimică a protidelor (prin formule chimice)
- proprietățile fizice și chimice ale protidelor
- principalii reprezentanți ai protidelor: aminoacizi esențiali, peptide, proteine, heteroproteide (clasificare, răspândire, structură, proprietăți fizico - chimice, aport caloric, rol plastic și funcțional)
4. Metabolism
- metabolismul și laturile acestuia
- transformările suferite de alimente în organismul uman
- rolul principiilor alimentare în organism
MICROBIOLOGIA ÎN INDUSTRIA ALIMENTARĂ
1. Bacterii, drojdii, mucegaiuri
- clasificare
- morfologie: formă, dimensiuni, structură celulară
- fiziologie: metabolism, nutriție, respirație, înmulțire
- importanță
2. Influența factorilor externi asupra dezvoltării microorganismelor
- factori mecanici: agitarea
- factori fizici: temperatura, umiditatea, presiunea osmotică, radiații
- factori chimici: pH-ul mediului, substanțe chimice
- factori biologici (relații ecologice dintre microorganisme): relații de cooperare, relații antagonice
Bibliografie:
*Font 9*
1
Crocnan Elena,
Crocnan Ovidiu
Microbiologia resurselor naturale,
Manual pentru clasa a X-a
Editura Didactică și
Pedagogică, R.A.,
București, 2005
2
Drăgănescu Constanța
Biochimie-Manual pentru clasa a IX-a,
licee cu profil de industrie alimentară
Editura Didactică și
Pedagogică, R.A.,
București, 1990
3
Milcu Viorica, Moisiu
Maria
Microbiologia resurselor naturale,
Manual pentru clasa a X-a
Editura Oscar Print,
București, 2004
4
Milcu V., Nichita L.,
ș.a.,
Pregătire de bază în industria
alimentară - școală profesională,
pregătire teoretică
Editura Oscar Print,
București, 2001
5
Nichita L., Ion, I.D.,
Grozavu, C., Hânsa,
C., Oprea, M.,
Maimon, N.,
Pregătire de bază în industria
alimentară - școală profesională,
instruire practică tehnologică și de
laborator
Editura Oscar Print,
București, 2001
6
Nichita, L., Coman,
M., Ion, I.D., Cristea,
A. D., Vieru, C.,
Brânzaru, I.,
Manual pentru cultura de specialitate,
domeniul industrie alimentară, clasa a
IX-a școala de arte și meserii
Editura Oscar Print,
București, 2004
7
Teleoacă R.,
Petculescu E.,
Procese și aparate în industria
alimentară
Editura Didactică și
Pedagogică, București,
1992
AUTORI:
BRUMAR CRISTINA - profesor, grad didactic I, Colegiul Tehnic de Industrie Alimentară "Dumitru Moțoc", București
COCORA MONICA - profesor, grad didactic I, Colegiul Tehnic de Industrie Alimentară Craiova
NICHITA MARIA LUMINIȚA - profesor, grad didactic I, Colegiul de Industrie Alimentară "Elena Doamna", Galați
CONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE
VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR
PROGRAMĂ PENTRU INDUSTRIE ALIMENTARĂ
MAIȘTRI INSTRUCTORI
- București -
2010
A. NOTĂ DE PREZENTARE
Programa pentru disciplinele TEHNOLOGICE se adresează absolvenților facultăților de profil și maiștrilor instructori care se prezintă la concursul pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante din învățământul preuniversitar. Conținutul și structura programei sunt elaborate în așa fel încât să răspundă schimbărilor impuse de abordarea curriculară sistemică în realizarea procesului educațional.
Structura arborescentă și sistemul modular de organizare curriculară pentru învățământul tehnologic, solicită abordarea structurală a desfășurării procesului de învățământ.
Programa de concurs este elaborată în acord cu programele școlare în vigoare din învățământul preuniversitar pentru respectiva disciplină și cu programele pentru evaluările și examenele naționale. Aspectele fundamentale vizate prin prezenta programă operaționalizează profilul maistrului instructor, urmărind:
- cunoașterea de către profesor a conținuturilor știintifice și a principalelor tendințe în evoluția disciplinelor de pregătire profesională și a metodicii predării acestora;
- utilizarea competentă a documentelor școlare reglatoare;
- capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi;
- capacitatea de proiectare și realizare a demersului didactic intra-, trans-, inter-, și multidisciplinar, în concordanță cu standardele de pregatire profesională;
- capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi;
- demonstrarea abilităților de comunicare, empatice și de cooperare necesare realizării actului educațional
Au fost urmărite formarea și structurarea competențelor pentru maiștri instructori, cu aplicare la specificul activităților de instruire practică. Pe lângă competențele specifice, în specialitate, sunt vizate competențele pentru îndeplinirea eficientă a unui rol social precum și competențele metodice.
Conținuturile programei urmăresc sporirea flexibilității, mobilității ocupaționale și creșterea gradului de adaptabilitate a maiștrilor instructori la evoluția tehnică, tehnologică și economică în domeniu.
Programa este orientată pe evaluarea calității concepției didactice și a modalităților concrete prin care maistrul instructor pune elevii în situații de învățare eficientă, menite să conducă la formarea competențelor prevăzute în standardele de pregătire profesională. Această orientare este cu atât mai necesară în prezent, când flexibilitatea programelor școlare solicită din partea cadrelor didactice efortul de a concepe procese și parcursuri didactice adaptate nivelului claselor de elevi cu care lucrează și finalităților învățământului tehnologic.
B. COMPETENȚE SPECIFICE
Programa vizează, pe lângă conținuturile științifice și cele de metodică a disciplinelor, anumite competențe specifice maistrului instructor pentru discipline Tehnologice, competențe pe care acesta trebuie să și le dezvolte și probeze pe parcursul desfășurării activității didactice.
- Cunoașterea și aprofundarea de către candidați a conținuturilor științifice și metodice de specialitate;
- Operarea cu standardele de pregătire profesională și programele școlare pentru proiectarea unui demers didactic adaptat nivelului de învățământ, calificării și specificului clasei;
- Realizarea corelațiilor intra, -inter și pluridisciplinare ale conținuturilor;
- Proiectarea activităților de instruire practică/pregătire practică în concordanță cu cerințele curriculumului și ale tehnologiei didactice moderne;
- Organizarea și coordonarea activității de instruire/pregătire practică în atelierul tehnologic școlar și la agenții economici în scopul formării și dezvoltării competențelor specifice;
- Selectarea și aplicarea metodelor de evaluare adecvate activității de instruire/pregătire practică;
- Comunicarea eficientă cu partenerii în activitatea educațională;
- Exploatarea utilajelor, instalațiilor și echipamentelor în condițiile respectării normelor de igienă, de securitate și sănătate în muncă, prevenirea situațiilor de urgență și protecția mediului înconjurător;
- Respectarea normelor de calitate pentru desfășurarea proceselor, obținerea produselor și oferirea serviciilor;
Programa vizează, pe lângă conținuturile științifice și cele de metodică a disciplinelor, anumite competențe specifice maistrului de discipline Tehnologice, competențe pe care acesta trebuie să le dezvolte și să le probeze pe parcursul desfășurării activității didactice. Într-o formulare sintetică, aceste competențe sunt:
- cunoașterea conținuturilor științifice ale disciplinelor, cunoștințe de metodica disciplinelor;
- cunoașterea și utilizarea principalelor documente școlare reglatoare: standarde de pregatire profesională, planuri-cadru, programe școlare, programe pentru examene naționale;
- capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi;
- capacitatea de proiectare și realizare a dezvoltărilor curriculare intra- și interdisciplinare;
- capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi;
- capacitatea de a adecva demersurile didactice la particularitățile de vârstă ale colectivului de elevi;
- capacitatea de a construi un climat educativ stimulativ și eficient.
C. TEMATICA PENTRU METODICA DISCIPLINELOR TEHNOLOGICE
TEME DE DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ
a. Proiectarea, organizarea și desfășurarea activității didactice
1. Componentele curriculumului școlar: curriculum național, planuri cadru, arii curriculare, trunchi comun, discipline, module, standarde de pregătire profesională, programe școlare, manuale școlare, auxiliare curriculare;
2. Proiectarea curriculumului în dezvoltare locală: aprofundare/extindere;
2.1. Repere/condiționări în elaborarea CDL (resurse umane, materiale, context local, interesele elevilor);
2.2. Modalități de adecvare a unui CDL la grupuri țintă diferite;
2.3. Obiectivele predării - învățării - evaluării la disciplinele CDL din domeniul stiinței informării. Obiective cadru, obiective de referință, competențe generale, competențe specifice, unități de competență și competențe. Elaborarea obiectivelor operaționale;
3. Proiectarea activității didactice: planificare calendaristică, proiectarea unității de învățare, proiecte de lecție (pentru diferite tipuri de lecții), proiectarea de activități de învățare intra-, inter-, pluri și transdisciplinare.
b. Strategii didactice utilizate în procesul de instruire. Strategii și modalități de integrare în lecție a activităților cu caracter practic - aplicativ
1. Metode didactice specifice: clasificare, prezentare, caracterizare;
2. Utilizarea metodelor centrate pe elev, tehnicilor de învățare prin cooperare;
3. Forme de organizare a activității didactice: clasificare, caracterizare;
4. Mijloacele de învățământ și integrarea lor în procesul de predare-învățare-evaluare;
4.1. Funcțiile didactice ale mijloacelor de învățământ;
4.2. Tipuri de mijloace de învățământ și caracteristicile lor;
5. Selectarea metodelor optime în vederea formării gândirii critice și deprinderilor practice, formării gândirii tehnice și a dezvoltării simțului artistic/estetic;
6. Mediul de instruire: mediul relațional și mediul comunicațional. Utilizarea Tehnologiei informației și comunicării în construirea unor medii active de instruire;
7. Manifestarea unei conduite psihopedagogice inovative în plan profesional/social;
8. Evaluarea procesului instructiv-educativ, a progresului și a rezultatelor scolare. Valorizarea muncii elevului;
9. Adoptarea de strategii didactice care să permită utilizarea eficientă a mijloacelor și a auxiliarelor didactice în procesul instructiv- educativ.
c. Managementul clasei
1. Rolurile maistrului instructor în facilitarea experiențelor care conduc la formarea autonomiei elevilor în învățare (organizator, participant, membru al unei echipe, persoană resursă, facilitator, intermediar, evaluator etc.);
2. Organizarea activităților: crearea unui climat adecvat, folosirea resurselor adecvate; folosirea resurselor psihice ale profesorului și elevilor (capacități, cunoștințe, experiențe individuale sau colective); folosirea eficientă a timpului; forme de instruire (pe grupe, studiu individual, frontal etc.) și alternarea acestora în cadrul unei secvențe didactice; antrenarea persoanelor resursă din interiorul și din afara unității de invățământ în activitățile clasei; gestionarea situațiilor conflictuale.
d. Evaluarea rezultatelor scolare
1. Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învățământ: obiective, funcții, tipuri de evaluări, caracterizare;
2. Metode de evaluare: tradiționale și complementare (tipuri și caracterizare);
3. Calitățile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate și aplicabilitate;
4. Tipologia itemilor: definiție, clasificări, caracteristici, domenii de utilizare, reguli de proiectare, modalități de corectare și notare;
5. Construirea instrumentelor de evaluare;
6. Erori de evaluare și modalități de minimizare a lor.
Bibliografie: DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ
*Font 8*
1
Cristea Sorin
Studii de pedagogie generală.
Editura Didactică și
pedagogică, București, 2004
2
Cristea Sorin
Fundamentele pedagogiei
Editura Polirom, Iași, 2010
3
Cucoș Constantin
Pedagogie generală
Editura Polirom, Iași 2006
4
Cucoș Constantin
Psihopedagogie pentru examenele de
definitivare și grade didactice
Editura Polirom Iași, 2009
5
Dragomir Mariana
Managementul activității didactice.
Eurodidact, Cluj-Napoca, 2003.
6
Ionescu M
Didactica modernă
Editura Dacia, Cluj, 1995.
7
Iucu Romiță
Managementul și gestiunea clasei de
elevi.
Editura Polirom, Iași, 2000
8
Iucu Romiță
Instruirea școlară
Editura Polirom, Iași, 2001
9
Neacșu Ion
Introducere în psihologia educației și a
dezvoltării
Editura Polirom, Iași, 2010
10
Neacșu Ion
Instruire și învățare
Editura Stiințifică, București,
1990.
11
Nicola I
Tratat de pedagogie școlară
Editura Aramis, București,
2000
12
Pânișoară Ovidiu
Comunicarea eficientă. Metode de
interacțiune eficientă
Editura Polirom Iași, 2003
13
Păun Emil
Școala: abordare sociopedagogică
Editura Polirom, Iași, 1999.
14
Stan Emil
Managementul clasei
Editura Aramis, colecția
Educația XXI, 2005
15
***
Evaluarea curentă și examenele: Ghid
pentru profesori.
București: ProGnosis, 2001
16
***
Pedagogie. Fundamentări teoretice și
demersuri aplicative
Editura Polirom, Iași, 2002
17
***
Curiculum național. Programe școlare
pentru disciplinele tehnologice
18
***
Planurile-cadru, standarde de pregatire
profesională
Competențe specifice
1. Cunoașterea și aprofundarea de către candidați a conținuturilor științifice și metodice de specialitate;
2. Operarea cu standardele de pregătire profesională și programele școlare pentru proiectarea unui demers didactic adaptat nivelului de învățământ, calificării și specificului clasei;
3. Realizarea corelațiilor intra, -inter și pluridisciplinare a conținuturilor;
4. Proiectarea activităților de instruire practică/pregătire practică în concordanță cu cerințele curriculumului și ale tehnologiei didactice moderne;
5. Aplicarea unor forme de management al clasei în funcție de activitatea proiectată;
6. Organizarea și coordonarea activității de instruire/pregătire practică în atelierul tehnologic școlar și la agenții economici în scopul formării și dezvoltării competențelor specifice;
7. Selectarea și aplicarea metodelor de evaluare adecvate activității de instruire/pregătire practică;
8. Comunicarea eficientă cu partenerii în activitatea educațională;
9. Exploatarea utilajelor, instalațiilor și echipamentelor în condițiile respectării normelor de protecție și igiena muncii, P.S.I. și protecția mediului înconjurător;
10. Respectarea normelor de calitate pentru desfășurarea proceselor, obținerea produselor și oferirea serviciilor;
11. Transmiterea, în funcție de particularitățile de vârstă ale elevilor, a conținuturilor astfel încât să dezvolte structuri operatorii, afective și atitudinale;
12. Stimularea potențialului fiecărui elev și dezvoltarea creativității.
D. Conținuturile programei
1. Elemente de calcul tehnic
● Termeni specifici unui proces tehnologic (materii prime, subproduse, deșeuri, operație, proces tehnologic, schemă de fabricație)
● Clasificarea operațiilor unitare
● Bilanțul de materiale (total, parțial)
● Randamente, consumuri specifice
2. Transportul fluidelor
● Starea fluidă: caracterizare
● Mărimi fizice caracteristice fluidelor
● Pompe pentru transportul fluidelor: fără elemente mobile (ejectorul), rotative (cu roți dințate, cu pistoane rotative), centrifuge (pompa centrifugă simplă)
● Rolul funcțional al pompelor.
3. Transportul materialelor solide
● Mijloace de transport gravitațional (planuri înclinate, jgheaburi, tuburi, transportoare cu role, transportoare mecanice)
● Mijloace mecanice de ridicat și transportat cu acțiune intermitentă (pe șine, fără șine)
● Utilaje de transport cu acțiune continuă (transportorul cu bandă, cu palete, elevatorul cu cupe, transportorul melc)
● Transportul pneumatic (prin aspirație; prin refulare)
● Transportul hidraulic
4. Transmiterea căldurii:
● Definirea căldurii
● Modul de transmitere a căldurii: conducție, convecție, radiație, mixt (definiții)
● Agenți termici de încălzire, de răcire
● Schimbătoare de căldură (cu manta, multitubular, cu serpentină, cu aripioare, cu plăci)
5. Operații bazate pe transferul de căldură
● Pasteurizarea (caracterizare), sterilizarea (caracterizare); (autoclava, pasteurizatorul tunel)
● Concentrarea (instalația de concentrare cu efect simplu, cu efect multiplu)
● Condensarea (clasificarea condensatoarelor, scopurile operației de condensare, condensatorul cu șicane și talere, condensatorul multitubular)
● Refrigerarea (caracterizare), congelarea (caracterizare)
6. Mărunțirea
● Definiția operației și a gradului de mărunțire
● Metode și procedee de mărunțire
● Utilaje pentru mărunțirea materialelor solide:
- mașini de mărunțire prin compresiune (concasorul cilindric)
- mașini de mărunțire prin dezintegrare (moara cu ciocane)
- mașini pentru măcinare (valțul)
● Utilaje pentru mărunțirea materialelor cu consistență mare:
- mașini de tăiat (mașina de tăiat legume, volful, cuterul)
7. Separarea materialelor solide prin sortare
● Metode de separare a amestecurilor - definiție și caracterizare
● Principii care stau la baza metodelor de separare
● Utilaje și aparate (grătare, ciururi, site, triorul cilindric, tararul, separatorul electromagnetic)
8. Separarea amestecurilor eterogene lichide și gazoase
● Amestecuri eterogene-definiție, clasificare
● Factorii care influențează operațiile de separare a amestecurilor eterogene
● Sedimentarea-definirea operației. Utilaje pentru sedimentare (camere de desprăfuire, decantoare, vase florentine)
● Filtrarea - definirea operației. Utilaje pentru filtrare (filtre pentru amestecuri eterogene gazoase, filtre pentru amestecuri eterogene lichide)
● Centrifugarea - definirea operației. Utilaje pentru centrifugare (centrifuge decantoare verticale, centrifuge filtrante, centrifuge fără elemente în mișcare)
9. Amestecarea
● Amestecarea materialelor solide
- aparate și utilaje folosite pentru amestecarea materialelor solide (amestecător elicoidal orizontal, vertical, amestecătoare cu mișcare de rotație)
● Amestecarea materiale păstoase
- aparate și utilaje folosite pentru amestecarea materialelor păstoase (amestecătoare cu braț ramificat și cuva mobilă, cu cuvă dubla, cu cuvă rabatabilă, mixere)
● Amestecarea în mediu lichid
- aparate și utilaje folosite pentru amestecarea în mediu lichid (amestecătoare pneumatice, cu circularea lichidului, cu amestecătoare cu brațe și cu elice)
10. Uscarea
● Caracteristicile agentului de uscare
● Mecanismul operației de uscare
● Utilaje folosite pentru uscare: uscătorul cu valțuri, uscătorul cu benzi, uscătorul prin pulverizarea produsului, uscătorul cu strat fluidizat
11. Norme de securitate și sănătate în muncă și P.S.U. specifice domeniului Industrie alimentară.
Notă: pentru toate utilajele și instalațiile specificate în programă se vor avea în vedere construcția și modul de funcționare ale acestora, cu recunoașterea reperelor dintr-o figură dată.
Bibliografie:
*Font 9*
1
Milcu V., Nichita L.,
ș.a.,
Pregătire de bază în industria
alimentară - școală profesională,
pregătire teoretică
Editura Oscar Print,
București, 2001
2
Nichita L., Ion, I.D.,
Grozavu, C., Hânsa,
C., Oprea, M.,
Maimon, N.,
Pregătire de bază în industria
alimentară - școală profesională,
instruire practică tehnologică și de
laborator
Editura Oscar Print,
București, 2001
3
Nichita, L., Coman,
M., Ion, I.D., Cristea,
A. D., Vieru, C.,
Brânzaru, I.,
Manual pentru cultura de specialitate,
domeniul industrie alimentară, clasa a
IX-a școala de arte și meserii
Editura Oscar Print,
București, 2004
4
Teleoacă R.,
Petculescu E.,
Procese și aparate în industria
alimentară
Editura Didactică și
Pedagogică, București,
1992
5
***
Legea nr. 319 din 14 iulie 2006
-
AUTORI:
BRUMAR CRISTINA - profesor, grad didactic I, Colegiul Tehnic de Industrie Alimentară "Dumitru Moțoc", București
COCORA MONICA - profesor, grad didactic I, Colegiul Tehnic de Industrie Alimentară Craiova
NICHITA MARIA LUMINIȚA - profesor, grad didactic I, Colegiul de Industrie Alimentară "Elena Doamna", Galați
CONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR
DECLARATE VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR
PROGRAMA PENTRU DISCIPLINA INFORMATICĂ
ȘI TEHNOLOGIA INFORMAȚIEI
- București -
2010
Notă de prezentare
Cadrele didactice vor putea preda următoarele tipuri de discipline, cuprinse în Planul cadru în trunchiul comun sau curriculumul diferențiat: Tehnologia Informației și a Comunicațiilor, Procesarea computerizată a imaginii, Informatică.
Programa se adresează tuturor absolvenților de învățământ superior care au dreptul să participe la Concursul pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/ rezervate în învățământul preuniversitar, în conformitate cu Metodologia privind mișcarea personalului didactic din învățământul preuniversitar și Centralizatorul privind disciplinele de învățământ, domeniile și specializările, precum și cu probele de concurs valabile pentru încadrarea personalului didactic din învățământul preuniversitar în vigoare.
Programa de concurs este elaborată în acord cu programele școlare în vigoare din învățământul preuniversitar pentru disciplinele menționate mai sus și cu programele pentru evaluările și examenele naționale. Competențele și conținuturile din programă sunt proiectate în conformitate cu abordarea curriculară sistemică în realizarea activităților didactice.
Aspectele fundamentale vizate prin programă sunt în concordanță cu profilul absolventului de învățământ superior care urmează să fie încadrat în învățământul preuniversitar. Sunt menționate aspecte precum:
- cunoașterea conținuturilor științifice fundamentale, a tendințelor în evoluția disciplinelor vizate, aplicarea noilor direcții ale disciplinelor menționate, ale didacticii generale și ale metodicii predării;
- probarea capacităților necesare pentru proiectarea, realizarea și evaluarea activităților didactice;
- demonstrarea abilităților de comunicare, empatice și de cooperare necesare realizării actului educațional.
Examenul este orientat spre a evalua calitatea concepției didactice și modalitățile concrete prin care profesorul pune elevii în situații de învățare eficiente pentru a conduce la formarea capacităților și competențelor prevăzute în programele școlare. Această orientare este cu atât mai necesară acum, când flexibilitatea programelor școlare și existența manualelor alternative solicită din partea profesorului efortul de a concepe procese și parcursuri didactice adaptate nivelului claselor de elevi cu care lucrează.
Competențele cadrului didactic de specialitate
- cunoașterea conținuturilor științifice ale disciplinelor;
- aplicarea adecvată a principiilor specifice didacticii disciplinelor informatice;
- aplicarea cunoștințelor de metodica predării disciplinelor informatice;
- utilizarea competentă a documentelor școlare reglatoare;
- capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi;
- capacitatea de proiectare și realizare a demersului didactic trans-, inter- și multidisciplinar;
- capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi;
- capacitatea de a adecva demersurile didactice la particularitățile de vârstă/specificului dezvoltării intelectuale a colectivului de elevi;
- capacitatea de a construi un climat educativ interactiv, de cooperare, stimulativ cu scopul creșterii eficienței rezultatelor activităților didactice.
Tematica științifică pentru disciplina de concurs Informatică și Tehnologia Informației
1. Algoritmi
- noțiunea de algoritm și caracteristici;
- principiile programării structurate;
- structuri fundamentale (structura secvențială, structuri decizionale, structuri repetitive);
- reprezentarea algoritmilor (pseudocod, scheme logice);
- algoritmi elementari: prelucrarea numerelor - prelucrarea cifrelor unui număr, probleme de divizibilitate (determinarea divizorilor unui număr, algoritmul lui Euclid, numere prime etc.); prelucrarea unor secvențe de valori - calculul unor expresii simple (sume, produse etc.), determinare minim/maxim, verificarea unor proprietăți, calculul unor expresii în care intervin valori din secvență, generarea șirurilor recurente (șirul lui Fibonacci etc.); metode de ordonare (bulelor, inserției, selecției, numărării); interclasare; metode de căutare (secvențială, binară);
- analiza complexității unui algoritm (considerând criteriile de eficiență durată de executare și spațiu de memorie utilizat).
2. Limbaje de programare (Pascal sau C/C++)
- concepte generale (sintaxa unui limbaj de programare, medii de programare);
- (*) elementele de bază ale unui limbaj de programare (Pascal sau C/C++, la alegere): vocabularul limbajului, identificatori, constante, tipuri de date simple, variabile, operatori, structura programelor, comentarii, expresii, instrucțiuni. Citirea/ scrierea datelor. Structuri de control (instrucțiunea compusă, instrucțiuni de decizie și instrucțiuni repetitive);
- (*) tipuri de date structurate - prelucrări specifice;
- (*) fișiere - operații specifice;
- (*) subprograme predefinite; subprograme definite de utilizator: proiectarea modulară a rezolvării unei probleme; declarare, definire și apel subprograme; mecanismul de transmitere a informațiilor prin parametri; variabile globale și variabile locale, domeniu de vizibilitate; recursivitate;
- concepte de bază ale programării orientate pe obiecte: principiile programării orientate pe obiecte, încapsulare, moștenire, polimorfism, constructori și destructori, domeniul de vizibilitate a componentelor unui obiect.
3. Metode de programare
- metoda Backtracking: prezentare generală, probleme de generare, oportunitatea utilizării metodei Backtracking, aplicații specifice;
- metoda Divide et Impera: descriere și aplicabilitate, exemple, sortarea prin interclasare, sortarea rapidă (quicksort);
- metoda Greedy: descriere și aplicabilitate, exemple;
- metoda Programării dinamice: descriere și aplicabilitate, exemple (determinarea unui subșir crescător de lungime maximă, problema rucsacului în variantă discretă, determinarea unui subșir comun de lungime maximă etc.).
4. Alocarea dinamică a memoriei
- tipuri specifice alocării dinamice a memoriei;
- structuri de date implementate dinamic (liste simplu și dublu înlănțuite, liste circulare, stive, cozi, arbori binari, arbori binari de căutare, operații specifice - creare, inserare, ștergere, parcurgere, căutare).
5. Combinatorică și teoria grafurilor
- algoritmi combinatoriali: generare permutări, aranjamente, combinări, produs cartezian, submulțimi ale unei mulțimi, partiții ale unei mulțimi;
- grafuri orientate și neorientate: definiție, metode de reprezentare, terminologie (grad, adiacență, incidență, lanț, lanț elementar, drum, drum elementar, ciclu, ciclu elementar, circuit, circuit elementar), tipuri particulare de grafuri;
- parcurgerea grafurilor (parcurgerea în lățime și în adâncime);
- conexitate/tare conexitate, determinarea componentelor conexe/tare conexe;
- grafuri ponderate, drumuri de cost minim (algoritmii Dijkstra și Roy-Floyd);
- grafuri euleriene și hamiltoniene;
- arbori, arbori parțiali de cost minim (algoritmii Kruskal sau Prim);
- arbori cu rădăcină: metode specifice de reprezentare în memorie. Arbori binari.
6. Baze de date
- concepte de bază: sistem de gestiune a bazelor de date, bază de date, tabele;
- modelul conceptual al unei probleme de gestiune: entități și instanțe, atribute, identificator unic, relații între entități, normalizarea datelor;
- clasificarea bazelor de date (modelul relațional, modelul rețea, modelul ierarhic);
- (*) operații specifice prelucrării bazelor de date (creare, adăugare, modificare, ștergere, sortare, căutare, vizualizare, interogare);
- comenzi de bază SQL (SELECT, INSERT, UPDATE, DELETE).
7. Arhitectura generală a sistemelor de calcul
- prezentare generală;
- unitate centrală de prelucrare (UCP): componente, funcții;
- unitatea de memorie: structură și funcții;
- dispozitive periferice.
8. Sisteme de operare
- concepte de bază și caracteristici ale sistemelor de operare (structură, funcții, elemente de interfață);
- tipuri de sisteme de operare;
- elemente de securitate și protecție a sistemelor de calcul;
- (*) utilizarea unui sistem de operare.
9. Noțiuni de birotică
- (*) editor de text (Word);
- (*) editor de foi de calcul (Excel);
- (*) editor de prezentări (PowerPoint);
- (*) sistem de gestiune a bazelor de date (Access).
10. Rețele. Internet
- rețele de calculatoare, clasificarea rețelelor, protocoale de rețea (noțiuni generale);
- rețeaua Internet - descriere generală, adresarea în Internet;
- (*) serviciile rețelei Internet (transferarea fișierelor prin ftp, poștă electronică, www, ssh);
- (*) căutarea informației pe Internet - motoare de căutare;
- (*) elemente de bază ale HTML.
Bibliografie - tematica științifică pentru disciplina de concurs Informatică și Tehnologia Informației
Sunt obligatorii conținuturile manualelor școlare pentru disciplinele Informatică și Tehnologia Informației și Comunicațiilor cuprinse în Catalogul manualelor școlare valabile în învățământul preuniversitar.
1. *** Variante de subiecte propuse pentru examenele de bacalaureat 2007, 2008, 2009 pentru disciplina Informatică
2. Cerchez, E.; Șerban, M. Programarea în limbajul C/C++ pentru liceu, vol I, II, III Ed. Polirom, 2005
3. Cormen, T.; Leiserson, Ch.; Rivest, R. Introducere în algoritmi, Ed. Byblos, Cluj, 2004
4. Fotache, M. Proiectarea bazelor de date. Normalizare și postnormalizare. Implementări SQL și Oracle, Ed. Polirom, 2005
5. Fotache, M. Visual Fox Pro - Ghidul dezvoltării aplicațiilor profesionale, Ed. Polirom, 2002
6. Gălățan, C. C++. Introducere în Standard Template Library, Ed. ALL, 2008
7. Gălățan, C. Secrete C++, Ed. Microinformatica, 2006
8. Georgescu, H.; Livovschi, L. Analiza și sinteza algoritmilor, Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1986
9. Giumale, C.; Negreanu, L.; Călinoiu, S. Proiectarea și analiza algoritmilor. Algoritmi de sortare, Ed. All, 1997
10. Ivașc, C.; Prună, M. Bazele informaticii, Ed. Petrion, 1995
11. Ivașc, C.; Prună, M. Tehnici de programare (Aplicații), Ed. Petrion, 1999
12. Ivașc, C.; Prună, M.; Mateescu, E. Bazele Informaticii (Grafuri și elemente de combinatorică) - Caiet de laborator, Ed. Petrion, 1997
13. Mincă, C. Caiet de laborator - Teste de evaluare, pentru clasa a IX-a, Informatică, profilul real neintensiv, Ed. L&S INFOMAT, București 2005
14. Mincă, C. Caiet de laborator - Teste de evaluare, pentru clasa a X-a, Informatică, profilul real neintensiv, Ed. L&S INFOMAT, București 2005
15. Mincă, C.; Dumitriu-Lupan N. Caiet de laborator - Teste de evaluare, pentru clasa a XI-a, Informatică, profilul real neintensiv, Ed. L&S INFOMAT, București 2009
16. Mitrana, V. Provocarea algoritmilor, Ed. Agni, București, 1994
17. Odăgescu, I.; Furtună, F. Metode și tehnici de programare, Editura Computer Libris Agora, 1998
18. Panțiru, M.; Panțiru I. Baze de date, Ed. L&S Infomat, București, 1999
19. Pașoi, M.; Lica, D. Fundamentele programării, culegere de probleme, clasa a IX-a, Ed. L&S Infomat, 2005
20. Pașoi, M.; Lica, D. Fundamentele programării, culegere de probleme, clasa a X-a, Ed. L&S Infomat, 2005
21. Pașoi, M.; Lica, D. Fundamentele programării, culegere de probleme, clasa a XI-a, Ed. L&S Infomat, 2006
22. Pătrășcoiu, O.; Marian, Gh.; Mitroi, N. Informatică - elemente de grafuri și combinatorică, metode, algoritmi și programe, Ed. All, București;
23. Popescu, D.A. Culegere de probleme pentru gimnaziu și liceu, Ed. ALL, București, 2000
24. Popescu, D.A.; Ioniță, A.E. Combinatorică și teoria grafurilor, Ed. RABOH, 2005
25. Popescu, I. Baze de date relaționale, Ed. Universității București, 1998
26. Rancea, D. Limbajul Pascal, Algoritmi fundamentali, Ed. Computer Libris Agora, 1999
27. Rancea, D. Limbajul Pascal, Ed. Computer Libris Agora, 1997
28. Tanenbaum, A.S. Organizarea structurată a calculatoarelor, Ed. Computer Press Agora, 1999
29. Tanenbaum, A.S. Rețele de calculatoare, Ed. Computer Press Agora, 1998
30. Tomescu, I. Bazele informaticii (Manual pentru clasa a X), Ed. Didactică și Pedagogică, 1994
31. Tomescu, I. Grafuri și programare liniară, Ed. Didactică și Pedagogică, 1975
32. Tudor, S. Bazele programării în C++, Ed. L&S Infomat, București, 1997
33. Tudor, S. Informatică, curs pentru clasele a IX-a și a X-a, profilul real - intensiv, Ed. L&S Infomat, 2009
34. Tudor, S. Tehnici de programare, Ed. L&S Infomat, 1996
Notă: Proba practică se va susține din capitolele 2 (*), 6 (*), 8 (*), 9, 10 (*).
Tematica pentru metodica predării pentru disciplina de concurs Informatică și Tehnologia Informației
I. Proiectarea, organizarea și desfășurarea activității didactice la disciplinele informatice în concordanță cu curriculumul național
1. componentele curriculumului școlar: plan-cadru, programă școlară, manuale școlare;
2. planificarea calendaristică, proiectarea unității de învățare, proiecte de lecție;
3. elaborarea obiectivelor operaționale;
4. proiectarea și aplicarea curriculumului la decizia școlii;
5. abordarea inter-, trans- și multidisciplinară a conținuturilor lecțiilor pentru disciplinele informatice.
II. Strategii didactice utilizate în procesul de predare - învățare - evaluare la disciplinele informatice
1. Metode didactice:
- observarea;
- exercițiul;
- modelarea;
- problematizarea;
- demonstrarea;
- învățarea prin descoperire;
- expunerea sistematică a cunoștințelor;
- conversația;
- aplicații practice;
- instruire programată;
- învățare asistată de calculator;
- metode și instrumente de evaluare.
2. Forme de organizare a activității didactice:
- frontală;
- individuală;
- pe grupe.
III. Integrarea mijloacelor de învățământ în procesul de predare - învățare - evaluare la disciplinele informatice
1. organizarea activității în laborator;
2. alegerea manualului, a produselor software (sistem de operare, medii de programare) și a auxiliarelor didactice necesare;
3. valorificarea software-ului educațional inter-, trans- și multidisciplinar;
4. utilizarea platformelor de e-learning ca resursă educațională;
5. valorificarea rețelei Internet ca resursă educațională.
IV. Evaluarea randamentului școlar în concordanță cu obiectivele curriculare la disciplinele informatice
1. evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învățământ;
2. obiectivele și funcțiile evaluării școlare;
3. strategii de evaluare a randamentului școlar;
4. instrumente clasice și moderne (alternative) de evaluare;
5. modalități de elaborare a probelor de evaluare.
Bibliografie - tematica pentru metodica predării pentru disciplina de concurs Informatică și Tehnologia Informației
Sunt obligatorii documentele școlare reglatoare valabile în anul școlar în care se susține concursul - planuri-cadru, programe școlare, programe pentru examenele și evaluările naționale.
1. *** Ghid de evaluare la Informatică și Tehnologia Informației. Ed. Aramis, SNEE, 2001
2. Brut, M. Instrumente pentru e-learning, Editura Polirom, 2006
3. Cerghit, I. Metode de învățământ, EDP, București, 1998
4. Cristea, S. Pedagogie școlară și managementul educației E.D.P, 1996
5. Cristea, S. Psihopedagogie pentru examenele de definitivat, gradul didactic II, grad didactic I, reciclare Ed. Hardiscon, Pitești, 1996
6. Cucoș, C. Pedagogie generală Ed. Polirom, Iași, 2000
7. Dumitriu-Lupan, N. (coord.) Introducere în Microsoft. NET Framework - Mini Ghid Metodologic, 2009, www.microsoft.com/romania/educatie/curs_dot_net/profesori
8. Ionescu, C. Metodica predării informaticii, Universitatea "Babeș- Bolyai", Cluj, 1999
9. Ionescu, M; Radu, I. Didactica modernă, Ed. Dacia, Cluj, 1995
10. Jinga, I.; Negreț, I. Învățarea eficientă, Ed. Aldin, București, 1998
11. Masalagiu, C.; Asiminoaie, A. Didactica predării informaticii. Ed. Polirom, 2004
12. Oprea, C.L. Strategii didactice interactive, Editura didactică și pedagogică, 2006
13. Petre, C.; Popa, D., ș.a. Metodica predării Informaticii și Tehnologiei Informației, Ed. Arves, Craiova 2002
14. Stoica, A. - (coord.) - Evaluarea curentă și examenele, Ghid pentru profesori, Ed. Prognosis, București, 2001
15. Stoica, A.- Evaluarea progresului școlar. De la teorie la practică. Ed. Humanitas, București, 2003
Notă: Bibliografia va fi utilizată selectiv astfel încât să respecte terminologia actuală din reforma învățământului.
Autori:
Nușa DUMITRIU-LUPAN inspector general, Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului
Livia ȚOCA consilier, Centrul Național de Evaluare și Examinare
Alin BURȚA prof. gr. I, Colegiul Național "Bogdan Petriceicu Hașdeu" Buzău
Constantin GĂLĂȚAN prof. gr. I, Colegiul Național "Liviu Rebreanu" Bistrița Năsăud
Doru POPESCU ANASTASIU prof. gr. I, Colegiul Național "Radu Greceanu" Slatina
Cristina SICHIM prof. gr. I, Colegiul Național "Ferdinand I" Bacău
Daniela TARASĂ prof. gr. I, Colegiul Național "Gherghe Vrânceanu" Bacău
Daniela TĂTARU inspector, Inspectoratul Școlar Județean Teleorman
CONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR
DECLARATE VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR
PROGRAMĂ PENTRU INSTALAȚII PENTRU CONSTRUCȚII
PROFESORI
- București -
2010
A. NOTĂ DE PREZENTARE
Programa pentru disciplinele TEHNOLOGICE se adresează absolvenților facultăților de profil și profesorilor care se prezintă la concursul pentru ocuparea posturilor didactice/ catedrelor vacante din învățământul preuniversitar. Conținutul și structura programei sunt elaborate pe baza standardului ocupațional "Profesor pentru învățământul gimnazial și pentru învățământul liceal", în așa fel încât să răspundă schimbărilor impuse de abordarea curriculară sistemică în realizarea procesului educațional.
Structura arborescentă și sistemul modular de organizare curriculară pentru învățământul tehnologic, solicită abordarea structurală a desfășurării procesului de învățământ.
Programa de concurs este elaborată în acord cu programele școlare în vigoare din învățământul preuniversitar pentru respectiva disciplină și cu programele pentru evaluările și examenele naționale. Aspectele fundamentale vizate prin prezenta programă operaționalizează profilul absolventului de învățământ superior, urmărind:
- cunoașterea de către profesor a conținuturilor știintifice și a principalelor tendințe în evoluția disciplinelor de pregătire profesională și a metodicii predării acestora;
- utilizarea competentă a documentelor școlare reglatoare;
- capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi;
- capacitatea de proiectare și realizare a demersului didactic intra-, trans-, inter-, și multidisciplinar, în concordanță cu standardele de pregatire profesională;
- capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi;
- demonstrarea abilităților de comunicare, empatice și de cooperare necesare realizării actului educațional.
Fiind date particularitățile disciplinelor tehnologice și rolul pe care acestea îl au asupra formării și maturizării profesionale a elevului, precum și asupra întregului climat educațional al școlii, profesorul trebuie să demonstreze că:
- înțelege conceptele centrale și metodele de investigație specifice disciplinelor pe care le predă;
- are capacitatea de a crea experiențe de învățare semnificative pentru elev;
- înțelege cum învață și cum se dezvoltă elevul și poate să ofere oportunități de învățare care sprijină dezvoltarea profesională a acestuia;
- înțelege că elevii sunt diferiți din punctul de vedere al felului în care învață și poate să ofere oportunități instructiv-educative adaptate la diferențele individuale de învățare;
- înțelege procesele de integrare curriculară și folosește o varietate de strategii didactice care încurajează dezvoltarea gândirii critice a elevului, capacitatea de rezolvare a problemelor și performanțele lui în utilizarea noilor tehnologii;
- are capacitatea de a alege și utiliza cele mai bune metode ce vizează motivația și comportamentul pentru a crea un mediu educațional care încurajează interacțiunea socială pozitivă, motivația intrinsecă și angajarea elevului în actul învățării, sprijinind astfel succesul școlar al acestuia;
- dezvoltă cunoașterea și utilizarea unor variate strategii de comunicare eficientă pentru a sprijini curiozitatea, colaborarea și interacțiunea elevilor în activitatea de învățare;
- planifică activitatea de predare-învățare pe baza obiectivelor și competențelor curriculare, a cunoașterii proceselor predării-învățării, a conținutului disciplinei, a abilităților elevilor și a diferențelor dintre elevi; modelează activitatea la clasă conform obiectivelor evaluării;
- înțelege și folosește o diversitate de strategii de evaluare pentru a aprecia și modifica activitățile didactice, asigurând continua dezvoltare intelectuală și socială a elevului;
- evaluează efectele opțiunilor și acțiunilor sale asupra elevilor, părinților, altor colegi (profesori) și modifică aceste acțiuni atunci când este necesar;
- caută în mod activ oportunități pentru perfecționarea sa profesională continuă;
- contribuie la stabilirea unor relații pozitive cu colegii, familiile elevilor și altor organizații existente în comunitatea în care trăiește, în așa fel încât să stimuleze angajarea acestora în sprijinirea activităților școlii;
- înțelege necesitatea de a asista elevii în orientarea lor către carieră și de a integra educația pentru carieră în activitatea didactică;
- înțelege aspectele de ordin legislativ ale activității sale, respectiv, drepturile legale ale elevului și părinților, precum și propriile sale drepturi și responsabilități;
- înțelege criteriile de evaluare a activității sale și are capacitatea de a le integra în conceperea și realizarea activității didactice.
B. COMPETENȚE SPECIFICE PROFESORULUI DE DISCIPLINE TEHNOLOGICE
Programa vizează, pe lângă conținuturile științifice și cele de metodică a disciplinelor, anumite competențe specifice profesorului de discipline Tehnologice, competențe pe care acesta trebuie să și le dezvolte și probeze pe parcursul desfășurării activității didactice. Într-o formulare sintetică, aceste competențe sunt:
- cunoașterea conținuturilor științifice ale disciplinelor, cunoștințe de metodica disciplinelor;
- cunoașterea și utilizarea principalelor documente școlare reglatoare: standarde de pregatire profesională, planuri-cadru, programe școlare, programe pentru examene naționale;
- capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi;
- capacitatea de proiectare și realizare a dezvoltărilor curriculare intra- și interdisciplinare;
- capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi;
- capacitatea de a adecva demersurile didactice la particularitățile de vârstă ale colectivului de elevi;
- capacitatea de a construi un climat educativ stimulativ și eficient.
C. TEMATICA PENTRU METODICA DISCIPLINELOR TEHNOLOGICE
TEME DE DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ
a. Proiectarea, organizarea și desfășurarea activității didactice
1. Componentele curriculumului școlar: curriculum național, planuri cadru, arii curriculare, trunchi comun, discipline, module, standarde de pregătire profesională, programe școlare, manuale școlare, auxiliare curriculare;
2. Proiectarea curriculumului în dezvoltare locală sau la decizia scolii de tipul: aprofundare/ extindere/opțional ca disciplină nouă;
2.1. Repere/condiționări în elaborarea CDS/CDL (resurse umane, materiale, context local, interesele elevilor);
2.2. Modalități de adecvare a unui CDS/CDL la grupuri țintă diferite;
2.3. Obiectivele predării - învățării - evaluării la disciplinele CDS/CDL din domeniul stiinței informării.
2.4. Obiective cadru, obiective de referință, competențe generale, competențe specifice, unități de competență și competențe.
2.5. Elaborarea obiectivelor operaționale;
3. Proiectarea activității didactice: planificare calendaristică, proiectarea unității de învățare, proiecte de lecție (pentru diferite tipuri de lecții), proiectarea de activități de învățare intra-, inter-, pluri și transdisciplinare.
b. Strategii didactice utilizate în procesul de instruire. Strategii și modalități de integrare în lecție a activităților cu caracter practic - aplicativ
1. Metode didactice specifice: clasificare, prezentare, caracterizare;
2. Utilizarea metodelor centrate pe elev, tehnicilor de învățare prin cooperare;
3. Forme de organizare a activității didactice: clasificare, caracterizare;
4. Mijloacele de învățământ și integrarea lor în procesul de predare-învățare-evaluare;
4.1. Funcțiile didactice ale mijloacelor de învățământ;
4.2. Tipuri de mijloace de învățământ și caracteristicile lor;
5. Selectarea metodelor optime în vederea formării gândirii critice și deprinderilor practice, formării gândirii tehnice și a dezvoltării simțului artistic/estetic;
6. Mediul de instruire: mediul relațional și mediul comunicațional. Utilizarea Tehnologiei informației și comunicării în construirea unor medii active de instruire;
7. Manifestarea unei conduite psihopedagogice inovative în plan profesional/social;
8. Evaluarea procesului instructiv-educativ, a progresului și a rezultatelor școlare. Valorizarea muncii elevului;
9. Adoptarea de strategii didactice care să permită utilizarea eficientă a mijloacelor și a auxiliarelor didactice în procesul instructiv- educativ.
c. Managementul clasei
1. Rolurile profesorului în facilitarea experiențelor care conduc la formarea autonomiei elevilor în învățare (organizator, participant, membru al unei echipe, persoană resursă, facilitator, intermediar, evaluator etc.);
2. Organizarea activităților: crearea unui climat favorabil învățării, folosirea resurselor adecvate; folosirea resurselor psihice ale profesorului și elevilor (capacități, cunoștințe, experiențe individuale sau colective); folosirea eficientă a timpului; forme de instruire (pe grupe, studiu individual, frontal etc.) și alternarea acestora în cadrul unei secvențe didactice; antrenarea persoanelor resursă din interiorul și din afara unității de învățământ în activitățile clasei; gestionarea situațiilor conflictuale.
d. Evaluarea rezultatelor școlare
1. Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învățământ: obiective, funcții, tipuri de evaluări, caracterizare;
2. Metode de evaluare: tradiționale și complementare (tipuri și caracterizare);
3. Calitățile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate și aplicabilitate;
4. Tipologia itemilor: definiție, clasificări, caracteristici, domenii de utilizare, reguli de proiectare, modalități de corectare și notare;
5. Construirea instrumentelor de evaluare
6. Erori de evaluare și modalități de minimizare a lor.
Bibliografie: DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ
*Font 8*
1
Cristea Sorin
Studii de pedagogie generală.
Editura Didactică și
pedagogică, București, 2004
2
Cristea Sorin
Fundamentele pedagogiei
Editura Polirom, Iași, 2010
3
Cucoș Constantin
Pedagogie generală
Editura Polirom, Iași 2006
4
Cucoș Constantin
Psihopedagogie pentru examenele de
definitivare și grade didactice
Editura Polirom Iași, 2009
5
Dragomir Mariana
Managementul activității didactice.
Eurodidact, Cluj-Napoca,
2003.
6
Ionescu M
Didactica modernă
Editura Dacia, Cluj, 1995.
7
Iucu Romiță
Managementul și gestiunea clasei de
elevi.
Editura Polirom, Iași, 2000
8
Iucu Romiță
Instruirea școlară
Editura Polirom, Iași, 2001
9
Neacșu Ion
Introducere în psihologia educației și a
dezvoltării
Editura Polirom, Iași, 2010
10
Neacșu Ion
Instruire și învățare
Editura Stiințifică, București,
1990.
11
Nicola I
Tratat de pedagogie școlară
Editura Aramis, București,
2000
12
Pânișoară Ovidiu
Comunicarea eficientă. Metode de
interacțiune eficientă
Editura Polirom Iași, 2003
13
Păun Emil
Școala: abordare sociopedagogică
Editura Polirom, Iași, 1999.
14
Stan Emil
Managementul clasei
Editura Aramis, colecția
Educația XXI, 2005
15
Evaluarea curentă și examenele: Ghid
pentru profesori.
București: ProGnosis, 2001
16
Pedagogie. Fundamentări teoretice și
demersuri aplicative
Editura Polirom, Iași, 2002
17
Curriculum național. Programe școlare
pentru disciplinele tehnologice
18
Planurile-cadru, standarde de pregatire
profesională
Competențe specifice
1. Cunoașterea și aprofundarea de către candidați a conținuturilor științifice de specialitate și metodice pentru disciplinele tehnologice;
2. Realizarea de conexiuni între conținuturile disciplinelor tehnologice și problemele de învățare specifice domeniului de pregătire;
3. Realizarea corelațiilor intra, inter și pluridisciplinare a conținuturilor;
4. Operarea cu standardele de pregătire profesională și programele școlare pentru proiectarea unui demers didactic adaptat nivelului de învățământ, calificării și specificului clasei;
5. Aplicarea adecvată a principiilor și metodelor specifice didacticii disciplinelor tehnologice;
6. Elaborarea, selectarea și aplicarea unor metode de evaluare adecvate obiectivelor sau competențelor vizate;
7. Proiectarea și/sau selectarea unor conținuturi pentru programele opționale sau curriculumul în dezvoltare locală de tipul aprofundare/extindere/opțional ca disciplină nouă;
8. Comunicarea eficientă cu partenerii în activitatea educațională;
9. Aplicarea unor forme de management al clasei în funcție de activitatea de învățare proiectată;
10. Transmiterea, în funcție de particularitățile de vârstă ale elevilor, a conținuturilor astfel încât să dezvolte structuri operatorii, afective și atitudinale;
11. Stimularea potențialului fiecărui elev și dezvoltarea creativității.
D. Conținuturile programei
1. Instalații tehnico-sanitare și de gaze.
1.1. Instalații interioare pentru distribuția apei reci și calde pentru consum menajer.
1.2. Dimensionarea rețelelor de distribuție a apei reci și calde de consum.
1.3. Instalații interioare pentru canalizarea apelor uzate.
1.4. Instalații interioare pentru canalizarea apelor meteorice.
1.5. Instalații exterioare de canalizare.
1.6. Instalații exterioare de alimentare cu apă.
1.7. Instalații interioare de gaze naturale combustibile.
1.8. Instalații de ridicare a presiunii apei: scheme, funcționare
1.9. Instalații de preparare a apei calde de consum: scheme, funcționare.
2. Instalații de încălzire.
2.1. Confortul termic.
2.2. Instalații de încălzire cu apă caldă cu circulație naturală și forțată.
2.3. Calculul hidraulic al conductelor la instalațiile de încălzire cu apa caldă.
2.4. Elementele principale ale instalațiilor de încălzire centrală (centrale, puncte termice și instalații interioare).
3. Instalații de ventilare și climatizare.
3.1. Parametrii de calcul ai aerului exterior și interior.
3.2. Ventilarea naturală a clădirilor industriale și agrozootehnice.
3.3. Ventilarea mecanică: scheme de principiu, elemente componente, sisteme.
3.4. Ventilarea locală.
3.5. Instalații de climatizare individuale.
4. Tehnologia lucrărilor de instalații
4.1. Materiale moderne utilizate în instalații.
4.2. Tehnologia executării instalațiilor sanitare, interioare.
4.3. Tehnologia executării instalațiilor interioare de gaze naturale combustibile.
4.4. Tehnologia executării instalațiilor de încălzire.
4.5. Tehnologia executării instalațiilor de ventilare.
4.6. Tehnologia executării instalațiilor electrice interioare.
5. Economie: Managementul activităților de instalații
5.1. Documentația economică în instalații
5.2. Managementul calității în instalații
5.3. Planificarea executării lucrărilor
6. Legislația în construcții
Bibliografie:
*Font 8*
1
Christea Al., Niculescu N.,
Teretean T.
Ventilarea și condiționarea aerului
vol I, 1970, vol II,
1976, vol III, 1979
2
Cimpoia, Al., Ivanov I.
Tehnologia instalațiilor de încălzire
centrală și ventilare. Manual pentru
clasa a X-a și a XI-a
E.D.P. București,
1991
3
Cimpoia, Al., Ivanov I.,
Christea Al.,
Tehnologia instalațiilor de încălzire
centrală și ventilare. Manual pentru
clasa a XII-a
E.D.P. București,
1992
4
Cruceru T, Petrescu A.,
Duta Gh., Vasilescu P.
Încălzirea ansamblurilor urbane
E.T București, 1973
5
Liviu Dumitrescu
Instalații sanitare în ansambluri de
clădire
E.T București, 1981
6
Ionescu C., Bianchi C.
Instalații electrice pentru construcții,
manual XI
E.D.P București, 1981
7
Ionescu C., Bianchi C.
Instalații electrice pentru construcții,
manual XII
E.D.P București, 1981
8
Manescu Al, Sandu M,
Ianculescu O
Alimentări cu apă
E.D.P, București 1994
9
Niculescu N., Ilina M.,
Bandrabur C.
Instalații de încălzire și rețele
termice
E.D.P București, 1985
10
Niculescu N., Duta Gh.,
Stoenescu P
Instalații de ventilare și climatizare
E.D.P București, 1982
11
Săvulescu, T. D.
Instalații de încălzire și ventilare.
Vol I și II
Ed. Tehnică
București:
Vol I., 1984
Vol II., 1985
12
Vintila St. ș.a
Instalații sanitare și de gaze
E.D.P București, 1992
13
Vintila St., Busuioc H.
Instalații de alimentare cu apă,
canalizare sanitare și de gaze
E.D.P București, 1977
14
Vintilă Șt., Constantinescu
Gh.
Tehnologia instalațiilor sanitare și de
gaze. Manual clasa IX-XII
E.D.P. București 1992
15
Vintilă Șt., ș.a.
Instalații sanitare și de gaze -
Îndrumător de proiectare
Ed. Tehnică,
București, 1987
16
Normativ pentru execuția și exploatarea instalațiilor de ventilare, I. 5/1998
17
Normativ pentru proiectarea, execuția și exploatarea instalațiilor de încălzire centrală,
I.13/1998
18
Normativ pentru proiectarea, execuția și exploatarea instalațiilor de gaze naturale,
I.6/1998
19
Normativ pentru proiectarea, execuția și exploatarea instalațiilor sanitare interioare,
I.9/1998
20
Colecția Revista "Instalatorul" 1996-2010
21
Manualul inginerului de
instalații
Editura Artecno,
București, 2002
22
Legea 10/1995
23
Legea 50/1991
24
Colecția Revista "Tehnologia instalațiilor", 2000-2010
25
Internet
AUTORI:
FEIER FLORIN prof. grd. I - Grup Șc. "I. Mincu", Deva
SOUCA TRIFAN prof. grd. I - Grup Șc. "Mihai Viteazul", Zalău
TABACU AURORA prof. grd. I - C.T. "Constantin Brâncuși" Oradea
CONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE
VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR
PROGRAMĂ PENTRU INSTALAȚII PENTRU CONSTRUCȚII
MAIȘTRI INSTRUCTORI
- București -
2010
A. NOTĂ DE PREZENTARE
Programa pentru disciplinele TEHNOLOGICE se adresează absolvenților facultăților de profil și maiștrilor instructori care se prezintă la concursul pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante din învățământul preuniversitar. Conținutul și structura programei sunt elaborate în așa fel încât să răspundă schimbărilor impuse de abordarea curriculară sistemică în realizarea procesului educațional.
Structura arborescentă și sistemul modular de organizare curriculară pentru învățământul tehnologic, solicită abordarea structurală a desfășurării procesului de învățământ.
Programa de concurs este elaborată în acord cu programele școlare în vigoare din învățământul preuniversitar pentru respectiva disciplină și cu programele pentru evaluările și examenele naționale. Aspectele fundamentale vizate prin prezenta programă operaționalizează profilul maistrului instructor, urmărind:
- cunoașterea de către profesor a conținuturilor știintifice și a principalelor tendințe în evoluția disciplinelor de pregătire profesională și a metodicii predării acestora;
- utilizarea competentă a documentelor școlare reglatoare;
- capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi;
- capacitatea de proiectare și realizare a demersului didactic intra-, trans-, inter-, și multidisciplinar, în concordanță cu standardele de pregatire profesională;
- capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi;
- demonstrarea abilităților de comunicare, empatice și de cooperare necesare realizării actului educațional
Au fost urmărite formarea și structurarea competențelor pentru maiștri instructori, cu aplicare la specificul activităților de instruire practică. Pe lângă competențele specifice, în specialitate, sunt vizate competențele pentru îndeplinirea eficientă a unui rol social precum și competențele metodice.
Conținuturile programei urmăresc sporirea flexibilității, mobilității ocupaționale și creșterea gradului de adaptabilitate a maiștrilor instructori la evoluția tehnică, tehnologică și economică în domeniu.
Programa este orientată pe evaluarea calității concepției didactice și a modalităților concrete prin care maistrul instructor pune elevii în situații de învățare eficientă, menite să conducă la formarea competențelor prevăzute în standardele de pregătire profesională. Această orientare este cu atât mai necesară în prezent, când flexibilitatea programelor școlare solicită din partea cadrelor didactice efortul de a concepe procese și parcursuri didactice adaptate nivelului claselor de elevi cu care lucrează și finalităților învățământului tehnologic.
B. COMPETENȚE SPECIFICE
Programa vizează, pe lângă conținuturile științifice și cele de metodică a disciplinelor, anumite competențe specifice maistrului instructor pentru discipline Tehnologice, competențe pe care acesta trebuie să și le dezvolte și probeze pe parcursul desfășurării activității didactice.
- Cunoașterea și aprofundarea de către candidați a conținuturilor științifice și metodice de specialitate;
- Operarea cu standardele de pregătire profesională și programele școlare pentru proiectarea unui demers didactic adaptat nivelului de învățământ, calificării și specificului clasei;
- Realizarea corelațiilor intra, -inter și pluridisciplinare ale conținuturilor;
- Proiectarea activităților de instruire practică/pregătire practică în concordanță cu cerințele curriculumului și ale tehnologiei didactice moderne;
- Organizarea și coordonarea activității de instruire/pregătire practică în atelierul tehnologic școlar și la agenții economici în scopul formării și dezvoltării competențelor specifice;
- Selectarea și aplicarea metodelor de evaluare adecvate activității de instruire/pregătire practică;
- Comunicarea eficientă cu partenerii în activitatea educațională;
- Exploatarea utilajelor, instalațiilor și echipamentelor în condițiile respectării normelor de igienă, de securitate și sănătate în muncă, prevenirea situațiilor de urgență și protecția mediului înconjurător;
- Respectarea normelor de calitate pentru desfășurarea proceselor, obținerea produselor și oferirea serviciilor;
Programa vizează, pe lângă conținuturile științifice și cele de metodică a disciplinelor, anumite competențe specifice maistrului de discipline Tehnologice, competențe pe care acesta trebuie să le dezvolte și să le probeze pe parcursul desfășurării activității didactice. Într-o formulare sintetică, aceste competențe sunt:
- cunoașterea conținuturilor științifice ale disciplinelor, cunoștințe de metodica disciplinelor;
- cunoașterea și utilizarea principalelor documente școlare reglatoare: standarde de pregatire profesională, planuri-cadru, programe școlare, programe pentru examene naționale;
- capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi;
- capacitatea de proiectare și realizare a dezvoltărilor curriculare intra- și interdisciplinare;
- capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi;
- capacitatea de a adecva demersurile didactice la particularitățile de vârstă ale colectivului de elevi;
- capacitatea de a construi un climat educativ stimulativ și eficient.
C. TEMATICA PENTRU METODICA DISCIPLINELOR TEHNOLOGICE
TEME DE DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ
a. Proiectarea, organizarea și desfășurarea activității didactice
1. Componentele curriculumului școlar: curriculum național, planuri cadru, arii curriculare, trunchi comun, discipline, module, standarde de pregătire profesională, programe școlare, manuale școlare, auxiliare curriculare;
2. Proiectarea curriculumului în dezvoltare locală: aprofundare/extindere;
2.1. Repere/condiționări în elaborarea CDL (resurse umane, materiale, context local, interesele elevilor);
2.2. Modalități de adecvare a unui CDL la grupuri țintă diferite;
2.3. Obiectivele predării - învățării - evaluării la disciplinele CDL din domeniul stiinței informării. Obiective cadru, obiective de referință, competențe generale, competențe specifice, unități de competență și competențe. Elaborarea obiectivelor operaționale;
3. Proiectarea activității didactice: planificare calendaristică, proiectarea unității de învățare, proiecte de lecție (pentru diferite tipuri de lecții), proiectarea de activități de învățare intra-, inter-, pluri și transdisciplinare.
b. Strategii didactice utilizate în procesul de instruire. Strategii și modalități de integrare în lecție a activităților cu caracter practic - aplicativ
1. Metode didactice specifice: clasificare, prezentare, caracterizare;
2. Utilizarea metodelor centrate pe elev, tehnicilor de învățare prin cooperare;
3. Forme de organizare a activității didactice: clasificare, caracterizare;
4. Mijloacele de învățământ și integrarea lor în procesul de predare-învățare-evaluare;
4.1. Funcțiile didactice ale mijloacelor de învățământ;
4.2. Tipuri de mijloace de învățământ și caracteristicile lor;
5. Selectarea metodelor optime în vederea formării gândirii critice și deprinderilor practice, formării gândirii tehnice și a dezvoltării simțului artistic/estetic;
6. Mediul de instruire: mediul relațional și mediul comunicațional. Utilizarea Tehnologiei informației și comunicării în construirea unor medii active de instruire;
7. Manifestarea unei conduite psihopedagogice inovative în plan profesional/social;
8. Evaluarea procesului instructiv-educativ, a progresului și a rezultatelor scolare. Valorizarea muncii elevului;
9. Adoptarea de strategii didactice care să permită utilizarea eficientă a mijloacelor și a auxiliarelor didactice în procesul instructiv- educativ.
c. Managementul clasei
1. Rolurile maistrului instructor în facilitarea experiențelor care conduc la formarea autonomiei elevilor în învățare (organizator, participant, membru al unei echipe, persoană resursă, facilitator, intermediar, evaluator etc.);
2. Organizarea activităților: crearea unui climat adecvat, folosirea resurselor adecvate; folosirea resurselor psihice ale profesorului și elevilor (capacități, cunoștințe, experiențe individuale sau colective); folosirea eficientă a timpului; forme de instruire (pe grupe, studiu individual, frontal etc.) și alternarea acestora în cadrul unei secvențe didactice; antrenarea persoanelor resursă din interiorul și din afara unității de invățământ în activitățile clasei; gestionarea situațiilor conflictuale.
d. Evaluarea rezultatelor scolare
1. Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învățământ: obiective, funcții, tipuri de evaluări, caracterizare;
2. Metode de evaluare: tradiționale și complementare (tipuri și caracterizare);
3. Calitățile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate și aplicabilitate;
4. Tipologia itemilor: definiție, clasificări, caracteristici, domenii de utilizare, reguli de proiectare, modalități de corectare și notare;
5. Construirea instrumentelor de evaluare;
6. Erori de evaluare și modalități de minimizare a lor.
Bibliografie: DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ
*Font 8*
1
Cristea Sorin
Studii de pedagogie generală.
Editura Didactică și
pedagogică, București, 2004
2
Cristea Sorin
Fundamentele pedagogiei
Editura Polirom, Iași, 2010
3
Cucoș Constantin
Pedagogie generală
Editura Polirom, Iași 2006
4
Cucoș Constantin
Psihopedagogie pentru examenele de
definitivare și grade didactice
Editura Polirom Iași, 2009
5
Dragomir Mariana
Managementul activității didactice.
Eurodidact, Cluj-Napoca,
2003.
6
Ionescu M
Didactica modernă
Editura Dacia, Cluj, 1995.
7
Iucu Romiță
Managementul și gestiunea clasei de
elevi.
Editura Polirom, Iași, 2000
8
Iucu Romiță
Instruirea școlară
Editura Polirom, Iași, 2001
9
Neacșu Ion
Introducere în psihologia educației și a
dezvoltării
Editura Polirom, Iași, 2010
10
Neacșu Ion
Instruire și învățare
Editura Stiințifică, București,
1990.
11
Nicola I
Tratat de pedagogie școlară
Editura Aramis, București,
2000
12
Pânișoară Ovidiu
Comunicarea eficientă. Metode de
interacțiune eficientă
Editura Polirom Iași, 2003
13
Păun Emil
Școala: abordare sociopedagogică
Editura Polirom, Iași, 1999.
14
Stan Emil
Managementul clasei
Editura Aramis, colecția
Educația XXI, 2005
15
Evaluarea curentă și examenele: Ghid
pentru profesori.
București: ProGnosis, 2001
16
Pedagogie. Fundamentări teoretice și
demersuri aplicative
Editura Polirom, Iași, 2002
17
Curiculum național. Programe școlare
pentru disciplinele tehnologice
18
Planurile-cadru, standarde de pregatire
profesională
Competențe specifice
1. Cunoașterea și aprofundarea de către candidați a conținuturilor științifice și metodice de specialitate;
2. Operarea cu standardele de pregătire profesională și programele școlare pentru proiectarea unui demers didactic adaptat nivelului de învățământ, calificării și specificului clasei;
3. Realizarea corelațiilor intra, -inter și pluridisciplinare a conținuturilor;
4. Proiectarea activităților de instruire practică/pregătire practică în concordanță cu cerințele curriculumului și ale tehnologiei didactice moderne;
5. Aplicarea unor forme de management al clasei în funcție de activitatea proiectată;
6. Organizarea și coordonarea activității de instruire/pregătire practică în atelierul tehnologic școlar și la agenții economici în scopul formării și dezvoltării competențelor specifice;
7. Selectarea și aplicarea metodelor de evaluare adecvate activității de instruire/pregătire practică;
8. Comunicarea eficientă cu partenerii în activitatea educațională;
9. Exploatarea utilajelor, instalațiilor și echipamentelor în condițiile respectării normelor de protecție și igiena muncii, P.S.I. și protecția mediului înconjurător;
10. Respectarea normelor de calitate pentru desfășurarea proceselor, obținerea produselor și oferirea serviciilor;
11. Transmiterea, în funcție de particularitățile de vârstă ale elevilor, a conținuturilor astfel încât să dezvolte structuri operatorii, afective și atitudinale;
12. Stimularea potențialului fiecărui elev și dezvoltarea creativității.
D. Conținuturile programei
1. Tehnologia de executare și montare a instalațiilor interioare și exterioare de apă
1.1. Organizarea locului de muncă
1.2. Măsuri de PM, PSI și Protecția Mediului
1.3. Prelucrarea conductelor din cupru și materiale plastice în vederea montării
1.4. Montarea conductelor instalațiilor interioare
1.5. Montarea și echiparea obiectelor sanitare
1.6. Montarea conductelor din PEHD în rețele exterioare
1.7. Echiparea căminelor de pe rețele exterioare
1.8. Verificarea și probarea instalațiilor
2. Tehnologia de montare a instalațiilor interioare și exterioare de canalizare
2.1. Organizarea locului de muncă
2.2. Măsuri de PM, PSI și Protecția Mediului
2.3. Montarea conductelor instalației interioare de canalizare
2.4. Montarea conductelor rețelelor exterioare de canalizare (materiale plastice moderne)
2.5. Verificarea și probarea instalațiilor
3. Tehnologia de executare și montare a instalațiilor exterioare și interioare de gaze naturale combustibile
3.1. Montarea separatoarelor de apă pe conductele de gaze naturale combustibile
3.2. Montarea reductoarelor de presiune și a manometrelor
3.3. Montarea conductei de gaze naturale combustibile și a răsuflătorilor
3.4. Montarea aparentă a conductelor instalațiilor interioare de gaze naturale combustibile
3.5. Montarea aparatelor de utilizare a gazelor naturale combustibile
4. Tehnologia de executare și montare a instalațiilor de incălzire centrală cu apă caldă
4.1. Montarea conductelor de ducere și intoarcere a agentului termic încălzitor
4.2. Montarea corpurilor de incălzire, a robinetelor și a accesoriilor
4.3. Montarea vaselor de expansiune și a conductelor aferente
5. Tehnologia de executare și montare a elementelor instalațiilor de ventilare și condiționare a aerului
5.1. Confecționarea și montarea canalelor de aer
5.2. Confecționarea pieselor de racordare pentru canalele de aer
5.3. Montarea ventilatoarelor, bateriilor de incălzire și filtrelor de aer dintr-o centrală de ventilare
5.4. Montarea elementelor accesorii ale instalațiilor de ventilare
5.5. Montarea agregatelor, aparatelor unei centrale de condiționare a aerului
Bibliografie:
*Font 8*
1
Christea Al., Niculescu N.
Ventilarea și condiționarea aerului
vol I, 1970, vol II,
1976, vol III, 1979
2
Cimpoia, Al., Ivanov I.
Tehnologia instalațiilor de încălzire
centrală și ventilare. Manual pentru
clasa a X-a și a XI-a
E.D.P. București,
1991
3
Cimpoia, Al., Ivanov I.,
Christea Al.,
Tehnologia instalațiilor de încălzire
centrală și ventilare. Manual pentru
clasa a XII-a
E.D.P. București,
1992
4
Cruceru T, Petrescu A.,
Duta Gh., Vasilescu P.
Încălzirea ansamblurilor urbane
E.T București, 1973
5
Liviu Dumitrescu
Instalații sanitare în ansambluri de
clădire
E.T București, 1981
6
Manescu Al, Sandu M,
Alimentări cu apă
E.D.P, București 1994
7
Niculescu N., Ilina M.,
Bandrabur C.
Instalații de încălzire și rețele
termice
E.D.P București, 1985
8
Niculescu N., Duta Gh.,
Stoenescu P
Instalații de ventilare și climatizare
E.D.P București, 1982
9
Pop Florin, Dragan Stefan
Execuția și exploatarea instalațiilor
de joasă tensiune
10
Vintila St. ș.a
Instalații sanitare și de gaze
E.D.P București, 1993
11
Vintila St., Busuioc H.
Instalații de alimentare cu apa,
canalizare sanitare și de gaze
E.D.P București, 1977
12
Vintilă Șt., Constantinescu
Gh.
Tehnologia instalațiilor sanitare și de
gaze. Manual clasa IX-XII
E.D.P. București 1992
13
Normativ pentru execuția și exploatarea instalațiilor de ventilare, I. 5/1998
14
Normativ pentru proiectarea, execuția și exploatarea instalațiilor de încălzire centrală,
I.13/1998
15
Normativ pentru proiectarea, execuția și exploatarea instalațiilor de gaze naturale,
I.6/1998
16
Normativ pentru proiectarea, execuția și exploatarea instalațiilor sanitare interioare,
I.9/1998
17
Normativ pentru proiectarea, execuția și exploatarea instalațiilor de gaze naturale,
I.6/1998
18
Normativ pentru proiectarea, execuția și exploatarea instalațiilor sanitare interioare,
I.9/1998
19
Colecția Revista "Instalatorul" 1996-2010
20
Manualul inginerului de
instalații
Editura Artecno,
București, 2002
21
Legea 10/1995
22
Legea 50/1991
23
Colecția revistei "Tehnica instalațiilor", 2000-2010
24
Internet
AUTORI:
TABACU AURORA prof. grd. I - Colegiul Tehnic "Constantin Brâncuși" Oradea
FEIER FLORIN prof. grd. I - Grup Școlar "I. Mincu", Deva
SOUCA TRIFAN prof. grd. I - Grup Școlar "Mihai Viteazul", Zalău
CONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE
VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR
PROGRAMA PENTRU DISCIPLINA ISTORIE
- București -
2010
A. NOTĂ DE PREZENTARE
Activitatea profesorului de ISTORIE se concentrează pe formarea și dezvoltarea la elevi, a unor competențe generale și specifice, corelate cu cele opt competențe europene cheie și pe formarea unui comportament civic și a deprinderilor de a învăța pe tot parcursul vieții.
În proiectarea activităților didactice și pe parcursul desfășurării acestora, cadrul didactic trebuie să țină seama de particularitățile dezvoltării psihologice și de vârstă ale elevilor, de resursele materiale și umane avute la dispoziție și de idealul de dezvoltare a societății românești, în context european.
Studiul istoriei se concentrează pe înțelegerea specificului disciplinei și a cunoașterii de tip istoric. Oferta de cunoaștere pe care o face istoria ca disciplină de învățământ își propune să stimuleze interesul pentru acest domeniu, să asigure condițiile necesare pentru învățarea permanentă.
Prezenta programă se adresează candidaților care se prezintă la concursul pentru ocupare a posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învățământul preuniversitar de stat, la disciplina ISTORIE și care au absolvit facultăți de acest profil.
Conținutul și competențele sunt elaborate în așa fel încât să răspundă schimbărilor impuse de noua abordare curriculară a proiectării și a realizării activităților didactice, ele fiind concepute în conformitate cu abordarea curriculară de tip sistemic.
Programa răspunde cerințelor profilului absolventului de învățământ superior, care urmează să fie încadrat pe un post didactic, specialitatea ISTORIE, în învățământul preuniversitar.
Acest profil presupune cunoașterea conținuturilor științifice fundamentale, a tendințelor noi în evoluția disciplinei de învățământ ISTORIE, aplicarea noilor direcții ale didacticii generale și ale metodicii predării-învățării-evaluării ISTORIEI. De asemenea, presupune probarea capacităților necesare pentru proiectarea, realizarea și evaluarea activităților didactice, demonstrarea abilităților de comunicare, empatice și de cooperare necesare realizării actului educațional.
B. COMPETENȚELE PROFESORULUI DE ISTORIE
Competențele profesorului de ISTORIE, pe care trebuie să le dovedească în procesul de predare-învățare-evaluare și care vor fi dezvoltate pe tot parcursul activității profesionale, sunt:
● Abordarea surselor și a temelor istorice prin intermediul multiperspectivității;
● Aplicarea metodelor și tehnicilor specifice istoriei în abordarea surselor și a temelor de specialitate;
● Analizarea schimbărilor din istorie prin aplicarea metodelor și tehnicilor specifice științelor istorice;
● Înțelegerea principiilor didacticii în specialitatea ISTORIE;
● Construirea unor demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor la conținuturi;
● Utilizarea documentelor școlare reglatoare în activitatea didactică;
● Proiectarea și realizarea demersului didactic: intra,-inter,-mulți, transdisciplinar în ceea ce privește interpretarea faptelor istorice;
● Proiectarea și realizarea evaluării competențelor dobândite de elevi în condițiile asigurării calității actului educațional;
● Adecvarea demersurilor didactice la sistemul de educație asistată de calculator, la particularitățile de vârstă ale elevilor în condițiile asigurării calității actului educațional;
● Conceperea unor modalități de instruire operaționale în care să predomine climatul interactiv, de cooperare, stimulativ, cu scopul creșterii eficienței rezultatelor activităților didactice.
● Proiectarea și realizarea procesului de predare-învățare -evaluare având la bază centrarea activității pe elev și formarea competențelor;
● Dezvoltarea unui comportament civic activ, deschis societății democratice, pluraliste;
● Dezvoltarea și consolidarea practicilor didactice prin care istoria contribuie la educarea pentru o cetățenie democratică, europeană;
● Asigurarea complementarității educației formale, nonformale și informare prin transferabilitatea cunoștințelor de la ISTORIE în diverse situații.
C. TEMATICA ȘTIINȚIFICĂ PENTRU DISCIPLINA ISTORIE
1. Orientul Antic (Mesopotamia, Egipt, Palestina);
2. Lumea greacă (secolele al VI-lea - al IV-lea î.Hr.);
3. Geto - dacii;
4. Statul român (Republica, Principatul, Imperiul, Dominatul);
5. Etnogeneza românilor;
6. Creștinismul - de la origini la Marea Schismă;
7. Geneza și organizarea statului în spațiul românesc în Evul Mediu;
8. Lumea bizantină (secolele al VII-lea - al XV-lea);
9. Stat și societate în Europa Occidentală în Evul Mediu
10. Lumea islamică (secolele al VII-lea - al XVI-lea);
11. Românii în "cruciada târzie" (secolele al XIV-lea - al XVI-lea);
12. Renașterea și Reforma;
13. Marile descoperiri geografice;
14. Absolutismul în secolele al XVI-lea - al XVII-lea (Franța, Anglia, Rusia);
15. Spațiul românesc - între medieval și modern (secolele al XVII-lea - al XIX-lea);
16. Iluminismul - ideologie și acțiune (Marea Britanie, SUA, Franța);
17. Apariția lumii moderne. Revoluția industrială;
18. Secolul al XIX-lea - "secolul națiunilor";
19. Constituirea României moderne;
20. Societate, ideologii, viață politică în România până la Primul Război Mondial;
21. Românii din afara granițelor (secolul al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea);
22. Primul și al Doilea Război Mondial;
23. Participarea României la cele două conflicte mondiale;
24. 1918 la români: Marea Unire;
25. Lumea interbelică. România între cele două războaie mondiale;
26. Lumea postbelică - de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial la începutul mileniului al III-lea;
27. Cultura română - evoluție și particularități în cultura universală (secolele al XVIII-lea - al XX-lea);
28. Regimul comunist din România;
29. România: 1989 - la începutul mileniului al III-lea.
D. BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE PENTRU TEMATICA ȘTIINȚIFICĂ
● Academia Română, Istoria Românilor (tratat), volumele 1-9, București, 2001-2008, capitolele referitoare la tematica concursului.
● Barber, J., Istoria Europei Moderne, București, Edit. Lider, 1998.
● Bărbulescu, M., Deletant D., Hitchins K., Papacostea S., Teodor P., Istoria României, Edit. Corint, București, 2002.
● Berindei, D., Cultura națională română modernă, Edit. Eminescu, București, 1996.
● Bernstein, S., Milza, P., Istoria Europei, volumele 1-5, Edit. Institutul European, Iași, 1998-1999.
● Bloch, R., Cousin, J., Roma și destinul ei, volumele 1-2, Edit. Meridiane, București, 1988.
● Brătianu, Gh., Tradiția istorică despre întemeierea statelor românești, Edit. Eminescu, București, 1980.
● Brezeanu, S., O Istorie a Imperiului Bizantin, Edit. Meronia, ediția a II-a, București, 2007.
● Brown, T., G., Shi, D., E., America. O istorie narativă, Edit. Enciclopedică, volumele 1-3, București, 1996.
● Carpentier, J. Lebrun, F., Istoria Europei, Edit. Humanitas, București, 1997.
● Chamoux, Fr., Civilizația greacă vol. 1-2, Edit. Meridiane, București, 1985.
● Chamoux, Fr., Civilizația elenistică, vol. 1-2, Edit. Meridiane, București, 1985.
● Chaunu, P., Civilizația Europei în Secolul Luminilor, vol. 1-2, Edit. Meridiane, București, 1986.
● Constantiniu, F., O istorie sinceră a poporului român, ediția a III-a, Edit. Univers Enciclopedic, București, 2003.
● Courtois, S.T., Cartea neagră a comunismului, Edit. Humanitas, București, 1998.
● Deletant, D., România sub regimul comunist, Edit. Humanitas, București, 1997.
● Drâmba, O. Istoria culturii și civilizației, ediția a II-a, Edit. Saeculum 10 și Edit. Vestala, 13 vol., București, 2008.
● Fontaine, A, Istoria Războiului Rece, vol. 1-4, Edit. Militară; București, 1991.
● Hitchins, K., Românii 1774 - 1866, Edit. Humanitas, București, 1998.
● Hitchins, K., România 1866 - 1947, Edit. Humanitas, București, 1996.
● Istoria Universală (Larousse), vol. I-III, Edit. Univers Enciclopedic, București, 2005-2006.
● McCauley, M., Rusia, America și Războiul Rece (1949-1991), Polirom, Iași, 1999.
● Pop, A.I., Bolovan I., Istoria României. Compendiu, Cluj-Napoca, Institutul Cultural Român - Centrul de Studii Transilvane, 2005;
● Popa I-A, Nagler, Th (coord.), Istoria Transilvaniei, vol. I (până la 1541), ediția a II-a, Institutul Cultural Român, Cluj-Napoca, 2009.
● Randell, K., Reforma catolică și Contrareforma, Edit. All, București, 2001.
● Scurtu, I., Buzatu Gh., Istoria românilor în secolul XX, Edit. Paideia, București, 1999.
● Sourdel D., Sourdel-Thomine J., Civilizația Islamului Clasic, volumele 1-3, Edit. Meridiane, București, 1975.
● Soulet, J. F., Istoria comparată a statelor comuniste, Edit. Polirom; Iași, 1999.
E. TEMATICA PENTRU METODICA PREDĂRII PENTRU DISCIPLINA ISTORIE
1. Istoria ca obiect de studiu în învățământul preuniversitar
● Curriculumul pentru istorie: planuri cadru, programe școlare de istorie, manuale școlare, auxiliare didactice etc.;
2. Competențele în predarea - învățarea istoriei
3. Valori și atitudini
4. Raportul dintre competențe, valori și atitudini și conținutul științific al disciplinei
5. Demersul didactic la istorie
● Concepte, probleme de atins, teme și domenii de conținut;
● Metode și tehnici de predare-învățare a istoriei;
● Resurse didactice
6. Proiectarea didactică la istorie
7. Evaluarea
8. Relația profesor - elev în procesul de predare - învățare - evaluare
F. BIBLIOGRAFIA OBLIGATORIE PENTRU METODICA PREDĂRII ISTORIEI
● *** Planuri cadru de învățământ valabile în învățământul preuniversitar.
● *** Programele școlare pentru istorie: clasele a IV-a - a XII-a.
● *** Manualele alternative pentru disciplina Istorie, clasele a IV-a - a XII-a cuprinse în Catalogul manualelor școlare valabile în anul școlar în care se susține concursul.
● Adăscăliței F., Bercea M., Dumitrescu D., Lazăr L., Manea M., Popescu M., Elemente de didactica istoriei, Edit. Nomina, București, 2010.
● Bolovan, S.P., Didactica istoriei, Edit. Presa Universitară Clujeană, Cluj Napoca, 2007.
● Cerghit, I., Sisteme de instruire alternative și complementare. Structuri, stiluri și strategii, ediția. a II-a, Edit. Polirom, Iași, 2008.
● Cerghit, I., 2006, Metode de învățământ, Edit. Polirom, Iași.
● Cerghit, I., Neacșu, I., Negreț, I., Pânișoară, I.O., Potolea, D., Prelegeri pedagogice, Edit. Polirom, Iași, 2001.
● Cucoș, C., "Pedagogie generală" Edit. Polirom, Iași, 2000.
● Doicescu, R. (coord), Ghid de evaluare pentru istorie, SNEE, Edit. ProGnosis, București, 2001.
● Dumitrescu, D. (coord), Ghid de evaluare - disciplina Istorie, București, 2010.
● Felezeu, C., Metodica predării istoriei, ediția a II-a, Edit. Presa Universitară Clujeană, Cluj Napoca, 2000.
● Ghid metodologic pentru aplicarea programelor de istorie, clasele a IV-a - a VIII-a, Edit. Sigma, București, 2001.
● Ghid metodologic pentru aplicarea programelor din aria curriculară "Om și societate", învățământ liceal, Edit. Sigma, București, 2001.
● Nicola, I., Tratat de pedagogie școlară, E.D.P., București, 2001.
● Stoica, A. (coord.), Evaluarea curentă și examenele. Ghid pentru profesori, Edit. ProGnosis București, 2001.
● Stoica, A., Evaluarea progresului școlar. De la teorie la practică, Edit. Humanitas Educațional, București, 2003.
● Tănasă, Gh., Metodica predării-învățării istoriei, Edit. Spiru Haret, Iași, 1998.
Autori:
Dumitrescu Doru, inspector general, Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului
Doicescu Rozalia Paula, consilier, Centrul Național de Evaluare și Examinare
Gavrilă Mariana-Letiția, inspector de specialitate, Inspectoratul Școlar Județean Brașov
Manea Mihai, inspector de specialitate, Inspectoratul Școlar al Municipiului București
Ochescu Maria, inspector management, Inspectoratul Școlar Județean Vâlcea
Păun Rodica, profesor, Colegiul Național "George Coșbuc", Cluj-Napoca.
CONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE
VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR
PROGRAMA PENTRU KINETOTERAPIE
- București -
2010
A. NOTĂ DE PREZENTARE
Programa pentru Concursul de ocupare a posturilor didactice pentru Kinetoterapie este elaborată pentru a veni în sprijinul candidaților la concursul de ocupare a posturilor didactice vacante din învățământul preuniversitar, care au absolvit facultăți/secții de acest profil, asigurând șanse egale de reușită candidaților, indiferent de centrul universitar de proveniență.
Această programă răspunde deci cerințelor profilului absolventului de învățământ superior, care urmează să fie incadrat pe un post didactic în învățământul preuniversitar - profesor de kinetoterapie.
Acest profil presupune cunoașterea conținuturilor științifice fundamentale domeniului Kinetoterapiei, a tendințelor noi în evoluția disciplinei, aplicarea noilor direcții ale didacticii specifice, contribuind la îndeplinirea dezideratului prezentei programe - ocuparea posturilor didactice în specializarea Kinetoterapie cu cadre didactice competente în aprecierea gradului deficiențelor fizice, tulburărilor psihoneuromotorii și senzoriale, precum și a disfuncțiilor cardiovasculare, respiratorii și endocrine, prin examinări antropometrice, somato-funcționale și teste speciale.
De asemenea, presupune probarea capacităților necesare pentru proiectarea, realizarea și evaluarea activităților didactice, demonstrarea abilităților de comunicare, empatice și de cooperare.
Tematica științifică, tematica pentru didactica specifică Kinetoterapiei și bibliografia obligatorie, aferentă celor două tipuri de tematici, constituie un reper pentru candidați - absolvenți ai învățământului superior de profil - în demersul susținerii Concursului pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învățământul preuniversitar.
Programa de Kinetoterapie pentru Concursul de ocupare a posturilor didactice în învățământul preuniversitar este elaborată în acord cu specificul activităților desfășurate în unitățile de învățământ special.
În proiectarea activităților didactice și pe parcursul desfășurării acestora, cadrul didactic trebuie să țină cont de particularitățile de dezvoltare psihoneuromotorie, de vârsta elevilor, tipul deficienței și de resursele materiale și umane de care dispune.
B. COMPETENȚELE SPECIFICE CADRULUI DIDACTIC CU SPECIALIZAREA KINETOTERAPIE
Competențele specifice cadrului didactice cu specializarea Kinetoterapie, pe care trebuie să le dovedească în procesul de predare-învățare-evaluare și care vor fi dezvoltate pe tot parcursul activității profesionale, sunt:
● Analizarea conținuturilor științifice ale disciplinei Kinetoterapie;
● Utilizarea și interpretarea informației provenite din teoria și didactica disciplinei;
● Utilizarea adecvată a conceptelor din domeniul Kinetoterapiei;
● Înțelegerea principiilor didacticii specifice Kinetoterapiei;
● Utilizarea competentă a documentelor școlare reglatoare;
● Proiectarea conținuturilor instruirii și organizarea corespunzătoare a activităților didactice;
● Utilizarea noilor tehnologii în vederea îmbunătățirii comunicării, susținerii pregătirii și optimizării performanțelor didactice;
● Cunoașterea legilor creșterii și dezvoltării, a legilor mișcării, în vederea adecvării demersurilor didactice la particularitățile legate de vârstă, sex, nivel de dezvoltare psihomotorie, grad al deficienței, nivel de pregătire a elevilor și la condițiile materiale;
● Construirea unui climat educativ interactiv, de cooperare, stimulativ, cu scopul creșterii eficienței rezultatelor activităților didactice;
● Înțelegerea aspectelor de ordin legislativ ale activității sale, drepturile legale ale elevilor și părinților, propriile sale drepturi și responsabilități;
● Cunoașterea criteriilor de evaluare a activității sale și integrarea acestora în conceperea și realizarea activității didactice.
C. CONȚINUTURILE PROGRAMEI
C.I. TEMATICA ȘTIINȚIFICĂ - NOȚIUNI TEORETICE DIN KINETOTERAPIE
1. Obiectivele generale și specifice Kinetoterapiei.
2. Particularitățile și principiile Kinetoterapiei.
3. Adaptările fiziologice și morfologice ale structurilor sistemului nervos, aparatului locomotor, aparatului respirator și cardio-vascular la efort.
4. Aliniamentul corect al corpului: prevenirea și corectarea deficiențelor fizice la elevi (coloana vertebrală, membre, torace, abdomen).
5. Controlul motor: cortexul senzorio-motor și structurile supramedulare cu rol în controlul motor. Formarea controlului motor: controlul muscular, coordonarea și echilibrul, reflexe și reacții motorii.
6. Dezvoltarea psihoneuromotorie a copilului: aptitudinile motrice, deprinderile și priceperile motrice, deprinderile atitudinale.
7. Tulburările funcției respiratorii.
8. Kinetoterapia în tratamentul sechelelor post-traumatice și post-operatorii; afecțiunile reumatologice; afecțiunile neurologice centrale și periferice.
9. Kinetoprofilaxia primară și secundară.
10. Clasificarea exercițiilor fizice, componentele de bază ale exercițiului fizic terapeutic.
11. Parametrii efortului fizic în kinetoterapie.
C.II. TEMATICA PENTRU METODICA PREDĂRII - DIDACTICA KINETOTERAPIEI
1. Sistemul principiilor didactice. Principii metodice de bază în aplicarea exercițiului fizic în Kinetoprofilaxie și Kinetoterapie.
2. Procedee și metode de corectare a posturii și aliniamentului corporal și de reeducare neuromotorie.
3. Metodele speciale în Kinetoterapie (scripetoterapia, suspensoterapia, terapia ocupațională, hidrokinetoterapia, tehnici de relaxare, sportul terapeutic).
4. Mijloacele de învățământ-suport al activității didactice. Mijloace de investigare și de recuperare utilizate în Kinetoterapie.
5. Corectarea deficiențelor fizice ale elevilor, tratament corectiv complex.
6. Funcțiile proiectării didactice. Organizarea, proiectarea și conducerea activității în Kinetoterapie.
7. Metode și tehnici de evaluare în Kinetoterapie.
D. BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE
1. Baciu C. și colab., 1981, Kinetoterapie pre - și postoperatorie, București, Editura Sport - Turism
2. Bota C., 1999, Fiziologia educației fizice și sportului, București, Editura MTS
3. Cordun M., 1999, Kinetologie medicală, București, Editura AXA
4. Cordun M., 2009, Kinantropometrie, București, Editura CD Press
5. Drăgan I., 1994, Medicina sportivă aplicată, București, Editura Editis
6. Drăgan I., 2002, Medicină sportivă aplicată, București, Editura Medicală
7. Fozza C. A., 2002, Îndrumar pentru corectarea deficiențelor fizice, București, Editura Fundația România de mâine
8. Kiss I., 1999, Fiziokinetoterapia și recuperarea medicală în afecțiunile aparatului locomotor, București, Editura Medicală
9. Marcu V., 1995, Bazele teoretice ale exercițiului fizic în kinetoterapie, Oradea, Editura Universității
10. Plas F., Hargon E., 2001, Kinetoterapie activă. Exerciții terapeutice, Editura Polirom
11. Robănescu N., 1999, Reeducarea neuromotorie, București, Editura Medicală
12. Sbenghe T., 1999, Bazele teoretice și practice ale kinetoterapiei, București, Editura Medicală
13. Sbenghe T., 1996, Recuperarea medicală la domiciliul bolnavului, București, Editura Medicală
14. Sbenghe T., 1987, Kinetologie profilactică, terapeutică și de recuperare, București, Editura Medicală
15. Sbenghe T., 1981, Recuperarea medicală a sechelelor posttraumatice ale membrelor, București, Editura Medicală
16. Sidenco E.L., 2003, Masajul în kinetoterapie, Editura Fundației România de Mâine
17. Sidenco E.L., 2005, Metodica recuperării mâinii. Aplicații în kinetoterapie și medicina sportivă, Editura Fundației România de Mâine
Autori:
Cristina Ana Fozza - Universitatea Ecologică - Facultatea de Educație Fizică și Sport
Mariana Cordun - Universitatea Națională de Educație Fizică și Sport
Elena Nely Avram - MECTS - Centru Național de Evaluare și Examinare
CONCURS PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE
VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR
PROGRAMA PENTRU DISCIPLINA LIMBA CHINEZĂ
- București -
2010
A. NOTĂ DE PREZENTARE
Prezenta programă se adresează tuturor absolvenților de învățământ superior care au promovat un modul psiho-pedagogic și doresc să obțină un post didactic vacant în învățământul preuniversitar, precum și profesorilor de limba și cultura chineza din învățământul preuniversitar care se prezintă la examenele pentru titularizarea în învățământ.
Programa de concurs este elaborată în acord cu programele școlare în vigoare din învățământul preuniversitar pentru limba și cultura chineză și cu programele pentru evaluările și examenele naționale.
Competențele și conținuturile din programă sunt proiectate în conformitate cu abordarea curriculară sistemică în realizarea activităților didactice.
Aspectele fundamentale vizate prin programa sunt în conformitate cu profilul absolventului de învățământ superior, care urmează să fie încadrat în învățământul preuniversitar, după cum urmează:
- cunoașterea conținuturilor fundamentale;
- cunoașterea tendințelor în evoluția disciplinei;
- cunoașterea direcțiilor de adaptare a demersurilor pedagogice la conținutul educațional și la nevoile individuale ale elevilor;
- cunoașterea didacticii generale și a metodicii predării;
- probarea capacităților necesare pentru proiectarea, realizarea și evaluarea activităților didactice;
- probarea capacităților de producere, dezvoltare și utilizare practică a resurselor și materialelor didactice auxiliare;
- demonstrarea abilităților de comunicare empatice și de cooperare, necesare realizării actului educațional;
- demonstrarea capacității de folosire a metodelor de învățare continuă;
- demonstrarea capacității de dezvoltare a strategiilor de învățare independentă a limbii străine;
- capacitatea de a aplica diferite procedee de evaluare și modalități de înregistrare a progresului elevilor;
- demonstrarea capacității de a reflecta asupra prestației didactice proprii.
- demonstrarea capacității de a introduce elemente suplimentare care vor putea fi oferite elevilor în cadrul unor cursuri opționale (CDS).
I. COMPETENȚE VIZATE
Candidații vor dovedi capacitatea de:
- a utiliza corect și adecvat contextual limba chineză;
- a realiza proiectare didactică în conformitate cu curriculum-ul național;
- a folosi proceduri diverse și adecvate de sprijinire, facilitare și stimulare a învățării;
- a folosi metode variate și adecvate pentru formarea la elevi a competențelor de receptare și producere a mesajelor orale și scrise;
- a folosi proceduri diverse și adecvate pentru formarea de competențe de comunicare și de interacțiune orală și în scris;
- a conștientiza și transmite atitudini culturale (conștientizarea valorilor culturale);
- a folosi metode variate și adecvate de evaluare a competențelor de receptare și producere a mesajelor scrise și orale și de interacțiune în diverse contexte de comunicare formate în cadrul orelor de limba chineză.
II. CONȚINUTURI
a) Limba chineză
1. Fonetică și fonologie:
● Sunete și fonemele limbii chineze.
2. Morfologie:
● Substantivul;
● Clasificatorul;
● Adjectivul;
● Numeralul;
● Pronumele;
● Verbul (timpul și aspectul, diateze; verbe modale; verbe tranzitive și intranzitive);
● Adverbul;
● Conjuncția;
● Prepoziția;
● Concepția privind sistemul părților de vorbire.
3. Sintaxa:
● Sintaxa propoziției:
- Subiectul;
- Predicatul;
- Obiectul direct;
- Obiectul indirect;
- Atributul;
- Complementul circumstanțial;
- Elementele complementare.
● Sintaxa frazei:
- Coordonare - Conjuncții specifice și elemente de legătură.
- Subordonare:
Propoziția concesivă
Propoziția cauzativă
Propoziția condițională
4. Lexicologie:
● Procedee de formare a cuvintelor - derivarea și compunerea
● Vocabulare general - vocabular de bază
● Neologismele
● Împrumuturile
● Expresii frazeologice (proverbe, expresii uzuale, zicători)
Bibliografie:
1. Vișan, Florentina, Gramatica limbii chineze, vol. I - Morfologia, Ed. Universitatii București, 1997
2. Vișan, Florentina, Gramatica limbii chineze, vol. II - Sintaxa, Ed. Universitatii București, 1999
3. Bălan, Luminita, Lexicologie chineza, Ed. Universitatii București, 2002
4. Bălan Luminița, Limba și scrierea chineză standard, Editura Universității București, 1998
5. Visan Florentina, Balan Luminita, Lingvistica chineza, Ed. Universitatii București, 2005
6. Li Dejin, Cheng Meizhen - Shiyong Hanyu yufa, Ed. Sinolingua, Beijing, 1988
7. Vișan Florentina - Sistemul părților de vorbire în gramatica chineză, Editura Universității București, 1996
8. Li Charles, Thompson Sandra - Mandarin Chinese, University of California, Berkley, 1981
9. Liu Yuehua - Shiyong xiandai hanyu yufa, Waiyu jiaoxue chubanshe, Beijing, 1986
10. Alleton Viviane - Grammaire du chinois, Paris PUF, 1973
II. Elemente de cultură și civilizație
1. Noțiuni de geografie a Chinei. Importanța factorului geografic în determinarea tipului de cultură și civilizație
2. Originile și compoziția etnică a Chinei. Moduri de existență și culturi.
3. Culturile neolitice Yangshao și Longshan.
4. Regalitatea arhaică: epocile Shang și Zhou. Societatea nobiliară.
5. Cărțile clasice
6. Caracterizare a vieții intelectuale în perioada pre-imperială. Marile școli filozofice
7. Întemeierea imperiului Qin. Particularități ale politicii legiste.
8. Imperiul Han - caracterizare a vieții politice, economice, sociale. Marea expansiune
9. Cultura în epoca Han. Viziunea holistă. Disputa privind cărțile clasice (guwen/jinwen)
10. Reînnoirea intelectuală din sec. III - IV
11. Refacerea unității naționale - dinastia Sui.
12. Epoca Tang. Marea înflorire culturală. Caracterizarea civilizației medievale.
13. Budismul chinez
14. Începuturile Chinei Moderne și criza de la sfârșitul dinastiei Ming. Intruziunea Europei și misionarii iezuiți
15. Particularitățile sociale și politice ale dinastiei Qing. Curentele intelectuale ale secolului XIX
Bibliografie:
1. Gernet Jacques - Lumea chineză, Ed. Meridiane, București, 1985
2. Cheng Anne - Istoria gândirii chineze, Polirom, Iași, 2001
3. Fitzgerald C.P. - Istoria culturală a Chinei, Humanitas 1998
4. Robinet Isabelle - Istoria daoismului, Ed. Herald, 2005
5. Bai Shouyi (ed.) - Scurt tratat de istoria Chinei, Ed. Enciclopedică, București, 1997
6. Kamenarovic Ivan - China clasică, Ed. All, 2002
7. Nakamura Hajime - Orient și Occident. O istorie comparată a ideilor, Ed. Humanitas, 1997
8. Confucius - Analecte, Ed. Humanitas, București, 1996
9. Laozi - Cartea despre Dao și Putere, Humanitas, București, 1993
10. Zhuangzi - Călătorie liberă, Humanitas, București, 2009
III. Didactica de specialitate:
1. Metode și procedee didactice în predarea limbii chineze.
2. Formarea competențelor de receptare a mesajelor orale și de comunicare orală.
3. Formarea competențelor de receptare și elaborare a mesajelor scrise.
4. Predarea comunicativă - metode, procedee și tehnici moderne de învățare a unei limbi străine
5. Strategii și tehnici de proiectare și structurare a predării: structurarea conținuturilor didactice în relație cu obiectivele particulare ale procesului; stabilirea relației progresive între diversele etape ale învățării; adaptarea procesului la caracteristicile preliminate ale subiecților învățării.
7. Predarea conținuturilor de cultură și civilizație chineză. Exploatarea didactică a documentului autentic.
8. Tehnici de evaluare.
9. Elaborarea de proiecte didactice.
Bibliografie:
1. Maria E. Dulama, Strategii didactice, Cluj-Napoca, 2000
2. M.E.C., C.N.C., Ghid metodologic. Aria curiculară LIMBĂ ȘI COMUNICARE, liceu, 2002
3. S.N.E.E., Ghid de evaluare - LIMBI MODERNE, Ed. Aramis, București, 2001
4. SNEE - Evaluare curentă și examinare, coord. Adrian Stoica, Ed. ProGnosis 2001
Grup de lucru:
Luminița Rodica BĂLAN - prof. univ. dr. - Universitatea din București
Mugurel Dan ZLOTEA - preparator dr. - Universitatea din București
CONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE
VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR
PROGRAMA PENTRU LIMBA ȘI LITERATURA ELINĂ
- București -
2010
NOTĂ DE PREZENTARE
Prezentele propuneri privind evaluarea etapelor de formare continuă a personalului didactic se adresează profesorilor de limba elină din liceu, clasele: IX - XII și XIII.
Programa se axează pe valorificarea achizițiilor lingvistice și culturale ale antichității grecești actualizate în context modern european, ca factor de unitate și continuitate.
Elementul de noutate se referă la exigențele reformei față de pregătirea profesorilor, potrivit standardelor societății contemporane de eficiență și de eficacitate a sistemului de învățământ. Dincolo de o solidă pregătire de specialitate, profesorului i se cere desfășurarea eficientă a unui demers didactic formativ referitor la deprinderi și abilități specifice disciplinei, precum și utilizarea metodelor moderne de învățare.
Programa de concurs are ca puncte de plecare curriculum-ul național și programele școlare în vigoare din învățământul preuniversitar pentru limba elină.
Examenul este orientat spre a evalua calitatea concepției didactice și modalitățile concrete prin care profesorul pune elevii în situații de învățare eficiente, acte de a conduce la formarea capacităților și a competențelor prevăzute în programele școlare.
Urmărind obiectivele generale și specifice ale disciplinei, programa este astfel structurată încât să coreleze domeniul specialității (limba și literatura elină) cu științele conexe: metodica și pedagogia. Este important ca profesorul să poată demonstra felul în care aplică în actul didactic, aceste competențe în mod adecvat, creativ și reflexiv.
De asemenea, competențele și conținuturile din programă sunt proiectate în conformitate cu abordarea curriculară sistematică în realizarea activităților didactice.
I. Competențe evaluate
1. Limba și literatura elină
*Font 8*
Domenii de
competență
Unități de competență
Comunicare
Comunicarea în relația profesor-elev;
Demonstrarea abilităților de comunicare, empatice și de
cooperare necesare realizării demersului educațional.
Curriculum
Cunoașterea conținuturilor științifice ale disciplinei limba și
literatura elină;
Realizarea de conexiuni între conținuturile disciplinei (limbă,
literatură, elemente de istorie, cultură și civilizație) și
problemele de învățare specifice domeniului;
Cunoașterea integrală a conținuturilor și conceptelor
operaționale din domeniile: limbă și literatură;
Valorificarea foneticii și a lexicului limbii eline în limbile
moderne;
Înțelegerea și cunoașterea structurilor gramaticale specifice
limbii eline; cunoașterea metodelor de analiză și interpretare a
textului literar; capacitatea de a traduce un text literar din
limba elină în limba română și de a realiza o retroversiune;
Pentru domeniul literatură, se prevede cunoașterea operei
autorilor prevăzuți în programa de liceu; cunoașterea epocilor
fundamentale, a genurilor și speciilor literare precum și a
operelor reprezentative pentru fiecare dintre acestea.
Elaborarea proiectului didactic.
Evaluare
Capacitatea de evaluare a cunoștințelor elevului.
2. Metodică
*Font 8*
Comunicare
Capacitatea de a construi un climat educativ interactiv, de cooperare și
stimulativ cu scopul creșterii rezultatelor activităților didactice;
Conștientizarea exigențelor relației de comunicare a profesorului: elevii,
familia, comunitatea, colectivul didactic și managerial;
Curriculum
Proiectarea parcursului disciplinar: obiective cadru și obiective de
referință ale disciplinei; modele ale activității de învățare; conținuturi și
concepte operaționale ale acestora.
Capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea
strategiilor didactice la conținuturi:
- aplicarea adecvată a principiilor și a metodelor specifice de abordare a
noțiunilor de limbă (fonetică, vocabular, morfologie, sintaxă și
stilistică);
- selectarea diverselor modalități de abordare a textului literar;
- aplicarea creativă și reflexivă despre predarea - învățarea disciplinei;
- selectarea și proiectarea unor conținuturi pentru programe de opționale
de tipul aprofundare -extindere;
- analizarea unor proiecte pentru opționalul ca disciplină nouă sau pentru
opționalul integrat;
Capacitatea de a realiza și proiecta demersuri didactice trans -
multidisciplinare.
Evaluare
Stabilirea tipurilor de evaluare; fixarea momentelor evaluării continue.
Selectarea și proiectarea unor metode de evaluare adecvate obiectivelor
sau competențelor vizate;
Capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor
dobândite de elevi.
Formarea elevilor
Oferirea unui model al disciplinei ca exercițiu de lectură, reflecție și
transfer interdisciplinar în stilul personal de muncă intelectuală;
Capacitatea de a adecva demersurile didactice la particularitățile de
vârstă și la specificul dezvoltării intelectuale ale colectivului de elevi.
II. Conținuturi
Teme de limbă
A. Sistemul fonologic al limbii eline
1. alfabetul grecesc; literele grecești ca simboluri științifice;
2. vocalismul: clasificarea vocalelor din punctul de vedere al timbrului și al cantității; diftongii, clasificarea diftongilor;
3. consoanele: clasificare, modificări calitative;
4. spiritele; semnele de punctuație;
5. pronunția;
5. accentul; regulile de accentuare;
6. cuvintele atone.
B. Structura morfo-sintactică a limbii eline
1. morfologia numelui: categoriile gramaticale nominale;
a. flexiunea articolului, substantivului, adjectivului și numeralului; tipuri de flexiune; paradigme;
b. flexiunea pronominală; clasificarea pronumelor; paradigme;
2. morfologia verbului: categoriile gramaticale; tipuri flexionare;
3. părțile de vorbire invariabile: adverbul, prepoziția, conjuncția, interjecția.
C. Sintaxa propoziției
1. subiect, predicat, atribut, apoziție, nume predicativ, complement;
2. funcțiile sintactice ale cazurilor;
3. acordul părților de propoziție; topica părților de propoziție.
D. Sintaxa frazei
1. coordonarea și subordonarea; propozițiile principale; propozițiile subordonate;
2. modurile în propozițiile principale; modurile și conjuncțiile introductive în propozițiile subordonate;
3. sintaxa formelor nominale ale verbului;
4. consecutio modorum în fraza elină.
E. Lexicul limbii eline
1. componența lexicului;
2. mijloace de îmbogățire a lexicului: derivarea și compunerea.
3. valorificarea lexicului limbii eline în limbile moderne: clișee internaționale, prefixoide, sufixoide, limbajul tehnico - științific/limbajul de specialitate.
Teme de literatură
Epoca arhaică
1. Homer
● opera;
● valoarea documentară a epopeilor homerice;
● viața oamenilor și a zeilor în universal creației homerice;
● influența stilului retoric asupra strategiei narative a Iliadei și Odiseei;
● limba homerică;
● problema homerică.
2. Hesiod viața și opera;
● Theogonia - poem genealogic;
● valoarea istorică, etică, filosofică a poemului Munci și zile;
● originalitatea stilistică.
3. Poeții elegiaci: Mimnerm, Solon, Theognis
● viața și opera;
● influența epopeilor homerice asupra tematicii, stilului și metricii poeziei elegiace;
● inovații metrice și stilistice.
4. Iambografii: Arhiloh
● viața și opera;
● varietatea tematică;
● caracterul satiric;
● valoarea filosofico-etică.
5. Poeții melici monodici: Alceu, Sappho
● viața și opera;
● teme majore în poezia monodică;
● caracteristici metrice și stilistice.
6. Poezia melică corală Pindar
● viața și opera;
● filosofia religioasă și morală.
Epoca clasică
7. Tragedia - istoric, caracteristici, reprezentanți,
8. Eschil
● viața și opera -;
● elemente novatoare în opera lui Eschil.
9. Sofocle
● viața și opera;
● inovații în tehnica dramatică;
● varietatea caracterelor.
10. Euripide
● viața și opera;
● concepția nouă despre dramă;
● societatea contemporană în teatrul lui Euripide.
11. Aristofan
● viața și opera;
● invenția dramatică la Aristofan;
● tipologia personajelor lui Aristofan.
12. Platon
● viața și opera;
● arta dialogului la Platon;
● personaje și caractere.
13. Aristotel
● viața și opera;
● principiile filosofiei lui Aristotel;
● arta poetică.
14. Demostene
● viața și opera;
● caracteristicile generale ale omului de stat și ale oratorului prezentate în opera politică a lui Demostene.
15. Herodot
● viața și opera;
● valoarea documentară;
● arta lui Herodot.
16. Tucidide
● viața și opera;
● concepția istorică a lui Tucidide;
● valoarea artistică.
17. Menandru
● viața și opera;
● caracterul novator al noii comedii.
Epoca elenistică
18. Teocrit
● viața și opera;
● noutatea inspirației;
● limba și stilul.
19. Calimah
● viața și opera;
● caracterul realist al operei epigramatice;
● valoarea artistică a operei.
20. Apolonios din Rhodos
● viața și opera;
● dramatismul poemului Argonautica;
● stilul.
21. Polibiu
● viața și opera;
● caracterul general și pragmatic al istoriei polibiene;
● caracterul științific.
Epoca romană
22. Plutarh
● viața și opera;
● caracterul filosofic și moralist al scrierilor lui Plutarh;
● valoarea documentară a Vieților paralele;
● concepția istorică.
23. Lucian
● viața și opera;
● critica socială;
● arta și stilul.
24. Vasile cel Mare
● viața și opera;
● caracterul filosofic;
● arta
25. Grigore din Nazianz
● viața și opera;
● originalitatea oratorică;
● valoarea artistică.
26. Ioan Gură de Aur
● viața și opera;
● elocința.
Teme de metodică
1. Școala ca sistem; opțiunea pentru studiul limbilor clasice, motivația învățării. Studierea limbii grecești din perspectiva integratoare a culturii și civilizației antice greco-române.
2. Interdisciplinaritatea - obiectiv major în predarea limbii grecești; abordarea interdisciplinară a filosofiei, istoriei, mitologiei, religiei, geografiei, artei etc.
3. Corelarea conținuturilor disciplinare cu competențele vizate de efortul formativ al parcursului didactic de limbă greacă, având ca finalitate integrarea în viața socială și profesională.
4. Conexarea absolut necesară a segmentelor de proiectare, învățare și evaluare la toate palierele disciplinare: cunoașterea limbii, formarea reprezentărilor culturale și atitudinale, modele ale muncii intelectuale.
5. Proiectarea parcursului disciplinar:
a) obiective-cadru de pedagogie generală;
b) obiective de referință ale disciplinei, cu modele de activități de învățare;
c) conținuturi și concepte operaționale ale acestora.
6. Strategii didactice ale învățării:
a) tehnica traducerii și a analizei complexe a textului grecesc;
- metode și procedee folosite în predarea gramaticii grecești; tipul gradual de predare; structuri modulare;
- predarea lexicului grecesc; neologismele românești cu origine greacă; cuvintele grecești al căror radical e prezent în compunerea unor cuvinte savante; căile de îmbogățire, fixare și activizare a cunoștințelor de lexic grecesc, în scopul însușirii terminologiei științifice internaționale;
- metode de predare (clasice și moderne) a literaturii grecești; tehnica analizei stilistice a textului grecesc;
b) cunoașterea lumii grecești (cunoștințe actualizate despre lumea greco-romană).
7. Folosirea mijloacelor audio-vizuale în lecția de limbă și literatură greacă.
8. Evaluarea (obiective ale evaluării, tipuri de evaluare, tehnici specializate: diagnoza, evaluarea continuă, evaluare formativă și sumativă).
Bibliografie
I. Pentru temele de limbă
> Graur, Alexandru; Balmuș, C. - Gramatica limbii grecești, Iași, 1935;
> Humbert, J. - Syntaxe grecque, Paris, ediția a III-a, 1960;
> Marinescu-Himu, Maria; Vanț Ștef, Felicia - Limba elină, București, 1965;
> Palmer, L. - The Greek Language, New Jersey, 1980;
> Pieraccioni, D. - Grammatica greca, Roma, 1986;
> Vanț Ștef, Felicia - Sintaxa structurală a limbii vechi grecești, București, 1986.
II. Pentru temele de literatură
> Coman, I. - Tristețea poeziei lirice a Sfântului Grigore din Nazianz, București, 1938;
> Croiset, Alfred și Maurice - Histoire de la litterature grecque, vol. I-V, Paris, 1918-1935; Croiset, Alfred și Maurice - Manuel d' histoire de la litterature grecque, Paris;
> Fleury, E. - Hellenisme et christianisme de Saint Gregoire de Nazianz et son temps Paris, 1930;
> Legrand, Ph. - E. - La poesie alexandrine, Paris, 1924;
> Marinescu-Himu, Maria; Piatkowski, Adelina - Istoria literaturii eline, București, 1972; Pippidi, D.M. - Introducere în Iliada. Locul Odiseei în epica greacă, în volumul Variații pe teme clasice, București, 1981;
> Popescu, V. - Studiu introductiv în vol. Polybios, Istorii, București, 1966;
> Rachet, G. - Tragedia greacă, trad. rom., București, 1980;
> Vornicescu, N. - Despre viața și opera Sfântului Vasile cel Mare la 1600 de ani de la trecerea sa către Domnul, Craiova, 1979;
Texte literare suport
> Herodot, Historiae, I, 29-32
> Tucidide, Historiae, III, 81-83
> Xenophon, Cyropaedia, c. I, cap. II, 1-8
> Platon, Phaidon, 107c-108c, 113d-114c
> Lysias, Olympicus (XXXIII), 1-9
> Lucian, Dialogi Mortuorum, I, XIII, XV;
> Actus Apostolorum, 24-25
II. Pentru temele de metodica disciplinei
> Dumitru, Maria Luiza - Limba elină, manual pentru clasa a XI-a, editura Humanitas, 2003;
> Lăzărescu, Constantin; Marin, Andrei - Manual de limbi clasice pentru anul III al Seminariilor Teologice, editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1993;
> Constantin Lăzărescu, Andrei Marin, Manual de limbi clasice pentru anul IV al Seminariilor Teologice, editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1993;
> Consfătuirea pe țară cu privire la manualele de limbi clasice, în Studii clasice, nr. XX/1981;
> Graur, Alexandru, - Cultivarea limbii în școală, în Tribuna școlii nr. 9/XXI, 1972;
> Ionescu, Miron - Lecția între proiect și realizare, Editura Dacia, Cluj - Napoca, 1982;
> Mînzat, I., Turcu, A. - Interdisciplinaritatea, factor de progres al învățământului contemporan, în Revista de pedagogie nr. 3/1981;
> Popescu, David - Valoarea educativă a studiilor clasice, București, EDP, 1972; Ungureanu, Gh. - Îmbogățirea cu neologisme a vocabularului elevilor de liceu, în Revista de pedagogie nr. 2/1981.
Grupul de lucru:
Prof. Stela ACHIM, inspector de specialitate limba și literatura română-limbi clasice, ISJ - Hunedoara
Prof. Elena CRĂCEA, Liceul Teoretic "George Călinescu", Constanța
Prof. Luminița GHEORGHIU, Colegiul Național "Gheorghe Șincai", București
CONCURS PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE
VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR
PROGRAMA PENTRU DISCIPLINA LIMBA JAPONEZĂ
- București -
2010
NOTĂ DE PREZENTARE
Prezenta programă se adresează tuturor absolvenților de învățământ superior care au promovat un modul psiho-pedagogic și doresc să obțină un post didactic vacant în învățământul preuniversitar, precum și profesorilor de limba și cultura japoneza din învățământul preuniversitar care se prezintă la examenele pentru titularizarea în învățământ.
Programa de concurs este elaborată în acord cu programele școlare în vigoare din învățământul preuniversitar pentru limba și cultura japoneza și cu programele pentru evaluările și examenele naționale.
Competențele și conținuturile din programă sunt proiectate în conformitate cu abordarea curriculară sistemică în realizarea activităților didactice.
Aspectele fundamentale vizate prin programa sunt în conformitate cu profilul absolventului de învățământ superior, care urmează să fie încadrat în învățământul preuniversitar, după cum urmează:
- cunoașterea conținuturilor fundamentale;
- cunoașterea tendințelor în evoluția disciplinei;
- cunoașterea direcțiilor de adaptare a demersurilor pedagogice la conținutul educațional și la nevoile individuale ale elevilor;
- cunoașterea didacticii generale și a metodicii predării;
- probarea capacităților necesare pentru proiectarea, realizarea și evaluarea activităților didactice;
- probarea capacităților de producere, dezvoltare și utilizare practică a resurselor și materialelor didactice auxiliare;
- demonstrarea abilităților de comunicare empatice și de cooperare, necesare realizării actului educațional;
- demonstrarea capacității de folosire a metodelor de învățare continuă;
- demonstrarea capacității de dezvoltare a strategiilor de învățare independentă a limbii străine;
- capacitatea de a aplica diferite procedee de evaluare și modalități de înregistrare a progresului elevilor;
- demonstrarea capacității de a reflecta asupra prestației didactice proprii.
- demonstrarea capacității de a introduce elemente suplimentare care vor putea fi oferite elevilor în cadrul unor cursuri opționale (CDS).
A. COMPETENȚE VIZATE
Candidații vor dovedi capacitatea de:
- a utiliza corect și adecvat contextual limba japoneză;
- a realiza proiectare didactică în conformitate cu curriculum-ul național;
- a folosi proceduri diverse și adecvate de sprijinire, facilitare și stimulare a învățării;
- a folosi metode variate și adecvate pentru formarea la elevi a competențelor de receptare și producere a mesajelor orale și scrise;
- a folosi proceduri diverse și adecvate pentru formarea de competențe de comunicare și de interacțiune orală și în scris;
- a conștientiza și transmite atitudini culturale (conștientizarea valorilor culturale);
- a folosi metode variate și adecvate de evaluare a competențelor de receptare și producere a mesajelor scrise și orale și de interacțiune în diverse contexte de comunicare formate în cadrul orelor de limba japoneză.
B. CONȚINUTURI
I. Limba japoneză
1. Fonetică și fonologie:
Sunetele și fonemele limbii japoneze
2. Morfologie:
Substantivul
Adjectivul
Numeralul
Pronumele
Verbul (forme verbale; timpul și aspectul, diateze; verbe auxiliare; verbe tranzitive și intranzitive)
Adverbul
Conjuncția
Interjecția
Onomatopeele
Particule (cazuale, tematice și finale)
3. Sintaxă:
Sintaxa propoziției:
Particularități ale subiectului, complementului direct, complementului indirect;
Complemente circumstanțiale;
Predicatul;
Sintaxa frazei:
A. Coordonare
B. Subordonare:
Propoziția atributivă
Propoziția temporală
Propoziția condițională
Propoziția finală
Propoziția cauzală
4. Elemente de semantică și pragmatică
Verbe de dare/primire
Limbajul masculin și feminin
Limbajul de politețe
Bibliografie:
1. Seichi Makino, Michio Tsutsui, A Dictionary of Basic Japanese Grammar, The Japan Times, Tokyo, 1995
2. Seichi Makino, Michio Tsutsui, A Dictionary of Intermediate Japanese Grammar, The Japan Times, Tokyo, 1996
3. Natsuko Tsujimura, Introduction to Japanese Linguistics, Blackwell Publishers, London, 1999
4. Francis Drohan, A Handbook of Japanese Usage, Tuttle Language Library, Tokyo, 1992
5. Yoko Matsuoka McClain, Handbook of Japanese Grammar, Hokuseido Press, Tokyo, 1981
6. Masuoka Takahashi, Kiso Nihongo Bunpo, Kuroshio, Tokyo, 1992
7. Anthony Alfonso, Japanese Language Patterns, Sophia Univ., Tokyo, 1983
8. Satoru Koyama, J Bridge - To Intermediate Japanese, Bonjinsha, Tokyo, 2002
9. Anca Focșeneanu, Andrei Avram, Exerciții de gramatică japoneză, Ed. Universității din București, București, 2005
10. Raluca Nicolae, Limba japoneză - Introducere în scrierea kana, Ed. Fundației România de Mâine, București, 2005
11. Emma Tămâianu Morita, Tomo Morita, Structuri gramaticale în limba japoneză - Funcții intrapropoziționale, vol 1-2, Presa Universitară Clujană, Cluj-Napoca, 2005
12. Minna no nihongo (vol. 1-2), Suri E, Tokyo, 1998
13. Minna no nihongo - Translation and Grammatical Notes, (vol. 1-2), Suri E, Tokyo, 1998
14. Nihongo Shoho, The Japan Foundation, Japanese Language Institute, Urawa, 1981
15. Nihongo Chukyu, The Japan Foundation, Japanese Language Institute, Urawa,
16. Chieko Kano, Yuri Shimizu, Basic Kanji Book, (vol. 1-2), Bonjinsha, Tokyo, 1991
17. Chieko Kano, Yuri Shimizu, Intermediate Kanji Book, vol. 1, Bonjinsha, Tokyo, 1993
II. Elemente de cultură și civilizație
1. Noțiuni de geografie și cultura generală - Japonia - formare (mitologie) /caracteristici climatice și geografice; prefecturi; puncte turistice; festivaluri; tradiții zonale; mâncăruri specifice zonei
2. Familia japoneză (femeia, copilul, soțul, casa tradițională japoneză, relații interumane)
3. Educație (sistemul de învățământ, tinerii în Japonia de azi, muzică, karaoke, hobby-uri)
4. Arte tradiționale: ikebana [aranjamentul floral], chado [ceremonia ceaiului], shodo [caligrafie], origami [arta împăturirii hartiei], arta gradinăritului
5. Sporturi tradiționale japoneze (sumo, kendo, karate, aikido)
6. Sărbători tradiționale (matsuri, obiceiuri legate de anotimpuri, folclor, superstiții)
8. Religie (budism, shintoism, căsătorii, înmormântări, festivalul O-Bon)
9. Introducere în cultura pop: manga, anime, emisiuni TV, modă
Bibliografie:
1. Japan - Eyes on the country (Views of the 47 Prefectures), Foreign Press Center, Japan, 1997
2. Kisetsu de manabu Nihongo (Japanese Through the Seasons), Alc, Japan, 2000
3. Nihon no kurashi 12kagetsu (Moons, Months and Seasons), Apricot, Japan, 1992
4. Pictorial Encyclopedia of Japanese Life and Events, Gakken, Japan, 1993
5. Schodt, F., Dreamland Japan: Writings on Modern Manga, Stone Bridge Press, Inc., 2007
6. Vadime și Danielle Elisseeff, Civilizația japoneză, Meridiane, București, 1996
7. Eisenstandt S.N., Japanese Civilization. A Comparative View, University of Chicago Press, Chicago, 1996
8. Henshall K., O istorie a Japoniei. De la epoca de piatră la superputere, Artemis, București, 2002
9. Matsui Yoshikazu, Îndreptar de înțelegere a poporului și culturii japoneze, Universitatea București, București, 1982
10. Angela Hondru, Mituri și legende japoneze, Editura Victor, București, 2000
III. Metodica predării:
1. Metode și procedee didactice în predarea limbii japoneze.
2. Formarea competențelor de receptare a mesajelor orale și de comunicare orală.
3. Formarea competențelor de receptare și elaborare a mesajelor scrise.
4. Predarea comunicativă - metode, procedee și tehnici moderne de învățare a unei limbi străine
5. Predarea și însușirea silabelelor HIRAGANA și KATAKANA, a lexicului, gramaticii, a elementelor de cultură și civilizație.
6. Strategii și tehnici de proiectare și structurare a predării: structurarea conținuturilor didactice în relație cu obiectivele particulare ale procesului; stabilirea relației progressive între diversele etape ale învățării; adaptarea procesului la caracteristicile preliminate ale subiecților învățării.
7. Predarea conținuturilor de cultură și civilizație japoneză. Exploatarea didactică a documentului autentic.
8. Tehnici de evaluare.
9. Elaborarea de proiecte didactice.
Bibliografie:
1. Maria E. Dulama, Strategii didactice, Cluj-Napoca, 2000
2. M.E.C., C.N.C., Ghid metodologic. Aria curiculară LIMBĂ ȘI COMUNICARE, liceu, 2002
3. S.N.E.E., Ghid de evaluare - LIMBI MODERNE, Ed. Aramis, București, 2001
4. Sunagawa Yuriko (et al.), Nihongo Bunkei Jiten, Kuroshio, Tokyo, 1998
5. Ogawa Y. (et al.), Nihongo Kyoiku Jiten, Daishukan, Tokyo, 1982
6. Shokyu o Oshieru Hito no Tame no Nihongo Bunpo Handobukku, (Matsuoka Hiroshi, ed.), Suri E, Tokyo, 2001
7. Chukyu o Oshieru Hito no Tame no Nihongo Bunpo Handobukku, (Shirokawa Hiroyuki, ed.), Suri E, Tokyo, 2004
8. Ichigawa Yasuko, Shokyu Nihongo Bunpo to Oshiekata no Pointo, Suri E, Tokyo, 2006
Grup de lucru:
Anca-Mariana PEGULESCU - inspector general MECTS
Lavinia BARBU - profesor - Școala cu clasele I-VIII nr. 93 București
CONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE
VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR
PROGRAMA PENTRU LIMBA ȘI LITERATURA LATINĂ
- București -
2010
A. NOTĂ DE PREZENTARE
Prezenta programă își propune să valorifice achizițiile lingvistice și culturale ale antichității greco-române, actualizate în context modern european, ca factor de unitate al țărilor vorbitoare de limbi romanice sau nu.
Interesul pentru studiile clasice a fost mereu o constantă a învățământului românesc atât la nivel universitar, cât și preuniversitar, iar odată cu integrarea României în Uniunea Europeană, școala românească a confirmat buna tradiție didactică în domeniu, aliniindu-se și la abordarea modernă inter- și transdisciplinară.
Prezentele propuneri privind evaluarea etapelor de formare continuă a personalului didactic se adresează profesorilor de limba latină din gimnaziu, clasa a VIII-a, și din liceu, clasele IX-XII și XIII.
Programa de concurs este elaborată în acord cu programele școlare în vigoare din învățământul preuniversitar pentru limba și literatura latină. Ea este concepută astfel încât să răspundă schimbărilor intervenite în activitatea didactică din perspectiva noii abordări curriculare a disciplinei limba și literatura latină în gimnaziu și în învățământul liceal. Examenul este orientat spre a evalua calitatea concepției didactice și modalitățile concrete prin care profesorul pune elevii în situații de învățare eficiente, apte de a conduce la formarea capacităților și a competențelor prevăzute în programele școlare.
Urmărind obiectivele generale și specifice ale disciplinei, programa este astfel structurată încât să coreleze domeniul specialității (limba și literatura latină) cu științele conexe: metodica și pedagogia. Este important ca profesorul să poată demonstra felul în care aplică în actul didactic aceste competențe în mod adecvat, creativ și reflexiv.
De asemenea, competențele și conținuturile din programă sunt proiectate în conformitate cu abordarea curriculară, sistematică în realizarea activităților didactice.
I. Competențe evaluate:
1. Limbă și literatură
Domenii de competență
Unități de competență
Comunicare
Comunicarea în relația profesor-elev;
Demonstrarea abilităților de comunicare, empatice și de
cooperare necesare realizării actului educațional.
Curriculum
Cunoașterea conținuturilor specifice ale disciplinei.
Înțelegerea și cunoașterea structurilor gramaticale
specifice limbii latine; cunoașterea metodelor de
analiză și interpretare a textului literar.
Capacitatea de a traduce în și din limba latină texte
de diferite tipuri.
Realizarea conexiunilor între conținuturile disciplinei
(limba, literatura, mitologie, elemente de istorie,
cultură și civilizație) și problemele de învățare
specifice domeniului.
Valorificarea unor elemente de fonetică, morfo-sintaxă
și lexic în limbile moderne.
Elaborarea proiectului didactic.
Evaluare
Capacitatea de evaluare a cunoștințelor elevului.
2. Metodică
Comunicare
Conștientizarea exigențelor relației de comunicare a
profesorului: elevii, familia, comunitatea, colectivul
didactic și managerial;
Capacitatea de a construi un climat educativ interactiv
de cooperare stimulativ.
Curriculum
Proiectarea parcursului disciplinar:
obiective cadru și obiective de referință ale
disciplinei; modele ale activității de învățare;
conținuturi și concepte operaționale ale acestora.
Capacitatea de a construi demersuri didactice
interactive prin adecvarea strategiilor didactice la
conținuturi: - aplicarea adecvată a principiilor și
metodelor specifice de abordare a noțiunilor de limbă
(fonetică, vocabular, morfologie, sintaxă, stilistică);
- selectarea diverselor modalități de abordare a
textului literar;
- aplicarea creativă și reflexivă a cunoștințelor
despre predarea-învățarea disciplinei;
- selectarea și proiectarea unor conținuturi pentru
programe de opționale de tipul aprofundare/extindere;
- analizarea unor proiecte pentru opționalul ca
disciplină nouă sau pentru opționalul integrat.
Capacitatea de proiectare și realizare a demersului
didactic trans-, inter- și multidisciplinar.
Evaluare
Capacitatea de proiectare și realizare a evaluării
competențelor dobândite de elevi.
Selectarea și aplicarea unor metode de evaluare
adecvate obiectivelor sau competențelor vizate.
Formarea elevilor
Capacitatea de a adecva demersurile didactice la
particularitățile de vârstă și la specificul
dezvoltării intelectuale a colectivului de elevi.
Oferirea unui model al disciplinei ca exercițiu de
lectură, reflecție și transfer interdisciplinar în
stilul personal de muncă intelectuală.
II. Conținuturi
Teme de limbă
1. Sistemul fonologic al limbii latine
a. vocalismul: clasificarea vocalelor, apofonia vocalică; modificări cantitative și calitative; diftongii;
b. accentul; regulile de accentuare;
c. pronunția.
2. Structura morfologică a limbii latine
a. morfologia numelui: categoriile gramaticale nominale; flexiunea substantivului, adjectivului și a numeralului; tipuri de flexiune; paradigme;
b. flexiunea pronominală; clasificare;
c. morfologia verbului: categoriile gramaticale; tipuri flexionare, particularități (verbe care nu se încadrează într-un tip flexionar anume);
d. părțile de vorbire invariabile: adverbul, prepoziția, conjuncția, interjecția.
3. Sintaxa propoziției
a. subiect, predicat, atribut, apoziție, numele predicativ, complementul;
b. funcțiile sintactice ale cazurilor;
c. acordul părților de propoziție; topica părților de propoziție.
4. Sintaxa frazei
a. coordonarea și subordonarea; propozițiile principale; propoziții subordonate;
b. valorile conjuncțiilor ut și cum și folosirea modurilor în propozițiile introduse de acestea; sintaxa modurilor nepersonale;
c. concordanța timpurilor în fraza latină;
d. oratio obliqua.
5. Lexicul limbii latine
a. componența lexicului;
b. repartiția tematică și stilistică a lexicului latin;
c. mijloace de îmbogățire a lexicului: derivarea și compunerea;
d. privire comparativă cu lexicul limbilor moderne: formule și clișee internaționale, sufixoide și prefixoide, limbaje specializate.
6. Caracterul latin al limbii române.
Teme de literatură
1. Literatura latină în secolul I a. Chr.
a. Caius Iulius Caesar
● viața și opera (De bello Gallico);
● activitatea politică;
● valoarea documentară și literară a comentariilor;
● contribuții la dezvoltarea limbii latine literare.
b. Caius Sallustius Crispus
● viața și opera (De coniuratione Catilinae);
● concepțiile istorice și politice;
● originalitatea stilistică.
c. Marcus Tullius Cicero
● direcțiile generale ale activității cultural-literare (În Catilinam, Orator, Pro Archia poeta, De amicitia);
● concepțiile politice;
● teoria și practica oratorică;
● arta și stilul;
● contribuția la îmbogățirea limbii latine literare.
d. Titus Lucretius Carus
● opera (De rerum natura);
● poezie și filosofie în opera lucrețiană.
e. Publius Vergilius Maro, poetul național al românilor
● viața și opera;
● Cecini pascua, rura, duces: leit-motive tematice în opera vergiliană: structurarea universului poetic vergilian.
● Eneida - opera reprezentativă pentru istoria și cultura romană;
f. Quintus Horatius Flaccus
● viața și opera (Carmina, Epistulae);
● poetica clasicismului;
● teme majore ale liricii horațiene.
g. Publius Ovidius Naso
● viața și opera (Metamorphoseon libri, Tristia, Pontica);
● mitul și semnificația acestuia în opera lui Ovidiu și în literatura universală;
● poezia exilului;
h. Titus Livius
[ ] viața și opera;
[ ] arta portretului în Ab Urbe condita;
[ ] stil și artă literară;
[ ] concepțiile istorice și morale.
2. Literatura latină în perioada imperială
a. Petronius și romanul latin
● condiția umană și fresca socială;
● umorul;
● teme și motive recurente în literatura universală.
b. Publius Cornelius Tacitus
[ ] viața și opera (Historiae, Annales);
[ ] valoarea documentară și literară;
[ ] concepțiile istorice, politice și morale;
[ ] umanismul scriitorului;
[ ] limba și stilul.
3. Literatura creștină
Aurelius Augustinus
[ ] viața și opera; Confessiones, De civitate Dei;
[ ] locul autorului în cultura antichității târzii.
Teme de metodică
1. Școala ca sistem; Curriculum Național și politica educației naționale: opțiunea pentru studiul limbilor clasice, motivația învățării.
2. Participarea limbii latine, ca disciplină de învățământ, în Curriculum-ul Național; modele de proiectare curriculară la clasele VIII-IX și X-XIII; grile orare, corelația obligatorie, trunchi comun - CD - CDȘ.
3. Pedagogia diferențiată și centrarea pe elev ca principii fundamentale ale învățământului gimnazial și liceal; obiective minimale și de extensie în proiectare, învățare și evaluare.
4. Corelarea eficientă a conținuturilor disciplinare cu competențele vizate de efortul formativ al parcursului didactic de limba latină, având ca finalitate integrarea în viața socială și profesională.
5. Pragmatismul metodei în aplicarea curriculum-ului: statutul și semnificația conceptului de metodă în activitatea didactică, taxonomia metodelor de învățământ, eficiența metodelor de învățare în formarea și consolidarea competențelor de bază ale elevilor.
6. Corelarea obligatorie a segmentelor de proiectare, învățare și evaluare, cu toate palierele disciplinare: practica rațională a limbii, formarea reprezentărilor culturale și atitudinale, modele ale muncii intelectuale.
7. Proiectarea parcursului disciplinar:
a) obiective cadru, de pedagogie generală;
b) obiective de referință ale disciplinei, cu modele de activități de învățare;
c) conținuturi și concepte operaționale ale acestora.
8. Strategii didactice ale învățării:
a) traducere și interpretare de text (vocabular, gramatică, abilități referențiale și răspunsul personal);
b) cunoștințe despre limbaj (etimologii, terminologii, mecanismul interior al limbii și evoluția sensurilor);
c) lumea romană (cunoștințe actualizate despre lumea greco-romană, comparația și răspunsul personal).
9. Evaluarea (obiective ale evaluării, tipuri de evaluare, tehnici specializate: diagnoza, evaluarea continuă, evaluare formativă și sumativă).
10. Modelul disciplinei ca exercițiu de lectură, de reflecție și de transfer interdisciplinar, la nivelul proiectării, al învățării și al evaluării.
11. Evaluarea continuă a randamentului profesional în sistem; exigențe profesionale ale relației cu elevii, școala, comunitatea; manageriat; informatizare.
BIBLIOGRAFIE
I. Pentru teme de limbă
> Avram, Mioara, Gramatica pentru toți, ediția a III-a, Editura Humanitas, București, 2001;
> Coteanu, Ion, Originea limbii române, Editura Academiei RSR, București, 1981;
> Guțu, Gheorghe, Dicționar latin-român, Editura Științifică, București, 1973, reeditat la Editura Humanitas, București, 2007;
> Sala, Marius, De la latină la română, Editura Univers Enciclopedic, București, pp. 61-100, 114-133;
> Slușanschi, Dan - Sintaxa limbii latine, Editura Universității București, București, 1984, 2 vol., ed. a II-a; 2000, ediția a III-a revăzută;
> Pârlog, Maria, Gramatica limbii latine, revizuită și adăugită de Gabriela Creția, Editura ALL, București, 1996, 1998;
> Bujor, I.I. - Chiriac, Fr., Gramatica limbii latine, Editura Științifică, București, 1971;
II. Pentru teme de literatură
> Bayet, Jean, Literatura latină, traducere de Gabriela Creția, Editura Univers, București, 1972;
> Cizek, Eugen, Istoria literaturii latine, 2 vol., Societatea Adevărul S.A. București, 1994;
> Ferrari, Anna, Dicționar de mitologie greacă și romană, Editura Polirom, Iași, 2003;
> Grimal, Pierre, Civilizația romană, Editura Minerva, București, 1973;
> Grimal, Pierre, Literatura latină, Editura Teora, București, 1997;
> Grimal, Pierre, Dicționar de mitologie greacă și romană, Editura Saeculum, I.O., București, 2003;
> Negrescu, Dan, Literatura latină, autori creștini, Editura Paideia, București, 1996;
Traduceri
> Catul, Poeme, traducere de Theodor Naum, E.P.L, București, 1969;
> Cicero, Opere alese. Prefață și ediție îngrijită de G. Guțu, Editura Univers, București, 1973;
> Horatius, Opera omnia, vol. I-II, ediție îngrijită de Mihai Nichita, Editura Univers, București, 1980;
> Lucretius, Poemul naturii, traducere de Theodor Naum, prefața de Tudor Vianu, București, 1963;
> Ovidius, Opere, Editura Gunivas, Chișinău, 2001;
> Petroniu, Satyricon, traducere de Eugen Cizek, Editura Paideia, București, 2003;
> Proza narativă latină, traducere de Ion Teodorescu, studiu introductiv, prezentări și note de Mihai Nichita, București, 1972;
> Sfântul Augustin, Confesiuni, traducere de Gh. I. Șerban, Editura Humanitas, București, 1998;
> Tacitus, Annale, traducere de Gheorghe Guțu, București, 1995;
> Tacitus, Istorii, traducere de Gheorghe Ceaușescu, București, 1998;
> Vergilius, Eneida, traducere în versuri de G. I. Tohăneanu, Timișoara, 1994;
> Vergilius, Bucolice și Georgice, traducere de G. I. Tohăneanu, Timișoara, 1997;
Texte literare - suport
(traducere și comentariu)
1. Lucretius, De rerum natura, III, 1-30;
2. Catullus, Carmina, Ad Lesbiam, Otium molestum est, În Ciceronem;
3. Caesar, De bello Gallico, VII, 1-7;
4. Cicero, Pro Archia poeta, VI, 11; În Catilinam, I, 1-6;
5. Vergilius, Bucolica a IV-a; Georgica, II, 136-176; Aeneis, II, 1-56;
6. Horatius, Carmina, I, 9; II, 14; III, 30; Ars poetica, vv. 1-37;
7. Titus Livius, Ab Urbe condita, XXI, 1-10,
8. Ovidius, Tristia, III, 10;
9. Tacitus, Annales, I, 1-10;
III. Pentru teme de metodică
> *** Ghid metodologic de aplicare a programei de limba latină, gimnaziu, liceu, CNC, 2002;
> *** Ghid metodologic de aplicare a programei de limba latină, Editura Aramis, 2002;
> *** Programele școlare, în vigoare, pentru clasele a VIII-a - a XII-a;
> Cerghit, Ion, (coord.). Curs de pedagogie. București, T.U.B, 1988;
> Stoica, Adrian (coord.), Evaluarea curentă și examenele. Ghid pentru profesori, Editura Pro Gnosis, București, 2001;
Manuale
> Ionescu, Doina, Vlădulescu, Cireșica, Mincu-Georgescu, Despina, Limba latină, manual pentru clasa a VIII-a, Editura Aramis, București, 2004;
> Frișan, Cornelia, Limba latină, manual pentru clasa a VIII-a, Editura Sigma, București, 2000;
> Mușetescu, Elena, Limba latină, manual de limba latină pentru clasa a VIII-a, Editura Polirom, Iași, 2001;
> Fischer, Iancu, Giurgiu, Ecaterina, Limba latină, manual pentru clasa a IX-a, E.D.P., București, 2004, 2008;
> Tudorache, Lidia, Limba latină, manual pentru clasa a X-a, E.D.P., București, 2005;
> Tudorache, Lidia, Limba latină, manual pentru clasa a XI-a, E.D.P., București, 2006;
> Tudorache, Lidia, Limba latină, manual pentru clasa a XII-a, E.D.P., București, 2007;
> Dună, Monica, Pârvu, Ștefana, Limba latină, manual pentru clasa a IX-a, Editura Humanitas, București, 2004
> Dună, Monica, Limba latină, manual pentru clasa a X-a, Editura Humanitas, București, 2010;
> Dună, Monica, Limba latină, manual pentru clasa a XI-a, Editura Humanitas, București, 2005, 2007;
> Dună, Monica, Limba latină, manual pentru clasa a XII-a, Editura Humanitas, București, 2007;
> Lucan, Silvia, Neagu, Carmen, Hristache Eugenia, Limba latină, manual pentru clasa a XI-a, Editura Art, București, 2007;
> Drăgulescu Constantin, Metodica predării limbii latine. București, 1966;
> Drăgulescu Constantin, Perfecționarea metodologiei predării, București, 1978;
> Ionescu, Miron, Lecția între proiect și realizare, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1982;
> Landsheere, G., Evaluarea continuă a elevilor și examenele, E.D.P, București, 1975;
> Marinescu-Himu Maria, Metodica predării limbii latine, E.D.P., București, 1964;
> Popescu, David, Valoarea educativă a studiilor clasice, E.D.P., București, 1972;
> Fischer Iancu, Proiect al unui sistem unitar pentru învățământul limbii și literaturii latine în Studii clasice, XVI, 1974;
> Guțu Gheorghe, Antichitatea clasică și învățământul liceal în Studii clasice, IX, 1967;
> Guțu Gheorghe, Traducerea din limba latină (Valoarea în învățământ și în formarea intelectuală a omului) în Studii clasice, VI, 1964;
> Leric, I., Jocuri instructive în predarea limbii latine, în Revista de pedagogie, nr. 7/1980;
Grupul de lucru:
Prof. Stela ACHIM, inspector de specialitate limba și literatura română-limbi clasice, ISJ - Hunedoara
Prof. Elena CRĂCEA, Liceul Teoretic "George Călinescu", Constanța
Prof. Luminița GHEORGHIU, Colegiul Național "Gheorghe Șincai", București
CONCURS PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE
VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR
PROGRAMA PENTRU DISCIPLINA LIMBA ȘI LITERATURA ENGLEZĂ
- București -
2010
NOTĂ DE PREZENTARE
Prezenta programă se adresează tuturor absolvenților de învățământ superior - specialitatea LIMBA ENGLEZĂ - care au promovat un modul psiho-pedagogic și doresc să obțină un post didactic vacant în specialitate în învățământul preuniversitar, precum și profesorilor de limba engleză din învățământul preuniversitar care se prezintă la examenele pentru titularizarea în învățământ.
Programa de concurs este elaborată în acord cu programele școlare pentru limba engleză care sunt în vigoare în învățământul preuniversitar și cu programele pentru evaluările și examenele naționale.
Competențele și conținuturile din programă sunt proiectate în conformitate cu abordarea curriculară sistemică în realizarea activităților didactice.
Aspectele fundamentale vizate prin programă sunt în concordanță cu profilul absolventului de învățământ superior care urmează să fie încadrat în învățământul preuniversitar, cuprinzând:
- cunoașterea conținuturilor fundamentale;
- cunoașterea tendințelor în evoluția disciplinei;
- cunoașterea direcțiilor de adaptare a demersurilor pedagogice la conținutul educațional și la nevoile individuale ale elevilor;
- cunoașterea didacticii generale și a metodicii predării;
- probarea capacităților necesare pentru proiectarea, realizarea și evaluarea activităților didactice;
- probarea capacităților de producere, dezvoltare și utilizare practică a resurselor și materialelor didactice auxiliare;
- demonstrarea abilităților de comunicare empatică și de cooperare, necesare realizării actului educațional;
- demonstrarea capacității de folosire a metodelor de învățare continuă;
- demonstrarea capacității de dezvoltare a strategiilor de învățare independentă a limbii străine;
- capacitatea de a aplica diferite procedee de evaluare și modalități de înregistrare a progresului elevilor;
- demonstrarea capacității de a reflecta asupra prestației didactice proprii.
COMPETENȚELE CADRULUI DIDACTIC
- PROFESOR DE LIMBA ENGLEZĂ -
PE CARE ACESTA TREBUIE SĂ LE DOVEDEASCĂ ÎN PROCESUL DE PREDARE-
ÎNVĂȚARE-EVALUARE ȘI CARE VOR FI DEZVOLTATE PE TOT PARCURSUL
ACTIVITĂȚII PROFESIONALE:
- competențe lingvistice, metodice și conceptuale, corespunzătoare predării conținuturilor disciplinei;
- utilizarea corectă și adecvată contextual a limbii engleze;
- folosirea de proceduri diverse și adecvate pentru sprijinirea, facilitarea și stimularea învățării;
- proiectarea de demersuri didactice interactive, prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturile predate;
- construirea unui demers didactic critic și reflectiv;
- elaborarea documentelor de proiectare didactică (planificări, proiecte de unități de învățare, proiecte de lecție) pe baza programelor școlare;
- conceperea și proiectarea activităților de învățare;
- proiectarea și realizarea demersului didactic trans-, inter- și multidisciplinar;
- demonstrarea înțelegerii principiilor didacticii limbii engleze;
- aplicarea cunoștințelor de metodică a predării limbii engleze;
- utilizarea competentă a documentelor școlare reglatoare;
- folosirea tehnologiei informației în scopuri pedagogice;
- proiectarea și realizarea evaluării competențelor dezvoltate de către elevi;
- aplicarea diferitelor procedee de formare și evaluare a competențelor elevilor de receptare și producere a mesajelor scrise și orale, de interacțiune și transfer în diverse contexte de comunicare, precum și modalități de înregistrare a progresului elevilor;
- adecvarea demersului didactic la particularitățile de vârstă și individuale ale elevilor, la abilitățile lor de comunicare, precum și la interesele lor de cunoaștere;
- construirea unui climat educativ de cooperare, interactiv și stimulativ, cu scopul creșterii eficienței rezultatelor;
- reflecția asupra prestației didactice proprii și autoevaluarea.
TEMATICA ȘTIINȚIFICĂ
A. ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII
1. Fonetică și fonologie
● Intonația: structură, sens și funcții comunicative
● Erori tipice de pronunție comise de vorbitorii de limbă română ca limbă maternă
2. Morfologie și sintaxă
● Categoriile gramaticale ale substantivului:
numărul: pluralul substantivelor (regula generală, alomorfele morfemului de plural, plurale neregulate, pluralul și substantivele colective, singulare fără plural, două forme de plural cu sens diferit); clasificarea substantivelor în funcție de număr (substantive individuale și substantive colective, substantive numerabile și nenumerabile);
determinarea: valorile articolului hotărât și nehotărât; determinarea cu marca zero; omisiunea articolului;
cazul: genitivul saxon și genitivul prepozițional;
genul: expresia lexicală a genului, genul referențial (folosirea anaforică a pronumelor personale).
● Categoriile gramaticale ale verbului:
timp: forme (verbe regulate și neregulate, alomorfele morfemului de trecut, alomorfele morfemului de persoana a III-a singular indicativ prezent), valori și utilizare;
aspect: opoziția perfectiv-imperfectiv (progresiv) și clasele aspectuale de verbe;
mod: distincția mod personal - mod impersonal; modul indicativ, modul subjonctiv și modul imperativ (formă, valori, utilizare);
diateză: diateza pasivă (pasivul cu be și structuri pasive cu get: valori, utilizare).
● Categoriile gramaticale ale adjectivului:
gradele de comparație: comparația de superioritate, de egalitate și de inferioritate, superlativul (regula generală, adjective cu forme de comparație neregulate);
adjective gradabile și non-gradabile.
● Procedee majore și minore de formare a cuvintelor
● Sintaxa propoziției simple:
verbele auxiliare: proprietăți morfologice și sintactice, utilizare;
verbele modale: caracteristici morfologice, sintactice și semantice;
predicatele de tip copulativ;
predicatele intranzitive: clasificare, proprietăți sintactice, utilizare;
predicatele tranzitive: clasificare, proprietăți sintactice, utilizare; construcții tranzitive cu două complemente (double object constructions);
particularități ale subiectului: construcții cu it și there, omisiunea subiectului;
acordul între subiect și predicat;
adjectivul: utilizarea atributivă și predicativă; poziția în cadrul grupului nominal; ordinea adjectivelor;
adverbul: clasificare, ordinea adverbelor, poziția în propoziție;
propoziții negative: clasificare, proprietăți sintactice și semantice, polarity items.
● Sintaxa frazei:
propoziții completive introduse prin that: caracteristici sintactice și semantice, omisiunea lui that, concordanța timpurilor, folosirea subjonctivului în completiva introdusă prin that, distribuție și funcții sintactice;
completiva infinitivală: clasificare, caracteristici sintactice și semantice, distribuție și funcții sintactice;
construcțiile gerundivale: clasificare, caracteristici sintactice și semantice, distribuție și funcții sintactice;
construcții participiale: clasificare, caracteristici sintactice și semantice, distribuție și funcții sintactice;
propoziția relativă: clasificare, caracteristici sintactice și semantice, utilizarea pronumelor relative;
propoziții interogative directe și indirecte: clasificare, caracteristici sintactice, distribuție, funcții sintactice;
propoziții de tip cleft și pseudo-cleft: caracteristici sintactice, distribuție, funcții sintactice; concordanța timpurilor;
propoziții circumstanțiale (adverbial clauses);
vorbirea directă, vorbirea indirectă.
3. Semantică și lexicologie, stilistică pragmatică, socio-lingvistică
● Elemente de analiză semantică
● Relații lexicale: sinonimie, antonimie
● Limbaj figurativ și figuri de stil
● Limbaje de specialitate, stiluri funcționale
● Marcarea socială a interacțiunilor verbale prin mijloace lingvistice; funcții lingvistice
● Elemente de analiză a discursului; tipuri de text
● Mijloace de redare a modalității: intonația, mijloace lexicale
B. DOMENII TEMATICE
Domeniile tematice generale sunt cele prevăzute în programele școlare (TC, CD) și sunt obligatorii. Pe lângă acestea, în vederea desfășurării activităților în cadrul cursurilor opționale (C.D.Ș.), se vor studia/ pregăti și următoarele:
a) termeni și concepte în plasarea textului în context istoric și cultural:
- curente literare: iluminism, romantism, realism, realism magic, naturalism, modernism, existențialism, postmodernism etc;
- genuri literare: poezie, dramă, nuvelă, român, non-ficțiune.
b) principii de compoziție:
- subiect, temă, voce poetică, atmosferă, tonalitate, procedee stilistice (epitet, metaforă, metonimie, alegorie, simbol); modalități narative: narațiunea obiectivă, subiectivă, omnisciența totală/partială, impersonalitate, construirea intrigii; tipologia personajelor; motivarea socială/ psihologică; modalitățile retorice ale povestirii; timp, spațiu, cauzalitate; structuri expresive dramatice caracteristice tragediei, comediei, melodramei, teatrului absurdului.
c) perspective și tonalități:
- tragism, patetism, comic și ludic, ridicol, burlesc, grotesc, sublim.
d) intenționalitate și limbaj - vocabularul poetic.
Se vor studia lucrări reprezentative ale unor autori semnificativi din literatura și cultura britanică și americană conform următoarei liste minimale:
William Shakespeare: The Sonnets, Romeo and Juliet, Hamlet, Macbeth, A Midsummer Night's Dream
Daniel Defoe: Robinson Crusoe
Jonathan Swift: Gulliver's Travels
John Keats
S.T. Coleridge: The Rime of the Ancient Mariner
Jane Austen: Pride and Prejudice
Charles Dickens: Great Expectations, David Copperfield
Lewis Carroll: Alice's Adventures în Wonderland
Thomas Hardy: Tess of the D'Urbervilles
Nathaniel Hawthorne: The Scarlet Letter
Walt Whitman: Leaves of Grass
Emily Dickinson
Mark Twain: The Adventures of Huckleberry Finn
Herman Melville: Moby Dick
Henry James: The Portrait of a Lady
Joseph Conrad: Heart of Darkness, Lord Jim
James Joyce: Ulysses
G.B. Shaw: Caesar and Cleopatra, Pygmalion
Virginia Woolf: Mrs Dalloway
F.S. Fitzgerald: The Great Gatsby
Ernest Hemingway: Short Stories
Eugene O'Neill: Mourning Becomes Electra
William Faulkner: Absalom! Absalom!
T.S. Eliot: Waste Land
William Golding: Lord of the Flies
N.B. Candidații vor avea în vedere posibilitatea formulării subiectelor sub forma unor comentarii de text/analize de text în perspectivă didactică. Acestea pot fi alese din alți scriitori și alte opere decât cele din lista minimală.
BIBLIOGRAFIE
A. ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII
1. Baciu, I. 2004. Functional Categories în English. Vol. I. Nominal Categories. București: Editura Universității din București
2. Baciu, I. 2004. English Morphology: Word Formation. A Generative Perspective. București: Editura Universității din București
3. Bădescu, A. 1984 - sau orice altă ediție. Gramatica limbii engleze, Editura Științifică și Enciclopedică
4. Cook, G. 1989. Discourse. Oxford University Press
5. Foley, Mark and Hall, Diane. 2003. Advanced Learners' Grammar. Pearson Education Limited
6. Gairns, R.et al. 1984. Working with Words. Cambridge University Press
7. Graver, B.D. 1994. Advanced English Practice. Oxford University Press
8. Leech, G. et al. 1975. A Communicative Grammar of English. Longman
9. Hewings, Martin. 2009. Grammar for CAE and Proficiency. Cambridge University Press
10. Huddleston, R., Pullum, G.K. eds. 2002. The Cambridge Grammar of the English Language. Cambridge: Cambridge University Press
11. Iețcu, I. 2006. Discourse Analysis and Argumentation Theory: Analytical Framework and Applicatio., București: Editura Universității din București
12. Mateescu, D. 2002. English Phonetics and Phonological Theory. Twentieth Century Approaches, E.U.B.
13. Quirk, R. et al. 1972. A Grammar of Contemporary English. Longman
14. Sorea, D. 2007. Pragmatics. Some Cognitive Perspectives, București:Editura Universității din București
15. Swan, M. 1996. Practical English Usage. Oxford University Press
16. Weir, C. 1990. Communicative Language Testing
B. DOMENII TEMATICE
1. Bradbury, Malcolm. 1992. The Modern American Novel, Second edition. Oxford: Oxford University Press
2. Delaney, D., Ward, C. & Carla Rho Fiorina. 2003. Fields of Vision. Literature în the English Language. Longman.
3. Gill, R. 1995. Mastering English Literature. Macmillan Press Ltd.
4. Gower, R. 1990. Past into Present. Longman
5. Sanders, A. 1994. The Short Oxford History of English Literature. Oxford University Press
6. The Oxford Illustrated History of English Literature. 1994, Oxford University Press
7. Lidia Vianu, 2004. The Desperado Age. București: E.U.B
8. The Modern British Novel, 1993. London: Secker and Warburg
TEMATICA PENTRU METODICA PREDĂRII LIMBII ENGLEZE
● Metode, procedee și tehnici moderne de predare a unei limbi străine
● Teorii ale învățării - aplicarea lor la învățarea unei limbi străine
● Învățarea centrată pe elev - instruire diferențiată
● Învățare activă
● Predarea comunicativă - metode, procedee și tehnici moderne de învățare a unei limbi străine
● Proiectarea unităților de învățare, a lecțiilor și a activităților de învățare
● Tipuri de activități
● Tehnici de lucru în formarea și dezvoltarea deprinderilor de scris, vorbit, citit și ascultat
● Abordarea integrată a deprinderilor de comunicare în cadrul orelor de limba engleză
● Tehnici de management al clasei
● Metode și tehnici tradiționale și alternative de evaluare a rezultatelor și randamentului școlar; tipuri de teste
● Modalități de înregistrare a progresului elevilor
● Tehnici de producere a mesajelor scrise adecvate unor anumite contexte conform prevederilor programelor școlare în vigoare (paragraf/eseu narativ, descriptiv, argumentativ, reflexiv; texte funcționale etc)
● Predarea literaturii și a elementelor de cultură și civilizație anglo-saxonă și globală
● Principii de evaluare a materialelor folosite în predarea limbii engleze
BIBLIOGRAFIE
1. Delaney, D., Ward, C. & Carla Rho Fiorina. 2003. Fields of Vision. Literature în the English Language. Longman.
2. Evans, Virginia. 2002. Successful Writing. Express Publishing
3. Hadfield, J. 1990. Classroom Dynamics. Oxford University Press
4. Harmer, J. 2001. The Practice of English Language Teaching. Pearson Education Limited
5. Heaton, J. 1988. Classroom Testing. Longman
6. Nunan, D. 1991. Language Teaching Methodology. Prentice Hall
7. Stoica, A. 2003. Evaluarea progresului școlar. De la teorie la practică. Humanitas Educațional
8. Underwood, M. 1987. Effective Class Management. Cambridge University Press
9. Ur, P. 1996. A Course în Language Teaching
10. Scrivener, J., 1994. Learning Teaching, Macmillan
11. Scrivener, J., 2008. Learning Teaching, Macmillan
12. Nunan, D., 1993. Designing Tasks for the Communicative Classroom. Cambridge: Cambridge University Press
13. Nolasco, Rob, 1992. Writing. Oxford University Press, Oxford
14. Nunan, D., 1991. Language Teaching Methodology, Prentice Hall
15. Nunan, David, 1993. Designing Tasks for the Communicative Classroom. Cambridge University Press, Cambridge
16. O'Malley, J. Michael and Anna Uhl Chamot. 1993. Learning Strategies în Second Language Acquisition. Cambridge University Press, Cambridge
17. Underwood, M. 1989. Teaching Listening. Longman, Harlow
18. Ur, P. 1988. Grammar Practice Activities. Cambridge University Press, Cambridge
19. Wallace, C. 1992. Reading. Oxford University Press, Oxford
20. CADRUL EUROPEAN COMUN DE REFERINȚĂ PENTRU LIMBI. 2003
Notă: Bibliografia pentru metodica de specialitate include planurile-cadru, programele școlare pentru învățământul primar - gimnazial - liceal, precum și manualele alternative aprobate, valabile în anul școlar în care candidatul se prezintă la concurs.
Grup de lucru:
Anca-Mariana PEGULESCU - inspector general MECTS
Clara-Simona DENEȘ - consilier superior CNEE
Maria BUJAN - inspector de specialitate ISMB
Cecilia Doina FLEANȚĂ - profesor - Colegiul Național de Informatică Gr. Moisil, Brașov
Ruxandra NICHITA - profesor - Colegiul Național Spiru Haret, București
CONCURS PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE
VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR
PROGRAMA PENTRU DISCIPLINA LIMBA ȘI LITERATURA FRANCEZĂ
- București -
2010
NOTĂ DE PREZENTARE
Prezenta programă se adresează tuturor absolvenților de învățământ superior - specialitatea LIMBA FRANCEZĂ - care au promovat un modul psiho-pedagogic și doresc să obțină un post didactic vacant în specialitate în învățământul preuniversitar, precum și profesorilor de limba franceză din învățământul preuniversitar care se prezintă la examenele pentru titularizarea în învățământ.
Programa de concurs este elaborată în acord cu programele școlare în vigoare din învățământul preuniversitar pentru limba franceză și cu programele pentru evaluările și examenele naționale.
Competențele și conținuturile din programă sunt proiectate în conformitate cu abordarea curriculară sistemică în realizarea activităților didactice.
Aspectele fundamentale vizate prin programă sunt în conformitate cu profilul absolventului de învățământ superior, care urmează să fie încadrat în învățământul preuniversitar, după cum urmează:
- cunoașterea conținuturilor fundamentale ale disciplinei;
- cunoașterea tendințelor în evoluția disciplinei;
- cunoașterea direcțiilor de adaptare a demersurilor pedagogice la conținutul educațional și la nevoile individuale ale elevilor;
- cunoașterea didacticii generale și a metodicii predării limbilor moderne;
- probarea capacităților necesare pentru proiectarea, realizarea și evaluarea activităților didactice;
- probarea capacităților de producere, dezvoltare și utilizare practică a resurselor și materialelor didactice auxiliare;
- demonstrarea abilităților de comunicare empatice și de cooperare, necesare realizării actului educațional;
- demonstrarea capacității de folosire a metodelor de învățare continuă;
- demonstrarea capacității de dezvoltare a strategiilor de învățare independentă a limbii străine;
- aplicarea diferitelor procedee de evaluare și a modalităților de înregistrare a progresului elevilor;
- demonstrarea capacității de a reflecta asupra prestației didactice proprii.
COMPETENȚELE PE CARE CADRUL DIDACTIC
- PROFESOR DE LIMBA FRANCEZĂ -
TREBUIE SĂ LE DOVEDEASCĂ ÎN PROCESUL DE PREDARE-ÎNVĂȚARE-EVALUARE
ȘI CARE VOR FI DEZVOLTATE PE TOT PARCURSUL ACTIVITĂȚII PROFESIONALE:
- utilizarea corectă și adecvată contextual a limbii franceze;
- cunoașterea conținuturilor disciplinei;
- înțelegerea principiilor didacticii limbii franceze;
- aplicarea cunoștințelor de didactică limbii franceze;
- folosirea de proceduri diverse și adecvate de sprijinire, facilitare și stimulare a învățării;
- construirea unor demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturile predate;
- adecvarea demersurilor didactice la particularitățile de vârstă ale elevilor și la specificul dezvoltării intelectuale a colectivului de elevi;
- construirea unui demers didactic critic și interogativ;
- proiectarea și realizarea demersului didactic trans-, inter- și multidisciplinar;
- utilizarea competentă a documentelor școlare reglatoare;
- folosirea tehnologiei informației și comunicării în scopuri pedagogice;
- proiectarea și realizarea evaluării competențelor dobândite de elevi;
- aplicarea diferitelor procedee de evaluare a competențelor elevilor legate de receptarea și producerea de mesaje scrise și orale și de interacțiune în diverse contexte de comunicare, precum și a modalităților de înregistrare a progresului elevilor;
- construirea unui climat educativ de cooperare, interactive și stimulativ, cu scopul creșterii eficienței rezultatelor didactice;
- reflecția asupra prestației didactice proprii și autoevaluarea.
TEMATICĂ ȘTIINȚIFICĂ
A. Limba franceză:
1. Fonetică și fonologie
Decupajul lanțului vorbirii; joncțiuni vocalice și consonantice (l'enchaînement, la liaison).
2. Morfologie
a. Grupul nominal:
● predeterminanții nominali; formarea femininului și a pluralului substantivului;
● adjectivul calificativ: acordul cu substantivul; formarea femininului și a pluralului; locul adjectivului în cadrul grupului nominal; gradele de comparație;
● pronumele: pronumele personal subiect/C.O.D/C.O.I; pronumele neutru; pronumele en și y; pronumele demonstrativ, posesiv, nehotărât, negativ, relativ, interogativ.
b. Grupul verbal:
● modurile și timpurile verbale; concordanța timpurilor la indicativ și subjonctiv; diateza;
● determinanții obligatorii;
● adverbul: tipurile de adverb; formarea adverbului de mod; gradele de comparație.
3. Sintaxă
● Tipuri de subordonate: subordonata relativă, completivă, temporală, condițională, cauzală, concesivă, finală și consecutivă.
4. Tipurile de frază: fraza interogativă; fraza imperativă; fraza negativă; fraza impersonală.
5. Semantică: sens, denotație, conotație; relațiile semantice în semantica lexicală: polisemia și omonimia, sinonimia, antonimia; câmpurile lexico-semantice;.
6. Elemente de pragmalingvistică:
● actele de limbaj; enunțuri-tip de realizare a diferitelor tipuri de acte;
● tipuri de discurs/text: descriptiv, narativ, argumentativ - caracteristici generale; moduri de structurare în perspectiva aplicațiilor didactice;
● discursul raportat.
NB: Pentru toate subiectele de mai sus, se va acorda o atenție specială dificultăților de achiziție specifice elevilor români; subiectele vor fi tratate în special din perspectiva aplicării la clasă.
Bibliografie:
1. Chevalier, J-C., Grammaire Larousse du francais contemporain, Paris, Larousse, 1986;
2. Cristea, T., Grammaire structurale du francais contemporain, EDP, București, 1979;
3. Cristea, T., Bondrea, E., Elements de grammaire francaise, București, Editura Fundației România de
4. Mâine, 2003;
5. Cristea, T., Structures signifiantes et relations semantiques en francais contemporain, București, Editura Fundației România de Mâine, 2001;
6. Cuniță, A., Visan, V., (coord.) Abrege de grammaire francaise, TUB, București, 1988
7. Măgureanu, A., La semantique lexicale, TUB, 1984;
8. Riegel, M., Pellat, J-C., Rioul, R., Grammaire methodique du francais, PUF, 1994;
9. Tuțescu, M., L'Argumentation, Ed. Universității București, 1998;
10. Vișan, V., Phonetique francaise et exercices, Ed. Universității București, 2000.
B. Literatură franceză:
1. Discursul narativ: Rousseau, Hugo, Balzac, Stendhal, Flaubert, Gide, Proust, Camus, Tournier.
2. Discursul liric: Lamartine, Baudelaire, Rimbaud, Apollinaire, Prevert.
3. Discursul dramatic: Racine, Moliere, Sartre, Becket, Ionesco.
NB: Se vor avea în vedere elementele specifice discursului narativ/liric/dramatic necesare abordării la clasă a unui text aparținând uneia din cele trei categorii.
Bibliografie:
1. *** Creation et devenir dans la litterature francaise du XXe siecle, TUB, 1989;
2. Barthes, R., Sur Racine, Paris, Seuil, 1979;
3. Bouloumie, A., Le Roman mythologique [suivi de] Questions a M. Tournier, Paris, J. Corti, 1988;
4. Bree, G.; Morot- Sir, E., Histoire de la litterature francaise, Du Surrealisme a l'empire de la Critique, Paris, Garnier-Flammarion, 1996;
5. Decaudin, M.; Leuwers, D., Histoire de la litterature francaise - de Zola a Apollinaire, Paris, Garnier-Flammarion, 1996;
6. Delon, M., Mauzi, R., Menant, S., Histoire de la litterature francaise: De l'Encyclopedie aux Meditations, Paris, GF Flammarion, 1998;
7. Genette, G., Figures II, Ed. du Seuil, Paris, 1969;
8. Genette, G., Figures III, Ed. du Seuil, Paris, 1972;
9. Genette, G., Palimpsestes - La Litterature au second degre, Ed. du Seuil, Paris, 1982;
10. Milner, M.; Pichois, C., Histoire de la litterature francaise - De Chateaubriand a Baudelaire, Paris, Garnier-Flammarion, 1996;
11. Raymond, M., De la Baudelaire la suprarealism, (trad. rom.), Univers, București, 1970;
12. Sabatier, R., Histoire de la poesie francaise, Albin Michel, Paris, 1982 - 1988;
13. Ubersfeld A., Lire le theâtre, Paris, Belin, 1996.
C. Didactica generală și metodica predării limbii franceze:
● Obiectivele predării/învățării limbii franceze conform Curriculum-ului Național actual.
● Forme de organizare și proiectare didactică: proiectarea didactică, condiție a unei activități didactice de calitate; funcțiile proiectării didactice; conținutul și nivelul proiectării didactice; elaborarea de proiecte pentru unități de învățare, proiecte didactice/secvențe de instruire pentru ora de curs.
● Formarea competențelor lingvistice (fonetică și ortografie, lexic, gramatică).
● Formarea competențelor socio-lingvistice și pragmatice.
● Tehnici comunicative de dezvoltare a înțelegerii limbii orale și scrise și a exprimării orale și în scris.
● Modalități specifice de prelucrare didactică a elementelor de cultură și civilizație franceză. Exploatarea didactică a documentului autentic.
● Mijloacele de învățământ și integrarea acestora în activitatea didactică: mijloacele de învățământ, suport al activității didactice; valoarea psihopedagogică a mijloacelor de învățământ; modalități de selecționare și utilizare a mijloacelor de învățământ.
● Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învățământ: obiectivele și funcțiile evaluării școlare; strategii de evaluare a randamentului școlar; modalități de elaborare a probelor de evaluare și a itemilor.
● Utilizarea Proiectului și a Portofoliului European al Limbilor ca modalități de autoevaluare și evaluare a cunoștințelor de limba franceză.
Bibliografie:
1. *** Cadre Europeen Commun de Reference pour les Langues, Conseil de l'Europe/Didier, 2001- 2002: cap. 4 (L'utilisation de la langue et l'apprenant/l'utilisateur), cap. 5 (Les competences de l'apprenant/l'utilisateur), cap. 9 (Evaluation)
2. *** Le Portfolio Europeen des Langues, Conseil de l'Europe, Portfolio europeen des langues 15 ans et plus cahier + passeport, www.editionsdidier.com
3. *** Curriculum Național: programe pentru clasa a III-a - a VIII-a, MECI, CNCEIP, 2009
4. *** Curriculum Național: programe pentru clasa a IX-a, MEN, CNC, 1999 și 2004
5. *** Curriculum Național,:programe școlare 2, seria liceu, Aria curriculară Limbă și comunicare, MEN, CNC, 2001 (p. 25-74, programa școlară pentru clasele a X-a - a XII-a; sugestii metodologice)
6. *** Enseigner le FLE. Pratiques de classe, BELIN, Paris, 2008
7. *** Ghid de evaluare - Limbi moderne, SNEE, Ed. Aramis, 2001
8. *** Ghid metodologic, aria curriculară Limbă și comunicare - liceu, MEN, CNC, 2002
9. *** Ghid metodologic pentru aplicarea programelor școlare de limbă franceză, clasele a III a- a VIII-a, MEN, CNC, 2001
10. *** Psihopedagogie, Ed. Spiru Haret, Iași, 1995
11. Bablon, Fredric, Enseigner une langue etrangere a l'ecole, Hachette Education, Paris, 2004
12. Cosăceanu, A. Didactica limbilor străine. Reconstrucția disciplinară, Editura Universității București, 2003, cap. V. Obiective, conținuturi și strategii didactice comunicative
13. Cosăceanu, A. Didactique du francais langue etrangere, Cavallioti, 2003 (Les methodes communicatives. Approches de l'ecrit. L'enseignement de la culture.)
14. Cuq, Jean-Pierre, Dictionnaire de didactique du francais. Langue etrangere et seconde, CLE International, Paris, 2003
15. Dospinescu, V., Didactique des langues et ... analyse critique des manuels, Junimea, Iași, 2002
16. Dragomir. M., Managementul activității didactice, Ed. Eurodidact, Cluj-Napoca, 2003
17. Hirschprung, Nathalie, Apprendre et enseigner avec le multimedia, Hachette, Paris, 2005
18. Iucu, R., Managementul și gestiunea clasei de elevi, Editura Polirom, 2000
19. Joița, E., Eficiența instruirii, EDP, București, 1998
20. Mangenot, Francois, Louveau, Elisabeth, Internet et la classe de langue, CLE International, Sejer, 2006
21. Martinez, Pierre, La didactique des langues etrangeres, PUF, Paris, 1996
22. Porcher, Louis, L'Enseignement des langues etrangeres. Francais langue etrangere, Hachette Education, Paris, 2004
23. Radu I., Evaluarea procesului de învățământ, EDP, 2001
24. Robert, Jean-Pierre, Dictionnaire pratique de didactique du FLE, Ophrys, Paris, 2008
25. Stoica A., Evaluarea progresului școlar. De la teorie la practică, Ed. Humanitas Educațional, București, 2003.
26. Strungă, C; Evaluarea școlară, Editura de Vest, Timișoara, 1999.
27. Tagliante, C., Techniques de classe: La classe de langue, CLE International, 1994
28. Tagliante, C., L' Evaluation, CLE International, 1991
N.B.: 1. Sunt obligatorii conținuturile manualelor școlare pentru disciplina limba franceză, cuprinse în catalogul manualelor școlare valabile în învățământul preuniversitar.
2. Sunt obligatorii documentele școlare reglatoare valabile în anul școlar în care se susține concursul - planuri-cadru, programe școlare, programe pentru examenele și evaluările școlare.
CONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE
VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR
PROGRAMA PENTRU LIMBA GERMANĂ MODERNĂ
- București -
2010
Notă de prezentare
Prezenta Programă de limba germană modernă se adresează profesorilor de limba germană, absolvenți ai învățământului superior de specialitate, precum și cadrelor didactice care au urmat un curs de reconversie profesională recunoscut de MECTS, care doresc să ocupe o catedră de limba germană în sistemul de învățământ preuniversitar de stat și privat.
Programa de concurs s-a elaborat în acord cu următoarele:
- cunoștințele generale ale absolventului în materie de limbă, literatură și didactica predării limbii germane ca limbă modernă;
- Curriculum național de limba germană ca limbă modernă în vigoare;
- Ghidul metodologic pentru aplicarea programelor de limba germană, Aria curriculară Limbă și comunicare, Liceu, elaborat de MECTS, CNC, 2002
- Ghidul metodologic pentru aplicarea programelor de limba germană, Limba germană, primar-gimnaziu, elaborat de MECTS, CNC
- standardele internaționale de predare a unei limbi moderne, în contextul implementării și în sistemul de învățământ românesc a Cadrului european comun de referință pentru învățarea limbilor moderne
Aspectele fundamentale din programă sunt în concordanță cu profilul absolventului de învățământ superior care urmează să fie încadrat în învățământul preuniversitar, de exemplu:
● cunoașterea conținuturilor științifice fundamentale și a tendințelor în evoluția predării/învățării limbii germane moderne;
● proiectarea, realizarea și evaluarea activităților didactice;
● aplicarea noilor direcții ale didacticii generale și ale metodicii predării limbii germană;
● demonstrarea abilităților de comunicare, empatice și de cooperare necesare realizării actului educațional.
Obiectivele concursului
Concursul pentru ocuparea posturilor didactice vizează evaluarea competențelor didactice ale profesorului de limba germană modernă privind proiectarea și realizarea procesului de predare - învățare-evaluare a limbii germane moderne.
Urmărind obiectivele disciplinei Limba germană modernă, programa este astfel structurată încât să solicite cadrului didactic următoarele competențe:
- capacitatea de a identifica problematica actuală a disciplinei (teorii moderne ale învățării, metode, tehnici, procedee);
- valorificarea conținuturilor specifice de specialitate incluse în bibliografie;
- proiectarea, organizarea, desfășurarea și evaluarea activității didactice conform programei școlare;
- adecvarea demersului didactic la grupul țintă;
- transmiterea unor atitudini și valori trans- și interculturale pozitive;
- dezvoltarea la elevi a unor competențe intelectuale, interpersonale și de comunicare;
- capacitatea de a construi un climat educativ interactiv de cooperare stimulativ
TEMATICĂ DE CONCURS
I. METHODIK UND DIDAKTIK
1. Methoden des fremdsprachlichen Unterrichts
a. Kommunikative Didaktik
b. Interkulturelle Didaktik
2. Unterrichtsplanung. Lehrplan und Curriculum
a. Didaktische Analyse
b. Lernphasen
3. Sozialformen und Aspekte der inneren Differenzierung
4. Fertigkeit: Horverstehen: Zielsetzung und Ubungstypologie
5. Fertigkeit: Leseverstehen: Zielsetzung und Ubungstypologie
6. Fertigkeit: Sprechen: Zielsetzung und Ubungstypologie
7. Fertigkeit: Schreiben: Zielsetzung und Ubungstypologie
8. Einsatz von Medien im DaF-Unterricht
9. Evaluationsformen und -kriterien
10. Wortschatzarbeit im kommunikativen DaF-Unterricht
11. Grammatik im kommunikativen DaF-Unterricht. Ubungsformen
12. Einsatz von Spielen im DaF-Unterricht
BIBLIOGRAFIE
● Bausch, Karl-Richard/Christ, H./Krumm, H.-J. (Hrsg.), Handbuch Fremdsprachunterricht, Francke Verlag, Tubingen und Basel, 3.Auflage 1995;
● Bolton Sibyle, Probleme der Leistungsmessung. Lernfortschrittstests în der Grundstufe. GhK Fernstudieneinheit 10, Langenscheidt 1996;
● Buhlmann, Rosemarie/Laveau, Ingeborg, Arbeit mit Sach- und Zeitungstexten, GhK Fernstudieneinheit, Langenscheidt, 1999;
● Dahlhaus, Barbara, Fertigkeit Horen. GhK Fernstudieneinheit, Langenscheidt-Verlag, Munchen, 1994;
● Funk, Hermann/Koenig, M, Grammatik lehren und lernen, GhK Fernstudieneinheit 1, Langenscheidt-Verlag 1996;
● Ghid de evaluare limbi moderne, SNEE, Aramis, 2001
● Kast, Bernd, Fertigkeit Schreiben. GhK Fernstudienbrief12, Langenscheidt, 1999;
● Muller, Bernd-Dietrich, Wortschatzarbeit und Bedeutungsvermittlung, GhK Fernstudieneinheit 8, Langenscheidt, Munchen, 1994;
● Neuf-Munkel, Gabriele, Fertigkeit Sprechen. GhK Fernstudieneinheit, Langenscheidt, Munchen, 2006;
● Neuner, Gerhard/Hunsfeld, Hans, Methoden des fremdsprachlichen Deutschunterrichts. Eine Einfuhrung. GhK Fernstudieneinheit 4, Langenscheidt, Munchen, 1993;
● Neuner, G./Kruger, M./Grewer, U., Ubungstypologie zum kommunikativen Deutschunterricht, Berlin, Langenscheidt, 1981;
● Stoica, Adrian (coord.), Evaluarea curentă și examenele. Ghid pentru profesori. București, ProGnosis, 2001;
● Stoica, Adrian, Evaluarea progresului școlar. De la teorie la practică. București, Humanitas Educațional, 2006;
● Westhoff, Gerhard, Fertigkeit Lesen, GhK Fernstudieneinheit 17, Munchen, Langenscheidt, 1997.
● Planurile cadru în vigoare pentru învățământul gimnazial și liceal
● Programele școlare în vigoare pentru învățământul gimnazial și liceal
● Manualele alternative aprobate conform Catalogului manualelor 2010
Fachzeitschriften
● Deutsch aktuell. Zeitschrift des Deutschlehrerverbandes Rumaniens, Bukarest, Anima-Verlag (1992-2010);
● Deutsch als Fremdsprache. Zeitschrift zur Theorie und Praxis des Deutschunterrichts fur Auslander, Munchen, Langenscheidt;
● Fremdsprache Deutsch, Zeitschrift fur die Praxis des Deutschunterrichts, Munchen, Klett;
● Primar. Zeitschrift fur Deutsch als Fremdsprache im Primarbereich, Rheinbreitbach, Durr- Kessler-Verlag;
● Zielsprache Deutsch, Munchen, Hueber;
II. SPRACHE
1. Wortbildung
2. Wortarten (flektierbare und unflektierbare)
3. Syntax und Topik
4. Ortografie
BIBLIOGRAFIE
● *** Duden-Reihe: Grammatik, Bedeutungs Bedeutungsworterbuch, Schwierigkeiten der deutschen Sprache;
● *** Der kleine Duden: Deutsches Worterbuch. Ein praktischer Helfer fur den Alltag, Sprachtipps;
● Engel, U./Schumacher, H., Verbvalenzlexikon deutsch-rumanisch, Heidelberg, 1983;
● Helbig, G.,/Buscha, J. Deutsche Grammatik. Ein Handbuch fur den Auslanderunterricht, Langenscheidt Verlag, Berlin, 2001;
● Rechtschreibung, Dudenverlag (Ausgaben nach dem Jahr 2000);
● Wahrig, Gerhard (Hg.), Worterbuch der deutschen Sprache, Deutscher Taschenbuch Verlag, Munchen, 2007.
III. ARBEIT MIT TEXTEN IM DaF-UNTERRICHT
Die Themen richten sich nach den Inhalten des naționalen Curriculums.
1. Literarische Texte im DaF-Unterricht
2. Sachtexte im DaF-Unterricht
3. Funktionale Texte im DaF-Unterricht
4. Texterschliessung und Textproduktion im DaF-Unterricht
Bibliografie
● 100 Ideen fur die Arbeit mit Texten: Literatur schreibend erkunden - Ringeinband, Liza Charlesworth, An der Ruhr Verlag, 2008;
● Fernstudieneinheit 13 Arbeit mit Sach- und Zeitungstexten, Buhlmann, Rosemarie/Laveau, Ingeborg Langenscheidt, Munchen, 1997;
● Fernstudieneinheit 03. Landeskunde und Literaturdidaktik, Viola Kessling, Monika Bischof, Rudiger Krechel, Langenscheidt Verlag, Munchen, 1999.
Grup de lucru:
Sorin Giurumescu, Inspector General M.E.C.T.S.
Cristina Pintilie, Consilier C.N.E.E.
Carmen Bubela, profesor, Liceul Teoretic "Aurel Lazăr", Oradea
Cristina Drescan, profesor, Grup Școlar "Lucian Blaga", Reghin
Claudia Mucenicu, profesor, Colegiul Național "Lucian Blaga", Sebeș
Simona Trofin, profesor, Școala "Ștefan Bârsănescu", Iași
Georgeta Țoțea, inspector școlar de specialitate ISJ/profesor Colegiul Național "Andrei Șaguna", Brașov.
CONCURS PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE
VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR
PROGRAMA PENTRU DISCIPLINA LIMBA ȘI LITERATURA ITALIANĂ
- București -
2010
NOTĂ DE PREZENTARE
Prezenta programă se adresează tuturor absolvenților de învățământ superior profil filologic care au promovat un modul psiho-pedagogic și doresc să obțină un post didactic vacant în învățământul preuniversitar, precum și profesorilor de limba italiană din învățământul preuniversitar care se prezintă la concursurile pentru ocuparea posturilor/catedrelor vacante în învățământ.
Programa de concurs este elaborată în acord cu programele școlare în vigoare din învățământul preuniversitar pentru limba italiană, cu programele pentru evaluările și examenele naționale și cu Cadrul European Comun de Referință pentru Limbile Moderne al Consiliului Europei. Competențele și conținuturile din programă sunt proiectate în conformitate cu abordarea curriculară sistemică în realizarea activităților didactice.
Programa vizează aspecte fundamentale care sunt în concordanță cu profilul absolventului de învățământ superior ce urmează să fie încadrat în învațământul preuniversitar, de exemplu: cunoașterea conținuturilor științifice fundamentale, a tendințelor în evoluția disciplinei vizate, aplicarea noilor direcții ale disciplinei respective, ale didacticii generale și ale metodicii predării; probarea capacităților necesare pentru proiectarea, realizarea și evaluarea activităților didactice; demonstrarea abilităților de comunicare empatice și de cooperare necesare realizării actului educațional.
Au fost urmărite formarea și structurarea competențelor pentru profesia de cadru didactic, cu aplicare la predarea limbii italiene în învățământul preuniversitar.
COMPETENȚELE vizate sunt:
- cunoașterea conținuturilor disciplinei;
- utilizarea corectă și adecvată contextuală a limbii italiene;
- utilizarea competentă a documentelor școlare reglatoare;
- realizarea proiectării demersului didactic în conformitate cu cerințele curriculumului național;
- folosirea unor metode adecvate vârstei elevilor și tipului de clasă în abordarea unui text (literar/non-literar) în vederea formării și dezvoltării competențelor generale și specifice ale elevilor, conform programei școlare;
- folosirea corectă a conceptelor și noțiunilor culturale necesare situării în context istoric și cultural a unui text literar;
- folosirea unor metode variate și adecvate pentru formarea la elevi a competențelor de receptare și producere a mesajelor orale și scrise;
- folosirea unor procedee diverse și adecvate pentru formarea de competențe de comunicare și de interacțiune orală și în scris;
- folosirea unor metode variate și adecvate de evaluare a competențelor elevilor de receptare și producere a mesajelor scrise și orale și de interacțiune în diverse contexte de comunicare;
- conștientizarea și transmiterea unor atitudini interculturale pozitive;
- construirea unor demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi;
- proiectarea și realizarea demersului didactic trans-, inter- și multidisciplinar;
- construirea unui climat educativ interactiv, de cooperare, stimulativ cu scopul creșterii eficienței rezultatelor activităților didactice.
TEMATICA ȘTIINȚIFICĂ
Elemente de construcție a comunicării
1. Fonetică și ortografie: Regulile de pronunție; grupuri consonantice și vocalice; accentul; eliziunea și troncamento; despărțirea în silabe; punctuația.
2. Elemente de lexicologie: formarea cuvintelor, derivarea cu sufixe și prefixe, compunerea. Relații semantice în semantica lexicală: polisemia și omonimia; sinonimia, antonimia.
3. Morfologia:
- Substantivul: genul, numărul; formarea genului feminin și a pluralului; substantive cu două forme de plural, substantive defective de singular/plural, pluralul substantivelor compuse.
- Articolul: hotărât, nehotărât, partitiv. Folosirea și omiterea articolului. Prepoziții articulate.
- Adjectivul calificativ: forme regulate, neregulate, invariabile. Gradele de comparație ale adjectivelor: forme analitice și sintetice.
- Pronumele personal: forme accentuate, neaccentuate în acuzativ și dativ, combinate; pronumele reflexiv, de politețe, posesiv, demonstrativ, relativ, interogativ, nehotărât. Adjectivele pronominale. Ci, vi, ne cu valoare pronominală și adverbială.
- Numeralul: clasificare, folosirea numeralului cardinal și ordinal
- Verbul: conjugare și diateză. Modurile și timpurile. Conjugarea verbelor regulate, neregulate, defective. Folosirea auxiliarelor. Acordul participiului trecut. Folosirea formelor pronominale cu imperativul și cu modurile impersonale. Folosirea conjunctivului. Periodo ipotetico. Concordanța timpurilor la indicativ și conjunctiv.
- Adverbul: clasificare și formare; gradele de comparație.
- Prepoziția, conjuncția, interjecția.
4. Sintaxa:
- Sintaxa propoziției și a frazei. Subiectul, predicatul, atributul, apoziția, complementul. Coordonarea și subordonarea. Propoziții implicite și explicite. Tipuri de propoziții: relativă, comparativă, completivă directă, subiectivă, temporală, modală, concesivă, consecutivă, cauzală, condițională, finală.
5. Elemente de pragmalingvistică:
- actele de limbaj; enunțuri-tip de realizare a diferitelor tipuri de acte;
- tipuri de discurs/text: descriptiv, narativ, poetic, argumentativ, informativ și expozitiv - caracteristici generale, moduri de structurare în perspectiva aplicațiilor didactice.
N.B. Subiectele vor fi tratate în special din perspectiva aplicării la clasă și din cea a dificultăților de achiziție specifice elevilor.
Bibliografie:
1. Maurizio Dardano, Pietro Trifone, La Lingua italiana, Zanichelli, Bologna, 1996 (sau orice ediție ulterioară);
2. Mihaela Cârstea Romașcanu, Gramatica limbii italiene, București, Ed. Stiințifică, 1971;
3. Mariana Cuza, Corso di lessicologia, CMU, 1974;
4. Rodica Sârbu, Haritina Gherman, Gramatica limbii italiene, București, Ed. Gramar, 1994.
Literatura italiană
1. Dante: Divina Commedia
2. Petrarca: Îl Canzoniere
3. Boccaccio: Îl Decameron
4. Goldoni și reforma teatrului: La Locandiera; I Rusteghi; La Bottega del caffe
5. Manzoni - creatorul romanului istoric
6. Leopardi - reprezentant al romantismului italian
7. Verga și verismul: I Malavoglia, nuvelistica: Vita dei campi
8. Svevo: La coscienza di Zeno
9. Pirandello: Novelle per un anno; IL fu Mattia Pascal: Sei personaggi în cerca d'autore, Enrico IV
10. Ungaretti: Allegria; Sentimento del tempo
11. Montale: Ossi di seppia
12. Buzzati: Sessanta racconti
Bibliografie:
1. Giulio Ferroni, Storia della letteratura italiana, Einaudi, Torino, 1996 sau ed.succesive.
2. Ugo Dotti, Autori e testi, Laterza, Bari, 1991 sau ed.succesive
3. Mario Ricciardi, La letteratura în Italia - Profilo storico, Bompiani, Milano, 1992 sau ed. succesive
4. Baldi, Giusso, Razzetti, Zaccaria, Dal testo alla storia, dalla storia al testo, Paravia, Torino, 1993
5. Româno Luperini, Pietro Cataldi, Lidia Marchiani, La scrittura e l'interpretazione, Palumbo, Palermo, 1998
6. Mario Pazzaglia, Letteratura italiana, Zanichelli editore, Milano 1993
Didactica generală și metodica predării limbii italiene
1. Obiectivele predării/învățării limbii italiene conform Curriculum-ului Național actual.
2. Forme de organizare și proiectare didactică: proiectarea didactică, condiție a unei activități didactice de calitate; funcțiile proiectării didactice; conținutul și nivelul proiectării didactice; elaborarea de proiecte pentru unități didactice și secvențe de instruire.
3. Mijloacele de învățământ și integrarea acestora în activitatea didactică: mijloacele de învățământ, suport al activității didactice; valoarea psihopedagogică a mijloacelor de învățământ; modalități de selecționare și utilizare a mijloacelor de învățământ.
4. Formarea competențelor lingvistice (fonetică și ortografie, lexic, gramatică).
5. Formarea competențelor de comunicare (receptarea mesajului oral, exprimarea orală, receptarea mesajului scris, exprimarea în scris).
6. Modalități specifice de prelucrare didactică a elementelor de cultură și civilizație italiană. Exploatarea didactică a documentului autentic.
7. Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învățământ: obiectivele și funcțiile evaluării școlare; strategii de evaluare a randamentului școlar; rolul și importanța evaluării în educarea capacității de autoapreciere, prevenirea eșecului școlar, stimularea performanței școlare și dezvoltarea personalității elevilor; modalități de elaborare a probelor de evaluare și a itemilor.
8. Dinamica relației profesor - elev în procesul de învățământ
Bibliografie:
1. *** Ghid de evaluare - Limbi moderne, SNEE, Ed. Aramis, 2001.
2. *** Ghid metodologic, aria curriculară Limbă și comunicare - liceu, MEN, CNC, 2002.
3. *** Psihopedagogie, Ed. Spiru Haret, Iași, 1995.
4. *** La Nuova Italia, 1999.
5. Balboni, P., Didattica dell' italiano a stranieri, Bonacci, Roma, 1994
6. Corda, Costa, M., Misurare e valutare le competenze linguistiche. Guida scientifico-pratica per gli insegnanti,
7. Cosăceanu, A. Didactica limbilor străine. Reconstrucția disciplinară, Editura Universității București, 2003, cap. V Programele școlare în vigoare
8. Dragomir. M., Managementul activității didactice, Ed. Eurodidact, Cluj-Napoca, 2003
9. Freddi, D., Glotodidattica. Fondamenti, metodi e tecniche, UTET, Torino, 1998
10. Iucu, R., Managementul și gestiunea clasei de elevi, Editura Polirom 2000.
11. Joița, E., Eficiența instruirii, EDP, București, 1998.
12. Radu I., Evaluarea procesului de învățământ, EDP, 2001.
13. Radu, I., Didactica modernă, Editura Dacia, Cluj, 1995
14. Stoica, A (coord.) Evaluarea curentă și examenele, Ghid pentru profesori, Ed. Prognosis, București, 2001.
15. Strungă, C. Evaluarea școlară, Editura de Vest, Timișoara, 1999. Roma, 1994
Autori: Geogescu Mirela Mihaela, prof. grad I
Manea-Busuioc Mihaela, prof. grad I
Popescu Marioara, prof. grad II
Coordonator: prof. Gabriela Guțu
CONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE
VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR
PROGRAMA PENTRU LIMBA ȘI LITERATURA NEOGREACĂ
- București -
2010
NOTĂ DE PREZENTARE
Interesul pentru literele grecești a fost mereu prezent în spațiul românesc și nu numai în cadrul comunităților grecești. În prezent, ca urmare a integrării europene a României, relațiile cu Grecia și Cipru se dezvoltă pe multiple planuri, ducând la o reînviere a interesului pentru limba neogreacă, prin creșterea permanentă a cererii de cunoscători în acest domeniu.
Programa de Limba și Literatura Neogreacă își propune să valorifice achizițiile lingvistice și culturale ale elenismului actualizate în context modern european. Prezentele propuneri privind evaluarea etapelor de formare continuă a personalului didactic se adresează profesorilor de limba neogreacă din învățământul primar, gimnazial și liceal.
Programa de concurs este elaborată în acord cu programele școlare în vigoare din învățământul preuniversitar pentru limba și literatura neogreacă. Ea este concepută astfel încât să răspundă exigențelor reformei față de pregătirea profesorilor, potrivit standardelor societății contemporane de eficiență a sistemului de învățământ. Examenul este orientat spre a evalua calitatea concepției didactice și modalitățile concrete prin care profesorul pune elevii în situații de învățare eficiente, apte de a conduce la formarea capacităților și a competențelor prevăzute în programele școlare.
Urmărind obiectivele generale și specifice ale disciplinei, programa este astfel structurată încât să coreleze domeniul specialității (limba și literatura neogreacă) cu științele conexe: metodica și pedagogia. Este important ca profesorul să poată demonstra felul în care aplică în actul didactic aceste competențe în mod adecvat, creativ și reflexiv.
De asemenea, competențele și conținuturile programei sunt proiectate în conformitate cu abordarea curriculară sistematică în realizarea activităților didactice.
COMPETENȚE EVALUATE
1. Limba și literatura neogreacă
*Font 8*
Domenii de
competență
Unități de competență
Comunicare
- Comunicarea în relația profesor-elev
- Demonstrarea abilităților de comunicare, empatice și de cooperare necesare
realizării actului educațional
Curriculum
- Înțelegerea și cunoașterea structurilor gramaticale specifice limbii neogrecești
- Cunoașterea conținuturilor științifice ale disciplinei
- Probarea competențelor lingvistice necesare conversației, exprimării în scris în
limba neogreacă, traducerii și retroversiunii
- Stăpânirea metodelor științifice de analiză și interpretare a mărturiilor scrise și a
textelor literare din diverse epoci ale culturii grecești; Capacitatea de a explica
particularitățile stilistice ale limbii; Cunoașterea metodelor teoretice de analiză
stilistică a textelor literare. Cunoașterea terminologiei specifice și aptitudini de
interpretare critică prin comentariul literar al unor eșantioane reprezentative din
operele autorilor greci
- Capacitatea de a valorifica cunoștințele de vocabular în interpretarea și studierea
elementelor de origine greacă din limbajul internațional, precum și din limba română
- Realizarea de conexiuni între conținuturile disciplinei (limbă, literatură, elemente de
istorie, cultură, civilizație) și problemele de învățare specifice domeniului
- Înțelegerea statutului limbii neogrecești, a caracterului unitar și a continuității
sale de-a lungul celor patru milenii de evoluție; cunoașterea principalelor etape ale
istoriei limbii grecești pentru o mai bună cunoaștere a trăsăturilor specifice limbii
moderne.
- Capacitatea de a explica tendințele limbii moderne prin analiza diacronică a faptelor
de limbă
- Capacitatea de a argumenta și demonstra rolul deosebit al limbii și culturii grecești
în formarea civilizației moderne, în crearea, cultivarea și îmbogățirea limbajului
științific internațional, a vocabularului filosofic, estetic, a terminologiei gramaticale
etc.
- Elaborarea proiectului didactic
Curriculum
- Înțelegerea și cunoașterea structurilor gramaticale specifice limbii neogrecești
- Cunoașterea conținuturilor științifice ale disciplinei
- Probarea competențelor lingvistice necesare conversației, exprimării în scris în
limba neogreacă, traducerii și retroversiunii
- Stăpânirea metodelor științifice de analiză și interpretare a mărturiilor scrise și a
textelor literare din diverse epoci ale culturii grecești; Capacitatea de a explica
particularitățile stilistice ale limbii; Cunoașterea metodelor teoretice de analiză
stilistică a textelor literare. Cunoașterea terminologiei specifice și aptitudini de
interpretare critică prin comentariul literar al unor eșantioane reprezentative din
operele autorilor greci
- Capacitatea de a valorifica cunoștințele de vocabular în interpretarea și studierea
elementelor de origine greacă din limbajul internațional, precum și din limba română
- Realizarea de conexiuni între conținuturile disciplinei (limbă, literatură, elemente de
istorie, cultură, civilizație) și problemele de învățare specifice domeniului
- Înțelegerea statutului limbii neogrecești, a caracterului unitar și a continuității sale
de-a lungul celor patru milenii de evoluție; cunoașterea principalelor etape ale
istoriei limbii grecești pentru o mai bună cunoaștere a trăsăturilor specifice limbii
moderne.
- Capacitatea de a explica tendințele limbii moderne prin analiza diacronică a faptelor
de limbă
- Capacitatea de a argumenta și demonstra rolul deosebit al limbii și culturii grecești
în formarea civilizației moderne, în crearea, cultivarea și îmbogățirea limbajului
științific internațional, a vocabularului filosofic, estetic, a terminologiei gramaticale
etc.
- Elaborarea proiectului didactic
Evaluare
- Capacitatea de evaluare a cunoștințelor elevului
2. Metodica predării Limbii și Literaturii Neogrecești
*Font 8*
Comunicare
- Conștientizarea exigențelor relației de comunicare a profesorului: elevii, familia,
comunitatea, colectivul didactic și managerial
- Capacitatea de a construi un climat educativ interactiv, de cooperare, stimulativ
Curriculum
- Capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor
didactice la conținuturi; aplicarea adecvată a principiilor și a metodelor specifice de
abordare a noțiunilor de limbă (fonetică, vocabular, morfologie, sintaxă, stilistică)
- Proiectarea parcursului disciplinar: obiective cadru și obiective de referință ale
disciplinei; modele ale activității de învățare; conținuturi și concepte operaționale ale
acestora
- Selectarea diverselor modalități de abordare a textului literar
- Aplicarea creativă și reflexivă a cunoștințelor despre predarea-învățarea
disciplinei
- Capacitatea de a realiza și proiecta demersuri didactice trans-, inter- și
multidisciplinare
- Analizarea unor proiecte pentru opționalul ca disciplină nouă sau pentru
opționalul integrat
Evaluare
- Capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi
- Selectarea și aplicarea unor metode de evaluare adecvate obiectivelor sau
competențelor vizate
Formarea
elevilor
- Capacitatea de a adecva demersurile didactice la particularitățile de vârstă ale
elevilor
- Capacitatea de a dezvolta reprezentări culturale și de a trezi interesul elevilor
pentru limba, cultura și civilizația greacă; Capacitatea de a explica idealurile
elenismului (de pildă ale olimpismului) nu doar ca sâmburi ai civilizației grecești
și europene, dar și ca elemente ale unei etici profund valabile în zilele noastre.
- Oferirea unui model al disciplinei ca exercițiu de lectură, reflecție și transfer
interdisciplinar în stilul personal de muncă intelectuală.
TEMATICA ȘTIINȚIFICĂ PENTRU DISCIPLINA LIMBA ȘI LITERATURA NEOGREACĂ
A. LIMBA NEOGREACĂ
Scurt istoric al limbii grecești: Periodizarea și liniile principale de evoluție. Limba arhaică și limba clasică. Limba comună. Începuturile diglosiei. Greaca bizantină. Stratificarea lingvistică: limba cultă și cea demotică. Interacțiuni lingvistice. Greaca modernă. Conflictul dintre limba pură și limba populară. Alfabetul. Scrierea, pronunția, punctuația. Fonetica. Sistemul fonetic. Fenomene fonetice vocalice și consonantice. Regulile generale de accentuare. Morfologia. Categoriile gramaticale ale numelui. Articolul. Substantivul. Adjectivul. Pronumele. Numeralul. Verbul. Părțile de vorbire neflexibile: adverbul, prepozițiile, conjuncțiile, interjecțiile. Sintaxa. Elemente de sintaxă a cazurilor. Elemente de sintaxă a frazei. Lexicul. Derivare. Compunere. Probleme de semantică lexicală. Inovații lexicale și frazeologice contemporane.
B. LITERATURA ȘI CULTURĂ NEOGREACĂ
Introducere în geografia, istoria și civilizația greacă. Influența cadrului geografic asupra vieții și mentalității locuitorilor. Marile perioade ale istoriei elene. De la orașele stat din antichitate la regatele elenistice, de la cucerirea romană la Imperiul Bizantin, de la stăpânirea otomană la formarea statului modern. Contribuția grecilor la patrimoniul european. Originile grecești ale culturii europene. Elenismul din România, capitol important al Istoriei grecilor și al Istoriei românilor.
Caracteristicile și reprezentanții literaturii grecești în diferite epoci. Literatura antică: Poemele homerice, lirismul arhaic, teatrul; Oratoria, literatura epocii elenistice și a epocii române. Literatura bizantină: periodizare, caracteristici, reprezentanți. Literatura bizantină în Țările Române. Creații literare în epoca stăpânirii otomane. Renașterea literară cretană.
Scrieri grecești în și despre Principatele Române. Fanarioții și Iluminismul neoelen. Contacte româno-elene.
Literatura greacă de la medieval la modern. Influențele Occidentale asupra literaturii grecești a secolului XIX. Nașterea poeziei grecești moderne în Insulele Ionice (Solomos, Kalvos). Revoluția greacă. Memoriile luptătorilor de la 1821. Impunerea unei limbi purificate de elementele străine (katharevousa). Vechea școală ateniană. Romantismul grecesc. Adoptarea limbii demotice în poezie. Noua Școală Ateniană. Generația 1880. Palamas - corifeu al liricii neogrecești. Poezia greacă la 1900. Proza neoelenă în limba pură. Nuvela de moravuri și romanul.
Literatura greacă a secolului XX. Societatea grecească în primele două decenii ale secolului XX (Războaiele Balcanice, Primul Război Mondial). Implicațiile politicului în literatură. Noi influențe occidentale și noi curente ideologice. Lirica. Elenismul în afara granițelor. Poezia lui Konstantinos Kavafis. Nikos Kazantzakis și moștenirea sa culturală. Prietenia cu Panait Istrati. Generația 1930 în literatura greacă. Proza (Myrivilis, Venezis, Kondoglu, Terzakis, Politis, Petsalis-Diomidis, Prevelakis, Panaiotopulos). Poezia generației 1930 (Embirikos, Engonopulos, Elytis, Seferis).
Poezia greacă postbelică. Scriitori greci în exil în România (Loudemis, Sivetidis, Rendis). Noi curente în poezia postbelică. Perspectivele literaturii grecești la începutul mileniului III.
Contribuția grecilor la patrimoniul literar universal.
Traducerea și comentarea unor fragmente din opere reprezentative ale literaturii grecești:
IMAGINE 1
BIBLIOGRAFIE
A. Bibliografie pentru limba neogreacă:
IMAGINE 2
B. Bibliografie pentru literatura și cultura neogreacă:
IMAGINE 3
TEMATICA PENTRU METODICA PREDĂRII DISCIPLINEI
1. Școala ca sistem. Opțiunea pentru studierea limbii neogrecești. Studierea limbii neogrecești din perspectiva integratoare a culturii și civilizației grecești.
2. Interdisciplinaritatea - obiectiv major în predarea limbii neogrecești: abordarea interdisciplinară a filosofiei, istoriei, mitologiei, religiei, geografiei, artei.
3. Corelarea conținuturilor disciplinei cu competențele vizate de efortul formativ al parcursului didactic, având ca finalitate integrarea în viața socială și profesională.
4. Corelarea segmentelor de proiectare, învățare și evaluare cu toate palierele disciplinare: cunoașterea limbii, formarea reprezentărilor culturale și atitudinale, modele ale muncii intelectuale.
5. Proiectarea demersului didactic: a. Obiective cadru de pedagogie generală; b. Obiective de referință ale disciplinei, cu modele de activități de învățare; c. Conținuturi;
6. Strategii didactice ale învățării; Metode de predare a literaturii, a culturii și civilizației grecești; Tehnica analizei stilistice a textului; Tehnica traducerii și a analizei complexe a textului;
7. Folosirea mijloacelor audio-vizuale în predarea lecției de limbă și literatură neogreacă.
8. Evaluarea. Obiectivele evaluării. Tipuri de evaluare. Tehnici de evaluare: diagnoza, evaluarea continuă, evaluarea formativă și sumativă.
9. Personalitatea profesorului de limba și literatura neogreacă. Măiestria pedagogică, respectul față de profesie și conștiința misiunii sale.
BIBLIOGRAFIE
Lucrări generale:
Cerghit I., Neacșu I., Pânișoară I.O., Potolea D., Prelegeri pedagogice, Ed. Polirom, Iași, 2001.
Cucoș C., Pedagogie generală, Ed. Polirom, Iași, 2000.
Drăgulescu C., Perfecționarea metodologiei predării, București, 1978.
Ionescu M., Lecția între proiect și realizare, Ed. Dacia, 1982.
Ionescu M., Radu I., Didactica modernă, Ed. Dacia, Cluj, 1995.
Nicola I., Tratat de pedagogie școlară, Ed. Aramis, București, 2000.
Stoica A., Evaluarea curentă și examenele. Ghid pentru profesori, Ed. ProGnosis și SNEE, București, 2001.
Programele școlare în vigoare pentru disciplina Limba și Literatura Neogreacă, pentru clasele I-XII.
Manuale:
IMAGINE 4
Grup de lucru:
prof. Paula Scalcău, Școala "Petre Sergescu", Drobeta- Turnu Severin.
CONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE
VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR
PROGRAMA PENTRU DISCIPLINA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ
- București -
2010
NOTĂ DE PREZENTARE
Disciplina limba și literatura română se înscrie în categoria disciplinelor multidimensionale, definite de documentele de profil ale Consiliului Europei ca fiind acele discipline care au ca obiect de studiu învățarea limbii și a literaturii naționale - limba ca materie - și învățarea limbii ca instrument de comunicare pentru învățarea altor discipline - limbă de școlarizare (cf. La langue comme matiere, DG IV/EDU/LANG/2009, Division des Politiques linguistiques, www.coe.int/lang/fr).
Disciplina limba și literatura română are un rol fundamental în dezvoltarea personalității elevilor, în formarea deprinderilor și a unor abilități necesare acestora pentru accesul postșcolar la învățarea pe tot parcursul vieții și pentru integrarea activă în societatea bazată pe cunoaștere.
Studiul limbii și al literaturii române contribuie esențial la formarea personalității autonome a elevilor, capabilă de discernământ și de spirit critic, aptă să-și argumenteze propriile opțiuni, dotată cu sensibilitate estetică, având conștiința identității culturale, manifestând interes pentru diversitatea formelor de comunicare și de expresie artistică.
Programa de limba și literatura română pentru concursul de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante din învățământul preuniversitar, concepută în conformitate cu programele școlare pentru disciplina limba și literatura română (clasele a V-a - a XII-a) și cu programele pentru examenele naționale, este proiectată astfel încât să răspundă schimbărilor intervenite în activitatea didactică, din perspectiva abordării curriculare sistemice la disciplina limba și literatura română, în învățământul gimnazial și liceal.
Structura programei de limba și literatura română pentru concursul de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante din învățământul preuniversitar este următoarea:
Notă de prezentare;
● Competențele cadrului didactic de specialitate;
● Tematica științifică pentru disciplina limba și literatura română;
● Bibliografie recomandată pentru tematica științifică;
● Tematica pentru metodica disciplinei limba și literatura română;
● Bibliografie recomandată pentru metodica disciplinei limba și literatura română.
COMPETENȚELE CADRULUI DIDACTIC DE SPECIALITATE
● Realizarea de conexiuni între conținuturile disciplinei din domeniile limbă, literatură și comunicare, în vederea predării lor integrate;
● Utilizarea competentă a documentelor școlare reglatoare (curriculum național, structura anului școlar etc.) în proiectarea didactică;
● Reflectarea conținuturilor programelor de gimnaziu și de liceu în proiectarea didactică adaptată specificului grupului-țintă;
● Aplicarea corectă și personalizată a cunoștințelor de didactică și de metodică a disciplinei;
● Valorificarea corectă a conținuturilor științifice ale disciplinei;
● Aplicarea modelului comunicativ-funcțional în toate domeniile disciplinei (abordarea noțiunilor de limbă: fonetică, vocabular, morfologie, sintaxă, stilistică în vederea utilizării corecte, eficiente și nuanțate în comunicare, în receptarea și producerea mesajelor);
● Utilizarea creativă a modalităților de abordare a tipului de text (text literar și nonliterar);
● Cunoașterea și aplicarea principiilor și formelor comunicării orale precum și a metodelor specifice didacticii acesteia;
● Cunoașterea și aplicarea principiilor și formelor comunicării scrise precum și a metodelor specifice didacticii acesteia;
● Realizarea demersului didactic în viziune trans-, inter- și multidisciplinară;
● Elaborarea unor instrumente de evaluare și aplicarea unor metode de evaluare adecvate competențelor vizate prin curriculumul național;
● Proiectarea și aplicarea unor programe din componenta CDȘ;
● Aplicarea tehnicilor comunicării eficiente cu grupul de elevi, conform principiilor și metodelor interacțiunii educaționale;
● Aplicarea unor forme eficiente de management al clasei, în funcție de activitatea de învățare proiectată.
TEMATICA ȘTIINȚIFICĂ PENTRU DISCIPLINA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ
Domenii de conținut
Candidații trebuie să cunoască integral conținuturile și conceptele operaționale din cele trei domenii ale disciplinei (limbă, comunicare, literatură), prevăzute în programele de gimnaziu și de liceu, atât pe cele obligatorii, cât și pe cele facultative.
A. Limbă și comunicare:
● Fonetica
- Sunetul și litera. Vocale. Consoane. Semivocale. Grupuri de sunete (diftong, triftong, hiat);
- Silaba. Regulile de despărțire a cuvintelor în silabe. Ortografia pentru despărțirea în silabe (inclusiv folosirea cratimei și a apostrofului);
- Aspecte stilistice și normative: folosirea corectă a accentului în limba română; nume proprii greșit accentuate; abateri de la normele ortoepice; valori expresive ale nivelului fonetic.
● Lexicul
- Noțiunea de vocabular. Vocabularul fundamental. Masa vocabularului. Cuvânt și variantă; variante libere;
- Mijloacele interne de îmbogățire a vocabularului: derivarea; compunerea; conversiunea. Familia lexicală;
- Mijloacele externe de îmbogățire a vocabularului: împrumuturile;
- Neologismele;
- Sinonimele. Antonimele. Omonimele (omofone și omografe). Paronimele. Cuvintele polisemantice. Câmpurile lexico-semantice;
- Arhaisme și regionalisme;
- Normă și abatere: scrierea neologismelor; confuziile paronimice; pleonasmul; tautologia; cacofonia etc.
Morfologia
● Părțile de vorbire flexibile:
- Substantivul: clasificare; categorii gramaticale; ortografia substantivului; locuțiunea substantivală;
- Articolul: clasificare; categorii gramaticale;
- Pronumele: clasificare, categorii gramaticale; ortografia pronumelui;
- Numeralul: clasificare, categorii gramaticale; ortografia numeralului;
- Adjectivul: clasificare, categorii gramaticale ale adjectivului; locuțiunea adjectivală;
- Verbul: clasificare; categorii gramaticale ale verbului, ortografia verbului; locuțiunea verbală;
● Părțile de vorbire neflexibile:
- Adverbul: clasificare, ortografia adverbului; locuțiunea adverbială;
- Interjecția: ortografia interjecției;
- Prepoziția: clasificare; regimul cazual al prepoziției; locuțiunea prepozițională; regimul cazual al prepoziției și al locuțiunii prepoziționale;
- Conjuncția: clasificare; locuțiunea conjuncțională;
- Noutăți în Gramatica limbii române, Editura Academiei, 2005/2008
- Aspecte stilistice și normative: folosirea corectă a formelor flexionare (flexiunea verbală și flexiunea nominală); expresivitatea claselor morfologice;
Sintaxa
- Sintaxa propoziției: unități și relații sintactice;
- Sintaxa frazei: raporturi sintactice în frază; tipuri de subordonate; elemente de relație;
- Noutăți în Gramatica limbii române, Editura Academiei, 2005
- Aspecte stilistice și normative: folosirea corectă a acordului gramatical; anacolutul; topica; punctuația în propoziție și în frază;
● Practica rațională și funcțională a limbii
- Situația de comunicare: emițător, receptor, mesaj, context, cod, canal; funcțiile comunicării; deixis, anafora discursivă;
- Comunicarea orală:
[ ] Strategii specifice în dialog și în monolog;
[ ] Structuri discursive: text narativ, descriptiv, informativ, argumentativ;
- Comunicarea scrisă: procesul scrierii; contextele de realizare: structuri discursive în textele literare și nonliterare: narativ, descriptiv, informativ, argumentativ; susținerea și argumentarea opiniilor; comprehensiunea și interpretarea textului literar din perspectivă contextuală.
● Elemente de stilistică
- Calitățile generale și particulare ale stilului: claritate, proprietate, precizie, puritate, corectitudine, variație stilistică, simetrie, naturalețe, cursivitate, eufonie;
- Cuvânt și context; denotație și conotație;
- Structura stilistică a limbii române;
- Registre stilistice:
- limbaje orale: popular; colocvial; argotic;
- limbaj standard; limbaj cultivat;
- Stiluri funcționale: stilul tehnico-științific; stilul juridic-administrativ; stilul publicistic; stilul beletristic;
- Stilistica textului literar: figuri de stil și procedee de expresivitate; stil direct, stil indirect, stil indirect liber; sinonime stilistice; valoarea stilistică a arhaismelor și a regionalismelor; aspecte stilistice ale sintaxei textului literar; funcția stilistică a punctuației;
● Istoria limbii
- Originile și evoluția limbii române;
- Norma literară - aspecte evolutive;
- Uzul diversificat al limbii literare.
B. Literatură:
● Perioade, curente culturale/literare - texte reprezentative care să ilustreze orientările tematice fundamentale;
● Opere de referință ale autorilor canonici prevăzuți în programele școlare de liceu: Mihai Eminescu, Ion Creangă, I. L. Caragiale, Titu Maiorescu, Ioan Slavici, G. Bacovia, Lucian Blaga, Tudor Arghezi, Ion Barbu, Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu, Camil Petrescu, G. Călinescu, E. Lovinescu, Marin Preda, Nichita Stănescu, Marin Sorescu;
● Literatura română în context universal;
● Literatura și celelalte arte;
● Conceptele de teorie literară, de estetică și de stilistică existente în programele școlare pentru clasele a V-a - a XII-a, implicate în receptarea diverselor tipuri de text, literar și nonliterar.
BIBLIOGRAFIE RECOMANDATĂ PENTRU TEMATICA ȘTIINȚIFICĂ
A. Limbă și comunicare (fonetică, vocabular, morfosintaxă, comunicare, stilistică, istoria limbii)
● Dicționarul explicativ al limbii române, București, Editura Univers Enciclopedic, ediția a IIIa, 2009
● Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române. Ediția a II-a revăzută și adăugită, Univers Enciclopedic, București, 2007
● Gramatica limbii române, Editura Academiei Române, București, 2005, vol. I, pp. 61-77, 323-332, 468-482; vol. al II-lea, pp. 263-289, 313-351, 371-449
*
● Avram, Mioara, Gramatica pentru toți, ediția a III-a, București, Editura Humanitas, 2001
● Bidu-Vrânceanu, Angela; Călărașu, Cristina; Ionescu-Ruxăndoiu, Liliana; Mancaș, Mihaela; Pană Dindelegan, Gabriela, Dicționar de științe ale limbii, București, Editura Nemira, ediția a II-a, 2005
● Bucă, Marin, Evseev, Ivan, Probleme de semasiologie, Timișoara, Editura Facla, 1978
● Cătănescu Cvasnâi, Maria, Limba română. Origini și dezvoltare. Studiu, antologie de texte vechi românești, București, Editura Humanitas, colecția "Tezaur", 1996
● Coteanu, Ion, Originea limbii române, București, Editura Academiei, 1981
● Coteanu, Ion, Stilistica funcțională a limbii române - stil, stilistică, limbaj, vol. I, București, Editura Academiei, 1973
● Gheție, Ion, Istoria limbii române literare. Privire sintetică, București, Editura Științifică, 1978
● Guțu Romalo, Valeria, Corectitudine și greșeală. Limba română de azi, versiune nouă, București, Editura Humanitas, 2000
● Hristea, Theodor (coord.), Sinteze de limba română, București, Editura Albatros, ediția a III-a, 1984 (cap. Vocabular, fonetică)
● Ionescu-Ruxăndoiu, Liliana, Conversația: structuri și strategii. Sugestii pentru o pragmatică a românei vorbite, București, Editura All, 1995
● Ionescu-Ruxăndoiu, Liliana, Limbaj și comunicare. Elemente de pragmatică lingvistică, București, Editura All, 2003
● Irimia, Dumitru, Structura stilistică a limbii române, București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1986
● Mancaș, Mihaela, Limbajul artistic românesc în secolul al XIX-lea, București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1983
● Mancaș, Mihaela, Limbajul artistic românesc în secolul XX, Editura Științifică, București, 1991
● Neamțu, G. G., Teoria și practica analizei gramaticale, Cluj, Editura Excelsior, 1999
● Pană Dindelegan, Gabriela, Dragomirescu, Adina, Nedelcu, Isabela, Morfosintaxa limbii române. Sinteze teoretice și exerciții, Editura Universității din București, 2010
● Pană Dindelegan, Gabriela, Teorie și analiză gramaticală, ediția a II-a, București, Editura Coresi, 1994
● Sala, Marius, De la latină la română, București, Editura Univers Enciclopedic, 1998
● Șerbănescu, Andra, Cum se scrie un text?, ediția a III-a, Iași, Editura Polirom, 2007
● Stoichițoiu Ichim, Adriana, Vocabularul limbii române actuale. Dinamică, influențe, creativitate, București, Editura All, ediția a IV-a, 2008
B. Literatură
● Academia Română, Dicționarul General al Literaturii Române, București, Editura Univers Enciclopedic, vol. I-VII, 2004- 2009, coordonator Eugen Simion
● Anghelescu, Mircea (coord.), Literatura română. Dicționar de opere, București, Editura Litera Internațional, 2003
● Balotă, Nicolae, Arte poetice ale secolului XX, București, Editura Minerva, 1997
● Booth, W., Retorica romanului, București, Editura Univers, 1974
● Călinescu, G., Istoria literaturii române de la origini până în prezent, București, Editura Minerva, 1982
● Călinescu, G., Universul poeziei, București, Editura Minerva, 1974
● Călinescu, Matei, Cinci fețe ale modernității, București, Editura Univers, 1995
● Cărtărescu, Mircea, Postmodernismul românesc, București, Editura Humanitas, 1999
● Cioculescu, Șerban; Vianu, Tudor; Streinu, Vladimir, București, Istoria literaturii române moderne, Editura Științifică, 1971
● Ciopraga, Constantin, Literatura română între 1900 și 1918, Iași, Editura Junimea, 1970;
● Cornea, Paul, Introducere în teoria lecturii, ed. a II-a, Iași, Editura Polirom, 1998
● Crohmălniceanu, Ov. S., Literatura română între cele două războaie mondiale, vol. I-II-III, București, Editura Minerva, 1972
● Dragomirescu, Gh. N., Dicționarul figurilor de stil, București, Editura Științifică, 1995
● Duda, Gabriela, Introducere în teoria literaturii, București, Editura All, 2006
● Dumitrescu Bușulenga, Zoe, Renașterea, umanismul și destinul artelor, București, Editura Univers, 1975
● Friedrich, Hugo, Structura liricii moderne, București, Editura Univers, 1998
● Genette, Gerald, Introducere un arhitext, București, Editura Univers, 1994
● Kayser, Wolfgang, Opera literară, București, Editura Univers, 1979
● Lintvelt, Jaap, Punctul de vedere. Încercare de tipologie narativă, București, Editura Univers, 1994
● Lodge, David, Limbajul romanului, București, Editura Univers, 1998
● Lovinescu, E., Istoria literaturii române contemporane, București, Editura Minerva, 1973
● Manolescu, Nicolae, Arca lui Noe, vol. I, II, III, București, Editura Minerva, 1980, 1981, 1983
● Manolescu, Nicolae, Istoria critică a literaturii române, Pitești, Editura Paralela 45, 2008
● Marino, Adrian, Dicționar de idei literare, București, Editura Eminescu, 1973
● Mazilu, D.H., Recitând literatura română veche, vol. I-III, Editura Universității București, 1994
● Micu, Dumitru, Istoria literaturii române în secolul XX, București, Editura Fundației Culturale Române, 2000
● Negrici, Eugen, Literatura română sub comunism. Proza, București, Editura Fundației Pro, 2002
● Negrici, Eugen, Literatura română sub comunism. Poezia, București, Editura Fundației Pro, 2003
● Papadima, Liviu, Literatură și comunicare. Relația autor-cititor în proza pașoptistă și postpașoptistă, Iași, Editura Polirom, 2000
● Petraș, Irina, Teoria literaturii. Curente literare, figuri de stil, genuri și specii literare, metrică și prozodie. Dicționar-antologie, București, Editura Didactică și Pedagogică, 1996
● Petrescu, Ioana Em., Eminescu și mutațiile poeziei românești, Cluj, Editura Dacia, 1989
● Petrescu, Liviu, Poetica postmodernismului, Ediția a II-a, Pitești, Editura Paralela 45, 1998
● Pop, Ion (coord.), Dicționar analitic de opere literare românești, (vol. I-IV), Cluj-Napoca, Editura Casa Cărții de Știință, 1998-2001
● Pop, Ion, Avangarda în literatura română, București, Editura Atlas, 2000
● Scarlat, Mircea, Istoria poeziei românești, vol. I-IV, București, Editura Minerva, 1982-1984
● Simion, Eugen, Ficțiunea jurnalului intim, (3 volume), București, Editura Univers Enciclopedic, 2001
● Simion, Eugen, Scriitori români de azi, vol. I-IV, București, Editura Cartea Românească, 1974-1989
● Todorov, Tzvetan, Introducere în literatura fantastică, București, Editura Univers, 1973
● Vianu, Tudor, Arta prozatorilor români, București, Editura Albatros, 1977
● Zaciu, Mircea; Papahagi, Marian; Sasu, Aurel (coordonatori), Dicționarul scriitorilor români (vol. I-IV), București, Editura Fundației Culturale Române, 1995-2002
TEMATICA PENTRU DIDACTICA DISCIPLINEI LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ
1) Proiectare didactică: curriculumul național de limba și literatura română pentru gimnaziu și pentru liceu; modelul conceptual al disciplinei: paradigma comunicativ-funcțională; elemente obligatorii și facultative ale programei; documente de proiectare didactică: planificarea calendaristică, proiectarea unității de învățare (integrarea celor trei domenii, coerența demersului, corelarea conținuturilor și a activităților de învățare și a formelor de evaluare cu competențele specifice anului de studiu, metode folosite, resurse, tipuri de interacțiune a grupului de elevi), proiectarea scenariului didactic (centrare pe competențe, etapele scenariului didactic).
2) Didactica lecturii:
a. Abordarea textului literar (tendințe în didactica lecturii, căi de acces spre textul literar, ghidarea elevilor pentru înțelegerea, analiza și interpretarea textelor și a diferitelor contexte relevante pentru receptare):
- didactica textului narativ (modalități de construire a unor activități de învățare adecvate specificului textului narativ, care să conducă la formarea și dezvoltarea strategiilor de lectură, la înțelegerea și interpretarea textelor);
- didactica textului dramatic (modalități de construire a unor activități de învățare care să pună în evidență specificul textului dramatic și al spectacolului de teatru, formând și dezvoltând competențe de receptare adecvate discursului dramatic);
- didactica textului liric (modalități de construire a unor activități de învățare care să conducă la sensibilizarea elevilor pentru textul liric și la formarea și dezvoltarea competențelor de receptare care să le permită acestora să înțeleagă și să interpreteze, din perspective diferite, o diversitate de texte lirice).
b. Abordarea textului nonliterar (științific, publicistic, administrativ, juridic, publicitar) din perspectiva caracteristicilor stilurilor funcționale și a funcțiilor comunicării.
c. Abordarea textelor aparținând altor arte (film, pictură, muzică, artele spectacolului), din perspectiva codurilor specifice utilizate.
3) Didactica limbii române: abordarea noțiunilor de limbă conform principiului concentric al predării-învățării; strategii de învățare și aplicare în contexte noi a noțiunilor de fonetică, de morfologie și de sintaxă (parcursuri inductive, deductive, analogice); strategii de învățare și de utilizare în contexte noi a noțiunilor de vocabular.
4) Didactica oralului: strategii de învățare și exersare a ascultării active; strategii de învățare și exersare a alcătuirii diverselor tipuri de discurs oral prevăzute în programe (monologul informativ, monologul demonstrativ, descrierea orală, povestirea orală, rezumatul oral, dialogul formal și informal, interviul, dezbaterea, masa rotundă etc.).
5) Didactica redactării: strategii de învățare și exersare a redactării unor tipuri de texte prevăzute în programele școlare: texte funcționale, texte reflexive și argumentative texte imaginative sau texte despre opera literară.
6) Evaluarea: tipuri de evaluare, tipuri de itemi, modalități de construire a probelor de evaluare, metode tradiționale și metode alternative de evaluare care se pot aplica la disciplina limba și literatura română.
7) Comunicarea - mijloc al interacțiunii educaționale: comunicarea în predare-învățare: comunicare verbală, paraverbală, nonverbală, mixtă (congruența acestora); rolul profesorului de limba și literatura română în structurarea la elevi a unor modele de exprimare și a unor atitudini care facilitează comunicarea; forme ale comunicării didactice (prelegerea, dialogul, dezbaterea) și rolurile asumate de către profesor, în dialog sau în dezbatere: moderator, participant, evaluator, facilitator; blocaje în comunicare; soluții de prevenire și depășire a acestora (tehnici de ascultare activă, jocuri de "încălzire", învățare prin cooperare etc.); tipuri de întrebări care stimulează gândirea critică și creativitatea elevilor în raport cu temele abordate în cadrul disciplinei.
8) Managementul clasei: rolurile profesorului în facilitarea experiențelor care conduc la formarea elevilor ca buni ascultători și buni comunicatori: organizator, participant, resursă, evaluator, facilitator etc.; organizarea activităților de învățare prin: crearea unui climat adecvat desfășurării orei; folosirea unor resurse materiale adecvate; folosirea resurselor psihice ale profesorului și elevilor (capacități, cunoștințe, experiențe individuale); folosirea adecvată și eficientă a timpului; forme de instruire (frontal, în perechi, în grupe, studiu individual) și integrarea acestora în cadrul unei secvențe didactice; antrenarea părinților în fixarea unor modele de exprimare, a unei atitudini deschise față de comunicare; gestionarea situațiilor conflictuale la ora de limba și literatura română (refuzul elevilor de a citi, polarizarea opiniilor în cadrul unor dezbateri etc.).
9) Curriculum la decizia școlii: tipuri de opționale; repere/condiționări în elaborarea C.D.Ș.- ului (resurse umane, materiale, context local, interesele elevilor); modalități de adecvare a unui C.D.Ș. la grupuri-țintă diferite.
BIBLIOGRAFIE RECOMANDATĂ PENTRU METODICA PREDĂRII LIMBII ȘI LITERATURII ROMÂNE
● Curriculum Național. Programe școlare pentru clasele a V-a - a XII-a (în vigoare); http://curriculum2009.edu.ro/
● Pamfil, Alina, Limba și literatura română în gimnaziu. Structuri didactice deschise, Pitești, Editura Paralela 45, 2003
● Pamfil, Alina, Studii de didactica literaturii, Cluj-Napoca, Casa Cărții de Știință, 2006
● Sâmihăian, Florentina, Mariana Norel - Didactica limbii și literaturii române, I (2005) și II (2006), Ministerul Educației și Cercetării, Proiectul pentru Învățământul Rural (Volumele se găsesc în bibliotecile universităților din țară)
● Norel, Mariana - Curriculum la decizia școlii la limba și literatura română, Ministerul Educației și Cercetării, Proiectul pentru Învățământul Rural, 2007. (Volumul se găsește în bibliotecile universităților din țară.)
● Limbă și literatură, revistă a Societății de Științe Filologice (în special rubrica Didactica modernă)
● Perspective, revistă de didactica limbii și literaturii române a Asociației Naționale a Profesorilor de Limba și Literatura Română "Ioana Em. Petrescu", Cluj-Napoca (www.anpro.home.ro)
CONCURS PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE
VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR
PROGRAMA PENTRU SPECIALIZAREA EDUCATOARE/PROFESOR PENTRU
ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREȘCOLAR
DISCIPLINELE LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ, PEDAGOGIA PREȘCOLARĂ ȘI
METODICA DESFĂȘURĂRII ACTIVITĂȚILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE
ÎN GRĂDINIȚA DE COPII
- București -
2010
A. NOTĂ DE PREZENTARE
În contextul contemporan unui cadru didactic i se propune, permanent, redimensionarea relației dintre achizițiile dobândite pe parcursul formării inițiale și competențele generale și specifice solicitate de pragmatica procesului de învățământ, în condițiile valorizării, autoformării și autoperfecționării.
Pentru profesia de educatoare, printre altele, standardul ocupațional (COR) face următoarea descriere: "Educatoarea instruiește și educă prin joc, sprijină și promovează dezvoltarea copiilor de vârstă preșcolară, urmărind obiective cognitive și de limbaj, psihomotorii, de educare a afectivității, ale educației estetice și ale educației pentru societate. Menirea educatoarei este de a facilita fiecărui copil să-și urmeze drumul său personal de evoluție, oferindu-i suport pentru integrarea în viața socială și activitatea școlară".
Conform art. 9, alin. (2) din Legea 128/1997 privind statutul personalului didactic, posturile și catedrele didactice vacante se ocupă prin concurs. Anual, Ministerul Educației Cercetării Tineretului și Sportului organizează concursul național pentru ocuparea posturilor și catedrelor didactice vacante, pe baza unei metodologii specifice.
Programa pentru concursul de ocupare a posturilor didactice vacante de educatoare (profesor pentru învățământul preșcolar) este concepută și elaborată în acord cu prevederile Curriculumului pentru educația timpurie și, totodată, se raportează la programele disciplinelor specifice care stau la baza formării inițiale a educatoarei. Competențele și conținuturile din programă sunt proiectate într-o viziune curriculară dinamică, sistemică, integratoare.
De asemenea, cele trei componente ale programei - Limba și literatura română, Pedagogia preșcolară și Metodica predării activităților instructiv-educative în grădinița de copii - vizează conținuturile științifice fundamentale în domeniul educației timpurii, tendințele în evoluția disciplinelor specifice și modurile de aplicare a noilor paradigme ale studierii acestora.
În acest context, programa urmărește verificarea competențelor necesare pentru proiectarea, realizarea și evaluarea activităților didactice, în concordanță cu obiectivele prevăzute de Curriculumul pentru educația timpurie, evidențierea abilităților de comunicare, empatice și de cooperare ale candidaților, în complexul proces educațional pe care aceștia urmează să îl deruleze zi de zi la grupă.
B. COMPETENȚELE SPECIFICE EDUCATOAREI/PROFESORULUI PENTRU ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREȘCOLAR
1. COMPETENȚE TRANSVERSALE
a) Competențe de organizare instituțională și de management al resurselor umane:
● de a organiza activități cu copii preșcolari, grupe de preșcolari și cu părinții acestora, sau în colaborare cu comunitatea locală sau adulții;
● de a gestiona timpul, spațiul și resursele de care dispune sala de grupă și instituția în care lucrează;
● capacitatea de a organiza și menține un mediu educațional sigur și stimulativ, propice educației (în care copiii să se simtă în siguranță, dar și suficient stimulați).
b) Competențe de relaționare:
● de a promova relații educaționale pozitive, deschise și flexibile cu fiecare copil în parte;
● de a sprijini și încuraja interacțiunile dintre copii;
● de a cunoaște potențialul și nevoile educaționale ale fiecărui copil de la grupa sa;
● de a promova și încuraja participarea și implicarea preșcolarilor în activități stimulative;
● de a asigura echilibrul între concentrarea pe realizarea sarcinii stabilite și concentrarea pe relațiile cu preșcolarii;
● de a-i forma pe preșcolari pentru a-și asuma responsabilități;
● de a stimula interesele interesul pentru cunoaștere al preșcolarilor;
● de a crea un climat plăcut, stimulativ în sala de grupă;
● de a cultiva empatia în grupul de copii;
● de a relaționa cu fiecare copil în parte, în funcție de caracteristicile și de nevoile lui specifice.
● de a relaționa cu părinții, profesioniști și alți adulți, în condiții de parteneriat educativ;
● de a învăța din experiența părinților cu copilul lor;
● de a colabora și coopera cu colegele pentru îndeplinirea proiectelor educaționale instituționale și individuale;
● de a colabora cu profesorii logopezi, consilierii școlari și alți profesioniști în realizarea obiectivelor educaționale și în sprijinirea tuturor copiilor;
● de a promova relații pozitive, colegiale la nivel instituțional și interinstituțional, cu toate colegele.
c) Competențe de comunicare:
● de a formula întrebări relevante;
● a comunică verbal, corect și relevant, pentru programul educațional al preșcolarilor (model de vorbire corectă);
● de a formula enunțuri inteligibile pentru preșcolari;
● de a selecta secvențe informative și acționale specifice vârstei;
● de a crea oportunități prin care să se obțină feedback-ul necesar de la preșcolari;
● de a răspunde întrebărilor copiilor, în așa fel încât să-i stimuleze a dori să știe mai mult;
● de a asculta ceea ce vor să exprime copiii și părinții lor;
● de a stabili relații reale de comunicare (de a se lăsa interesată de ceea ce spun copiii și de a se prezenta lor într-un mod autentic);
● de a se exprima divers, în funcție de individualitatea fiecărui copil în parte (de interese, nivel de cunoaștere, aptitudini, caracteristici emoționale și de personalitate);
● de a stimula dialogul dintre copii;
● de a sumariza și comunică propria experiență către colegi, a extrage esențialul și a promova o pedagogie activă, participativă, reflexivă;
● de a sintetiza experiența altor colegi și a extrage elementele necesare îmbunătățirii practicilor educaționale.
d) Competențe psihologice:
● de a avea maturitate afectivă (echilibru emoțional, stabilitate, capacitatea de a nu se lăsa afectată emoțional de comunicări pozitive sau negative ale copiilor sau părinților, capacitatea de a stabili distanțe afective corespunzătoare relațiilor didactice);
● de a gândi în timp real (de a găsi soluții adecvate momentului și nu de a veni cu clișee sau stereotipii);
● de a relaționa în același timp cu mai mulți copii diferiți (fără a deveni excedată, iritată și fără a uniformiza);
● de a avea plăcerea jocului, deschidere către nou, capacitate creativă;
● de a se simți realizată în profesia sa;
● interes real, intrinsec pentru munca didactică;
● de a învăța din experiențele personale și ale altora;
● de a reflecta asupra experienței pedagogice a colegilor dar și asupra propriei experiențe și de a extrage noul și inovația eficientă în activitățile de zi cu zi;
● de a promova noul și inovația în educație.
2. COMPETENȚE SPECIFICE
a) Competențe de comunicare și relaționare:
● utilizarea conceptelor și teoriilor moderne de comunicare: orizontală/verticală, complexă, diversificată și specifică;
● manifestarea unei atitudini empatice și de sprijin/suport față de nevoile individuale, generale și de moment ale preșcolarilor;
● proiectarea, realizarea și evaluarea procesului instructiv-educativ, ca act de comunicare;
● facilitarea comunicării educatoare-copii-părinți-cadre didactice de alte specialități;
● accesarea diverselor surse de informare în scopul documentării;
● realizarea unor proiecte de parteneriat grădiniță-familie-comunitate pe probleme educative (educație nonformală/informală);
● valorizarea potențialului educativ al unor instituții educative diferite de grădiniță (școală, muzee, teatru, operă, cluburi de copii);
● favorizarea unor întâlniri educative cu oameni importanți în diferite domenii ale culturii (muzicieni, pictori, oameni de știință, scriitori etc.).
b) Competențe metodologice:
● utilizarea adecvată a cunoștințelor de didactică preșcolară, de psihologie și pedagogie preșcolară în proiectarea și desfășurarea activității didactice cu copiii;
● proiectarea conținuturilor instructiv-educative în acord cu prevederile programei și cu specificul grupei la care educatoarea își desfășoară activitatea;
● utilizarea optimă a factorilor spațio-temporali, în vederea eficientizării procesului instructiv-educativ;
● aplicarea corectă a metodicii predării activităților instructiv-educative în grădinița de copii în procesul de predare-învățare-evaluare;
● abordarea practică a teoriilor moderne asupra învățării, în vederea stimulării, formării și dezvoltării capacităților de cunoaștere ale copilului;
● manifestarea unei conduite metodologice flexibile și inovative;
● adoptarea unor metode și tehnici didactice pentru captarea și menținerea interesului, pentru exemplificare și punere în scenă, pentru antrenarea lucrului în echipă și individual;
● capacitatea de a descoperi și valoriza potențialul fiecăruia;
● capacitatea de a valoriza educativ experiențele copiilor și intervențiile lor în cadrul lecției;
● centrare pe formarea personalității în ansamblu și nu doar pe intelect și pe memorie;
● predare interdisciplinară (plecând de la realitatea în care se află copilul, de la interesele lui de învățare);
● axarea predării pe nevoia de învățare a copiilor,
● individualizarea conținuturilor și metodelor educative;
● utilizarea unor metode moderne și cât mai variate, interactive, care să sporească implicarea copilului în procesul didactic;
● organizarea unui cadru educativ centrat pe libertatea și creativitatea copilului;
● stimularea interesului copilului pentru învățare și pentru devenire;
● o bună dimensionare a conținuturilor și cerințelor pentru a nu supraîncărca copilul;
● construirea unei autorități bazate pe maturitatea psihologică și nu pe elemente de constrângere sau impunere;
● capacitatea de a renunța la elemente de dresaj precum: recompensa, pedeapsa, condiționarea, amenințarea;
● centrarea procesului didactic pe a învăța să înveți și a învăța să fii și nu pe a învăța să ști;
● stimularea potențialului creativ al copiilor.
c) Competențe de evaluare și autoevaluare a activității didactice:
● operează cu conceptele evaluării și cu cele ale teoriei moderne în domeniu;
● proiectarea eficientă a tuturor formelor de evaluare și adaptarea conținuturilor de predare în funcție de rezultatele evaluării;
● utilizarea strategiilor adecvate de evaluare/autoevaluare individuală/de grup;
● capacitatea de a utiliza autoevaluarea pentru îmbunătățirea procesului didactic.
d) Competențe psiho-sociale:
● aplicarea normelor general-valabile (de igienă, de circulație, de estetică, ecologice etc.) de comportament civic, prosocial, în vederea transmiterii acestora persoanelor cu care intră în contact (copii, părinți, colege, alți membri ai comunității);
● selectarea și aplicarea unor comportamente adecvate, de adaptare eficientă și rapidă la schimbările de natură socială;
● operarea cu metode și tehnici eficiente de cunoaștere a naturii umane, în vederea unei comunicări eficiente cu toți partenerii;
● identificarea și aplicarea unor metode și mijloace eficiente de lucru cu copiii, în vederea stimulării și facilitării procesului de socializare a acestora;
● identificarea situațiilor conflictuale într-o relație, analizarea acestora și soluționarea optimă a conflictului;
● asumarea rolului social pentru care a optat, în contextul unei imagini de sine adecvate propriei personalități.
e) Competențe tehnice și tehnologice:
● adoptarea unei conduite psihopedagogice inovatoare în plan profesional;
● selectarea metodelor optime în vederea asigurării formării deprinderilor practice;
● utilizarea limbajului calculatorului, a tehnologiei informației și comunicării (TIC).
f) Competențe de management al carierei:
● utilizarea metodelor și tehnicilor de autocontrol psihocomportamental;
● adoptarea de conduite eficiente pentru depășirea "situațiilor de criză";
● manifestarea unei conduite (auto) reflexive;
● disponibilitatea de a-și organiza și revizui propria învățare, atât individual, cât și în grup;
● informarea/formarea continuă cu noutățile în domeniu;
● utilizarea conduitei reflexive pentru îmbunătățirea procesului didactic.
C. TEMATICĂ ȘTIINȚIFICĂ DISCIPLINA PENTRU LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ
1. LIMBA ROMÂNĂ
a) Nivelul fonetic: norme ortografice și ortoepice, sunet, silaba, despărțirea cuvintelor în silabe, diftongi, triftongi, hiat, accent;
b) Nivelul lexico-semantic: cuvânt, categorii semantice (sinonime, antonime, omonime, paronime), cuvinte monosemantice/polisemantice. unități frazeologice (expresii/ locuțiuni), sensul cuvintelor, vocabular (mijloace de îmbogățire a vocabularului: derivarea, compunerea, schimbarea valorii gramaticale, împrumuturile);
c) Nivelul morfosintactic: părți de vorbire flexibile (substantiv, articol, adjectiv, pronume, numeral, verb), părți de vorbire neflexibile (adverb, conjuncție, prepoziție, interjecție), părți de propoziție principale (subiect, predicat, probleme de acord), părți de propoziție secundare (atribut, complement, relația determinat/determinant);
d) Nivelul ortografic și de punctuație: aspecte privind aplicarea normelor de ortografie și de punctuație în receptarea/construirea mesajului scris;
e) Nivelul stilistic: stiluri funcționale, tipuri de text receptate (narativ, descriptiv, dialogat, informativ, argumentativ), stil direct, stil indirect, stil indirect liber.
2. LITERATURA ROMÂNĂ
a) Proza - specii narative: basmul cult, povestirea, nuvela, romanul.
● Concepte operaționale asociate: instanțele comunicării narative (autor, narator, personaj, cititor); construcția discursului narativ (specie literară, acțiune, temă, momentele subiectului, conflict, incipit, final, moduri de expunere, stil direct, stil indirect, stil indirect liber, repere spațiale, repere temporale); personaje (tipologie, modalități de caracterizare, limbajul naratorului).
● Conținuturi:
- Povestea lui Harap-Alb de Ion Creangă;
- Hanu Ancuței de Mihail Sadoveanu;
- Moara cu noroc de Ioan Slavici;
- Pădurea spânzuraților de Liviu Rebreanu.
b) Poezia: poezia romantică, poezia modernă.
● Concepte operaționale asociate: structura discursului poetic (elemente de compoziție: titlu, motiv literar, idee poetică, instanțele comunicării poetice: mărci lexicogramaticale ale eului poetic; elemente de prozodie); figuri semantice (aliterația, antiteza, comparația, epitetul, hiperbola, metafora, personificarea, repetiția);
● Conținuturi: Conceptele operaționale se vor aplica pe două texte poetice aparținând următorilor autori: Mihai Eminescu, Tudor Arghezi, Vasile Alecsandri, Nichita Stănescu.
c) Dramaturgia - specii ale genului dramatic: comedia, drama.
● Concepte operaționale asociate: structura discursului dramatic (act, scenă, tablou, conflict, intrigă, relațiile temporale și spațiale, dialogul, monologul); personajele operei dramatice (tipologii, tehnici de caracterizare);
● Conținuturi:
- O scrisoare pierdută de Ion Luca Caragiale;
- Jocul ielelor de Camil Petrescu.
Notă:
Componenta Limba și literatura română din structura probei de concurs va fi dimensionată pe două module:
● redactarea unui eseu structurat, un eseu liber sau un eseu argumentativ în care să se aplice conceptele operaționale enumerate în programă, pe un text aparținând scriitorilor studiați;
● aplicarea elementelor de limbă română pe un text la prima vedere, selectat atât din opera scriitorilor studiați, cât și a altor autori.
BIBLIOGRAFIE PENTRU DISCIPLINA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ
● *** Dicționarul literaturii române de la origini până la 1900, București, 1979.
● *** Dicționarul scriitorilor români. (coord. Mircea Zaciu), Editura Albatros, București, 2002.
● *** Academia Română, DOOM, ediția a II-a, București, 2005.
● Anghelescu, M., Clasicii noștri, Editura Eminescu, București, 1996.
● Anghelescu, M., Ionescu, C., Lăzărescu, Gh., Dicționar de termeni literari, Editura Garamond, București, 1995.
● Aranghelovici, C., Îndreptar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, Editura Saeculum vizual, București, 2007.
● Balota, N., Opera lui T. Arghezi, Editura Eminescu, București, 1982.
● Beldescu, G., Ortografia actuală a limbii române, Editura Știintifică și Enciclopedică, București, 1984.
● Braga, C., Nichita Stănescu: orizontul imaginar, Editura Imago, Sibiu, 1993.
● Călinescu, G., Opera lui Mihai Eminescu, E.P.L., București, 1969.
● Ciompec, G., Dominte, C., Forăscu, N., Guțu Romalo, V., Vasiliu, E., Limba română contemporană. Fonetica. Fonologia. Morfologia, ediție revizuită și adăugită, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1985.
● Cornea, P., Originile romantismului românesc. București: Editura Minerva, 1972.
● Irimia, D., Structura stilistică a limbii române contemporane, EȘE, București, 1986.
● Manolescu, N., Arca lui Noe, vol. I-II., Editura Minerva, București, 1980/1981.
● Mușat, C., Romanul românesc interbelic, Editura Humanitas, București, 1998.
● Papadima, L., Introducere, comentarii la Comediile lui I.L. Caragiale, Editura Humanitas, Colecția Tezaur, București, 1996.
● Petrescu, I., Eminescu. Modele cosmogonice și viziunea poetică, Editura Paralela 45, Pitești, 2002.
● Popescu, Șt. Gramatica practică a limbii române, Editura TEDIT FZH, București, 2001.
● Simion, E., Scriitori români de azi, Editura Cartea Românească, București, 1987.
● Vianu, T., Arta prozatorilor români, Editura100+1 GRAMAR, București, 2002.
D. TEMATICA PENTRU PEDAGOGIE PREȘCOLARĂ
1. Finalitățile educației timpurii: finalități (ideal educațional, scop, obiective)
2. Procesul de învățământ. Componente structurale, caracteristici și procesualitate internă: procesul de învățământ ca sistem, caracterul informativ și formativ, procesul de învățământ ca proces al cunoașterii, procesul de învățământ ca proces de comunicare și socializare, principalele accepțiuni ale predării (predarea ca activitate de inducere a învățării, predarea ca ofertă de experiențe de învățare, predarea ca formă de dirijare a învățării, predarea ca transmitere de informații, predarea ca management al învățării și predarea ca instanță de decizie).
3. Noi semnificații și extensii ale conceptului de învățare: extinderea semnificativă a învățării, dincolo de cadrul formal al școlii, către alte sfere, non formale sau informale; învățarea în sens larg; afirmarea și necesitatea ideii de învățare pe tot parcursul vieții; evoluția organizării învățării, de la o învățare disciplinară (fragmentată), spre o învățare structurată și organizată, uneori dincolo de discipline.
4. Învățarea centrată pe copil: particularități și nevoi educaționale individuale, respectarea ritmului propriu de asimilare, adaptarea conținutului învățării, implicarea copilului în toate etapele propriului parcurs educațional, activități de învățare, tipuri de învățare, situații de învățare și strategii de învățare, experiențe de învățare pozitive.
5. Colaborarea grădiniței cu ceilalți factori educaționali: colaborarea grădiniță-familie, consilierea și educația părinților, colaborarea grădiniță-școală, colaborarea grădiniței cu alte instituții/persoane din comunitate, comunicare, negocierea conflictelor, mediere, parteneriat educațional, grupuri parteneriale.
6. Copii cu CES în grădiniță: cerințe educative speciale la preșcolari, colaborarea cu familia și cu alți profesioniști, educația integrată și incluzivă în grădiniță.
Notă:
Pentru componenta Pedagogie preșcolară din structura probei de concurs se va solicita elaborarea unui eseu structurat/eseu argumentativ.
E. TEMATICA PENTRU METODICA DESFĂȘURĂRII ACTIVITĂȚILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE ÎN GRĂDINIȚA DE COPII
1. Tradițional și modern în metodica desfășurării activităților instructiv-educative în grădinița de copii: curriculum pentru educația timpurie; plan de învățământ, metodologia de aplicare a planului de învățământ, obiective cadru și obiective de referință, exemple de comportamente, domenii experiențiale, activități de învățare, organizarea și amenajarea spațiului educațional și rolul ariilor de stimulare;
2. Proiectarea didactică - specificul proiectării didactice în grădiniță: lectura personalizată a programelor, planificare calendaristică, proiectare secvențială, proiect de activitate didactică, tema, scop, obiective operaționale, evenimente didactice, activități de învățare, teme anuale de studiu, teme independente, proiecte tematice;
3. Organizarea activităților de învățare în educația timpurie (tipuri, importanță, specific, organizare, desfășurare, evaluare): activități pe domenii experiențiale, jocuri și activități didactice alese, activități de dezvoltare personală, activități integrate, activități transdisciplinare, activități opționale, activități extrașcolare, activități extracurriculare, curriculum ascuns, mediul educațional, ambianța psiho-relațională, modalități de organizare a grupei, modele de aranjare spațială a grupei, grupa combinată;
4. Jocul în educația timpurie: definirea jocului și specificul lui în preșcolaritate. Relația joc/ dezvoltare/învățare, joc - joacă, jucărie, joc de rol, joc didactic, joc senzorial, joc de construcție, joc de mișcare, joc muzical, joc de masă, joc logic, jocul în aer liber. (specificul fiecăruia la vârsta preșcolară, funcțiile, cerințele și condițiile de aplicare);
5. Modalități specifice de realizare a activităților didactice în educația timpurie: memorizare, convorbire, povestire și repovestire, lectura după imagini, joc didactic, exercițiu cu material individual, joc-exercițiu, joc de rol, joc logico-matematic, joc cu text și cânt, joc muzical, joc de mișcare, joc de creație, lectura educatoarei, dramatizare, audiție, pictură, desen, modelaj, colaj;
6. Strategii didactice utilizate în educația timpurie: strategie didactică/de instruire și autoinstruire, metodă de învățământ, procedeu didactic, tehnică, instrument didactic, mijloc de învățământ, material didactic, auxiliare curriculare, auxiliare didactice, fișă de lucru independent;
7. Evaluarea în educația timpurie: funcții (constatativă, predictivă, diagnostică), forme de evaluare (evaluare inițială, evaluare formativă/continuă, evaluare sumativă/cumulativă), metode și instrumente de evaluare - tradiționale și moderne (analiza produselor activității, observația, convorbirea cu scop evaluativ, portofoliul copilului, Reperele fundamentale în învățarea și dezvoltarea copilului de la naștere la 7 ani, fișele de evaluare, caietul de observații etc.).
BIBLIOGRAFIE PENTRU PEDAGOGIE PREȘCOLARĂ ȘI METODICA DESFĂȘURĂRII ACTIVITĂȚILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE ÎN GRĂDINIȚA DE COPII
www.edu.ro
● *** Curriculum pentru învățământul preșcolar, 2008.
● *** Ghid de bune practici pentru educația timpurie a copiilor între 3-6/7 ani, 2008.
● Bizdună, M., Neagu, A., Texte pentru educația limbajului la preșcolar, Editura PROGnosis, București, 2000.
● Bocoș, M., Jucan, D., Fundamentele pedagogiei. Teoria și metodologia curriculum-ului, Editura Paralela 45, Pitești, 2008.
● Bocoș, M., Didactica disciplinelor pedagogice. Un cadru constructivist, Editura Paralela 45, Pitești, 2008.
● Bocoș, M., Catalano, H., Avram, I., Someșan, E. (coord.), Pedagogia învățământului primar și preșcolar. Instrumente didactice, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj- Napoca, 2009.
● Botiș, A., Mihalca, L., Despre dezvoltarea abilităților emoționale și sociale ale copiilor, fete și băieți, cu vârsta până la 7 ani, Editura Alpha MDN, UNICEF, Buzău, 2007.
● Breben, S., Gongea, E., Ruiu, G., Fulga, M. Metode interactive și de grup, ghid metodic, Editura Arves, Craiova, 2006.
● Breben, S., Gongea, E., Mitrulescu, V., Învățarea bazată pe proiecte. Editura Arves, Craiova, 2009.
● Breben, S., Ruiu, G., Fulga, M., Tuturugă, M., Mediul educațional în grădiniță, Editura Reprograph, Craiova, 2005.
● Chiș, V. Pedagogia contemporană - Pedagogia pentru competențe, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2005.
● Ciolan, L., Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar, Editura Polirom, Iași, 2008.
● Cristea, S. Studii de pedagogie generală, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2009.
● Cucoș, C., Pedagogie generală, Editura Polirom, Iași, 2000.
● Dumitrana, M., Evaluarea limbajului. Probe de screening educațional, Editura V & I Integral, București, 2009.
● Dumitrana, M., Introducere în pedagogie, Editura Reprograph, Craiova, 2004.
● Dumitrana, M., Învățarea bazată pe cooperare, Editura V & I Integral, București, 2008.
● Farca, S., Cum întâmpinăm copilul ca părinți, bunici, medici și educatori, Editura Trei, București, 2010.
● Frumos, Fl., Didactica. Fundamente și dezvoltări cognitiviste, Editura Polirom, Iași, 2008.
● Glava, A., Glava, C., Introducere în pedagogia preșcolară, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2002.
● Glava, A., Pocol, M., Tătaru L., Educația timpurie. Ghid metodic pentru aplicarea curriculumului preșcolar, Editura Paralela 45, Pitești, 2009.
● Gongea, E., Ruiu, G., Breben, S., Activități bazate pe inteligențe multiple, Editura Reprograph, Craiova, 2002.
● Ionescu, M., Instrucție și educație, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2003.
● Joița, E., Educația cognitivă. Fundamente. Metodologie, Editura Polirom, Iași, 2002.
● Joița, E., Instruirea constructivistă - o alternativă. Fundamente. Strategii, Editura Aramis, București, 2006.
● Kolumbus, E.S., Didactica preșcolară ("Is it tomorrow yet?" - titlu original, traducere în limba română de Magdalena Dumitrana), Editura V&I Integral, București, 1998.
● Manolescu, M., Curriculum pentru învățământul primar și preșcolar. Teorie și practică, Editura Credis, București, 2004.
● Manolescu, M., Activitatea evaluativă între cogniție și metacogniție, Editura Meteor Press, București, 2004.
● Manolescu, M., Teoria și metodologia evaluării, Editura Universitară, București, 2010.
● Marin, T., Teoriile învățării și didactica în schimbare văzute din perspectivă constructivistă, Editura V & I Integral, București, 2009.
● Neacșu, I., Instruire și învățare, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1999.
● Păiși, Lăzărescu, E., Ezechil, L., Laborator preșcolar, Editura V&I Integral, București, 2010.
● Păun, E., Potolea, D. (coord.), Pedagogie. Fundamentări teoretice și demersuri aplicative, Editura Polirom, Iași, 2002.
● Rafailă, E., Educarea creativității la vârsta preșcolară, Editura Aramis, București, 2003.
● Ștefan, M., Lexicon pedagogic, Editura Aramis, București, 2006.
● Tomșa, Gh., Oprescu, N., Bazele teoretice ale psihopedagogiei preșcolare, Editura V&I Integral, București, 2007.
● Voiculescu, E., Pedagogie preșcolară, Editura Aramis, București, 2001.
● Vrașmaș, A. E., Consilierea și educația părinților, Editura Aramis, București, 2002.
● Vrașmaș, E., Educația copilului preșcolar, Editura Pro Humanitas, București, 1999.
● Vrașmaș, E., (coord.), Premisele educației incluzive în grădiniță, Editura Vanemonde, București, 2010.
● *** Metoda proiectelor la vârstele timpurii, Editura Miniped, București, 2002.
Autori:
Viorica PREDA - Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, Direcția Generală Educație și Învățare pe Tot Parcursul Vieții;
Maria BIZDUNĂ - Colegiul Pedagogic "Elena Cuza", București;
Rodica BRĂNIȘTEANU - Grădinița cu program prelungit "Căsuța cu povești", Bistrița Năsăud;
Georgeta IORDACHE - Inspectoratul Școlar al Municipiului București;
Georgeta TOMA - Grădinița cu program normal Bascov, Argeș;
Gabriela NECULA - Inspectoratul Școlar Județean, Brașov;
Daniela LĂUDOIU - Centrul Național de Evaluare și Examinare.
CONCURS PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE
VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR
PROGRAMA PENTRU SPECIALIZAREA ÎNVĂȚĂTORI/INSTITUTORI/PROFESORI
PENTRU ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR
DISCIPLINELE LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ, ELEMENTE DE PEDAGOGIE ȘCOLARĂ
ȘI ELEMENTE DE DIDACTICĂ GENERALĂ APLICATE DISCIPLINELOR
DIN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR
- București -
2010
A. NOTĂ DE PREZENTARE
În contextul contemporan unui cadru didactic i se propune permanent redimensionarea relației dintre achizițiile dobândite pe parcursul formării inițiale și competențele generale și specifice solicitate de pragmatica procesului de învățământ.
În contextul contemporan, unui cadru didactic i se propune, permanent, redimensionarea relației dintre achizițiile dobândite prin parcurgerea traseului formării inițiale și competențele generale și specifice solicitate de pragmatica procesului de învățământ, în condițiile valorizării autoformării și autoperfecționării.
Pentru profesia de învățător standardul ocupațional este sintetizat astfel: "Învățătorii din învățământul primar predau diferite discipline, pregătesc programe de instruire, organizează activități educative pentru elevii din primul grad școlar."
Conform art. 9, alin. (2) din Legea 128/1997 privind statutul personalului didactic, posturile și catedrele didactice vacante se ocupă prin concurs. Anual, Ministerul Educației Cercetării Tineretului și Sportului organizează concursul național pentru ocuparea posturilor și catedrelor didactice vacante, pe baza unei metodologii specifice.
Programele de concurs pentru ocuparea posturilor de învățător/institutor/profesor pentru învățământul primar sunt concepute și elaborate în acord cu prevederile curriculumului programelor de formare inițială ofertate de instituțiile de învățământ specializate, precum și cu cel pentru învățământul primar.
Proba de concurs vizează valorificarea și corelarea achizițiilor din domeniul limbii și literaturii române, al pedagogiei cu cele din didactica specialităților, competențele și conținuturile din programă fiind proiectate într-o viziune curriculară dinamică, sistemică, integratoare.
Proiectată pe trei componente - Limba și literatura română, Elemente de pedagogie școlară și Elemente de didactică generală aplicate disciplinelor din învățământul primar, programa pentru concursul național de titularizare în învățământ vizează evaluarea gradului de cunoaștere a conținuturilor științifice fundamentale din domeniile numite mai sus, a tendințelor în evoluția disciplinelor, precum și a capacității de aplicare a acestora în proiectarea, derularea și evaluarea activităților didactice, în acord cu paradigmele actuale ale studierii acestor discipline.
B. COMPETENȚELE SPECIFICE ÎNVĂȚĂTORULUI/INSTITUTORULUI/PROFESORULUI PENTRU ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR
COMPETENȚE SPECIFICE
a) Competențe de comunicare și relaționare:
● utilizarea conceptelor și teoriilor moderne de comunicare: orizontală/verticală, complexă, diversificată și specifică;
● manifestarea comportamentului empatic și a "orientării helping";
● proiectarea, conducerea și realizarea procesului instructiv-educativ, ca un act de comunicare;
● facilitarea comunicării învățător/institutor-copii-părinți-alte cadre didactice;
● valorificarea metacomunicării în optimizarea relațiilor între cadre didactice;
● exprimarea orală cursivă, înțelegerea și utilizarea corectă a semnificațiilor structurilor verbale/orale, a semnificațiilor mijlocite de limbajul scris;
● utilizarea creativă și expresivă a limbajului oral;
● accesarea diverselor surse de informare în scopul documentării;
● derularea unor proiecte de parteneriat școală-familie-comunitate.
b) Competențe metodologice:
● utilizarea adecvată a cunoștințelor de didactică generală, de didacticile disciplinelor, de psihologie și pedagogie școlară/pedagogia învățământului primar în proiectarea și desfășurarea activității didactice cu copiii;
● proiectarea conținuturilor instructiv-educative în acord cu prevederile programei și cu nivelul grupei/clasei la care învățătorul/institutorul își desfășoară activitatea;
● utilizarea optimă a factorilor spațio-temporali, în vederea eficientizării procesului instructiv-educativ;
● proiectarea și utilizarea de strategii didactice eficiente în procesul de predare-învățare-evaluare;
● aplicarea corectă a pedagogiei învățământului primar în procesul de predare-învățare-evaluare;
● abordarea praxiologică a teoriilor cognitive moderne, în vederea stimulării, formării și dezvoltării capacităților de cunoaștere ale elevului;
● manifestarea unei conduite metodologice flexibile și inovative în plan profesional.
c) Competențe de evaluare și autoevaluare a activității didactice:
● utilizarea conceptelor cu care operează evaluarea și a teoriilor moderne în domeniu;
● proiectarea unei evaluări eficiente, organic integrată în activitatea instructiv-educativă;
● utilizarea strategiilor adecvate de evaluare/autoevaluare individuală/de grup, precum și a strategiilor de interevaluare.
d) Competențe psiho-sociale:
● selectarea și aplicarea unor comportamente prosociale adecvate, de adaptare eficientă și rapidă la schimbările sociale și la provocările existente;
● operarea cu metode și tehnici eficiente de cunoaștere a naturii umane, în vederea unei comunicări eficiente cu toți partenerii;
● identificarea și aplicarea unor metode și mijloace eficiente de lucru cu copiii, pentru stimularea și facilitarea procesului de socializare a acestora;
● identificarea situațiilor conflictuale într-o relație, analizarea acestora și rezolvarea optimă a conflictului, prin aplicarea unui management eficient, care să valorifice influențele educaționale pozitive ale conflictului;
● asumarea rolului social pentru care a optat, în contextul unei imagini de sine adecvate propriei personalități și propriului status profesional deținut.
e) Competențe tehnice și tehnologice
● adoptarea unei conduite psihopedagogice inovatoare în plan profesional;
● selectarea metodelor optime în vederea asigurării formării deprinderilor practic.
f) Competențe de management al carierei
● utilizarea metodelor și tehnicilor de autocontrol psihocomportamental;
● adoptarea de conduite eficiente pentru depășirea situațiilor conflictuale;
● manifestarea unor conduite (auto) reflexive și de autoresponsabilizare profesională;
● formarea la copii a deprinderii de elaborarea unui plan de acțiune eficient în pregătirea examenelor, concursurilor, competițiilor etc.;
● deschiderea față de provocările care apar în situațiile de competiție, examen, concurs etc.;
● modelarea atitudinilor pozitive necesare elevilor aflați în contexte evaluative;
● asumarea integrală a diferitelor roluri cu implicații docimologice (examinator/ examinat/concurent/supraveghetor).
C. TEMATICĂ ȘTIINȚIFICĂ PENTRU DISCIPLINA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ
1. LIMBA ROMÂNĂ
a) Nivelul fonetic: normele actuale de ortografie și ortoepie în limba română; aspecte funcționale referitoare la: sunetele limbii române, la regulile pentru despărțirea cuvintelor în silabe; la diftongi, triftongi, hiat, accent.
b) Nivelul lexico-semantic: cuvântul, structură; categorii semantice: sinonime, antonime, omonime, paronime, cuvinte monosemantice/polisemantice; neologisme, regionalisme, arhaisme; unități frazeologice (expresii/locuțiuni); sensul cuvintelor în context/sens denotativ și sens conotativ; vocabularul limbii române: mijloace de îmbogățire a vocabularului: interne (derivarea, compunerea, schimbarea valorii gramaticale), externe (împrumuturile).
c) Nivelul morfosintactic: părțile de vorbire flexibile: substantivul (fel, număr, gen, cazuri, funcții sintactice, locuțiuni substantivale); articolul (clasificare); adjectivul (grade de comparație, funcții sintactice, ortografiere); pronumele (tipuri, adjectivele pronominale, funcții sintactice, ortografierea formelor pronominale); verbul (verbele predicative, auxiliare, copulative, locuțiuni verbale, diateze, moduri, timpuri, funcții sintactice); numeralul (clasificare, cazuri, funcții sintactice, ortografierea numeralelor); părțile de vorbire neflexibile: adverbul (clasificare, grade de comparație, funcții sintactice, ortografierea adverbelor); conjuncția (clasificare); prepoziția (regimul cazual al prepozițiilor); interjecția (clasificare, funcții sintactice, valori expresive, punctuația interjecției).
d) Sintaxa propoziției (părți de propoziție, principale, secundare, acordul gramatical între predicat și subiect, acordul logic, acordul prin atracție, acordul atributului cu partea de vorbire determinată).
e) Sintaxa frazei (propoziția, fraza, raporturi sintactice la nivelul propoziției și al frazei); aspecte funcționale referitoare la construirea propozițiilor subordonate (propoziția subiectivă, predicativă, completivă directă, completivă indirectă, circumstanțială de loc, circumstanțială de mod, circumstanțială de timp, circumstanțială de cauză, circumstanțială de scop, circumstanțială condițională, circumstanțială concesivă, circumstanțială consecutivă); expansiunea, contragerea, topica și punctuația acestora.
f) Nivelul ortografic și de punctuație: aspecte privind aplicarea normelor de ortografie și de punctuație în receptarea/construirea mesajului scris.
g) Nivelul stilistic: stilurile funcționale, tipurile de text receptate: narative, descriptive, dialogate, informative, argumentative, stil direct, stil indirect, stil indirect liber.
2. LITERATURA ROMÂNĂ
a) Proza: Specii narative: basmul cult, povestirea, nuvela, romanul.
● Concepte operaționale: instanțele comunicării narative (autor, narator, personaj, cititor); perspectivă narativă (narator obiectiv, subiectiv, narațiune scrisă la persoana I, la persoana a III-a); construcția discursului narativ (particularitățile speciilor literare: basmul cult, povestirea, nuvela, romanul; acțiune, temă, momentele subiectului, conflict, incipit, final, moduri de expunere, stil direct, stil indirect, stil indirect liber, repere spațiale, repere temporale); personaje (tipologie, modalități de caracterizare, limbajul naratorului).
● Conținuturi:
- Povestea lui Harap-Alb de Ion Creangă;
- Hanu Ancuței de Mihail Sadoveanu;
- Moara cu noroc de Ioan Slavici;
- Ion de Liviu Rebreanu;
- Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război de Camil Petrescu.
b) Poezia: Poezia romantică; Poezia modernă.
● Concepte operaționale: structura discursului poetic (titlu, motiv literar, idee poetică, instanțele comunicării poetice: mărci lexico-gramaticale ale eului poetic; elemente de prozodie); figuri de stil (aliterația, asonanța, antiteza, comparația, epitetul, enumerația, hiperbola, metafora, personificarea, repetiția).
● Conținuturi: Conceptele operaționale se vor aplica pe două texte poetice aparținând următorilor autori: Mihai Eminescu, Tudor Arghezi, Lucian Blaga, Nichita Stănescu.
c) Dramaturgia: Specii ale genului dramatic: comedia, drama.
● Concepte operaționale: structura discursului dramatic (act, scenă, tablou, didascalii, conflict dramatic, intrigă, relațiile temporale și spațiale, dialogul, monologul, categorii estetice: comicul); personajele operei dramatice (tipologii, tehnici de caracterizare);
● Conținuturi:
- O scrisoare pierdută de Ion Luca Caragiale;
- Iona de Marin Sorescu.
Notă:
Componenta Limba și literatura română din structura probei de concurs va cuprinde două părți:
- redactarea unui eseu structurat/un eseu liber/un eseu argumentativ în care să se aplice conceptele operaționale enumerate în programă pe un text literar ce aparține scriitorilor studiați;
- aplicarea elementelor de limbă română pe un text literar la prima vedere selectat atât din opera scriitorilor studiați, cât și a altor autori.
BIBLIOGRAFIE PENTRU DISCIPLINA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ
● *** Dicționarul literaturii române de la origini până la 1900, București, 1979.
● *** Dicționarul scriitorilor români, coordonator Mircea Zaciu, Editura Albatros, 2002.
● *** Manual de limba română, profil pedagogic, Editura Didactică și Pedagogică, București, ediția 1975-1986.
● Academia Română, DOOM, ediția a II-a, București, 2005.
● Anghelescu, M., Clasicii noștri, Editura Eminescu, București, 1996.
● Anghelescu, M., Ionescu, C., Lăzărescu, Gh., Dicționar de termeni literari, Editura Garamond, 1995.
● Aranghelovici, C., Îndreptar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, Editura Saeculum vizual, București, 2007.
● Balota, N., Opera lui T. Arghezi, Editura Eminescu, București, 1982.
● Beldescu, G., Ortografia actuală a limbii române, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1984.
● Braga, C., Nichita Stănescu: orizontul imaginar, Editura Imago, Sibiu, 1993.
● Călinescu, G., Opera lui Mihai Eminescu, E.P.L., București,1969.
● Chiru, N., Literatura română pentru evaluare continuă și examene-învățământ preuniversitar. Concepte operaționale, comentarii, eseuri, interpretări de text, ediția a II-a, revizuită și adăugită, Editura Icar, București, 2009.
● Ciompec, G., Dominte, C., Forăscu, N., Guțu, Romalo, V., Vasiliu, E., Limba română contemporană. Fonetica. Fonologia. Morfologia, ediție revizuită și adăugită, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1985.
● Cornea, P., Originile romantismului românesc, Editura Minerva, 1972.
● Irimia, D., Structura stilistică a limbii române contemporane, EȘE, București, 1986.
● Manolescu, N., Arca lui Noe, vol. I-II, Editura Minerva, București, 1980 - 1981.
● Munteanu, G., Istoria literaturii române. Epoca marilor clasici.
● Mușat, C., Romanul românesc interbelic, Editura Humanitas, București, 1998.
● Papadima, L., Introducere, comentarii la Comediile lui I. L. Caragiale, Editura Humanitas, Colecția Tezaur, București, 1996.
● Petrescu, I., Eminescu. Modele cosmogonice și viziunea poetică, Editura Paralela 45, Pitești, 2002.
● Popescu, Șt., Gramatica practică a limbii române, Editura TEDIT FZH, București, 2001.
● Simion, E., Scriitori români de azi, Editura Cartea Românească, București, 1987.
● Vianu T., Arta prozatorilor români, Editura100+1 GRAMAR, București, 2002.
● Zane, R., Marin Preda, Editura Aula, București, 2003.
D. TEMATICA PENTRU DISCIPLINA ELEMENTE DE PEDAGOGIE ȘCOLARĂ
1. Finalitățile educației: ideal, scopuri, obiective
a) Definirea și analiza operațională a conceptelor: finalitate, ideal, scop, obiectiv.
b) Taxonomia finalităților. Criterii și sisteme de referință: macro-micro (finalități de sistem - finalități de proces); grad de generalitate; obiective-cadru, obiective de referință; concrete/operaționale); dimensiunea personalității (obiective cognitive, afective, psihomotorii); temporalitate; măsurabilitate ș.a.
c) Operaționalizarea obiectivelor educaționale.
2. Procesul de învățământ - sistem și funcționalitate
a) Procesul de învățământ: concept, structură, funcții, dimensiuni, caracteristici, procesualitate internă, modele explicativ-interpretative;
b) Procesul de învățământ ca interacțiune dinamică între predare, învățare și evaluare;
c) Condiții și factori de creștere a eficienței procesului de învățământ (pertinența curriculumului, coerența, calitatea și armonizarea componentelor structurale, gradul de organizare sistematică a activității, calitatea vieții școlare, personalitatea profesorului, stilurile educaționale, elementele de curriculum ascuns).
3. Învățarea școlară. Orientări contemporane în teoria și practica învățării școlare
a) Conceptele de învățare în sens larg și de învățare școlară (forme, tipuri și niveluri de învățare).
b) Orientări principale în teoriile contemporane ale învățării și relevanța lor pentru instruirea școlară.
c) Condițiile interne și externe ale învățării școlare eficiente.
4. Predarea. Orientări contemporane în teoria și practica predării
a) Conceptul de predare. Relațiile între predare, învățare și evaluare;
b) Predarea ca activitate de organizare și conducere a situațiilor de învățare;
c) Strategii și stiluri de predare;
d) Evaluarea/autoevaluarea comportamentului didactic al învățătorului/institutorului/ profesorului pentru învățământ primar.
Notă:
Componenta Elemente de pedagogie școlară din structura probei de concurs va solicita elaborarea unui eseu structurat/eseu argumentativ.
BIBLIOGRAFIE PENTRU DISCIPLINA ELEMENTE DE PEDAGOGIE ȘCOLARĂ
● Ausubel, D.P., Robinson, R., Învățarea în școală. O introducere în psihologia pedagogică, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1981.
● Bocoș, M., Jucan, D., Teoria și metodologia instruirii. Teoria și metodologia evaluării. Repere și instrumente didactice pentru formarea profesorilor, Editura Paralela 45, Pitești.
● Cerghit, I., Perfecționarea lecției în școala modernă, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1983.
● Cristea, S., Finalitățile educației, în Pedagogie, vol. 1, Editura Hardiscom, Pitești, 1996.
● Cristea, S., Obiectivele pedagogice ale procesului de învățământ, în Pedagogie, vol. 2, Editura Hardiscom, Pitești, 1997.
● Cristea, S., Procesul de învățământ - obiect de studiu al didacticii generale, în Pedagogie, vol. 2, Editura Hardiscom, Pitești, 1997.
● Cosmovici, A., (coord. A. Neculau, T. Cozma), Învățarea școlară, în Psihopedagogie pentru examenul de definitivare și gradul I, Editura Spiru Haret, Iași, 1994.
● Cucoș, C., Finalitățile educației, în Pedagogie, Editura Polirom, Iași, 1996.
● Dragu, A., Structura personalității profesorului, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1996.
● Golu, P., Învățare și dezvoltare, EȘE, București, 1985.
● Ionescu, M., Bocoș, M. (coord.), Tratat de didactică modernă, Editura Paralela 45, Pitești, 2009.
● Iucu, R., Managementul clasei de elevi, Editura "D. Bolintineanu", București, 1999.
● Jinga, I., Negreț, I., Învățarea eficientă, Editura Aldin, București, 1999.
● Neacșu, I., Metode și tehnici moderne de învățare eficientă, Editura Militară, București, 1990.
● Neacșu, I., Instruire și învățare, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1999.
● Neacșu, I., Metode și tehnici de învățare eficientă, Editura Militară, București, 1990.
● Neacșu, I., Finalitățile educației, în Curs de pedagogie (coord. I. Cerghit, L. Vlăsceanu), Universitatea București, București, 1988.
● Potolea, D., Profesorul și strategiile conducerii învățării, în vol. Structuri, strategii și performanțe în învățământ (coord. I. Jinga, L. Vlăsceanu), Editura Academiei, București, 1989.
● Potolea, D., Teoria și metodologia obiectivelor educaționale, în Curs de pedagogie (coord. I. Cerghit, L. Vlăsceanu), Universitatea București, București, 1988.
● Potolea, D., Stilurile educaționale, în Probleme fundamentale ale pedagogiei (coord. D. Todoran), Editura Didactică și Pedagogică, București, 1982.
E. TEMATICA PENTRU ELEMENTE DE DIDACTICĂ GENERALĂ APLICATĂ ÎN DISCIPLINELE DE ÎNVĂȚĂMÂNT DIN CICLUL PRIMAR
1. Dimensiuni practice ale Curriculumului în învățământul primar:
a) Documentele curriculare: planul-cadru, programele școlare. Metodologia aplicării lor în ciclul primar;
b) Relația interdeterminativă obiective-conținuturi-metode de predare-învățare-evaluare în învățământul primar;
c) Tipuri de curriculum: core curriculum (de bază, trunchi comun) - curriculum la decizia școlii;
d) Orientări și practici noi în organizarea curriculumului: interdisciplinaritate, organizare de tip integrat, curriculum diferențiat și personalizat.
2. Proiectarea pedagogică a activităților instructiv-educative în învățământul primar:
a) Etapele proiectării pedagogice: definirea obiectivelor și a sistemului de referință spațio-temporal: determinarea conținuturilor; stabilirea strategiei optime de acțiune; stabilirea criteriilor, a probelor și a instrumentelor de evaluare continuă și formativă;
b) Planificarea calendaristică anuală, planificarea semestrială, proiectarea unităților de învățare, proiectarea lecției.
3. Moduri și forme de organizare a procesului instructiv-educativ în învățământul primar:
a) Activități realizate în mediul școlar: lecția - modalitate fundamentală de organizare a activității didactice;
b) Activități realizate în mediul extrașcolar - excursia, vizita.
c) Forme de organizare a activității didactice - activitate frontală, pe grupe, individuală, combinată.
4. Metodologia și tehnologia instruirii:
a) Sistemul metodelor de instruire: clasificare, caracteristicile principalelor metode utilizate în învățământul primar: povestirea, metoda fonetică analitico-sintetică, lectura explicativă, lucrul cu manualul. explicația, conversația euristică, demonstrația, exercițiul, învățarea prin descoperire, problematizarea, jocul didactic, jocul de rol, dramatizarea, experimentul, observarea;
b) Mijloace didactice și suporturi tehnice de instruire utilizate în învățământul primar: rol, funcții, valențe formative, limite; exemple de mijloace didactice utilizate în predare-învățare-evaluare la disciplinele din învățământul primar, modalități de integrare în activitatea didactică.
5. Evaluarea didactică - activitate de măsurare, de interpretare a datelor și de adoptare a deciziilor educaționale în învățământul primar:
a) Forme/tipuri de evaluare a rezultatelor și progresului școlar;
b) Metode tradiționale și alternative de evaluare, utilizate în ciclul primar;
c) Tipuri de itemi utilizați în practica școlară (clasele I-IV);
d) Specificul aprecierii elevilor prin calificative; problematica specifică a descriptorilor de performanță;
e) Rolul standardelor curriculare de performanță în realizarea evaluării didactice la macro și micronivel educațional.
Notă:
Componenta Elemente de didactică generală aplicată în disciplinele de învățământ din ciclul primar din structura probei de concurs va solicita candidatului rezolvarea a două subiecte care vizează aplicarea noțiunile de didactică la disciplinele din planul-cadru pentru învățământul primar.
BIBLIOGRAFIE PENTRU ELEMENTE DE DIDACTICĂ GENERALĂ APLICATĂ ÎN DISCIPLINELE DE ÎNVĂȚĂMÂNT DIN CICLUL PRIMAR
● *** Programe școlare pentru învățământul primar (în vigoare), Comisia Națională pentru Curriculum.
● Cerghit, I., Neacșu, I., Negreț, I., Pânișoară, I.O., Prelegeri pedagogice, Editura Polirom, Iași, 2001.
● Cerghit, I. Perfectionarea lecției în școala modernă, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1983.
● Cerghit, I., Neacșu, I., Metodologia activității didactice, în Didactica, coord. D. Salade, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1982.
● Cerghit, I., Metode de învățământ, Editura Polirom, Iași, 2006.
● Crețu, C., Curriculum diferențiat și personalizat, Editura Polirom, Iași, 1998.
● Crețu, C., Conceptul de curriculum (etimologie, evoluții semantice ale conceptului de curriculum, definiții, componentele curriculumului, tipuri de curriculum), în Psihopedagogie pentru examenele de definitivare și grade didactice (coord. C. Cucoș), Editura Polirom, Iași, 1998.
● Cristea, S., Dicționar de pedagogie, Editura Litera Educațional, Chișinău, 2002.
● Cristea, S., Proiectarea curriculară, în Pedagogia, vol. 2, Editura Hardiscom, Pitești, 1997.
● Crișan, Al. (coord.), Curriculum școlar. Ghid metodologic, Ministerul Educației și Învățământului. Institutul de Științe ale Educației, București, 1996.
● Cucoș, C., Probleme de docimologie didactică, în Psihopedagogie pentru examenele de definitivare și grade didactice (coord. C. Cucoș), Editura Polirom, Iași, 1998.
● Ionescu, M., Clasic și modern în organizarea lecției, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1982.
● Jinga, I., Negreț, I., Dobridor, I., Inspecția școlară și design-ul instrucțional, Editura Aramis, București, 2004.
● Jinga, I., Negreț, I., Învățarea eficientă, Editura Aldiri, București, 1999.
● Jinga, I., Petrescu, A., Evaluarea performanței școlare, Editura Adelfin, București, 1996.
● Molan, V., Didactica disciplinei Limba și literatura română în învățământul primar, Editura Nini Ped, București, 2010.
● Neacșu, I., Stoica, A., (coord.), Ghid general de evaluare și examinare, MEN, Editura Aramis, București, 1996.
● Neacșu, I., Instruire și învățare, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1999.
● Manolescu, M., Teoria și metodologia evaluării, Editura Universitară, București, 2010.
● Moise, C., Metode de învățământ, în Psihopedagogie pentru examenele de definitivare și grade didactice (coord. C. Cucoș), Editura Polirom, Iași, 1998.
● Radu, I.T., Evaluarea rezultatelor școlare, în Sinteze pe teme de didactică modernă, București, 1986.
● Stanciu, M., Reforma conținuturilor învățământului. Cadru metodologic, Editura Polirom, Iași, 1999.
Autori:
Mirela Mihaescu, Inspectoratul Școlar Județean Dâmbovița
Mihaela Bucinschi, Școala nr. 36, București
Ana Coman, Școala cu cls. I - VIII "Mihai Eminescu", Brăila
CONCURS PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE
VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR
PROGRAMA PENTRU DISCIPLINELE LIMBA ȘI LITERATURA RROMANI MATERNĂ
ȘI METODICA PREDĂRII ACTIVITĂȚILOR INSTRUCTIV - EDUCATIVE ÎN
GRĂDINIȚA DE COPII ÎN LIMBA RROMANI
SPECIALIZAREA EDUCATORI/INSTITUTORI/PROFESORI PENTRU
ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREȘCOLAR
- București -
2010
A. NOTĂ DE PREZENTARE
Programa pentru disciplinele Limba și literatura rromani maternă și Metodica predării activităților instructiv - educative în grădinița de copii în limba rromani în vederea concursului pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învățământul preuniversitar se adresează absolvenților Școlilor Normale (profil educatori), Colegiilor Universitare Pedagogice de Institutori (profil educatori) și celor cu specializarea Pedagogia Învățământului Primar și Preșcolar. În baza
Legii Învățământului nr. 84/1995 , republicată, cu modificările și completările ulterioare, elevilor aparținând minorităților naționale li se asigură posibilitatea studiului în limba maternă.
Programa pentru disciplinele Limba și literatura rromani maternă și Metodica predării activităților instructiv - educative în grădinița de copii în limba rromani în vederea concursului pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învățământul preuniversitar a fost revizuită cu scopul corelării acesteia cu planul de învățământ și curriculumul național, înscriindu-se, astfel, pe coordonatele reformei învățământului românesc. Această corelare se reflectă atât în formularea tematicii, cât și în cea a bibliografiei. Programa de față reprezintă în mod echilibrat conținutul științific actualizat, teme intra și interdisciplinare, aspecte teoretice și aplicative, practice, demonstrative.
Programa de concurs este elaborată în acord cu programele școlare în vigoare din învățământul preuniversitar pentru disciplinele Limba și literatura rromani maternă și Metodica predării activităților instructiv - educative în grădinița de copii în limba rromani și cu programele pentru evaluările și examenele naționale. Competențele și conținuturile din programă sunt proiectate în conformitate cu abordarea curriculară sistemică în realizarea activităților didactice.
În ceea ce privește disciplina Metodica predării activităților instructiv - educative în grădinița de copii în limba rromani, programa urmărește perfecționarea pregătirii metodice a educatorilor în vederea creșterii eficienței actului didactic în învățământul preșcolar, contribuind într-o viziune integratoare, alături de componentele de limbă, literatură și civilizație la desăvârșirea competenței lor profesionale.
B. COMPETENȚELE SPECIFICE EDUCATORULUI/INSTITUTORULUI/PROFESORULUI PENTRU ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREȘCOLAR, CARE PREDĂ ÎN LIMBA RROMANI MATERNĂ
Competențele de bază ale educatorului cerute la examenul de ocuparea posturilor didactice derivă din obiectivele și conținutul învățământului, precum și din rolurile/funcțiile educatoarei. Acestea sunt:
● Aplicarea programei școlare de limba rromani, ținând seama de specificul și de necesitățile copiilor;
● Stăpânirea cunoștințelor metodice necesare proiectării, desfășurării și evaluării activităților didactice;
● Crearea unor situații de învățare, pornind de la texte adecvate particularităților de vârstă ale copiilor;
● Aplicarea normelor limbii literare în orice activitate de comunicare;
● Alegerea și aplicarea strategiilor de predare - învățare - evaluare potrivite particularităților de vârstă ale copiilor;
● Utilizarea strategiilor interactive, participative, menite să motiveze copiii;
● Realizarea unui demers didactic flexibil, în funcție de reacțiile/nevoile copiilor la un moment dat;
● Selectarea diverselor metode și procedee de lucru pe grupe, în perechi și individual;
● Asigurarea unui mediu educativ propice cultivării încrederii, acceptării, toleranței, corectitudinii, exprimării libere;
● Valorificarea valențelor formative ale cunoștințelor în activitățile școlare și extrașcolare;
● Demonstrarea creativității în utilizarea multifuncțională a resurselor materiale existente.
C. TEMATICĂ ȘTIINȚIFICĂ PENTRU DISCIPLINA LIMBA ȘI LITERATURA RROMANI MATERNĂ
1. LIMBA RROMANI
a) Fonetică și fonologie
● Sistemul vocalic și consonantic al limbii rromani;
● Alfabetul oficial al limbii rromani.
b) Vocabular
● Vocabularul fundamental și masa vocabularului. Relații semantice între cuvinte (sinonime, antonime, omonime);
● Modalități de îmbogățire a lexicului limbii rromani comune: 1. mijloacele interne de îmbogățire (derivarea - cu sufixe și prefixe - și compunerea); 2. mijloacele externe de îmbogățire: împrumuturile și calcul lingvistic).
c) Morfologie
● Părțile de vorbire flexibile: articolul (hotărât și nehotărât), substantivul: tipuri de substantive; adjectivul: tipuri de adjective; pronumele: tipuri de pronume; numeral: tipuri de numerale; verbul: conjugarea verbului rrom (moduri, timpuri, persoane, număr);
● Părți de vorbire parțial flexibile: adverbul;
● Părți de vorbire neflexibile: postpoziția, prepoziția, conjuncția, interjecția.
d) Sintaxă
● Părțile de propoziție: subiectul, predicatul, atributul, complementul, elementul predicativ suplimentar. Sintagma.
BIBLIOGRAFIE PENTRU DISCIPLINA LIMBA RROMANI
● Sarău, Gh., Curs de limba rromani, Editura Sigma, București, 2008
● Sarău, Gh., Lexicologie rromă, Editura CREDIS, Universitatea București, 2003 vezi și www.edu.ro
● Sarău, Gh., Limba rromani (Morfologie și sintaxă), Editura CREDIS, Universitatea București, 2002, vezi și www.edu.ro
● Sarău, Gh., Stilistica limbii rromani în texte (Antologie de traduceri și redactări). I stilistika e rromane chibăqi teksturenoe (Amboldimatenqi aj redakcienqi antologia), Editura CREDIS, Universitatea București, 2002, curs bilingv destinat studenților rromi de la secția de învățământ deschis la distanță "institutori - profesori de limba rromani", vezi și www.edu.ro
2. LITERATURA RROMANI
a) Cultură și civilizație veche indiană
● Realitățile culturale și lingvistice din vechea Indie - locul de obârșie a proto-rromilor;
● Rromii și limba rromani în context indian;
● Originea poporului rrom - realitate și legendă (Kanauj).
BIBLIOGRAFIE PENTRU DISCIPLINA LITERATURA RROMANI
● Itu, M., Moleanu, J., Cultură și civilizație indiană, Editura CREDIS, Universitatea București, 2001, vezi și www.edu.ro
● Sarău, Gh., Rromii, India și limba rromani, Colecția "Biblioteca rromă", nr. 4, Editura Kriterion, București, 1998, vezi și www.edu.ro
b) Folclor și antropologie rromă
● Nomadismul - Model cultural și strategie de supraviețuire: Fond psihologic și practică socială. Perspective istorice asupra migrației. Nomadism și sedentarism. Semnificații de fond cutumiar. Migrația rromilor - fenomen contemporan;
● Cultura materială a rromilor - Meșteșug și reprezentare: Coordonate istorice și premise metodologice ale heteroidentificării. Prelucrarea metalelor. Prelucrarea lemnului. Meserii pierdute. Între emblematic și stigmatizant;
● Identitate spirituală: Tipologii și structuri conceptuale ale dinamicii înrudirii. Limbaje rituale premaritale și nupțiale. Rromanipen-ul și mistica purității. Nașterea, copilul și treptele inițiatice. Modele educaționale de referință. Imagini ale morții și cutume funerare. Formele de control și sancțiune socială/divină. Familia - Model de autoidentificare;
● Obiceiurile din ciclul familial sau riturile de trecere (generalități, structuri magicoritualice, cântecele): nașterea, nunta, moartea (bocetele); elemente de magie și astrologie; descântecele; complexe ritualice din ciclul calendaristic: a) proprii romilor (legarea ploilor, Herdelezi), b) la care actanții sunt rromi (Vasilca, Paparudele). Zestrea paremiologică (proverbe - zicători); ghicitori.
BIBLIOGRAFIE PENTRU DISCIPLINA FOLCLOR ȘI ANTROPOLOGIE RROMĂ
● Grigore, D., Curs de antropologie și folclor. Introducere în studiul elementelor de cultură tradițională ale identității rrome contemporane, Editura CREDIS, Universitatea București, 2001, vezi și www.edu.ro
● Petcuț, P., Grigore, D., Sandu, M., Istoria și tradițiile minorității rromani: manual pentru clasele a VI-a - a VII-a, Editura Sigma, București, 2005
c) Literatura rromani pentru copii
● Poezia: Te avelas man grastorro parno - Romka Demeter, O kermuso - Rostas Gyorgy, Dade, kin maqe grastorres! - Leksa Manus, Murre dadesqe - Romka Demeter, O gonorro duje lovenca -Elena Nuică, Octavian Bonculescu, Phen tu manqe, chavorro! - Leksa Manus, E chona - Eslam Drudak, O Kracuno, o phuro - Bățălan Costică, Dade!a - Mihai Năstase Mițan, So kerel o lav? - Rajko Djuric, I chib rromani - Nicoleta Ciuraru, O kurko - lini anoar i rivista "Rromane cerxenorră", Kolinda - Costică Bățălan, Mirri daj - Ionel Cordovan, E rroma - Jupter Borcoi, Duj zambe - Margareta Jimba, Gabriela Moise, Suno fală man - Nicolae Pandelică, Pasmilaj - Mihaela Zătreanu;
● Proza: I buzni thaj le trin buznorre - amboldipen Gheorghe Sarău, I Katitzi - Katarina Taikon, I zor thaj i godi - Jupter Borcoi, O khandino chavo - Jupter Borcoi, O 3uvalo, o Pisomalo thaj o Xer - Andre Barthelemy, O manus thaj pesqe duj chaja - Gheorghe Sarău, O basavno - Borcoi Jupter, I maj gudli pherr - Jupter Borcoi, I Cenusotka - Nadia Gazsi, Le meripnaca ano-e jakha - Valerică Stănescu, Le muleca p-o grast - Costică Bățălan, O cem o xasardo - Luminița Cioabă, O rrom, o phuro thaj le duj piră - purani paramici anoar o Balkani, O xanevalipen, Mariana Cozma, Gabriela Moise, O godăver chavorro - Nicolae Pandelică.
BIBLIOGRAFIE PENTRU DISCIPLINA LITERATURA RROMANI PENTRU COPII
● Borcoi, J., Pandelică, N., Sarău, Gh., I rromani chib thaj i literatura vas o oxtoto siklovipnasqo bers, Editura VANEMONDE, București, 2009
● Cordovan, I., Palfi-Tamaș, N., I rromani chib thaj i literatura vas o sovto siklovipnasqo bers, Editura VANEMONDE, București, 2008
● Sarău, Gh., I rromani chib thaj i literatura vas i trinto klasa, Editura Sigma, București, 2005
● Sarău, Gh., I rromani chib thaj i literatura vas i starto klasa, Editura Sigma, București, 2006
● Sarău, Gh., I rromani chib thaj i literatura vas o paneto siklovipnasqo bers, Editura ALPHA MDN, București, 2007
● Sarău, Gh., Moise, G., Căldăraru, M., I rromani chib thaj i literatura vas o eftato siklovipnasqo bers, Editura VANEMONDE, București, 2008
● Sarău, Gh., Culegere de texte în limba rromani, Editura Didactică și Pedagogică - R. A., București, edițiile 1995, 1999, 2000
4. TEMATICA PENTRU DIDACTICA ȘI METODICA PREDĂRII ACTIVITĂȚILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE ÎN GRĂDINIȚA DE COPII ÎN LIMBA RROMANI
1. Învățământul preșcolar (cerințe);
2. Rolul materialului didactic în activități;
3. Jocuri didactice în activitatea de educare a limbajului;
4. Activități artistice și lucru manual;
5. Caracteristicile psiho-pedagogice ale copiilor având vârsta 3-6 ani;
6. Demersuri metodice referitoare la educarea limbajului oral, citit și scris;
7. Tipuri de evaluare în învățământul preșcolar;
8. Activități recreative și de relaxare în activitatea de educație a copilului preșcolar.
BIBLIOGRAFIE PENTRU DIDACTICA ȘI METODICA PREDĂRII ACTIVITĂȚILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE ÎN GRĂDINIȚA DE COPII ÎN LIMBA RROMANI
● Barbu, H., Mateiaș, A., Rafailă, E., Popescu, E., Șerban, F., Pedagogie preșcolară, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1997
● Dumitrana M., Educarea limbajului în învățământul preșcolar, Editura Compania, București, 1999
● Ilica, A., Kelemen G., Metodica activităților instructiv-educative, Editura U.A.V., Arad, 2004
● Ilica, A., Cozma, J., Preda, V., Soriteu, E., Kelemen G., Didactica învățământului preșcolar, Editura U.A.V., Arad, 2005
Autori:
Ionel Cordovan, învățător-profesor, Școala cu clasele I-VIII Ineu, Bihor;
Noemi Cordovan, educatoare-profesor, Școala cu clasele I-VIII Ineu, Bihor;
Petronia Scripcariu, inspector școlar, Inspectoratul Școlar Județean Botoșani;
Mariana Cozma, institutor-profesor, Școala cu clasele I-VIII Napradea, Sălaj;
Loredana Mihaly, Școala cu clasele I-VIII "Vasile Alecsandri", Baia Mare.
CONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR VACANTE DIN
ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR
PROGRAMA PENTRU DISCIPLINELE LIMBA ȘI LITERATURA UCRAINEANĂ MATERNĂ
ȘI METODICA PREDĂRII LIMBII ȘI LITERATURII UCRAINENE
SPECIALIZAREA EDUCATOARE/INSTITUTORI, PROFESORI PENTRU
ÎNVĂȚĂMÂNT PREȘCOLAR
- București -
2010
A. NOTĂ DE PREZENTARE
Programa se adresează educatoarelor, institutorilor și profesorilor pentru învățământ preșcolar de la școlile/secțiile cu predare în limba și literatura ucraineană maternă și este concepută astfel încât să răspundă schimbărilor intervenite în activitatea didactică din perspectiva noii abordări curriculare.
Aspectele fundamentale vizate prin prezenta programă operaționalizează profilul absolventului unei instituții de profil, care se prezintă la examenul de ocupare a unui post didactic vacant în învățământul preuniversitar la o școală/secție cu predare în limba ucraineană, urmărind:
● cunoașterea conținuturilor fundamentale și a principalelor tendințe în evoluția disciplinei Limba și literatura ucraineană, precum și a metodicii disciplinei;
● probarea capacităților necesare pentru proiectarea, realizarea și evaluarea activităților didactice;
● demonstrarea abilităților de comunicare, empatice și de cooperare necesare realizării actului educațional.
Fiind date particularitățile disciplinei Limba și literatura ucraineană și influența modelatoare puternică pe care aceasta o exercită asupra formării și dezvoltării personalității copilului, precum și asupra întregului climat educațional al grădiniței, educatoarele, institutorii și profesorii pentru învățământ preșcolar de la școlile/secțiile cu predare în limba ucraineană trebuie să demonstreze:
1. cunoașterea particularităților de vârstă, individuale și ale grupului de apartenență ale copiilor și valorificarea acestora în proiectarea și organizarea procesului de predare - învățare - evaluare
2. pregătire temeinică profesională: cunoaște și utilizează conținutul activităților predate în perspectivă curriculară și didactica acestora; dovedește aptitudini necesare predării tuturor activităților
3. crearea în grupul de copii a unui climat afectiv pozitiv, caracterizat prin: încredere, acceptare, toleranță, dorință de învățare
4. utilizarea și crearea de resurse materiale și implicarea resurselor umane în activitatea sa (colegi, părinți, membri ai comunității locale)
5. realizarea demersului didactic în așa fel încât toți copiii și fiecare în parte să-și dezvolte propriile capacități, înclinații, aptitudini
6. realizarea de legături intra -, inter -, și transdisciplinare, promovând aplicarea lor în contexte reale
7. folosirea strategiilor de evaluare care motivează și stimulează copiii în învățare, îi ajută să se cunoască, să se autoevalueze, încurajând progresul fiecărui elev
8. colaborarea cu membrii comunității școlare și cu familiile copiilor pentru atingerea obiectivelor educaționale
9. analiza critic-constructivă a experienței în vederea ameliorării activității viitoare
10. respectarea și răspunderea nevoilor de dezvoltare individuală a copiilor, promovarea unui sistem de valori culturale, morale și civice
Educatorii/educatoarele, institutorii, profesorii pentru învățământ preșcolar care predau în grădinițele cu limbă de predare ucraineană, pe lângă demonstrarea cunoștințelor, deprinderilor și aptitudinilor de specialitate și de metodica specialității în limba maternă, sunt evaluați/evaluate și la limba și literatura ucraineană și didactica disciplinei. În cadrul acestor activități se urmărește, în primul rând, evaluarea concepției didactice, a modalităților concrete prin care educatoarea îi pune pe copii în situații concrete de învățare, conducându-i la formarea de capacități și competențe prevăzute de programă, iar cunoștințele concrete de limbă și literatură ucraineană sunt evaluate integrat cu didactica disciplinei.
Examenul este orientat spre a evalua calitatea concepției didactice și modalitățile concrete prin care educatoarea pune copiii în situații de învățare eficiente, apte de a conduce la formarea capacităților și a competențelor prevăzute în programele școlare. Această orientare este cu atât mai necesară acum, când flexibilitatea programelor solicită din partea educatoarei efortul de a concepe procese și parcursuri didactice flexibile, adaptate nivelului grupelor de copii, cu care acesta lucrează.
B. COMPETENȚE SPECIFICE EDUCATOARELOR, INSTITUTORILOR, PROFESORILOR PENTRU ÎNVĂȚĂMÂNT PREȘCOLAR
● aplicarea programei școlare de limba ucraineană, ținând seama de specificul și de necesitățile copiilor;
● cunoașterea materialelor auxiliare existente, în vederea selectării celor mai potrivite;
● stăpânirea cunoștințelor metodice necesare proiectării, desfășurării și evaluării activităților didactice;
● crearea unor situații de învățare, pornind de la texte adecvate particularităților de vârstă ale copiilor;
● aplicarea normelor limbii literare în orice activitate de comunicare;
● alegerea și aplicarea strategiilor de predare - învățare - evaluare potrivite particularităților de vârstă ale copiilor;
● utilizarea strategiilor interactive, participative, menite să motiveze copiii;
● realizarea unui demers didactic flexibil, în funcție de reacțiile/nevoile copiilor la un moment dat;
● utilizarea unor forme de management al grupei, în funcție de tipul de activitate proiectat;
● selectarea diverselor metode și procedee de lucru pe grupe, în perechi și individual;
● asigurarea unui mediu educativ propice cultivării încrederii, acceptării, toleranței, corectitudinii, exprimării libere;
● promovarea autonomiei, interacțiunii și posibilității de a lua decizii individuale sau de grup;
● valorificarea valențelor formative ale cunoștințelor în activitățile școlare și extrașcolare;
● demonstrarea creativității în utilizarea multifuncțională a resurselor materiale existente.
Domenii de competență:
1. Curriculum și proiectare didactică
● Documente de lucru ale educatoarei:
- Programa de limba ucraineană în școală
- Metodologia de aplicare a Programei de limba ucraineană în școală
- Scrisori metodice pentru aplicarea programei
- Fișa psiho - pedagogică a copilului
● Documente de proiectare didactică:
- planificare calendaristică
- proiectare pe unități de învățare
● Rolul educatoarei în predarea - învățarea limbii ucrainene în unitățile și secțiile cu predare în limba ucraineană
- Particularități ale învățării limbii ucrainene în unitățile și secțiile cu predare în limba ucraineană
- Metode și procedee folosite pentru evitarea și înlăturarea greșelilor de pronunție, de limbă și de sens
2. Didactica povestirii
- Metode de învățare a povestirii în limba ucraineană
- Abordarea textului literar - îndrumarea elevilor spre înțelegerea, analiza și interpretarea unui text
- Specificul abordării textului narativ - rezumatul, povestirea, identificarea pasajelor descriptive și dialogate dintr-un text narativ
- Specificul abordării textului liric - poezia, versul, strofa
- Abordarea textului nonliterar - îndrumarea elevilor pentru înțelegerea textului funcțional
3. Didactica limbii ucrainene
- Particularitățile însușirii normelor limbii literare în școală
- Strategii de învățare și aplicare a noțiunilor elementare de fonetică și vocabular
- Abordarea noțiunilor de limbă ucraineană potrivit principiului concentric
- Modalități de integrare a elementelor de construcție a comunicării în cadrul activităților specifice
4. Didactica receptării și producerii textelor orale (comunicarea orală)
- Strategii de învățare și exersare a ascultării active
- Strategii de formare a câmpului auditiv (propoziție, cuvânt, silabă, sunet)
- Activități de învățare care contribuie la sesizarea elementelor semnificative ale unui mesaj ascultat
- Comunicare verbală, nonverbală
- Strategii de formare a comportamentului de emițător
- Componentele comunicării dialogate - adaptarea la particularitățile interlocutorului
- Metode și procedee, activități de învățare folosite în dezvoltarea exprimării orale
- Soluții de prevenire și depășire a blocajelor în comunicare
5. Managementul grupei
- Forme de realizare a obiectivelor activităților didactice organizate frontal, pe grupe, individual
- Rolul materialelor și al mijloacelor de învățământ în cadrul activităților desfășurate
4. TEMATICA PENTRU LIMBA ȘI LITERATURA UCRAINEANĂ
A. LIMBA UCRAINEANĂ
1. Sistemul lexical al limbii ucrainene contemporane
- Omonime
- Paronime
- Antonime
- Sinonime
3. Fonetica
- Structura fonetica a cuvintelor
- Accentul
- Ortoepie
- Grafica și ortografia.
4. Morfologia - Obiectul morfologiei. Sensul lexical și gramatical al cuvântului. Categoriile gramaticale. Structura cuvântului.
Părțile de vorbire în limba ucraineană contemporană:
- Substantivul.
- Adjectivul.
- Numeralul.
- Pronumele.
- Verbul.
- Participiul.
- Gerunziul.
- Adverbul.
- Prepoziția.
- Conjuncția.
- Particula.
- Interjecția.
5. Sintaxa propoziției.
Propoziția ca unitate sintactică de bază
- Tipuri de propoziții;
- Sintaxa propoziției simple. Părțile principale și secundare de propoziție.
- Subiectul.
- Predicatul.
- Atributul.
- Complementul.
- Apoziția.
5. BIBLIOGRAFIE
M.T. Ivcenko, Suciasna ukrajinska literaturna mova, Kiev, 1960.
Suciasna ukrajinska literaturna mova, ed. II-a, Kiev, 1974.
D.H. Mazilu, Gramatika. Pidrucinyk dlia VII klasu, EDP, București, 1977.
I. Rebușapca, Gramatika. Pidrucinyk dlia VIII klasu, EDP, București, 1978.
D.H. Mazilu, Curs de limba ucraineană. Morfologie, TUB, București, 1976.
I. Rebușapca, Curs de limba ucraineană contemporană. Fonetică și fonologie, TUB, București, 1980.
B. LITERATURA UCRAINEANĂ
Elemente de teorie literară: structura operei literare, mijloace și procedee artistice, analiza literară a operei, conținutul tematic, compoziția și subiectul, personajele.
- Istoria literaturii ucrainene.
- I.P. Kotlearevskyi (1709-1838) "Natalka Poltavka", "Eneida";
- Leonid Hlibov. Fabule;
- T. Șevcenko (1814-1861) Tematica creației literare;
- Marko Vovciok (1834-1861) "Dva Syny", "Instytutka";
- Ivan Franko (1856-1913) Tematica creației poetice. Proza;
- M.Kotiubinskyi (1864-1913) "Tini zabutyh predkiv";
- Olga Kobylianska (1863-1942) "Zemlea", "U nediliu rano zillia kopala";
- Lesia Ukrainka (1871-1913) Tematica creației poetice, "Lisova pisnia";
- Pavlo Tycina "Soneacini Klarnety"
- O. Olesi Tematica creației;
- Literatura în limba ucraineană din România
6. TEMATICA PENTRU METODICA PREDĂRII LIMBII ȘI LITERATURII UCRAINENE
1. Didactica - teorie generală a procesului de învățământ (Obiectul și funcțiile didacticii. Didactica generală și didactica disciplinei. Direcțiile de dezvoltare a didacticii contemporane).
2. Taxonomia didactică (Tipologia și dinamica obiectivelor didactice. Finalitățile didactice și funcțiile lor. Operaționalizarea obiectivelor didactice).
3. Procesul de învățământ (Componentele și variante ale instruirii și învățării. Procesul de învățământ ca relație între predare - învățare - evaluare. Caracterul formativ-educativ al procesului de învățământ).
4. Principiile procesului de învățământ (Principiile didactice - Noțiuni generale. Sistemul principiilor didactice).
5. Curriculum școlar (Concept și evoluție. Conținutul învățământului - caracteristici, surse, factori și criterii care determină conținutul învățământului. Strategii de organizare a conținutului învățământului).
6. Metode de învățământ (Statutul și semnificația conceptului de metodă în activitatea didactică. Taxonomia metodelor de învățământ. Eficienta metodelor de învățare în formarea și consolidarea competențelor de baza ale elevilor).
7. Mijloace de învățământ și integrarea acestora în activitatea didactică (Mijloacele de învățământ - suport al activității didactice. Valoarea psihopedagogică a mijloacelor de învățământ. Modalități de selecție și utilizare a mijloacelor de învățământ).
8. Forme de organizare și proiectare didactică (Proiectarea didactică - condiție a unei activități didactice de calitate. Funcțiile proiectării didactice. Conținutul și nivelul proiectării didactice).
9. Evaluarea în procesul de învățământ (Evaluarea - componentă fundamentală a procesului de învățământ. Obiectivele și funcțiile evaluării școlare. Strategii de evaluare a randamentului școlar. Rolul și importanța evaluării în:
- educarea capacității de autoapreciere;
- prevederea eșecului școlar;
- stimularea performanței școlare;
- dezvoltarea personalității copiilor).
10. Dinamica relației educator-elev în procesul de învățământ (Caracteristicile și semnificațiile educaționale ale relației educator-elev. Tipuri de relații). Mușata Bocoș, Teoria și practica cercetării pedagogice, Ed. Casa cărții de Știință, Cluj 2005
BIBLIOGRAFIE
C. Cucoș, Psihopedagogie pentru examenul de definitivare și grade didactice, Iași:Polirom, 1998.
Tinca Crețu, Psihologia vârstelor, București: Universitatea București, Editura CREDIS, 2001, 380 p.
Marin Manolescu, Pedagogie, București: Editura Fundației "Dimitrie Bolintineanu", 2001, p. 332 p.
Romița B. Iucu, Instruirea școlară, Iași:Editura Polirom, 2001
Marin Manolescu, Evaluarea școlară - un contract pedagogic, București: Editura Fundației "Dimitrie Bolintineanu", 2002, 248p.
Ion Neacșu, Instruire și învățare, București: EDP, 1999.
Gheorghe Tomșa, Consilierea și orientarea în școală, București: Universitatea București, Editura CREDIS, 2001, 218p.
E. Macovei, Pedagogie, Ed. Didactică și pedagogică 1997
Grupul de lucru pentru disciplina Limba și literatura ucraineană pentru educatoare, învățători, institutori și profesori pentru învățământ primar și preșcolar
Elvira CODREA - Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, Direcția Generală Învățământ în Limbile Minorităților, Relația cu Parlamentul și Partenerii Social
Simona MALEARCIUC - Școala cu cls. I-VIII Crăciunești, Maramureș
Narcisa Nicoleta GRECENIUC - Școala cu cls. I-VIII Valea Vișeului, Maramureș
CONCURS PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE
VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR
PROGRAMA PENTRU DISCIPLINELE LIMBA ȘI LITERATURA RROMANI MATERNĂ ȘI
METODICA PREDĂRII LIMBII ȘI LITERATURII RROMANI
SPECIALIZAREA ÎNVĂȚĂTORI/INSTITUTORI/PROFESORI PENTRU
ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR
- București -
2010
A. NOTĂ DE PREZENTARE
Programa pentru disciplinele Limba și literatura rromani maternă și Metodica predării limbii și literaturii rromani în vederea concursului pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în unitățile de învățământul preuniversitar se adresează absolvenților Școlilor Normale, Colegiilor Universitare Pedagogice de Institutori și celor cu specializarea Pedagogia Învățământului Primar și Preșcolar. În baza
Legii Învățământului nr. 84/1995 , republicată, cu modificările și completările ulterioare, elevilor aparținând minorităților naționale li se asigura posibilitatea studiului în limba maternă.
Programa pentru disciplinele Limba și literatura rromani maternă și Metodica predării limbii și literaturii rromani în vederea concursului pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în unitățile de învățământul preuniversitar a fost revizuită cu scopul corelării acesteia cu planul de învățământ și curriculumul național, înscriindu-se astfel pe coordonatele reformei învățământului românesc. Această corelare se reflectă atât în formularea tematicii, cât și în cea a bibliografiei. Programa de față reprezintă în mod echilibrat conținutul științific actualizat, teme intra și interdisciplinare, aspecte teoretice și aplicative, practice, demonstrative.
Programa de concurs este elaborată în acord cu programele școlare în vigoare din învățământul preuniversitar pentru disciplinele Limba și literatura rromani maternă și Metodica predării limbii și literaturii rromani și cu programele pentru evaluările și examenele naționale. Competențele și conținuturile din programă sunt proiectate în conformitate cu abordarea curriculară sistemică în realizarea activităților didactice.
În ceea ce privește disciplina Metodica predării limbii și literaturii rromani, programa urmărește perfecționarea pregătirii metodice a cadrelor didactice în vederea creșterii eficienței predării limbii rromani în învățământul primar, contribuind într-o viziune integratoare, alături de cursurile de limbă, literatură și civilizație la desăvârșirea competenței lor profesionale.
B. COMPETENȚELE SPECIFICE ÎNVĂȚĂTORULUI/INSTITUTORULUI/ PROFESORULUI PENTRU ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR, CARE PREDĂ LA CLASE CU PREDARE ÎN LIMBA RROMANI
Competențele de bază ale cadrului didactic cerute la examenul de ocuparea posturilor didactice derivă din obiectivele și conținutul învățământului, precum și din rolurile/funcțiile cadrului didactic. Acestea sunt:
● Actualizare, prelucrare, esențializare, ilustrare, reprezentare și dezvoltare a conținutului;
● Valorizarea valențele formative și educative ale conținutului;
● Asimilarea tehnicilor de activitate intelectuală, demonstrând capacitatea de comunicare corectă, fluentă și expresivă;
● Dezvoltarea conținuturile și strategiile de asimilare, promovând învățarea participativă și creatoare;
● Valorificarea conținutului disciplinei de examen, formând comportamente raportate la valori;
● Însușirea teoriei și a metodologiei studierii personalității copilului;
● Utilizarea obiectivelor învățământului contemporan.
C. TEMATICĂ ȘTIINȚIFICĂ PENTRU DISCIPLINA LIMBA ȘI LITERATURA RROMANI
1. LIMBA RROMANI
a) Limba rromani comună și teoria straturilor dialectale de evoluție istorică
● Limba rromani comună. Teoria celor trei straturi dialectale rrome de evoluție istorică. Dialectele rrome din spațiul geografic românesc și relația lor cu cele trei straturi dialectale rrome de evoluție istorică: Stratul I (dialectul rromilor "ursari", "spoitori" și "carpatici"), Stratul II - III (dialectul rromilor "căldărari").
b) Fonetică și fonologie
● Sistemul vocalic și consonantic al limbii rromani;
● Trecerea lui v în semiconsoana w și efectele sale;
● Trecerea grupurilor -vn- și -pn- în -m- și efectele sale;
● Trecerea, în dialectul rromilor căldărari, a vocalei -i- în varianta fonetică -i-, respectiv, trecerea lui -e- în -e-;
● Opozițiile ch/s și e/z;
● Valorile semantice ale vocalelor a și o în dihotomia "apropiere/depărtare";
● Alfabetul oficial al limbii rromani;
● Valorile literelor postpoziționale -q-, -o- și -c-;
● Diftongii.
c) Vocabular
● Vocabularul fundamental și masa vocabularului. Sensul propriu și sensul figurat. Relații semantice între cuvinte (sinonime, antonime, omonime);
● Structura lexicală a limbii rromani comune. Lexicul rrom: indian, prebalcanic (elemente afgane, persane, armenești, osete, gruzine, kurde), balcanic (elemente turcești, grecești, sud-slave/bulgărești și sârbești, românești), neologic. Elemente rrome cu origine necunoscută în limba rromani comună;
● Modalități de îmbogățire a lexicului limbii rromani comune (1. mijloacele interne de îmbogățire (derivarea - cu sufixe și prefixe - și compunerea); 2. mijloacele externe de îmbogățire: împrumuturile și calcul lingvistic). Rolul sufixelor -pen/-mos, -ar/-ar-, - lin, -no, -utno, - (v) alo, -utro, -isar-/-izel ș.a. Perspectiva creațiilor independente în limba rromani. Principiile moderne de lexicalizare a limbii rromani în viziunea școlii Grupului de Cercetări și Acțiuni în Lingvistica Români al Uniunii Rromani (IRU) și al Centrului de Studii Rrome din cadrul Universității Sorbona din Paris;
● Lexicografie. Tehnica de redactare lexicografică utilizată în elaborarea glosarelor, lexicoanelor, vocabularelor și a dicționarelor rrome.
d) Morfologie
● Părțile de vorbire flexibile: articolul (hotărât și nehotărât), substantivul: tipuri de substantive; adjectivul: tipuri de adjective; pronumele: tipuri de pronume; numeral: tipuri de numerale; verbul: conjugarea verbului rrom (moduri, timpuri, persoane, număr), conjugarea verbelor împrumutate, ce conțin suf. - isar-;
● Părți de vorbire parțial flexibile: adverbul;
● Părți de vorbire neflexibile: postpoziția, prepoziția, conjuncția, interjecția.
e) Sintaxă
● Părțile de propoziție: subiectul, predicatul, atributul, complementul, elementul predicativ suplimentar. Sintagma;
● Propoziția: tipologia propozițiilor neîncadrate; tipologia propozițiilor încadrate în frază: subordonate necircumstanțiale; subordonate circumstanțiale;
● Fraza: tipuri de fraze.
BIBLIOGRAFIE PENTRU DISCIPLINA LIMBA RROMANI
● Sarău, Gh., Curs de limba rromani, Editura Sigma, București, 2008
● Sarău, Gh., Lexicologie rromă, Editura CREDIS, Universitatea București, 2003, vezi și www.edu.ro
● Sarău, Gh., Limba rromani (Morfologie și sintaxă), Editura CREDIS, Universitatea București, 2002, vezi și www.edu.ro
● Sarău, Gh., Stilistica limbii rromani în texte (Antologie de traduceri și redactări). I stilistika e rromane chibăqi teksturenoe (Amboldimatenqi aj redakcienqi antologia), Editura CREDIS, Universitatea București, 2002, curs bilingv destinat studenților rromi de la secția de învățământ deschis la distanță "institutori - profesori de limba rromani"; vezi și www.edu.ro
2. LITERATURA RROMANI
a) Cultură și civilizație veche indiană:
● Cadrul istorico-geografic de formare a civilizației vechi indiene și date generale despre India. Realitățile culturale și lingvistice din vechea Indie - locul de obârșie a protorromilor;
● Rromii și limba rromani în context indian;
● Originea poporului rrom - realitate și legendă (Kanauj).
BIBLIOGRAFIE PENTRU DISCIPLINA CULTURĂ ȘI CIVILIZAȚIE VECHE INDIANĂ
● Itu, M., Moleanu, J., Cultură și civilizație indiană, Editura CREDIS, Universitatea București, 2001, vezi și www.edu.ro
● Sarău, Gh., Rromii, India și limba rromani, Colecția "Biblioteca rromă", nr. 4, Editura Kriterion, București, 1998, vezi și www.edu.ro
b) Folclor și antropologie rromă:
● Nomadismul - Model cultural și strategie de supraviețuire: Fond psihologic și practică socială. Perspective istorice asupra migrației. Nomadism și sedentarism. Semnificații de fond cutumiar. Migrația rromilor - fenomen contemporan;
● Cultura materială a rromilor - Meșteșug și reprezentare: Coordonate istorice și premise metodologice ale heteroidentificării. Prelucrarea metalelor. Prelucrarea lemnului. Meserii pierdute. Între emblematic și stigmatizant;
● Identitate spirituală: Tipologii și structuri conceptuale ale dinamicii înrudirii. Limbaje rituale premaritale și nupțiale. Rromanipen-ul și mistica purității. Nașterea, copilul și treptele inițiatice. Modele educaționale de referință. Imagini ale morții și cutume funerare. Formele de control și sancțiune socială/divină. Familia - Model de autoidentificare;
● Obiceiurile din ciclul familial sau riturile de trecere (generalități, structuri magicoritualice, cântecele): nașterea, nunta, moartea (bocetele); elemente de magie și astrologie; descântecele; complexe ritualice din ciclul calendaristic: a) proprii romilor (legarea ploilor, Herdelezi), b) la care actanții sunt rromi (Vasilca, Paparudele). Zestrea paremiologică (proverbe - zicători); ghicitori; Modele de gândire; asimilare și delimitare față de valorile religioase; credințe și mituri; complexe și practici magicoritualice și relația cu supranaturalul; conturarea unui posibil sistem axiologic (forme, valori, factori determinanți); elemente de port tradițional (diferențieri pe subgrupuri); elemente de artă populară; tipuri de relații intra- și extra-comunitare; pattern-uri care formează imaginile autoreferențiale; modele de viață comunitară în zone compacte și mixte în mediul rural și urban; conservare și evoluție; mutații și factori determinanți.
BIBLIOGRAFIE PENTRU DISCIPLINA FOLCLOR ȘI ANTROPOLOGIE RROMĂ
● Grigore, D., Curs de antropologie și folclor. Introducere în studiul elementelor de cultură tradițională ale identității rrome contemporane, Editura CREDIS, Universitatea București, 2001, vezi și www.edu.ro
● Petcuț, P., Grigore, D., Sandu, M., Istoria și tradițiile minorității rromani: manual pentru clasele a VI-a - a VII-a, Editura Sigma, București, 2005
c) Literatura rromani pentru copii
● Poezia: Te avelas man grastorro parno - Romka Demeter, O kermuso - Rostas Gyorgy, Dade, kin maqe grastorres! - Leksa Manus, Murre dadesqe - Romka Demeter, O gonorro duje lovenca -Elena Nuică, Octavian Bonculescu, Phen tu manqe, chavorro! - Leksa Manus, E chona - Eslam Drudak, O Kracuno, o phuro - Bățălan Costică, Dade!a - Mihai Năstase Mițan, So kerel o lav? - Rajko Djuric, I chib rromani - Nicoleta Ciuraru, O kurko - lini anoar i rivista "Rromane cerxenorră", Kolinda - Costică Bățălan, Mirri daj - Ionel Cordovan, E rroma - Jupter Borcoi, Duj zambe - Margareta Jimba, Gabriela Moise, Suno fală man - Nicolae Pandelică, Pasmilaj - Mihaela Zătreanu.
● Proza: I buzni thaj le trin buznorre - amboldipen Gheorghe Sarău, I Katitzi - Katarina Taikon, I zor thaj i godi - Jupter Borcoi, O khandino chavo - Jupter Borcoi, O 3uvalo, o Pisomalo thaj o Xer - Andre Barthelemy, O manus thaj pesqe duj chaja - Gheorghe Sarău, O basavno - Borcoi Jupter, I maj gudli pherr - Jupter Borcoi, I cenusotka - Nadia Gazsi, Le meripnaca ano-e jakha - Valerică Stănescu, Le muleca p-o grast - Costică Bățălan, O cem o xasardo - Luminița Cioabă, O rrom, o phuro thaj le duj piră - purani paramici anoar o Balkani, O xanevalipen, Mariana Cozma, Gabriela Moise, O godaver chavorro - Nicolae Pandelică.
BIBLIOGRAFIE PENTRU DISCIPLINA LITERATURA RROMANI PENTRU COPII
● Borcoi, J., Pandelică, N., Sarău, Gh., I rromani chib thaj i literatura vas o oxtoto siklovipnasqo bers, Editura VANEMONDE, București, 2009
● Cordovan, I., Palfi-Tamaș, N., I rromani chib thaj i literatura vas o sovto siklovipnasqo bers, Editura VANEMONDE, București, 2008
● Sarău, Gh., Culegere de texte în limba rromani, Editura Didactică și Pedagogică - R. A., București, edițiile 1995, 1999, 2000
● Sarău, Gh., I rromani chib thaj i literatura vas i trinto klasa, Editura Sigma, București, 2005
● Sarău, Gh., I rromani chib thaj i literatura vas i starto klasa, Editura Sigma, București, 2006
● Sarău, Gh., I rromani chib thaj i literatura vas o paneto siklovipnasqo bers, Editura ALPHA MDN, București, 2007
● Sarău, Gh., Moise, G., Căldăraru, M., I rromani chib thaj i literatura vas o eftato siklovipnasqo bers, Editura VANEMONDE, București, 2008
D. TEMATICA PENTRU DIDACTICA ȘI METODICA PREDĂRII LIMBII ȘI LITERATURII RROMANI
1. Reforma curriculară în învățământul primar
● Conceptul de curriculum;
● Finalitățile învățământului primar;
● Obiectivele ciclurilor curriculare ale învățământului primar.
2. Curriculum în limba și literatura rromani în învățământul primar:
● Specificul curriculumului de limba rromani în învățământul primar;
● Receptarea mesajului oral:
- strategii de formare a comportamentului;
- strategii de formare a câmpului auditiv (propoziție, cuvânt, silabă, sunet);
- forme de activități care contribuie la sesizarea elementelor semnificative ale unui mesaj ascultat;
- modalități de operare a relațiilor semantice în receptarea mesajelor orale (sinonimie, antonimie, omonimie).
● Exprimarea orală:
- strategii de formare a comportamentului de emițător;
- comportamentele comunicării dialogate; adaptarea la particularitățile interlocutorului: comunicare prin imagini;
- metode și mijloace de învățământ folosite în dezvoltarea exprimării orale.
● Receptarea mesajului scris:
- strategiile învățării citirii și scrierii la clasa I;
- metode de învățare a citirii și scrierii la clasa I;
- specificul utilizării mijloacelor de învățământ în lecțiile de limba rromani la clasa I;
- modalități de tratare diferențiată a elevilor în procesul de învățare a citirii și scrierii;
- tipuri de activități de învățare care contribuie la sesizarea elementelor semnificative ale mesajului scris și la dezvoltarea exprimării scrise.
- textul narativ:
- structura operei literare/rezumatul/povestirea;
- personajul literar/portretul literar;
- dialogul/monologul;
- descrierea;
- demonstrația și argumentația.
- textul liric:
- specificul abordării textului liric în învățământul primar/gimnazial/liceal.
- textul nonliterar:
- specificul abordării textului nonliterar în învățământul primar/gimnazial/ liceal.
● Organizarea textului scris în funcție de scopul redactării:
- planul inițial al compunerii, părțile unei compuneri, etc.;
- contexte de realizare;
- scrierea funcțională;
- scrierea imaginativă;
- scrierea despre textul literar;
- biletul, scrisoarea, eseul;
- tipurile de compuneri;
- povestirea, rezumatul.
● Particularitățile însușirii normelor limbii literare;
● Modalități de integrare a elementelor de construcție a comunicării în cadrul lecțiilor de limba rromani.
3. Evaluarea - activitate de măsurare, de interpretare a datelor și de adoptare a deciziilor educaționale:
● rolul standardelor curriculare de performanță. Realizarea evaluării nivelului de pregătire a elevilor în funcție de standardele curriculare de performanță.
BIBLIOGRAFIE PENTRU DIDACTICA ȘI METODICA PREDĂRII LIMBII RROMANI
● Crețu, T., Psihologia vârstelor, Editura CREDIS, Universitatea București, 2001, vezi și www.credis.ro
● Cucoș, C. (coord.), Psihopedagogie pentru examenul de definitivare și grade didactice, Editura Polirom, Iași, 1998
● Iucu, R. B., Instruirea școlară, Editura Polirom, Iași, 2001
● Iucu, R. B., Manolescu, M., Pedagogie, Editura Fundației "Dimitrie Bolintineanu", București, 2001
● Manolescu, M., Evaluarea școlară - un contract pedagogic, Editura Fundației "Dimitrie Bolintineanu", București, 2002
● Neacșu, I., Instruire și învățare, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1999
● Tomșa, Gh., Consilierea și orientarea în școală, Editura CREDIS, Universitatea București, 2001, vezi și www.credis.ro
Autori:
Ionel Cordovan, învățător-profesor, Școala cu clasele I-VIII Ineu, Bihor;
Noemi Cordovan, educatoare-profesor, Școala cu clasele I-VIII Ineu, Bihor;
Petronia Scripcariu, inspector școlar, Inspectoratul Școlar Județean Botoșani;
Mariana Cozma, institutor-profesor, Școala cu clasele I-VIII Napradea, Sălaj;
Loredana Mihaly, Școala cu clasele I-VIII "Vasile Alecsandri", Baia Mare.
CONCURS PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR VACANTE
DIN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR
PROGRAMA PENTRU DISCIPLINELE LIMBA ȘI LITERATURA UCRAINEANĂ MATERNĂ
ȘI METODICA PREDĂRII LIMBII ȘI LITERATURII UCRAINENE
SPECIALIZAREA ÎNVĂȚĂTORI/INSTITUTORI PROFESORI PENTRU
ÎNVĂȚĂMÂNT PRIMAR
- București -
2010
A. NOTĂ DE PREZENTARE
Programa se adresează învățătorilor, institutorilor și profesorilor pentru învățământ primar de la secțiile cu predare în limba și literatura ucraineană maternă și este concepută astfel încât să răspundă schimbărilor intervenite în activitatea didactică din perspectiva noii abordări curriculare.
Aspectele fundamentale vizate prin prezenta programă operaționalizează profilul absolventului unei instituții de profil, care se prezintă la examenul de ocupare a unui post didactic vacant în învățământul preuniversitar la o școală/secție cu predare în limba ucraineană, urmărind:
● cunoașterea conținuturilor fundamentale și a principalelor tendințe în evoluția disciplinei Limba și literatura ucraineană, precum și a metodicii disciplinei;
● probarea capacităților necesare pentru proiectarea, realizarea și evaluarea activităților didactice;
● demonstrarea abilităților de comunicare, empatice și de cooperare necesare realizării actului educațional.
Fiind date particularitățile disciplinei Limba și literatura ucraineană și influența modelatoare puternică pe care aceasta o exercită asupra formării și dezvoltării personalității elevului, precum și asupra întregului climat educațional al școlii învățătorii, institutorii și profesorii pentru învățământ primar de la secțiile cu predare în limba ucraineană trebuie să demonstreze:
1. cunoașterea particularităților de vârstă, individuale și ale grupului de apartenență ale copiilor și valorificarea acestora în proiectarea și organizarea procesului de predare - învățare - evaluare
2. pregătire temeinică profesională: cunoaște și utilizează conținutul activităților predate în perspectivă curriculară și didactica acestora; dovedește aptitudini necesare predării tuturor activităților
3. crearea în grupul de copii a unui climat afectiv pozitiv, caracterizat prin: încredere, acceptare, toleranță, dorință de învățare
4. utilizarea și crearea de resurse materiale și implicarea resurselor umane în activitatea sa (colegi, părinți, membri ai comunității locale)
5. realizarea demersului didactic în așa fel încât toți copiii și fiecare în parte să-și dezvolte propriile capacități, înclinații, aptitudini
6. realizarea de legături intra -, inter -, și transdisciplinare, promovând aplicarea lor în contexte reale
7. folosirea strategiilor de evaluare care motivează și stimulează copiii în învățare, îi ajută să se cunoască, să se autoevalueze, încurajând progresul fiecărui elev
8. colaborarea cu membrii comunității școlare și cu familiile copiilor pentru atingerea obiectivelor educaționale
9. analiza critic-constructivă a experienței în vederea ameliorării activității viitoare
10. respectarea și răspunderea nevoilor de dezvoltare individuală a copiilor, promovarea unui sistem de valori culturale, morale și civice
Învățătorii, institutorii, profesorii pentru învățământ primar care predau în grădinițele și școlile cu limbă de predare ucraineană, pe lângă demonstrarea cunoștințelor, deprinderilor și aptitudinilor de specialitate și de metodica specialității în limba maternă, sunt evaluați și la limba și literatura ucraineană și didactica disciplinei. În cadrul acestor activități se urmărește, în primul rând, evaluarea concepției didactice, a modalităților concrete prin care învățătorul/ învățătoarea îi pune pe copii în situații concrete de învățare, conducându-i la formarea de capacități și competențe prevăzute de programă, iar cunoștințele concrete de limbă și literatură ucraineană sunt evaluate integrat cu didactica disciplinei.
Examenul este orientat spre a evalua calitatea concepției didactice și modalitățile concrete prin care învățătorul/învățătoarea pune copiii în situații de învățare eficiente, apte de a conduce la formarea capacităților și a competențelor prevăzute în programele școlare. Această orientare este cu atât mai necesară acum, când flexibilitatea programelor solicită din partea învățătorului/învățătoarei efortul de a concepe procese și parcursuri didactice flexibile, adaptate nivelului claselor, grupelor de copii, cu care acesta lucrează.
B. COMPETENȚE SPECIFICE ÎNVĂȚĂTORILOR, INSTITUTORILOR, PROFESORILOR PENTRU ÎNVĂȚĂMÂNT PRIMAR
● aplicarea programei școlare de limba ucraineană, ținând seama de specificul și de necesitățile elevilor;
● cunoașterea materialelor auxiliare existente, în vederea selectării celor mai potrivite;
● stăpânirea cunoștințelor metodice necesare proiectării, desfășurării și evaluării activităților didactice;
● crearea unor situații de învățare, pornind de la texte adecvate particularităților de vârstă ale elevilor;
● aplicarea normelor limbii literare în orice activitate de comunicare;
● alegerea și aplicarea strategiilor de predare - învățare - evaluare potrivite particularităților de vârstă ale elevilor;
● utilizarea strategiilor interactive, participative, menite să motiveze elevii;
● realizarea unui demers didactic flexibil, în funcție de reacțiile/nevoile elevilor la un moment dat;
● utilizarea unor forme de management al clasei în funcție de tipul de activitate proiectat;
● selectarea diverselor metode și procedee de lucru pe grupe, în perechi și individual;
● asigurarea unui mediu educativ propice cultivării încrederii, acceptării, toleranței, corectitudinii, exprimării libere;
● promovarea autonomiei, interacțiunii și posibilității de a lua decizii individuale sau de grup;
● valorificarea valențelor formative ale cunoștințelor în activitățile școlare și extrașcolare;
● demonstrarea creativității în utilizarea multifuncțională a resurselor materiale existente.
Domenii de competență:
1. Curriculum și proiectare didactică
● Documente de lucru ale învățătorului:
- Programa de limba ucraineană în școală
- Metodologia de aplicare a Programei de limba ucraineană în școală
- Scrisori metodice pentru aplicarea programei
- Fișa psiho - pedagogică a copilului
● Documente de proiectare didactică:
- planificare calendaristică
- proiectare pe unități de învățare
● Rolul învățătorului în predarea - învățarea limbii ucrainene în unitățile și secțiile cu predare în limba ucraineană
- Particularități ale învățării limbii ucrainene în unitățile și secțiile cu predare în limba ucraineană
- Metode și procedee folosite pentru evitarea și înlăturarea greșelilor de pronunție, de limbă și de sens
2. Didactica povestirii
- Metode de învățare a povestirii în limba ucraineană
- Abordarea textului literar - îndrumarea elevilor spre înțelegerea, analiza și interpretarea unui text
- Specificul abordării textului narativ - rezumatul, povestirea, identificarea pasajelor descriptive și dialogate dintr-un text narativ
- Specificul abordării textului liric - poezia, versul, strofa
- Abordarea textului nonliterar - îndrumarea elevilor pentru înțelegerea textului funcțional
3. Didactica limbii ucrainene
- Particularitățile însușirii normelor limbii literare în școală
- Strategii de învățare și aplicare a noțiunilor elementare de fonetică și vocabular
- Abordarea noțiunilor de limbă ucraineană potrivit principiului concentric
- Modalități de integrare a elementelor de construcție a comunicării în cadrul activităților specifice
4. Didactica receptării și producerii textelor orale (comunicarea orală)
- Strategii de învățare și exersare a ascultării active
- Strategii de formare a câmpului auditiv (propoziție, cuvânt, silabă, sunet)
- Activități de învățare care contribuie la sesizarea elementelor semnificative ale unui mesaj ascultat
- Comunicare verbală, nonverbală
- Strategii de formare a comportamentului de emițător
- Componentele comunicării dialogate - adaptarea la particularitățile interlocutorului
- Metode și procedee, activități de învățare folosite în dezvoltarea exprimării orale
- Soluții de prevenire și depășire a blocajelor în comunicare
5. Managementul clasei
- Forme de realizare a obiectivelor activităților didactice organizate frontal, pe grupe, individual
- Rolul materialelor și al mijloacelor de învățământ în cadrul activităților desfășurate
4. TEMATICA PENTRU LIMBA ȘI LITERATURA UCRAINEANĂ
A. LIMBA UCRAINEANĂ
1. Sistemul lexical al limbii ucrainene contemporane
- Omonime
- Paronime
- Antonime
- Sinonime
- Structura lexicului ucrainean
3. Fonetica
- Structura fonetica a cuvintelor
- Accentul
- Ortoepie
- Grafica și ortografia.
4. Morfologia - Obiectul morfologiei. Sensul lexical și gramatical al cuvântului. Categoriile gramaticale. Structura cuvântului.
Părțile de vorbire în limba ucraineană contemporană:
- Substantivul.
- Adjectivul.
- Numeralul.
- Pronumele.
- Verbul.
- Participiul.
- Gerunziul.
- Adverbul.
- Prepoziția.
- Conjuncția.
- Particula.
- Interjecția.
5. Sintaxa propoziției.
Propoziția ca unitate sintactică de bază
- Tipuri de propoziții;
- Sintaxa propoziției simple. Părțile principale și secundare de propoziție.
- Subiectul.
- Predicatul.
- Atributul.
- Complementul.
- Apoziția.
5. BIBLIOGRAFIE
M.T. Ivcenko, Suciasna ukrajinska literaturna mova, Kiev, 1960.
Suciasna ukrajinska literaturna mova, ed. II-a, Kiev, 1974.
D.H. Mazilu, Gramatika. Pidrucinyk dlia VII klasu, EDP, București, 1977.
I. Rebușapca, Gramatika. Pidrucinyk dlia VIII klasu, EDP, București, 1978.
D.H. Mazilu, Curs de limba ucraineană. Morfologie, TUB, București, 1976.
I. Rebușapca, Curs de limba ucraineană contemporană. Fonetică și fonologie, TUB, București, 1980.
B. LITERATURA UCRAINEANĂ
Elemente de teorie literară: structura operei literare, mijloace și procedee artistice, analiza literară a operei, conținutul tematic, compoziția și subiectul, personajele.
- Istoria literaturii ucrainene.
- I.P. Kotlearevskyi (1709-1838) "Natalka Poltavka", "Eneida";
- Leonid Hlibov. Fabule;
- T. Șevcenko (1814-1861) Tematica creației literare;
- Marko Vovciok (1834-1861) "Dva Syny", "Instytutka";
- Ivan Franko (1856-1913) Tematica creației poetice. Proza;
- M. Kotiubinskyi (1864-1913) "Tini zabutyh predkiv";
- Olga Kobylianska (1863-1942) "Zemlea", "U nediliu rano zillia kopala";
- Lesia Ukrainka (1871-1913) Tematica creației poetice, "Lisova pisnia";
- Pavlo Tycina "Soneacini Klarnety"
- O. Olesi Tematica creației;
- Literatura în limba ucraineană din România
6. TEMATICA PENTRU METODICA PREDĂRII LIMBII ȘI LITERATURII UCRAINENE
1. Didactica - teorie generală a procesului de învățământ (Obiectul și funcțiile didacticii. Didactica generală și didactica disciplinei. Direcțiile de dezvoltare a didacticii contemporane).
2. Taxonomia didactică (Tipologia și dinamica obiectivelor didactice. Finalitățile didactice și funcțiile lor. Operaționalizarea obiectivelor didactice).
3. Procesul de învățământ (Componentele și variante ale instruirii și învățării. Procesul de învățământ ca relație între predare - învățare - evaluare. Caracterul formativ-educativ al procesului de învățământ).
4. Principiile procesului de învățământ (Principiile didactice - Noțiuni generale. Sistemul principiilor didactice).
5. Curriculum școlar (Concept și evoluție. Conținutul învățământului - caracteristici, surse, factori și criterii care determină conținutul învățământului. Strategii de organizare a conținutului învățământului).
6. Metode de învățământ (Statutul și semnificația conceptului de metodă în activitatea didactică. Taxonomia metodelor de învățământ. Eficienta metodelor de învățare în formarea și consolidarea competențelor de baza ale elevilor).
7. Mijloace de învățământ și integrarea acestora în activitatea didactică (Mijloacele de învățământ - suport al activității didactice. Valoarea psihopedagogică a mijloacelor de învățământ. Modalități de selecție și utilizare a mijloacelor de învățământ).
8. Forme de organizare și proiectare didactică (Proiectarea didactică - condiție a unei activități didactice de calitate. Funcțiile proiectării didactice. Conținutul și nivelul proiectării didactice).
9. Evaluarea în procesul de învățământ (Evaluarea - componentă fundamentală a procesului de învățământ. Obiectivele și funcțiile evaluării școlare. Strategii de evaluare a randamentului școlar. Rolul și importanța evaluării în:
- educarea capacității de autoapreciere;
- prevederea eșecului școlar;
- stimularea performanței școlare;
- dezvoltarea personalității copiilor).
10. Dinamica relației educator-elev în procesul de învățământ (Caracteristicile și semnificațiile educaționale ale relației educator-elev. Tipuri de relații).
BIBLIOGRAFIE
C. Cucoș, Psihopedagogie pentru examenul de definitivare și grade didactice, Iași:Polirom, 1998.
Tinca Crețu, Psihologia vârstelor, București: Universitatea București, Editura CREDIS, 2001, 380 p.
Marin Manolescu, Pedagogie, București: Editura Fundației "Dimitrie Bolintineanu", 2001, p. 332 p.
Romița B. Iucu, Instruirea școlară, Iași:Editura Polirom, 2001
Marin Manolescu, Evaluarea școlară - un contract pedagogic, București: Editura Fundației "Dimitrie Bolintineanu", 2002, 248p.
Ion Neacșu, Instruire și învățare, București: EDP, 1999.
Gheorghe Tomșa, Consilierea și orientarea în școală, București: Universitatea București, Editura CREDIS, 2001, 218p.
E. Macovei, Pedagogie, Ed. Didactică și pedagogică 1997
Mușata Bocoș, Teoria și practica cercetării pedagogice, Ed. Casa cărții de Știință, Cluj 2005
Grupul de lucru pentru disciplina Limba și literatura ucraineană pentru învățători, institutori și profesori pentru învățământ primar
Elvira CODREA - Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, Direcția Generală Învățământ în Limbile Minorităților, Relația cu Parlamentul și Partenerii Sociali
Simona MALEARCIUC - Școala cu cls. I-VIII Crăciunești, Maramureș
Narcisa Nicoleta GRECENIUC - Școala cu cls. I-VIII Valea Vișeului, Maramureș
CONCURS PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE
VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR
PROGRAMA PENTRU DISCIPLINA LIMBA ȘI LITERATURA RROMANI MATERNĂ
SPECIALIZAREA
PROFESORI
- București -
2010
A. NOTĂ DE PREZENTARE
Programa pentru disciplina Limba și literatura rromani maternă în vederea concursului pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învățământul preuniversitar se adresează profesorilor absolvenți de învățământ superior.
În baza
Legii Învățământului nr. 84/1995 , republicată, cu modificările și completările ulterioare și a
Ordinului Ministrului nr. 3533/1999 , elevilor aparținând minorităților naționale, care învață în școli cu predare în limba română, li se asigură posibilitatea studiului limbii materne. Disciplina Limba și literatura rromani maternă, cu 3-4 ore/săptămână, face parte din trunchiul comun și nu în regim opțional (CDȘ) - pentru predarea limbilor materne la clasele la care procesul de învățământ nu decurge integral în propria limbă maternă. În cazul în care procesul de învățământ decurge integral în limba maternă, numărul de ore atribuit disciplinei Limba și literatura rromani este cel menționat în Planul cadru de învățământ pentru clasele I - VIII pentru învățământul în limbile minorităților naționale.
Programa pentru disciplina Limba și literatura rromani maternă în vederea concursului pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învățământul preuniversitar a fost revizuită cu scopul corelării acesteia cu planul de învățământ și curriculumul național, înscriindu-se astfel pe coordonatele reformei învățământului românesc. Această corelare se reflectă atât în formularea tematicii, cât și în cea a bibliografiei. Programa de față reprezintă în mod echilibrat conținutul științific actualizat, teme intra și interdisciplinare, aspecte teoretice și aplicative, practice, demonstrative.
Programa de concurs este elaborată în acord cu programele școlare în vigoare din învățământul preuniversitar pentru disciplina Limba și literatura rromani maternă și cu programele pentru evaluările și examenele naționale. Competențele și conținuturile din programă sunt proiectate în conformitate cu abordarea curriculară sistemică în realizarea activităților didactice.
În ceea ce privește disciplina Metodica predării limbii și literaturii rromani maternă, programa urmărește perfecționarea pregătirii metodice a profesorilor în vederea creșterii eficienței predării limbii rromani în învățământul primar, gimnazial și liceal, contribuind într-o viziune integratoare, alături de cursurile de limbă, literatură și civilizație la desăvârșirea competenței lor profesionale.
B. COMPETENȚELE SPECIFICE ALE PROFESORULUI DE LIMBA ȘI LITERATURA RROMANI MATERNĂ
Competențele de bază ale profesorului de limba și literatura rromani maternă cerute la examenul de ocuparea posturilor didactice derivă din obiectivele și conținutul învățământului, precum și din rolurile/funcțiile cadrului didactic. Acestea sunt:
● Actualizare, prelucrare, esențializare, ilustrare, reprezentare și dezvoltarea conținutului;
● Valorizarea valențelor formative și educative ale conținutului;
● Asimilarea tehnicilor de activitate intelectuală, demonstrând capacitatea de comunicare corectă, fluentă și expresivă;
● Dezvoltarea conținuturilor și a strategiilor de asimilare, promovând învățarea participativă și creatoare;
● Valorificarea conținutului disciplinei de examen, formând comportamente raportate la valori;
● Însușirea teoriei și a metodologiei studierii personalității copilului;
● Utilizarea obiectivelor învățământului contemporan.
C. TEMATICĂ ȘTIINȚIFICĂ PENTRU LIMBA ȘI LITERATURA RROMANI MATERNĂ
1. LIMBA RROMANI MATERNĂ
a) Limba rromani comună și teoria straturilor dialectale de evoluție istorică
● Limba rromani comună. Teoria celor trei straturi dialectale rrome de evoluție istorică. Dialectele rrome din spațiul geografic românesc și relația lor cu cele trei straturi dialectale rrome de evoluție istorică: Stratul I (dialectul rromilor "ursari", "spoitori" și "carpatici"), Stratul II - III (dialectul rromilor "căldărari"). Analizarea unui text dialectal rrom (căldărăresc, spoitoresc, ursăresc, carpatic - din România - sau a unui text dialectal provenit dintr-un alt spațiu geografic) din perspectiva caracteristicilor fonetice, lexicale, morfologice și sintactice.
b) Fonetică și fonologie
● Sistemul vocalic și consonantic al limbii rromani. Transformări (accidente, alterări) fonetice: afereza, anaptixa (epenteza), apocopa, asimilarea, asurzirea (afonizarea), contragerea, dobândirea atipică a aspirației, eliziunea, haplologia, metateza, pierderea aspirației, proteza, sincopa ș.a. Trecerea lui v în semiconsoana w și efectele sale. Trecerea grupurilor -vn- și -pn- în -m- și efectele sale. Trecerea, în dialectul rromilor căldărari, a vocalei -i- în varianta fonetică -i-, respectiv, trecerea lui -e- în -e-. Opozițiile ch/s și e/z. Valorile semantice ale vocalelor a și o în dihotomia "apropiere/depărtare". Alfabetul oficial al limbii rromani. Valorile literelor postpoziționale -q-, -o- și -c-. Diftongii.
c) Vocabular
● Vocabularul fundamental și masa vocabularului. Sensul propriu și sensul figurat. Relații semantice între cuvinte (sinonime, antonime, omonime). Structura lexicală a limbii rromani comune. Lexicul rrom: indian, prebalcanic (elemente afgane, persane, armenești, osete, gruzine, kurde), balcanic (elemente turcești, grecești, sud-slave/ bulgărești și sârbești, românești), neologic. Elemente rrome cu origine necunoscută în limba rromani comună. Modalități de îmbogățire a lexicului limbii rromani comune (1. mijloacele interne de îmbogățire (derivarea - cu sufixe și prefixe - și compunerea); 2. mijloacele externe de îmbogățire: împrumuturile și calcul lingvistic). Rolul sufixelor - pen/-mos, -ar/-ar-, -lin, -no, -utno, - (v) alo, -utro, -isar-/-izel ș.a. Perspectiva creațiilor independente în limba rromani. Principiile moderne de lexicalizare a limbii rromani în viziunea școlii Grupului de Cercetări și Acțiuni în Lingvistica Români al Uniunii Rromani (IRU) și al Centrului de Studii Rrome din cadrul Universității Sorbona din Paris. Lexicografie. Tehnica de redactare lexicografică utilizată în elaborarea glosarelor, lexicoanelor, vocabularelor și a dicționarelor rrome.
d) Morfologie
● Părțile de vorbire flexibile: articolul (hotărât și nehotărât), substantivul: tipuri de substantive; adjectivul: tipuri de adjective; pronumele: tipuri de pronume; numeral: tipuri de numerale; verbul: conjugarea verbului rrom (moduri, timpuri, persoane, număr), conjugarea verbelor împrumutate, ce conțin suf. - isar-;
● Părți de vorbire parțial flexibile: adverbul;
● Părți de vorbire neflexibile: postpoziția, prepoziția, conjuncția, interjecția.
e) Sintaxă
● Părțile de propoziție: subiectul, predicatul, atributul, complementul, elementul predicativ suplimentar. Sintagma.
● Propoziția: tipologia propozițiilor neîncadrate; tipologia propozițiilor încadrate în frază: subordonate necircumstanțiale; subordonate circumstanțiale.
● Fraza: tipuri de fraze.
BIBLIOGRAFIE PENTRU DISCIPLINA LIMBA RROMANI MATERNĂ
● Sarău, Gh., Curs de limba rromani, Editura Sigma, București, 2008
● Sarău, Gh., Lexicologie rromă, Editura CREDIS, Universitatea București, 2003, vezi și www.edu.ro
● Sarău, Gh., Limba rromani (Morfologie și sintaxă), Editura CREDIS, Universitatea București, 2002, vezi și www.edu.ro
● Sarău, Gh., Stilistica limbii rromani în texte (Antologie de traduceri și redactări). I stilistika e rromane chibăqi teksturenoe (Amboldimatenqi aj redakcienqi antologia), Editura CREDIS, Universitatea București, 2002, curs bilingv destinat studenților rromi de la secția de învățământ deschis la distanță "institutori - profesori de limba rromani"; vezi și www.edu.ro
2. LITERATURA RROMANI MATERNĂ
a) Cultură și civilizație veche indiană
● Cadrul istorico-geografic de formare a civilizației vechi indiene și date generale despre India. Realitățile culturale și lingvistice din vechea Indie - locul de obârșie a protorromilor;
● Rromii și limba rromani în context indian;
● Originea poporului rrom - realitate și legendă (Kanauj);
● Drumul proto-rromilor spre Europa (dovezi lingvistice, repere istorico-geografice, argumente etnologice etc.).
BIBLIOGRAFIE PENTRU DISCIPLINA CULTURĂ ȘI CIVILIZAȚIE VECHE INDIANĂ
● Itu, M., Moleanu, J., Cultură și civilizație indiană, Editura CREDIS, Universitatea București, 2001, vezi și www.edu.ro
● Sarău, Gh., Rromii, India și limba rromani, Colecția "Biblioteca rromă", nr. 4, Editura Kriterion, București, 1998, vezi și www.edu.ro
b) Folclor și antropologie rromă
● Nomadismul - Model cultural și strategie de supraviețuire: Fond psihologic și practică socială. Perspective istorice asupra migrației. Nomadism și sedentarism. Semnificații de fond cutumiar. Migrația rromilor - fenomen contemporan.
● Cultura materială a rromilor - Meșteșug și reprezentare: Coordonate istorice și premise metodologice ale heteroidentificării. Prelucrarea metalelor. Prelucrarea lemnului. Meserii pierdute. Între emblematic și stigmatizant.
● Identitate spirituală: Tipologii și structuri conceptuale ale dinamicii înrudirii. Limbaje rituale premaritale și nupțiale. Rromanipen-ul și mistica purității. Nașterea, copilul și treptele inițiatice. Modele educaționale de referință. Imagini ale morții și cutume funerare. Formele de control și sancțiune socială/divină. Familia - Model de autoidentificare.
● Obiceiurile din ciclul familial sau riturile de trecere (generalități, structuri magicoritualice, cântecele): nașterea, nunta, moartea (bocetele); elemente de magie și astrologie; descântecele; complexe ritualice din ciclul calendaristic: a) proprii romilor (legarea ploilor, Herdelezi), b) la care actanții sunt rromi (Vasilca, Paparudele). Zestrea paremiologică (proverbe - zicători); ghicitori; Modele de gândire; asimilare și delimitare față de valorile religioase; credințe și mituri; complexe și practici magicoritualice și relația cu supranaturalul; conturarea unui posibil sistem axiologic (forme, valori, factori determinanți); elemente de port tradițional (diferențieri pe subgrupuri); elemente de artă populară; tipuri de relații intra- și extra-comunitare; pattern-uri care formează imaginile autoreferențiale; modele de viață comunitară în zone compacte și mixte în mediul rural și urban; conservare și evoluție; mutații și factori determinanți.
BIBLIOGRAFIE PENTRU DISCIPLINA FOLCLOR ȘI ANTROPOLOGIE RROMĂ
● Grigore, D., Curs de antropologie și folclor. Introducere în studiul elementelor de cultură tradițională ale identității rrome contemporane, Editura CREDIS, Universitatea București, 2001, vezi și www.edu.ro
● Petcuț, P., Grigore, D., Sandu, M., Istoria și tradițiile minorității rromani: manual pentru clasele a VI-a - a VII-a, Editura Sigma, București, 2005
c) Istoria literaturii rrome
● Exemplificări din creațiile autorilor culți rromi din diferite țări: Mateo Maximoff, Dragana Stefanovic (Franța), Santino Spinelli (Italia), Rajko Djuric (Germania), Slobodan Brebeski, Bairam Haliti (Serbia), Leksa Manus (Letonia), Bronislawa Weis = Papusa, St. Stankievicz = Stahiro (Polonia), A. Horvatova (Republica Slovacă), Al. Pankov, Romka Demeter (Rusia), Katarina Taikon (Suedia), Daroczi Choli Joysi (Ungaria).
BIBLIOGRAFIE PENTRU DISCIPLINA ISTORIA LITERATURII RROME
● Sarău, Gh., Culegere de texte în limba rromani, Editura Didactică și Pedagogică - R. A., București, edițiile 1995, 1999, 2000
d) Literatura rromă cultă din România
● Creația scriitorilor și poeților Gh. Păun - Ialomițeanu, Luminița Mihai Cioabă, Irina Gabor - Zrinyi, Marius Lakatos, Delia Grigore, Valerică Stănescu, Jupter Borcoi, Nicolae Pandelică și a folcloriștilor rromi (Costică Bățălan).
BIBLIOGRAFIE PENTRU DISCIPLINA LITERATURA RROMĂ CULTĂ DIN ROMÂNIA
● Rajko Djuric, Istoria literaturii rrome. I historia e rromane literaturaqi. Traducător: Sorin Georgescu; referent, redactor, tehnoredactor: Gheorghe Sarău, Editura CREDIS, Universitatea din București, 2002, vezi și www.edu.ro
● Sarău, Gh., Culegere de texte în limba rromani, Editura Didactică și Pedagogică - R. A., București, edițiile 1995, 1999, 2000
D. TEMATICA PENTRU DIDACTICA ȘI METODICA PREDĂRII LIMBII ȘI LITERATURII RROMANI MATERNE
1. Didactica - teorie generală a procesului de învățământ. Obiectul și funcțiile didacticii. Didactica generală și didactica specială. Direcțiile de dezvoltare a didacticii contemporane;
2. Taxonomia didactică. Tipologia și dinamica obiectivelor didactice. Finalitățile didactice și funcțiile lor. Operaționalizarea obiectivelor didactice;
3. Procesul de învățământ. Componente și variante ale instruirii și învățării. Procesul de învățământ ca relație între predare-învățare-evaluare. Caracterul formativ-educativ al procesului de învățământ;
4. Curriculum școlar. Concept și evoluție. Conținutul învățământului - Caracteristici, surse, factori și criterii care determină conținutul învățământului. Strategii de organizare a conținutului învățământului;
5. Metode de învățământ. Statutul și semnificația conceptului de metodă în activitatea didactică. Taxonomia metodelor de învățământ. Eficiența metodelor de învățare în formarea și consolidarea competențelor de bază ale elevilor;
6. Mijloacele de învățământ și integrarea acestora în activitatea didactică. Mijloacele de învățământ-suport al activității didactice. Valoarea psihopedagogică a mijloacelor de învățământ. Modalități de selecționare și utilizare a mijloacelor de învățământ;
7. Forme de organizare și de proiectare didactică. Proiectarea didactică-condiție a unei activități didactice de calitate. Funcțiile proiectării didactice. Conținutul și nivelul proiectării didactice;
8. Evaluarea în procesul de învățământ. Evaluarea - componentă fundamentală a procesului de învățământ. Obiectivele și funcțiile evaluării școlare. Strategii de evaluare a randamentului școlar. Rolul și importanța evaluării în:
a) educarea capacității de autoapreciere;
b) prevenirea eșecului școlar;
c) stimularea performanței școlare;
d) dezvoltarea personalității elevilor;
9. Dinamica relației profesor - elev în procesul de învățământ. Caracteristicile și semnificațiile educaționale ale relației profesor - elev. Tipuri de relații.
BIBLIOGRAFIE PENTRU DIDACTICA ȘI METODICA PREDĂRII LIMBII ȘI LITERATURII RROMANI MATERNE
● Crețu, T., Psihologia vârstelor, Editura CREDIS, Universitatea București, 2001, vezi și www.credis.ro
● Cucoș, C. (coord.), Psihopedagogie pentru examenul de definitivare și grade didactice, Editura Polirom, Iași 1998
● Iucu, R. B., Instruirea școlară, Editura Polirom, Iași, 2001
● Iucu, R. B., Manolescu, M., Pedagogie, Editura Fundației "Dimitrie Bolintineanu", București, 2001
● Manolescu, M., Evaluarea școlară - un contract pedagogic, Editura Fundației "Dimitrie Bolintineanu", București, 2002
● Neacșu, I., Instruire și învățare, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1999
● Tomșa, Gh., Consilierea și orientarea în școală, Editura CREDIS, Universitatea București, 2001, vezi și www.credis.ro
Autori:
Ionel Cordovan, învățător-profesor, Școala cu clasele I-VIII Ineu, Bihor;
Noemi Cordovan, educatoare-profesor, Școala cu clasele I-VIII Ineu, Bihor;
Petronia Scripcariu, inspector școlar, Inspectoratul Școlar Județean Botoșani;
Mariana Cozma, institutor-profesor, Școala cu clasele I-VIII Napradea, Sălaj;
Loredana Mihaly, Școala cu clasele I-VIII "Vasile Alecsandri", Baia Mare.
CONCURS PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE
VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR
PROGRAMA PENTRU DISCIPLINA LIMBA RUSĂ MODERNĂ
- București -
2010
NOTĂ DE PREZENTARE
Prezentul document conține Programa pentru concursul de ocupare a posturilor didactice/ catedrelor declarate vacante din învățământul preuniversitar, adresată cadrelor didactice care predau limba rusă (limba modernă 1, limba modernă 2, limba modernă 3) ca disciplină de studiu aparținând de aria curriculară Limbă și comunicare.
Programa pentru concursul de ocupare a posturilor didactice/catedrelor de limba rusă modernă declarate vacante din învățământul preuniversitar este concepută astfel încât să asigure cadrul normativ pentru evaluarea ansamblului de competențe și de cunoștințe din domeniul limbii, literaturii, culturii și civilizației ruse, precum și a competenței pedagogice, necesare accederii la funcția didactică de profesor titular. Astfel, conținutul programei se raportează la prevederile Curriculumului național în vigoare, la cerințele programelor pentru evaluările și examenele naționale, și este în acord cu documentele europene de referință ale domeniului [Cadrul european comun de referință pentru limbi: învățare-predare-evaluare, Recomandarea Parlamentului european și a Consiliului Uniunii Europene, din 18 decembrie 2006, privind competențele-cheie pentru învățarea pe parcursul întregii vieți (2006/962/EC)].
Prin cunoștințe de limbă, literatură, cultură și civilizație rusă se înțelege ansamblul achizițiilor de tip academic dobândite în cadrul studiilor universitare, redate într-o formă sintetică și reconsiderate din perspectiva aplicabilității lor în activitatea didactică.
Această orientare în abordarea conținutului evaluării candidaților pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor de limba rusă modernă declarate vacante se impune cu atât mai mult în condițiile existenței unor programe flexibile și a manualelor alternative, care solicită din partea profesorului un efort suplimentar pentru proiectarea unor demersuri didactice individualizate, în funcție de particularitățile de vârstă și de nevoile de învățare ale elevilor cu care lucrează.
Pe baza programei se va evalua nivelul de cunoaștere a conținuturilor științifice fundamentale de limbă, literatură, cultură și civilizație rusă, a principiilor didacticii și ale metodicii predării-învățării limbilor moderne, în general, și ale limbii ruse, în particular, demonstrarea capacităților necesare pentru proiectarea, realizarea și evaluarea activităților didactice, precum și a abilităților de comunicare, empatice și de cooperare necesare realizării actului educațional.
COMPETENȚELE NECESARE PROFESORULUI DE LIMBA RUSĂ MODERNĂ
Cadrul didactic va trebui să dovedească, în activitatea sa curentă de organizare a procesului de învățare-predare-evaluare, competențe care vizează:
- cunoașterea și aplicarea adecvată a conținuturilor științifice proprii disciplinei;
- cunoașterea și aplicarea corectă a principiilor didactice în metodica predării limbii ruse ca limbă modernă;
- utilizarea corectă a documentelor școlare în vigoare ale curriculumului național, corespunzător nivelului de învățământ cărora li se adresează: structura și componentele programelor școlare, obiective cadru/obiective de referință, competențe generale/ competențe specifice, arii tematice, acte de vorbire, elemente de construcție a comunicării; sugestii metodologice/sugestii de activități de învățare;
- planificarea calendaristică, proiectarea unităților de învățare, elaborarea și aplicarea instrumentelor de evaluare inițială, curentă și sumativă; prelucrarea rezultatelor și utilizarea feedbackului pentru reglarea procesului de instruire;
- elaborarea unor secvențe de interacțiune cu elevii, pentru atingerea unui obiectiv al învățării; valorificarea conținuturilor învățării; selectarea activităților de învățare și a materialelor didactice;
- integrarea elementelor de cultură și civilizație în activitatea didactică;
- capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la obiectivele/competențele și conținuturile învățării;
- capacitatea de a adecva demersurile didactice la particularitățile de vârstă și individuale ale elevilor;
- capacitatea de proiectare și realizare a demersului didactic trans-, inter- și multidisciplinar;
- capacitatea de a construi un climat educativ interactiv de cooperare, stimulativ, cu scopul creșterii eficienței rezultatelor activităților didactice.
TEMATICA ȘTIINȚIFICĂ
A. LIMBA RUSĂ
Fonetică și fonologie
Sistemul fonetic și fonologic al limbii ruse.
Lexicologie și semantică
Cuvântul ca unitate lingvistică de bază. Sensul cuvântului. Polisemia. Sinonimia, antonimia, omonimia. Vocabularul activ, vocabularul pasiv. Lexicul rus ca sistem deschis (fond originar și elemente de împrumut, neologisme, arhaisme).
Frazeologie
Echivalențe totale, echivalențe parțiale, nonechivalențe frazeologice ruso-române.
Morfosintaxă
Substantivul - prezentare generală. Categoriile gramaticale ale substantivului. Clasele lexico-gramaticale ale substantivului.
Adjectivul - prezentare generală. Criterii de delimitare a claselor de adjective.
Particularitățile formelor scurte ale adjectivelor. Gradele de comparație (sintetice și analitice).
Pronumele - prezentare generală. Criterii de clasificare.
Numeralul - prezentare generală. Clasele numeralului.
Verbul - prezentare generală. Categoriile gramaticale ale verbului (diateză, mod, timp, persoană, număr). Aspectul verbal; posibilități de echivalare în limba română. Verbe de mișcare unidirecționale și pluridirecționale, prefixate și neprefixate. Infinitivul, participiul și gerunziul ca forme verbale.
Adverbul - prezentare generală. Clasificarea adverbului.
Cuvintele auxiliare.
Structura propoziției: propoziții monomembre și bimembre. Exprimarea relațiilor temporale, spațiale, instrumentale, condiționale, concesive, cauzale, finale, consecutive, atributive. Structura frazei. Tipuri de fraze. Joncțiunea în frază. Coordonarea și subordonarea în frază.
B. LITERATURA RUSĂ
Curente și orientări în literatura rusă din prima jumătate a sec. al XIX-lea. Romantismul.
A.S. Pușkin - lirica, poemele epice (Țiganii, Călărețul de aramă), romanul în versuri Evgheni Oneghin. Rolul lui Pușkin în dezvoltarea limbii ruse literare și a literaturii ruse moderne. Ecoul creației pușkiniene în cultura română.
M.I. Lermontov - lirica, poemul Demonul. Romanul Un erou al timpului nostru.
N.V. Gogol - promotor al "școlii naturale". Romanul Suflete moarte. Dramaturgia - Revizorul.
Curente și orientări în literatura rusă din a doua jumătate a sec. al XIX-lea. Epoca de apogeu a romanului realist rus.
F.M. Dostoievski - creator al romanului psihologic, psihanalitic, polifonic: Crimă și pedeapsă, Frații Karamazov. Rezonanța universală a operei dostoievskiene.
L.N. Tolstoi - Romanul Război și pace (structură, compoziție, gen). Romanul Anna Karenina (structură, compoziție, stil). Tipologia personajelor în romanele lui L.N. Tolstoi. Rezonanța universală a operei lui L.N. Tolstoi.
A.P. Cehov - Proza scurtă: Profesorul de literatură, Salonul numărul șase, Casa cu mezanin, Zvăpăiata, Ionîci; modernitatea și dimensiunea simbolică a povestirilor lui Cehov. Dramaturgia: Pescărușul, Unchiul Vania, Trei surori, Livada cu vișini. Rezonanța universală a operei cehoviene.
Orientări și curente în literatura rusă de la sfârșitul secolului XIX și începutul secolului XX. Modernismul rus, concepții estetico-filosofice și reprezentanți.
S.A. Esenin - motivele liricii lui Esenin. Poetica lui Esenin. Rezonanța universală a operei lui Esenin.
V.V. Maiakovski - Poemele lirice - Norul cu pantaloni, Omul.
B.L. Pasternak - Romanul lirico-filosofic - Doctor Jivago.
M.A. Bulgakov - Romanul Maestrul și Margareta - substratul filosofic.
M.A. Șolohov - Romanul Donul liniștit. Destinul individual și destinul istoric în român.
Curente și orientări în perioada sovietică a literaturii ruse.
Tendințe și orientări în literatura rusă contemporană.
C. METODICA PREDĂRII DISCIPLINEI LIMBA RUSĂ MODERNĂ
Procesul de învățământ. Componentele și variantele instruirii și învățării. Procesul de învățământ ca relație între învățare-predare-evaluare. Caracterul formativ-educativ al procesului de învățământ.
Principiile procesului de învățământ. Prezentare generală. Sistemul principiilor didactice.
Strategiile învățării. Învățarea bazată pe competențe.
Metode tradiționale și moderne de învățământ. Eficiența metodelor de învățare în formarea și dezvoltarea competențelor de bază.
Mijloace de învățământ, integrarea acestora în activitatea didactică. Mijloacele didactice - suport al activității didactice. Modalități de selectare și utilizare a mijloacelor de învățământ.
Forme de organizare și proiectare didactică. Planificarea calendaristică. Proiectarea unității de învățare. Proiectarea lecției. Metodica și metodologia proiectării lecțiilor de limba rusă în raport cu tema și scopul lecției.
Evaluarea în procesul de învățământ. Evaluarea - componentă fundamentală a procesului de învățământ. Obiectivele și funcțiile evaluării școlare. Strategii de evaluare a randamentului școlar. Rolul și importanța evaluării în educarea elevilor.
BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE PENTRU TEMATICA ȘTIINȚIFICĂ
A. LIMBA RUSĂ
*** Filologie rusă, E.U.B., București, 1990 - 2010
*** Russkaja grammatika, pod red. N.I. Shvedova, V.V. Lopatin, Ed. Russkij jazyk, Moskva, 1990.
Chirilă, F., Limba rusă contemporană. Sintaxa frazei, E.U.B., București, 1994.
Chirilă, F., Limba și cultura rusă, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2002.
Chirilă, F., Limba rusă contemporană. Morfologia, Editura Fundației România de Mâine, București, 2007.
Evseev, I. (coord.), Limba rusă contemporană, E.D.P., București, 1982.
Fodor, Ecaterina, Limba rusă literară contemporană (Fonetică, fonologie, formarea cuvintelor), T.U.B., București, 1983.
Fodor, Ecaterina și Vaimberg, S. (red.), Elemente de gramatică confruntativă a limbilor rusă și română, T.U.B., București, 1985.
Fomina, M.I., Sovremennyj russkij jazyk. Leksikologija, Moskva, 1990.
Formanovskaja, N.I., Slozhnoe predlozenie v sovremennom russkom jazyke. Teorija i upraznenija, Moskva, 1989.
Iurac, S., Limba rusă contemporană: morfologia, E.U.B., București, 2008.
Nistor, M., Limba rusă contemporană. Sintaxa propoziției, E.U.B., București, 2006.
Nistor, M., Limba rusă contemporană. Sintaxa frazei, E.U.B., București, 2009.
Oiță, I. et al., Prelegeri de limbă și literatură rusă destinate cursurilor de perfecționare, vol. I-IV, T.U.B., București, 1983-1988.
Pedestrașu, A. Limba rusă contemporană. Sintaxa propoziției. E.U.B., București, 1994.
B. LITERATURA RUSĂ
Balan, D., Russkaja poezija XX veka, București, 1997.
Bălănescu, Sorina, Dramaturgia cehoviană - simbol și teatralitate, Editura Junimea, Iași, 1983.
Cotorcea, Livia, În căutarea formei, Editura Universității "Al.I. Cuza", Iași, 1995.
Cotorcea, Livia, Lirica rusă în prima jumătate a secolului al XX-lea. Antologie, Centrul de multiplicare al Universității "Al.I. Cuza", Iași, 1973.
Cotorcea, Livia, Literatura și civilizația rusă în prima jumătate a secolului al XX-lea, Centrul de multiplicare al Universității "Al.I. Cuza", Iași, 1980.
Crasovschi, Axinia, Prozatori ruși. Secolele XIX-XX, E.U.B., București, 2008.
Dobre, Aneta, Serghei Esenin. Textul lumii, E.U.B., București, 1984.
Dobre, Aneta, Teme și variațiuni, E.U.B., București, 1994.
Dobre, Aneta, Consonanțe. Poezia rusă modernă, E.U.B., București, 2009.
Ghijițchi, A. Romantismul rus (Poezia), Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1975.
Kovacs, A., Istorija russkoj literatury XIX veka, T.U.B., București, 1986.
Kovacs, A., Poetica lui Dostoievski, Editura Corint, București, 2008.
Kuleșov, V.I., Istorija russkoj literatury. X-XX vv., Russkij jazyk, Moscova 1989.
Olteanu, Antoaneta, Literatură rusă contemporană. Direcții de evoluție a prozei, Editura Paideia, București, 2005, sau ediția a doua, Proza rusă contemporană, Editura Paideia, București, 2008.
Pop, M., Ce este literatura? Școala formală rusă. Antologie, Editura Univers, București, 1984.
Șoptereanu, V., Istorija russkoj literatury konca XIX - nacala XX vekov, T.U.B., București, 1982.
Șoptereanu, V. (coord.), A.S. Pușkin în contextul cultural românesc, T.U.B., București, 1984.
Teodorescu, L., Dramaturgia lui Cehov, Editura Univers, București, 1972.
Uliu, Adriana, Prelegeri de literatură rusă modernă, Universitatea din Craiova, 1995.
Vârsta, Izolda, Istoria literaturii ruse din sec. XVII-XIX și începutul sec. XX, vol. I, Editura Fundației «România de Mâine», București, 2001.
C. METODICA PREDĂRII DISCIPLINEI LIMBA RUSĂ MODERNĂ
*** Cadrul european de referință pentru limbi: învățare-predare-evaluare, http://www.bice.md/UserFiles/File/publicatii/cadrul.pdf
*** Curriculum Național. Ghid metodologic de aplicare a programelor de Limba rusă. Primar - gimnaziu. (coord. Singer, Mihaela), București, 2001.
*** Curriculum Național. Ghid metodologic. Aria curriculară Limbă și comunicare. Liceu (coord. Singer, Mihaela), București, MEC, Consiliul Național pentru Curriculum, 2002.
*** Ghid de evaluare. Limbi moderne (coord. Gramaticescu, Sorina), București, Serviciul Național de Evaluare și Examinare, Aramis, 2001.
*** Recomandarea Parlamentului european și a Consiliului Uniunii Europene, din 18 decembrie 2006, privind competențele-cheie pentru învățarea pe parcursul întregii vieți, http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:L:2006:394:0010:0018:ro:PDF
Cerchez, M. Observații privind strategiile didactice pentru predarea limbii materne și a limbilor moderne, în Abordări interculturale în teoria și practica limbilor, București, Institutul de Științe ale Educației - Universitatea "Petrol și gaze" din Ploiești, 2002.
Cerghit, Ioan, Metode de învățământ, Ed. Polirom, Iași, 2006.
Cristea, Sorin, Studii de pedagogie generală, EDP, București, 2004.
Cristea, Sorin, Fundamentele pedagogiei, Ed. Polirom, Iași, 2010.
Cucoș, Constantin, Psihopedagogie pentru examenele de definitivare și grade didactice, ediția a III-a, Ed. Polirom, Iași, 2009.
Marinescu, M., Chirilă, F., Metodica predării limbii ruse. București, 1993.
Neacșu, I., Instruire și învățare, EDP, București, 1999.
Noveanu, E. Scurtă privire asupra unor fundamente teoretice și a transpunerii lor în practica predării limbilor străine. În: Abordări interculturale în teoria și practica limbilor, București, Institutul de Științe ale Educației - Universitatea "Petrol și gaze" din Ploiești, 2002.
Noveanu, E., Pană, Ligia-Iuliana, Didactica limbilor moderne, București, E.D.P., 1981.
Stan, I. T., Obucenie russkomu jazyku, Cluj-Napoca, 1995.
Note:
1. Sunt obligatorii documentele școlare reglatoare valabile în anul școlar în care se susține concursul - planuri-cadru, programe școlare, programe pentru examenele și evaluările naționale.
2. Sunt obligatorii conținuturile manualelor școlare pentru disciplina limba rusă, cuprinse în Catalogul manualelor școlare valabile în învățământul preuniversitar.
Grup de lucru:
Cornelia DUMITRIU - cercetător științific - Consiliul de Curriculum al MECTS
Maria OSIAC - lector univ. dr. - Universitatea Spiru Haret, Facultatea de Litere, București
Maria ȘTEFAN - prof. grad I - Școala cu clasele I- VIII A. S. Pușkin, Brăila
CONCURS PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE
VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR
PROGRAMA PENTRU DISCIPLINA LIMBA ȘI LITERATURA SPANIOLĂ MODERNĂ
- București -
2010
NOTĂ DE PREZENTARE
Prezenta programă se adresează tuturor absolvenților de învățământ superior profil filologic care au promovat un modul psiho-pedagogic și doresc să obțină un post didactic vacant în învățământul preuniversitar, precum și profesorilor de limba spaniolă din învățământul preuniversitar care se prezintă la concursurile pentru ocuparea posturilor/catedrelor vacante în învățământ.
Programa de concurs este elaborată în acord cu programele școlare în vigoare din învățământul preuniversitar pentru limba spaniolă, cu programele pentru evaluările și examenele naționale și cu Cadrul European Comun de Referință pentru Limbile Moderne al Consiliului Europei. Competențele și conținuturile din programă sunt proiectate în conformitate cu abordarea curriculară sistemică în realizarea activităților didactice.
Aspectele fundamentale din programă sunt în concordanță cu profilul absolventului de învățământ superior care urmează să fie încadrat în învățământul preuniversitar și vizează:
- cunoașterea conținuturilor științifice fundamentale și a tendințelor în evoluția predării/învățării limbii spaniole;
- proiectarea, realizarea și evaluarea activităților didactice;
- aplicarea noilor direcții ale didacticii generale și ale metodicii predării limbii spaniole;
- demonstrarea abilităților de comunicare, empatice și de cooperare necesare realizării actului educațional.
COMPETENȚELE vizate sunt:
- cunoașterea conținuturilor disciplinei;
- utilizarea corectă și adecvată contextuală a limbii spaniole;
- utilizarea competentă a documentelor școlare reglatoare;
- realizarea proiectării demersului didactic în conformitate cu cerințele curriculumului național;
- folosirea unor metode adecvate vârstei elevilor și tipului de clasă în abordarea unui text (literar/non-literar) în vederea formării și dezvoltării competențelor generale și specifice ale elevilor, conform programei școlare;
- folosirea corectă a conceptelor și noțiunilor culturale necesare situării în context istoric și cultural a unui text literar;
- folosirea unor metode variate și adecvate pentru formarea la elevi a competențelor de receptare și producere a mesajelor orale și scrise;
- folosirea unor proceduri diverse și adecvate pentru formarea de competențe de comunicare și de interacțiune orală și în scris;
- folosirea unor metode variate și adecvate de evaluare a competențelor elevilor de receptare și producere a mesajelor scrise și orale și de interacțiune în diverse contexte de comunicare.
- conștientizarea și transmiterea unor atitudini interculturale pozitive;
- construirea unor demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi;
- proiectarea și realizarea demersului didactic trans-, inter- și multidisciplinar;
- construirea unui climat educativ interactiv, de cooperare, stimulativ cu scopul creșterii eficienței rezultatelor activităților didactice.
TEMATICA ȘTIINȚIFICĂ
Elemente de construcție a comunicării
1) Fonetică și fonologie
Sistemul vocalic și consonantic al limbii spaniole.
Accentul, silaba (diftongul, triftongul, hiatul).
2) Morfologie
Substantiv, articol, pronume, adjectiv, numeral, verb, adverb, prepoziție, conjuncție, interjecție.
Categorii nominale: gen, număr, determinare.
Categorii verbale: modul, timpul, diateza, aspectul. Perifraze verbale.
3) Sintaxa propoziției
Propoziția simplă, propoziția complexă.
Predicat verbal și predicat nominal. Verbele copulative ser/estar - abordare contrastivă.
Complementele și realizările lor sub formă de sintagme nominale sau subordonate:
[ ] complementul direct;
[ ] complementul indirect;
[ ] complementul prepozițional;
[ ] complementele circumstanțiale adverbiale (modal, concesiv, de timp, de loc, de cauză, de scop)
4) Sintaxa frazei
Fraza prin coordonare: aspecte semantico-pragmatice ale coordonării.
Fraza prin subordonare:
[ ] propoziția relativă;
[ ] propoziții circumstanțiale: temporale, condiționale, cauzale, concesive și finale.
Concordanța timpurilor.
Folosirea modului conjunctiv în propoziții independente și propoziții subordonate.
Vorbirea directă și vorbirea indirectă.
5) Semantică și lexicologie, stilistică pragmatică
Elemente de analiză semantică.
Relații lexicale: polisemia, omonimia, sinonimia și antonimia.
Limbaj figurativ și figuri de stil.
Limbaje de specialitate, stiluri funcționale.
Elemente de analiză a discursului; tipuri de text.
Literatura spaniolă
1) Elemente de istorie literară: termeni și concepte pentru plasarea textului în context istoric și cultural; curente literare (baroc, realism, modernism, existențialism);
2) Elemente de teorie literară: genuri și specii literare, concepte structurale de compoziție a textului literar (temă, subiect, vocea autorului, procedee stilistice, atmosferă; tehnici narative, construirea intrigii, tipologia personajelor, modalități retorice ale povestirii; structuri expresive dramatice caracteristice teatrului spaniol);
3) Poezia barocă: Luis de Gongora, Francisco de Quevedo;
4) Inovarea tehnicilor romanului baroc: Novelas ejemplares și El ingenioso hidalgo Don Quijote de la Mancha de Miguel de Cervantes;
5) Teatrul Național în Secolul de Aur:
- inovarea teoriei dramatice în Secolul de Aur și crearea teatrului național spaniol: Lope de Vega;
- dimensiunea metafizică a dramei baroce - Pedro Calderon de la Barca;
6) Literatura generației de la '98: Miguel de Unamuno, Antonio Machado, Pio Baroja, Ramon del Valle-Inclan, Azorin.
N.B. Candidații vor avea în vedere posibilitatea formulării subiectelor sub forma unor comentarii de text/analize de text în perspectivă didactică.
Didactica generală și metodica predării limbii spaniole
1) Obiectivele predării/învățării limbii spaniole conform Curriculumului Național actual.
2) Forme de organizare și proiectare didactică: proiectarea didactică, condiție a unei activități didactice de calitate; funcțiile proiectării didactice; conținutul și nivelul proiectării didactice; elaborarea de proiecte pentru unități didactice și secvențe de instruire.
3) Mijloacele de învățământ și integrarea acestora în activitatea didactică: mijloacele de învățământ, suport al activității didactice; valoarea psihopedagogică a mijloacelor de învățământ; modalități de selecționare și utilizare a mijloacelor de învățământ.
4) Formarea competențelor lingvistice (fonetică și ortografie, lexic, gramatică).
5) Formarea competențelor de comunicare (receptarea mesajului oral, exprimarea orală, receptarea mesajului scris, exprimarea în scris).
6) Modalități specifice de prelucrare didactică a elementelor de cultură și civilizație spaniolă. Exploatarea didactică a documentului autentic.
7) Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învățământ: obiectivele și funcțiile evaluării școlare; strategii de evaluare a randamentului școlar; rolul și importanța evaluării în educarea capacității de autoapreciere, prevenirea eșecului școlar, stimularea performanței școlare și dezvoltarea personalității elevilor; modalități de elaborare a probelor de evaluare și a itemilor.
8) Dinamica relației profesor - elev în procesul de învățământ: caracteristicile și semnificațiile educaționale ale relației profesor - elev; tipuri de relații.
BIBLIOGRAFIE
Elemente de construcție a comunicării
1. Alarcos Llorach, E., Estudios de gramatica funcional del espanol, Madrid Gredos, 1973.
2. Alcina Franch, Juan y Jose Manuel Blecua, Gramatica espanola, Barcelona, Ariel, 1975.
3. Dumitrescu, Domnita; Hăulică, Cristina; Leahu, Sarmiza; Papadopol, M., Studii de sintaxă a limbii spaniole, București, TUB, 1979.
4. Gili y Gaya, Samuel, Curso superior de sintaxis espanola, Barcelona, Vx, 1964.
5. Manoliu Manea, M. Coord., Manual de limba spaniolă, vol. I: Categoriile gramaticale, București, TUB, 1975.
6. Matte Bon, Francisco, Gramatica comunicativa del espanol, Madrid, 1992.
7. Real Academia Espanola, Esbozo de una nueva gramatica de la lengua espanola.
Literatura spaniolă
1. Alborg, J.L., Historia de la literatura espanola, Edad Barroca, Madrid, Gredos, 1970.
2. Chabas, Juan, Historia de la literatura espanola
3. Garcia Lopez, Jose, Historia de la literatura espanola, Vicent Vives, Barcelona, 1978
4. Jones, R.O., Historia de la literatura espanola. Siglo de Oro, prosa y poesia, Barcelona, Ariel, 1989.
5. Ortega y Gasset, Jose, Ensayos sobre la generacion del '98 y otros escritores espanoles contemporaneos, Madrid, Alianza, 1981.
6. Rico, Francisco, coord., Historia y critica de la literatura espanola, vol. II: Siglo de Oro, vol. III: Siglo de Oro; Barroco, Ediciones Grijalbo, Barcelona, 1980
7. Rico, Francisco, coord., Historia y critica de la literatura espanola, vol. VI: Literatura de la generacion del '98. Ediciones Grijalbo, Barcelona, 1980
8. Salinas, Pedro, Literatura espanola del siglo XX, Madrid, Alianza Editorial, 1972.
9. Valbuena Prat, Angel, Los poetas de la generacion del '98, Gustavo Gili, Barcelona, 1981
Didactica generală și metodica predării limbii spaniole
1. *** Jornadas internacionales del espanol como lengua extranjera, Ministerio de cultura, 1987 y siguientes.
2. *** AA.VV., Didactica de las segundas lenguas, Madrid, Santillana, 1990.
3. *** Curriculum Național, Seria Liceu: Programe școlare 3, Aria curriculară Limbă și comunicare, MEN, CNC, 2001.
4. *** Curriculum Național: programe pentru clasa a IX-a, MEN, CNC, 1999
5. *** Ghid de evaluare - Limbi moderne, SNEE, Ed. Aramis, 2001.
6. *** Ghid metodologic, aria curriculară Limbă și comunicare - liceu, MEN, CNC, 2002.
7. *** Psihopedagogie, Ed. Spiru Haret, Iași, 1995.
8. Cosăceanu, A., Didactica limbilor străine. Reconstrucția disciplinară, Editura Universității București, 2003, cap. V.
9. Iucu, R., Managementul și gestiunea clasei de elevi, Editura Polirom, 2000.
10. Joița, E., Eficiența instruirii, EDP, București, 1998.
11. Radu I., Evaluarea procesului de învățământ, EDP, 2001.
12. Radu, I., Didactica modernă, Editura Dacia, Cluj, 1995
13. Stoica, A (coord.), Evaluarea curentă și examenele, Ghid pentru profesori, Ed. Prognosis, București, 2001.
14. Strungă, C., Evaluarea școlară, Editura de Vest, Timișoara, 1999.
Notă: Sunt obligatorii conținuturile manualelor școlare pentru limba spaniolă, care sunt cuprinse în Catalogul manualelor școlare valabile pentru învățământul preuniversitar în anul școlar în curs.
Autori:
prof. Camelia Rădulescu
prof. Monica Georgescu
Coordonator: prof. Gabriela Guțu
CONCURS PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE
VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR
PROGRAMA PENTRU DISCIPLINA LIMBA ȘI LITERATURA UCRAINEANĂ MATERNĂ
SPECIALIZAREA
PROFESORI
- București -
2010
A. NOTĂ DE PREZENTARE
Programa pentru disciplina Limba și literatura ucraineană maternă se adresează absolvenților învățământului superior de specialitate și profesorilor care se prezintă la concursul pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante din învățământul preuniversitar. Conținutul și structura programei sunt elaborate în așa fel încât să răspundă schimbărilor impuse de abordarea curriculară sistemică în realizarea procesului educațional.
Absolvenții facultăților de profil și profesorii care susțin concursul la disciplina Limba și literatura ucraineană maternă pot preda în învățământul preuniversitar, în conformitate cu prevederile în vigoare.
Examenul este orientat spre a evalua calitatea concepției didactice și modalitățile concrete prin care profesorul pune elevii în situații de învățare eficiente, apte de a conduce la formarea capacităților și a competențelor prevăzute în programele școlare. Această orientare este cu atât mai necesară acum, când flexibilitatea programelor solicită din partea profesorului efortul de a concepe procese și parcursuri didactice flexibile, adaptate nivelului claselor de elevi cu care acesta lucrează.
Aspectele fundamentale vizate prin prezenta programă operaționalizează profilul absolventului de învățământ superior, urmărind:
● cunoașterea conținuturilor fundamentale și a principalelor tendințe în evoluția disciplinei Limba și literatura ucraineană maternă, precum și a metodicii disciplinei;
● probarea capacităților necesare pentru proiectarea, realizarea și evaluarea activităților didactice;
● demonstrarea abilităților de comunicare, empatice și de cooperare necesare realizării actului educațional.
Fiind date particularitățile disciplinei Limba și literatura ucraineană maternă și influența modelatoare puternică pe care aceasta o exercită asupra formării și dezvoltării personalității elevului, precum și asupra întregului climat educațional al școlii, profesorul de Limba și literatura ucraineană maternă trebuie să demonstreze că:
● are capacitatea de a crea experiențe de învățare semnificative pentru elev;
● înțelege cum învață și cum se dezvoltă elevul și poate să ofere oportunități de învățare care sprijină dezvoltarea intelectuală și socială a acestuia;
● înțelege că elevii sunt diferiți din punctul de vedere al modului în care învață și poate să ofere oportunități instructiv-educative adaptate la diferențele individuale de învățare;
● înțelege procesele de integrare curriculară și folosește o varietate de strategii didactice care încurajează dezvoltarea gândirii critice a elevului, capacitatea de rezolvare a problemelor și performanțele lui în utilizarea noilor tehnologii;
● are capacitatea de a alege și utiliza cele mai bune metode ce vizează motivația și comportamentul pentru a crea un mediu educațional care încurajează interacțiunea socială pozitivă, motivația intrinsecă și angajarea elevului în actul învățării, sprijinind astfel succesul școlar al acestuia;
● are capacitatea de a dezvolta activități didactice în cadrul Curriculumului la Decizia Școlii, activități curriculare și extracurriculare inter-, pluri- și transdisciplinare;
● dezvoltă cunoașterea și utilizarea unor variate strategii de comunicare eficientă pentru a sprijini curiozitatea, colaborarea și interacțiunea elevilor în activitatea de învățare;
● planifică activitatea de predare-învățare-evaluare pe baza competențelor curriculare, a cunoașterii proceselor predării-învățării-evaluării, a conținutului disciplinei, a abilităților elevilor și a diferențelor dintre elevi;
● înțelege și folosește o diversitate de strategii de evaluare pentru a aprecia și modifica activitățile didactice, asigurând continua dezvoltare intelectuală și socială a elevului;
● evaluează efectele opțiunilor și acțiunilor sale asupra elevilor, părinților, altor profesori și modifică aceste acțiuni atunci când este necesar;
● caută în mod activ oportunități pentru perfecționarea sa profesională continuă;
● contribuie la stabilirea unor relații pozitive cu colegii, familiile elevilor și cu organizații existente în comunitatea în care trăiește, în așa fel încât să stimuleze angajarea acestora în sprijinirea activităților școlii;
● înțelege necesitatea de a asista elevii în orientarea lor către carieră și de a integra educația pentru carieră în activitatea didactică;
● înțelege aspectele de ordin legislativ ale activității sale, respectiv, drepturile legale ale elevului și părinților, precum și propriile sale drepturi și responsabilități;
● înțelege criteriile de evaluare a activității sale și are capacitatea de a le integra în conceperea și realizarea activității didactice.
B. COMPETENȚELE SPECIFICE PROFESORULUI DE LIMBA ȘI LITERATURA UCRAINEANĂ MATERNĂ
Programa vizează, pe lângă conținuturile științifice și cele de metodică a disciplinei Limba și literatura ucraineană maternă, anumite competențe specifice profesorului de Limba și literatura ucraineană maternă, competențe pe care acesta trebuie să și le dezvolte și probeze pe parcursul desfășurării activității didactice. Într-o formulare sintetică, aceste competențe sunt:
● Realizarea de conexiuni între conținuturile disciplinei (din cele trei domenii: limbă, literatură, comunicare) și problemele de învățare specifice domeniului;
● Operarea cu programele de primar, de gimnaziu și de liceu în vederea proiectării unui demers didactic adaptat specificului grupului-țintă;
● Aplicarea creativă și reflexivă a cunoștințelor despre predarea-învățarea disciplinei;
● Selectarea diverselor modalități de abordare a textului literar și nonliterar în funcție de tipul de text discutat și grupul-țintă;
● Aplicarea adecvată a principiilor și a metodelor specifice de abordare a noțiunilor de limbă (fonetică, vocabular, morfologie, sintaxă, stilistică);
● Aplicarea adecvată a principiilor, formelor și metodelor specifice didacticii oralului;
● Aplicarea adecvată a principiilor, formelor și metodelor specifice didacticii redactării;
● Elaborarea de teste inițiale, formative și sumative în funcție de obiectivele sau de competențele vizate;
● Selectarea și aplicarea unor metode de evaluare adecvate obiectivelor sau competențelor vizate;
● Analizarea unor proiecte pentru opționalul ca disciplină nouă sau pentru opționalul integrat la ciclul liceal;
● Aplicarea tehnicilor comunicării eficiente cu grupul de elevi, conform principiilor și metodelor interacțiunii educaționale;
● Aplicarea unor forme de management al clasei în funcție de activitatea de învățare proiectată.
DOMENII DE COMPETENȚĂ
1. Curriculum și proiectarea didactică:
● componentele curriculum-ului școlar: curriculum național, planuri-cadru, arii curriculare, trunchi comun, discipline, programe școlare, manuale școlare, auxiliare curriculare;
● curriculum național de limba și literatura ucraineană maternă pentru ciclurile primar, gimnazial și liceal; obiective cadru, obiective de referință, competențe generale, competențe specifice;
● modelul conceptual al disciplinei: paradigma comunicativ-funcțională;
● proiectarea activității didactice: planificarea calendaristică, proiectarea unității de învățare (integrarea celor trei domenii, coerența demersului, corelarea conținuturilor și a activităților de învățare și a formelor de evaluare cu obiectivele/competențele specifice anului de studiu, metode folosite, resurse, tipuri de interacțiune a grupului de elevi), proiecte de lecție (pentru diferite tipuri de lecții), proiectarea de activități de învățare intra -, inter - și transdisciplinare.
2. Strategii didactice utilizate în procesul de predare-învățare-evaluare la disciplina limba și literatura ucraineană maternă:
● metode didactice specifice: clasificare, prezentare, caracterizare; utilizarea metodelor centrate pe elev/a tehnicilor de învățare prin cooperare;
● forme de organizare a activității didactice: clasificare, caracterizare;
● mijloacele de învățământ și integrarea lor în procesul de predare-învățare-evaluare: funcțiile didactice ale mijloacelor de învățământ; tipuri de mijloace de învățământ și caracteristicile lor.
3. Didactica lecturii:
● abordarea textului literar (perspective în didactica lecturii, căi de acces spre textul literar, ghidarea elevilor spre înțelegerea, analiza și interpretarea adecvată a unui text);
● didactica textului narativ (concepte de teorie literară specifice; modalități de construire a unor activități de învățare vizând înțelegerea și aplicarea acestor concepte; formarea unei grile de lectură operaționale pentru receptarea adecvată a textului narativ);
● didactica textului dramatic (concepte de teorie literară specifice; modalități de construire a unor activități de învățare vizând înțelegerea și aplicarea acestor concepte; formarea unei grile de lectură operaționale pentru receptarea adecvată a textului dramatic);
● didactica poeziei (concepte de teorie literară specifice; modalități de construire a unor activități de învățare vizând înțelegerea și aplicarea acestor concepte; formarea unei grile de lectură care să conducă la receptarea adecvată a poeziei);
● abordarea textului nonliterar (științific, publicistic, publicitar) din perspectiva caracteristicilor stilurilor funcționale și a funcțiilor comunicării;
● abordarea textelor aparținând altor arte din perspectiva codurilor specifice ale acestora.
4. Didactica limbii ucrainene:
● abordarea noțiunilor de limbă conform principiului concentric al predării-învățării;
● strategii de învățare și aplicare în contexte noi a noțiunilor de fonetică, de morfologie și de sintaxă (parcursuri inductive, deductive, analogice; analiza gramaticală, exercițiul gramatical, compunerea gramaticală etc.);
● strategii de învățare și de aplicare în contexte noi a noțiunilor de vocabular.
5. Didactica oralului:
● strategii de învățare și exersare a ascultării active;
● strategii de învățare și exersare a alcătuirii diverselor tipuri de discurs oral prevăzute de programă (monologul informativ, monologul demonstrativ, descrierea orală, povestirea orală, rezumatul oral, dialogul formal și informal, interviul, dezbaterea, masa rotundă etc.).
6. Didactica redactării:
● strategii de învățare și exersare a redactării unor tipuri de texte prevăzute în programele școlare: texte funcționale (cerere, completare de formulare, telegramă, proces-verbal, curriculum vitae), texte reflexive și argumentative (relatarea unor evenimente și întâmplări din experiența personală, exprimarea unui punct de vedere: jurnalul personal, jurnalul de lectură, argumentarea unui punct de vedere), texte imaginative (alcătuirea unor descrieri, dialoguri sau narațiuni pe o temă dată) sau texte despre opera literară (rezumat, caracterizare, analiză, eseu etc.).
7. Evaluarea rezultatelor școlare în concordanță cu obiectivele curricular:
● evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învățământ: obiective, funcții, tipuri de evaluări, caracterizare;
● tipuri de evaluare (inițială, formativă, sumativă) folosite la limba și literatura ucraineană;
● metode tradiționale și metode alternative de evaluare (proiectul, portofoliul, autoevaluarea, investigația, observarea sistematică a comportamentului elevilor) care se pot aplica la disciplina limba și literatura ucraineană;
● calitățile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate și aplicabilitate;
● tipologia itemilor: definiție, clasificări, caracteristici, domenii de utilizare, reguli de proiectare, modalități de corectare și notare;
● probe de evaluare (orale, scrise, practice) folosite în orele de limba și literatura ucraineană.
8. Comunicarea - mijloc al interacțiunii educaționale:
● comunicarea în predare-învățare (adecvarea discursului la capacitățile de înțelegere a elevilor, ancorarea în cunoștințele prealabile ale elevilor asupra temei etc.); comunicare verbală, nonverbală, mixtă (congruența acestora); rolul profesorului în structurarea la elevi a unor modele de exprimare și a unor atitudini care facilitează comunicarea;
● forme ale comunicării didactice (prelegerea, dialogul, dezbaterea) și roluri asumate de către profesor (în dialog sau în dezbatere: moderator, participant, evaluator, sufleur);
● blocaje în comunicare; soluții de prevenire și depășire a acestora (tehnici de ascultare activă, jocuri de "încălzire", învățare prin cooperare, tehnici nonverbale, tehnici de exprimare a sentimentelor etc.);
● tipuri de întrebări (închise, deschise, cu alegere multiplă, întrebări concrete, întrebări abstracte) și adecvarea acestora la tema abordată.
9. Managementul clasei:
● rolurile profesorului în facilitarea experiențelor care conduc la formarea elevilor ca buni ascultători și buni comunicatori: organizator, participant, resursă, evaluator, facilitator etc.;
● organizarea activităților de învățare prin: crearea unui climat adecvat desfășurării orei; folosirea unor resurse materiale adecvate; folosirea resurselor psihice ale profesorului și elevilor (capacități, cunoștințe, experiențe individuale); folosirea adecvată și eficientă a timpului; forme de instruire (frontal, în perechi, în grupe, studiu individual) și alternarea acestora în cadrul unei secvențe didactice;
● antrenarea părinților în fixarea unor modele de exprimare, a unei atitudini deschise față de comunicare;
● gestionarea situațiilor conflictuale la ora de limba și literatura ucraineană (refuzul elevilor de a citi, polarizarea opiniilor în cadrul unor dezbateri etc.).
10. Curriculum la decizia școlii:
● proiectarea curriculum-ului în dezvoltare locală sau la decizia școlii de tipul: opțional ca disciplină nouă;
● repere/condiționări în elaborarea CDȘ-ului (resurse umane, materiale, context local, interesele elevilor);
● modalități de adecvare a unui CDȘ la grupuri-țintă diferite.
11. Conținuturi:
● Candidații trebuie să cunoască integral conținuturile și conceptele operaționale din cele trei domenii ale disciplinei (limbă, comunicare, literatură), prevăzute în programele de primar, de gimnaziu și de liceu, atât pe cele obligatorii, cât și pe cele facultative.
● Pentru domeniul literatură, candidații trebuie să cunoască monografic opera autorilor prevăzuți în programa de liceu. De asemenea, candidații trebuie să cunoască epocile fundamentale ale literaturii ucrainene, curentele, genurile și speciile literare, precum și operele literare reprezentative pentru fiecare dintre acestea.
BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE
Programe școlare și ghiduri
● Stoica, A. (coord.), Evaluarea curentă și examenele. Ghid pentru profesori, Editura ProGnosis, București, 2001
Metodică și pedagogie
● Cerghit, I., Metode de învățământ, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1998
3. TEMATICĂ ȘTIINȚIFICĂ PENTRU DISCIPLINA LIMBA ȘI LITERATURA UCRAINEANĂ
1. LIMBA UCRAINEANĂ
a) Semantică și lexicologie:
● Sistemul lexical al limbii ucrainene contemporane. Însușirile de bază;
● Omonimie. Noțiunea de omonimie. Principalele categorii de omonime;
● Paronimie. Noțiunea de paronimie. Folosirea paronimelor;
● Antonimie. Noțiunea de antonimie. Formarea antonimelor și folosirea lor stilistică;
● Sinonimie. Noțiunea de sinonimie. Principalele tipuri de sinonime;
● Stratificările stilistice ale lexicului. Cuvântul și folosirea sa stilistică. Principalele "stiluri" (profesional, științific, terminologic) și "limbaje" (poetic, etc.) ale limbii ucrainene contemporane;
● Analiza practică lexicală și semantică a cuvântului.
b) Frazeologie: Noțiunea de frazeologie. Frazeologismele. Tipuri de frazeologisme după originea lor. Folosirea frazeologismelor în literatura beletristică. Funcția lor stilistică.
c) Fonetică și fonologie:
● Obiectul foneticii. Raportul foneticii cu fonologia. Fonemele vocalice ale limbii ucrainene contemporane. Trăsăturile lor articulatorii și acustice. Schimbarea în fluxul vorbirii. Asimilarea, disimilarea (diferite tipuri), simplificarea în grupurile consonantice. Alternanța fonemelor în limba ucraineană contemporană. Alternanța fonemelor și alternanța variantelor (combinatorii și poziționale). Alternanța vocalelor în procesul formării cuvintelor și declinării lor. Alternanța sunetelor o și e cu i și o și e cu sunetul zero; alternanța lui e cu o după șuierătoare și yot. Alternanța fonemelor consonantice. Alternanța sunetelor h, k, oh cu consoanele dentale și șuierătoare.
Funcțiile morfologice ale alternanțelor consonantice în limba ucraineană contemporană;
● Structura fonetică a cuvântului. Silaba. Tipuri de silabe;
● Accentul. Principalele caracteristici ale accentului în ucraineană.
d) Ortoepie:
● Reguli ortoepice ale limbii ucrainene literare. Ortoepia și rolul ei în cultura limbii;
● Principalele caracteristici ale pronunției ucrainene corecte. Rostirea vocalelor și a combinațiilor acestora;
● Alternanțele de tip eufonic. Pronunțarea cuvintelor împrumutate.
e) Grafica și ortografia:
● Elementele graficii. Semnele speciale, folosite în alfabetul ucrainean (apostroful, accentul);
● Corelația dintre ortoepie și grafica. Literele și sunetele limbii ucrainene. Principiul fonetic și morfologic. Ortografia ucraineană contemporană.
f) Morfologia:
● Părțile de vorbire în limba ucraineană contemporană:
● Substantivul. Definiție. Categoriile lexico-gramaticale și funcția sintactică. Categoria genului. Clasificarea substantivelor după genuri. Categoria substantivelor proprii și comune. Substantive concrete și abstracte. Categoria numărului. Categoria cazului.
Declinările și declinarea substantivelor. Clasificarea substantivelor după declinări și grupe. Formarea substantivelor. Procedee. Procedeul afixal (prefixal, sufixal, prefixalo-sufixal). Alte procedee (compunere). Accentul în declinarea substantivelor;
● Adjectivul. Definiție. Caracterul dependent al categoriilor adjectivale de gen, număr și caz. Clasificarea adjectivelor. Gradele de comparație ale adjectivelor. Declinarea adjectivelor. Formele lungi și scurte ale adjectivelor în limba ucraineană actuală;
● Numeralul. Definiție. Clasificarea numeralului. Clasificarea numeralelor după structură. Categoriile gramaticale. Declinarea numeralului. Formarea numeralului;
● Pronumele. Definiție. Particularitățile categoriilor gramaticale ale pronumelui. Clasificarea pronumelor. Declinarea pronumelor. Particularitățile morfo-sintactice. Accentul;
● Verbul. Definiție. Conjugare. Funcțiile sintactice. Categoriile lexico-gramaticale. Categoria aspectului. Formarea aspectului. Perechile aspectuale. Categoria tranzitiv/intranzitiv. Categoria persoanei. Verbe impersonale. Categoria modului. Categoria timpului. Categoria numărului și genului. Conjugarea verbelor;
● Participiul. Caracterizare generală. Clasificare;
● Gerunziul. Formarea gerunziilor;
● Adverbul. Definiție. Particularități morfologice și funcții sintactice. Clasificare;
● Prepoziția. Definiție. Structura morfologica a prepozițiilor;
● Conjuncția. Definiție. Clasificare. Conjuncțiile coordonatoare și subordonatoare;
● Particula. Definiție. Clasificare;
● Interjecția. Definiție. Clasificarea interjecțiilor.
g) Sintaxa: Obiectul sintaxei.
● Propoziția ca unitate sintactică de baza. Tipuri de propoziții.
● Sintaxa propoziției simple. Părțile principale ale propoziției.
● Subiectul.
● Predicatul.
- Acordul subiectului cu predicatul.
- Părțile secundare de propoziție.
● Atributul.
● Complementul.
● Apoziția.
● Sintaxa frazei. Raportul de coordonare și subordonare. Fraza fără conjuncții. Tipurile propozițiilor secundare.
● Vorbirea directă și indirectă.
BIBLIOGRAFIE PENTRU DISCIPLINA LIMBA UCRAINEANĂ
● *** Suciasna ukrajinsska literaturna mova, ed. II-a, Kiev, 1974
● Ivcenko, M. T., Suciasna ukrajinska literaturna mova, Kiev,1960
● Mazilu, D. H., Curs de limba ucraineană. Morfologie, TUB, București, 1976
● Mazilu, D. H., Gramatika. Pidrucinyk dlia VII klasu, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1977
● Rebușapca, I., Curs de limba ucraineană contemporană. Fonetică și fonologie, TUB, București, 1980
● Rebușapca, I., Gramatika. Pidrucinyk dlia VIII klasu, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1978
2. LITERATURA UCRAINEANĂ
a) Elemente de teorie literară
● Literatura beletristică - un important mijloc de cunoaștere și modelare a realității;
● Procesul literar;
● Genuri și specii literare;
● Structura operei literare. Mijloace și procedee artistice;
● Analiza literară a unei opere literare: conținutul tematic, compoziția și subiectul, personajele.
b) Folclorul ucrainean
● Apariția și circulația folclorului. Caracterul popular, colectiv, oral, anonim, sincretic;
● Bogăția tematica și varietatea stilistică a folclorului ucrainean: valoarea sa instructiv-educativă și estetică. Genurile și speciile folclorului ucrainean: poezia legată de obiceiuri (poezia obiceiurilor de familie, poezia obiceiurilor de peste an, cântecul liric); poezia epică în versuri (duma, balada, cântecul istoric, reportajul versificat); proza populară (basmul, legenda, anecdota). Folclorul așezărilor ucrainene de pe teritoriul României.
c) Istoria literaturii ucrainene
● Valoarea și originalitatea literaturii ucrainene. Periodizarea literaturii ucrainene;
● Literatura ucraineană veche;
● Formarea poporului și a limbii ucrainene. Letopisețele ruse (sec. XIV - prima jumătate a sec. XVII);
● H. S. Skovoroda - cea mai proeminentă personalitate a literaturii ucrainene vechi;
● Literatura ucraineană modernă (sfârșitul sec. XVIII - începutul sec. XIX);
● P. Kotlearevskyi (1709-1838) - primul clasic al literaturii ucrainene moderne. Poemul Eneida în contextul literaturii eroico-comice europene. Piesa Natalka Poltavka - analiza;
● P. P. Hulak-Artemovskyi (1790-1865);
● H. Kvitka-Osnovianenko (1778-1843) - inițiatorul prozei ucrainene moderne. Konotopska vidma, Marusia, Serdecina Oxana. Dramaturgia;
● E. P. Hrebinka (1812-1848). Creația romantică. Elemente naturaliste;
● Romantismul în literatura ucraineană (anii 1820-1840);
● Premisele apariției și trăsăturile particulare ale romantismului ucrainean;
● Taras Șevcenko (1814-1861). Biografia. Tematica creației lirice. Baladele și poemele romantice, istorice și satirice. Importanța operei;
● Literatura postșevcenkiană;
● Marko Vovciok (1834-1907) - continuarea tradițiilor șevcenkiene în proza ucraineană; Dva syny; Instytutka;
● Realismul etnografic;
● Ivan Neciui-Levițkyi (1838-1918) - viața și opera;
● Panas Myrnyi (1849-1920) - viața și activitatea literară.
● Realismul critic;
● Ivan Fanko (1856-1916). Principalele teme ale creației lirice. Proza. Drama Ukradene șciastia;
● Myhailo Koțiubinskyi (1864-1913) - viața și opera scriitorului. Povestirile pentru copii. Problematica operelor Vin ide, Koni ne vynni, Tini zabutyh predkiv, Intermezzo, Fața morgana;
● Vasyl Stefanyk (1871-1936) - maestru al nuvelei social-psihologice. Nuvelele Novyna, Palii, Kaminnyi hrest;
● Olga Kobylianska (1863-1942). Zemlea;
● Dramaturgia clasică ucraineană;
● M. Staryțkyi, M. Kropivnițkyi, I. Karpenko-Karyi - cele mai importante opere dramatice;
● Neoromantismul în literatura ucraineană;
● Lesia Ukrainka (1871-1913) - viața și opera literară. Temele majore ale creației lirice. Dramaturgia. Lisova pisnia;
● Modernismul în literatura ucraineană;
● Simboliștii: M. Voronyi, O. Olesi;
● Literatura ucraineană după 1917;
● Prezentări monografice;
● Honciar - Sobor;
● P. Tycyna - culegerile Soniacini klarnety, Pluh, Viter z Ukrainy;
● M. Rylski - temele lirice majore;
● Malysko - portretul liric;
● L. Kostenko - Marusia Ciurai;
● V. Sosiura - particularitățile paletei lirice;
● Literatura în limba ucraineană din România.
D. TEMATICA PENTRU METODICA PREDĂRII LIMBII ȘI LITERATURII UCRAINENE MATERNE
1. Didactica - teorie generală a procesului de învățământ. Obiectul și funcțiile didacticii. Didactica generală și didactica disciplinei. Direcțiile de dezvoltare a didacticii contemporane;
2. Taxonomia didactică. Tipologia și dinamica obiectivelor didactice. Finalitățile didactice și funcțiile lor. Operaționalizarea obiectivelor didactice;
3. Procesul de învățământ. Componentele și variante ale instruirii și învățării. Procesul de învățământ ca relație între predare-învățare-evaluare. Caracterul formativ-educativ al procesului de învățământ;
4. Principiile procesului de învățământ. Principiile didactice - Noțiuni generale. Sistemul principiilor didactice;
5. Curriculum școlar. Concept și evoluție. Conținutul învățământului - caracteristici, surse, factori și criterii care determină conținutul învățământului. Strategii de organizare a conținutului învățământului;
6. Metode de învățământ. Statutul și semnificația conceptului de metodă în activitatea didactică. Taxonomia metodelor de învățământ. Eficiența metodelor de învățare în formarea și consolidarea competențelor de bază ale elevilor;
7. Mijloace de învățământ și integrarea acestora în activitatea didactică. Mijloacele de învățământ - suport al activității didactice. Valoarea psihopedagogică a mijloacelor de învățământ. Modalități de selecție și utilizare a mijloacelor de învățământ;
8. Forme de organizare și proiectare didactică. Proiectarea didactică - condiție a unei activități didactice de calitate. Funcțiile proiectării didactice. Conținutul și nivelul proiectării didactice;
9. Evaluarea în procesul de învățământ. Evaluarea - componentă fundamentală a procesului de învățământ. Obiectivele și funcțiile evaluării școlare. Strategii de evaluare a randamentului școlar. Rolul și importanța evaluării în:
- educarea capacității de autoapreciere;
- prevederea eșecului școlar;
- stimularea performanței școlare;
- dezvoltarea personalității elevilor).
10. Dinamica relației profesor-elev în procesul de învățământ. Caracteristicile și semnificațiile educaționale ale relației profesor-elev. Tipuri de relații.
BIBLIOGRAFIE PENTRU METODICA PREDĂRII LIMBII ȘI LITERATURII UCRAINENE
● Bocoș, M., Teoria și practica cercetării pedagogice, Editura Casa cărții de Știință, Cluj 2005
● Crețu, T., Psihologia vârstelor, Editura CREDIS, Universitatea București, 2001
● Cucoș, C., Psihopedagogie pentru examenul de definitivare și grade didactice, Editura Polirom, Iași, 1998
● Iucu, R. B., Instruirea școlară, Editura Polirom, Iași, 2001
● Macovei, E., Pedagogie, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1997
● Manolescu, M., Pedagogie, Editura Fundației "Dimitrie Bolintineanu", București, 2001
● Manolescu, M., Evaluarea școlară - un contract pedagogic, Editura Fundației "Dimitrie Bolintineanu", București, 2002
● Neacșu, I., Instruire și învățare, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1999
● Tomșa, Gh., Consilierea și orientarea în școală, Editura CREDIS, Universitatea București, 2001
Autori:
Elvira CODREA, Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, Direcția Generală Învățământ în Limbile Minorităților, Relația cu Parlamentul și Partenerii Sociali;
Simona MALEARCIUC, Școala cu cls. I-VIII Crăciunești, Maramureș;
Narcisa Nicoleta GRECENIUC, Școala cu cls. I-VIII Valea Vișeului, Maramureș.
CONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE
VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR
PROGRAMA PENTRU DISCIPLINA MATEMATICĂ
- București -
2010
A. NOTĂ DE PREZENTARE
Programa pentru disciplina Matematică se adresează absolvenților învățământului superior de specialitate și profesorilor care se prezintă la Concursul pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în unitățile de învățământ preuniversitar.
Programa pentru concurs este elaborată luând în considerare și programele școlare în vigoare din învățământul preuniversitar, respectiv programele pentru evaluările și examenele naționale la disciplina Matematică.
Programa este în concordanță cu profilul absolventului de învățământ superior care urmează să fie încadrat în învățământul preuniversitar, competențele și conținuturile din programă fiind stabilite în conformitate cu abordarea curriculară sistemică a activităților didactice. Din această perspectivă, aspectele fundamentale vizate prin această programă sunt:
● cunoașterea conținuturilor științifice fundamentale și a conexiunilor pe care Matematica le are cu alte discipline studiate în învățământul preuniversitar;
● aplicarea conceptelor de bază și a principiilor didacticii generale și ale metodicii predării matematicii în gimnaziu și în liceu în contexte educaționale specifice.
B. COMPETENȚE ALE PROFESORULUI DE MATEMATICĂ
Pe lângă conținuturile științifice de specialitate și cele de metodica predării matematicii, programa vizează competențe pe care profesorul de matematică trebuie să și le formeze, să le dezvolte și să le probeze pe parcursul desfășurării activității didactice. Aceste competențe sunt:
● cunoașterea conținuturilor științifice de specialitate, probată prin:
[ ] identificarea unor date, relații matematice și corelarea lor în funcție de contextul în care au fost definite;
[ ] prelucrarea datelor de tip cantitativ, calitativ, structural, contextual cuprinse în enunțuri matematice;
[ ] utilizarea algoritmilor și a conceptelor matematice pentru caracterizarea locală sau globală a unei situații concrete;
[ ] exprimarea caracteristicilor matematice, cantitative sau calitative, ale unei situații concrete și a algoritmilor de prelucrare a acestora;
[ ] analizarea și interpretarea caracteristicilor matematice ale unei situații-problemă;
[ ] modelarea matematică a unor situații variate, prin integrarea cunoștințelor din diferite domenii;
● aplicarea principiilor didacticii matematicii și a cunoștințelor de metodica predării matematicii, probate prin:
[ ] capacitatea de proiectare a unui demers didactic pentru ciclul gimnazial sau liceal;
[ ] adecvarea strategiilor didactice la conținuturi și la competențele vizate, prin construirea unor demersuri didactice interactive, stimulative, participative;
[ ] asigurarea concordanței între strategii de evaluare, competențe, conținuturi și instrumente de evaluare.
C. TEMATICA ȘTIINȚIFICĂ PENTRU DISCIPLINA MATEMATICĂ
Algebră (cu elemente de logică matematică, teoria mulțimilor, aritmetică, teoria probabilităților și statistică)
Propoziții. Operatori logici. Predicate. Cuantificator universal și cuantificator existențial.
Mulțimi. Mulțimi de numere. Operații cu mulțimi. Principiul includerii și excluderii. Relații binare. Relații de ordine. Relații de echivalență, clase de echivalență. Numere cardinale, operații. Mulțimi finite și mulțimi infinite. Mulțimi numărabile și mulțimi nenumărabile. Metoda inducției matematice.
Funcții. Funcții injective, surjective, bijective. Compunerea funcțiilor. Funcții inversabile, inversa unei funcții. Funcții reale de variabilă reală monotone, periodice, pare, impare. Operații cu funcții reale.
Șiruri. Șiruri recurente. Progresii aritmetice și progresii geometrice.
Numere naturale și numere întregi. Teorema împărțirii cu rest. Divizibilitate. Criterii de divizibilitate. Numere prime. Teorema fundamentală a aritmeticii. C.m.m.d.c., c.m.m.m.c a două sau mai multor numere întregi. Algoritmul lui Euclid pentru determinarea c.m.m.d.c. a două numere întregi. Ecuații diofantice: ax + by = c; x2 + y2 = z2.
Probleme de numărare. Permutări, aranjamente, combinări. Binomul lui Newton.
Evenimente aleatoare, operații cu evenimente. Probabilitatea unui eveniment în cazul evenimentelor elementare egal probabile (cazul finit). Probabilități condiționate. Evenimente independente. Scheme clasice de probabilitate (Poisson și Bernoulli). Variabile aleatoare.
Radicalul de ordinul n dintr-un număr real. Puteri cu exponent rațional și puteri cu exponent real. Funcția exponențială și funcția logaritmică.
Numere complexe. Forma algebrică, modulul și conjugatul unui număr complex. Forma trigonometrică a unui număr complex. Operații cu numere complexe. Formula lui Moivre. Rădăcinile de ordinul n ale unui număr complex. Ecuații binome. Interpretări geometrice ale operațiilor cu numere complexe. Aplicații în geometrie ale numerelor complexe.
Lege de compoziție. Asociativitate, comutativitate, element neutru, elemente simetrizabile. Monoid, grup, subgrup. Morfism de grupuri, izomorfism de grupuri. Teorema lui Lagrange. Grup ciclic. Ordinul unui element într-un grup. Teorema lui Cauchy. Grup de permutări. Descompunerea unei permutări în produs de cicli disjuncți. Transpoziție. Signatura unei permutări.
Inel unitar, subinel, divizori ai lui zero. Morfism de inele, izomorfism de inele. Grupul unităților unui inel. Inel integru. Caracteristica unui inel. Inelul claselor de resturi modulo n. Indicatorul lui Euler. Mica teoremă a lui Fermat, teorema lui Euler, teorema lui Wilson. Lema chineză a resturilor. Corp, subcorp. Morfism de corpuri, izomorfism de corpuri.
Inelul polinoamelor de o nedeterminată, cu coeficienți într-un inel comutativ. Gradul unui polinom. Funcție polinomială. Polinoame simetrice, teorema fundamentală a polinoamelor simetrice. Teorema împărțirii cu rest pentru polinoame cu coeficienți într-un corp comutativ. Divizibilitate, asociere în divizibilitate, c.m.m.d.c. și c.m.m.m.c. a două sau mai multor polinoame, algoritmul lui Euclid pentru aflarea c.m.m.d.c. a două polinoame. Rădăcinile unui polinom cu coeficienți într-un corp comutativ. Teorema lui Bezout. Teorema fundamentală a algebrei. Rădăcini multiple. Derivata formală a unui polinom. Formula lui Taylor pentru polinoame cu coeficienți într-un corp de caracteristică zero. Teorema de caracterizare a rădăcinilor multiple pentru un polinom cu coeficienți într-un corp de caracteristică zero. Relațiile lui Viete. Sumele lui Newton. Polinoame cu coeficienți întregi, raționali, reali, complecși. Polinoame ireductibile.
Spațiu vectorial, subspațiu. Dependență liniară, independență liniară, sistem de generatori. Bază a unui spațiu vectorial. Aplicație liniară. Matrice cu elemente într-un inel comutativ. Operații cu matrice. Transpusa unei matrice. Determinantul de ordin n. Proprietăți ale determinanților. Determinantul produsului a două matrice. Matrice inversabilă, inversa unei matrice. Rangul unei matrice cu elemente într-un corp comutativ. Matricea asociată unei aplicații liniare.
Sisteme de ecuații liniare. Teorema lui Cramer. Teorema Kronecker-Capelli. Sisteme omogene. Metoda lui Gauss de rezolvare a sistemelor de ecuații liniare.
Date statistice. Reprezentarea grafică a datelor statistice. Eșantionare. Frecvență. Medii. Dispersie.
Graf, graf arbore. Distanță, drumuri, lungimea unui drum.
Geometrie și trigonometrie
Poziții relative ale punctelor, dreptelor și planelor.
Segment, triunghi, semidreaptă, semiplan, unghi, poligon, poligon convex.
Distanța dintre două puncte. Lungimea unui segment, măsura unui unghi. Congruența segmentelor, a unghiurilor și a triunghiurilor. Inegalități relative la laturile și unghiurile unui triunghi.
Drepte paralele în plan, axioma de paralelism, perechi de unghiuri congruente formate de o secantă cu două drepte paralele. Suma măsurilor unghiurilor într-un triunghi. Patrulatere: paralelogram, dreptunghi, romb, pătrat, trapez. Linii importante într-un triunghi (mediane, înălțimi, mediatoare, bisectoare) și concurența lor.
Teorema lui Thales. Asemănarea triunghiurilor. Relații metrice într-un triunghi. Calcularea lungimii medianelor, a bisectoarelor și a înălțimilor unui triunghi. Teorema lui Menelaus și teorema lui Ceva.
Cercul. Cercul înscris și cercul circumscris unui triunghi. Coarde, arce și unghiuri în cerc. Puterea unui punct față de un cerc, axă radicală a două cercuri. Poligoane înscrise sau circumscrise unui cerc, poligoane regulate. Lungimea cercului și lungimea arcului de cerc.
Aria suprafețelor poligonale plane. Aria discului și aria sectorului circular.
Drepte paralele în spațiu, dreaptă paralelă cu un plan, plane paralele. Unghiul a două drepte, drepte perpendiculare. Dreaptă perpendiculară pe un plan, teorema celor trei perpendiculare, plane perpendiculare. Proiecții. Unghiul unei drepte cu un plan, unghiul a două plane. Distanța de la un punct la un plan. Perpendiculara comună a două drepte necoplanare, distanța dintre două drepte.
Corpuri poliedrale: prisma, piramida, trunchiul de piramidă. Corpuri de rotație: sfera, cilindrul circular drept, conul circular drept, trunchiul de con circular drept. Secțiuni cu un plan. Arii și volume.
Vectori în plan și în spațiu. Operații cu vectori: adunarea, înmulțirea cu numere reale, produsul scalar și produsul vectorial. Vectori de poziție. Repere carteziene pe dreaptă, în plan și în spațiu. Ecuații ale dreptelor în plan și în spațiu. Ecuații ale planului.
Condiții de coliniaritate, paralelism și perpendicularitate în plan și în spațiu, condiții de coplanaritate. Determinarea unghiurilor dintre drepte, plane, drepte și plane. Distanța de la un punct la o dreaptă în plan și în spațiu. Distanța de la un punct la un plan. Aria unui triunghi. Volumul unui tetraedru.
Ecuațiile cercului. Ecuația carteziană redusă a elipsei, a hiperbolei, a parabolei. Tangente la cerc, elipsă, hiperbolă, parabolă.
Funcții trigonometrice, formule fundamentale, funcții trigonometrice inverse. Ecuații trigonometrice și sisteme de ecuații trigonometrice. Aplicații ale trigonometriei în geometrie.
Locuri geometrice.
Analiză matematică
Mulțimea numerelor reale: structura de ordine, axioma lui Cantor. Mulțimi mărginite și mulțimi nemărginite. Vecinătăți. Puncte interioare, aderente, de acumulare. Mulțimi deschise, închise, compacte. Dreapta reală încheiată.
Șiruri de numere reale. Subșir. Limita unui șir. Convergența șirurilor monotone și mărginite. Convergența șirurilor Cauchy. Operații cu șiruri care au limită, cazuri de nedeterminare. Criterii de existență a limitei: criteriul cleștelui, criteriul majorării, criteriul raportului. Lema Stolz-Cesaro, criteriul rădăcinii. Trecerea la limită în inegalități. Șiruri remarcabile: șiruri cu limita e, șirul sumelor parțiale ale seriei armonice generalizate.
Funcții reale de o variabilă reală. Funcții mărginite. Funcții convexe, funcții concave.
Limite de funcții, definiții echivalente. Operații cu limite de funcții, cazuri de nedeterminare.
Continuitate. Puncte de discontinuitate. Operații cu funcții continue. Funcții continue pe intervale. Teorema lui Weierstrass. Proprietatea lui Darboux. Discontinuități ale funcțiilor monotone și discontinuități ale funcțiilor cu proprietatea lui Darboux. Continuitate uniformă.
Derivabilitate. Operații cu funcții derivabile. Proprietăți ale funcțiilor derivabile, derivata funcției inverse. Derivate de ordin superior. Puncte de extrem local. Tangenta la graficul unei funcții într-un punct, puncte de inflexiune, puncte de întoarcere, puncte unghiulare. Teorema lui Fermat. Teorema lui Rolle. Teorema lui Lagrange. Teorema lui Cauchy. Teorema lui Darboux. Studiul monotoniei și al convexității cu ajutorul derivatelor. Teoremele lui l'Hospital. Formula lui Taylor cu restul lui Lagrange. Dezvoltarea în serie Taylor pentru funcțiile sin x, cos x, ln (1 + x), (1 + x)^a, ex^.
Integrabilitate Riemann, criteriul lui Darboux. Integrarea funcțiilor monotone și a funcțiilor continue. Teorema de medie. Primitive, teorema de existență a primitivelor funcțiilor continue. Formula Leibniz-Newton. Metode de calcul al integralelor. Aplicații ale calculului integral în geometrie.
Rezolvarea ecuațiilor diferențiale cu variabile separabile, a ecuațiilor diferențiale liniare de ordinul I și a ecuațiilor diferențiale de ordinul al II-lea cu coeficienți constanți.
D. BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE PENTRU TEMATICA ȘTIINȚIFICĂ DISCIPLINA MATEMATICĂ
*** Manuale școlare alternative aprobate pentru disciplina Matematică, conform Catalogului manualelor școlare valabile în învățământul preuniversitar, www.edu.ro
1. Becheanu M., Dincă A., Ion I., Niță C., Purdea I., Radu N., Ștefănescu C.: Algebră pentru perfecționarea profesorilor, EDP, București, 1983
2. Brânzei D., Onofraș E., Anița S.: Bazele raționamentului geometric, Editura Academiei, București, 1983
3. Brânzei D., Zanoschi A.: Geometrie, probleme cu vectori, Editura Paralela 45, Pitești, 2003
4. Colojoară I.: Analiză matematică, EDP, București, 1983
5. Miron R., Brânzei D.: Fundamentele aritmeticii și geometriei, Editura Academiei, București, 1983
6. Miron R., Papuc D. (coord.): Geometrie pentru perfecționarea profesorilor, EDP, București, 1983
7. Năstăsescu C., Niță C., Vraciu C.: Bazele algebrei, vol. I, Editura Academiei, București, 1986
8. Nicolescu M., Dinculeanu N., Marcus S.: Analiza matematică, EDP, București, 1980
9. Nicolescu L., Boskoff V.: Probleme practice de geometrie, Editura Tehnică, București, 1990
10. Nicula V.: Numere complexe, Editura Scorpion, București, 1993
11. Panaitopol L., Gica Al.: Elemente de teoria numerelor, Editura Universității din București, 2001
12. Panaitopol L., Șerbănescu D.: Probleme de teoria numerelor și combinatorică, Editura Gil, Zalău, 2002
13. Popa E.: Analiză matematică. Culegere de probleme, Editura Gil, Zalău, 2005
14. Singer Mihaela, Voica C., Neagu Mihaela: Statistică și probabilități - curs introductiv pentru elevi, studenți și profesori, Editura Sigma, București, 2003
15. Tomescu I.: Probleme de combinatorică și teoria grafurilor, EDP, București, 1981
16. Țițeica G.: Culegere de probleme de geometrie, Editura Tehnică, București, 1965.
E. TEMATICA PENTRU METODICA PREDĂRII MATEMATICII
I. Proiectarea, organizarea și desfășurarea activității didactice
1. Componentele curriculumului național: planuri-cadru, programe școlare, manuale școlare și auxiliare curriculare; alți termeni de referință ai curriculumului național: cadru de referință, competențe generale, competențe specifice etc.
2. Proiectarea activității didactice: planificarea calendaristică, proiectarea unei unități de învățare.
3. Proiectarea curriculumului la decizia școlii (aprofundare/extindere/opțional ca disciplină nouă): structură, condiționări, modalități de adecvare la grupuri țintă diferite.
II. Strategii didactice utilizate în procesul de predare-învățare-evaluare la Matematică
1. Metode didactice specifice matematicii, metode de învățare centrate pe elev.
2. Forme de organizare a activității didactice (frontal, individual, grup): clasificare, caracterizare.
3. Mijloace de învățământ (tipuri, caracterizare, funcții didactice); integrarea lor în procesul de predare-învățare-evaluare.
III. Evaluarea procesului instructiv-educativ, a progresului și a rezultatelor școlare; valorizarea activității elevului
1. Evaluarea: obiective, funcții, tipuri de evaluări; calități ale instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate și aplicabilitate.
2. Metode de evaluare: tradiționale, alternative; erori de evaluare și modalități de minimizare a lor.
3. Tipologia itemilor: definiție, clasificări, caracteristici, reguli de proiectare.
F. BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE PENTRU METODICA PREDĂRII MATEMATICII
*** Ghid de evaluare pentru matematică, SNEE, Editura ProGnosis, București, 2000
*** Ghid metodologic pentru aplicarea programelor de matematică primar - gimnaziu, Editura SC Aramis Print, București, 2001
*** Ghid metodologic aria curriculară Matematică și Științe ale naturii - liceu, Editura SC Aramis Print, București, 2002
*** Curriculum național. Programe școlare în vigoare pentru matematică, www.edu.ro
*** Planurile-cadru în vigoare pentru matematică, www.edu.ro
1. Brânzei D., Brânzei Rodica: Metodica predării matematicii, Editura Paralela 45, Pitești, 2000
2. Catană Aurelia, Săvuică M., Stănășilă O.: Metodica predării analizei matematice, EDP, București, 1983
3. Cristea S.: Fundamentele pedagogiei, Editura Polirom, Iași, 2010
4. Cucoș C.: Psihopedagogie pentru examenele de definitivare și grade didactice, Editura Polirom, Iași, 2009
5. Dragomir Mariana: Managementul activității didactice, Editura Eurodidact, Cluj- Napoca, 2003
6. Pânișoară O.: Comunicarea eficientă. Metode de interacțiune eficientă, Editura Polirom, Iași, 2003
7. Polya G.: Descoperirea în matematică, EDP, București, 1971
8. Savu I. ș. a.: Ghidul profesorului de matematică - Concursul pentru ocuparea posturilor didactice - 2004, Editura Sigma, București, 2004
9. Singer Mihaela, Voica C.: Învățarea matematicii. Elemente de didactică aplicată pentru clasa a VIII-a, Editura Sigma, București, 2002
10. Stoica A.: Evaluarea progresului școlar. De la teorie la practică, Editura Humanitas Educațional, București, 2003
Grupul de lucru pentru elaborarea programei
Cristian ALEXANDRESCU
Mihai BĂLUNĂ
Bogdan CRISTESCU
Gabriela STREINU-CERCEL
Nicu SUCIU
Adrian TROIE
- Colegiul Național I. Creangă, București
- Colegiul Național M. Viteazul, București
- Colegiul Național M. Eminescu, Iași
- Școala Superioară Comercială N.Kretzulescu, București
- Colegiul Național Gh. Lazăr, Sibiu
- Colegiul Național Sf. Sava, București
CONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE
VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR
PROGRAMĂ PENTRU MECANICĂ
PROFESORI
- București -
2010
A. NOTĂ DE PREZENTARE
Programa pentru disciplinele TEHNOLOGICE se adresează absolvenților facultăților de profil și profesorilor care se prezintă la concursul pentru ocuparea posturilor didactice/ catedrelor vacante din învățământul preuniversitar. Conținutul și structura programei sunt elaborate pe baza standardului ocupațional "Profesor pentru învățământul gimnazial și pentru învățământul liceal", în așa fel încât să răspundă schimbărilor impuse de abordarea curriculară sistemică în realizarea procesului educațional.
Structura arborescentă și sistemul modular de organizare curriculară pentru învățământul tehnologic, solicită abordarea structurală a desfășurării procesului de învățământ.
Programa de concurs este elaborată în acord cu programele școlare în vigoare din învățământul preuniversitar pentru respectiva disciplină și cu programele pentru evaluările și examenele naționale. Aspectele fundamentale vizate prin prezenta programă operaționalizează profilul absolventului de învățământ superior, urmărind:
- cunoașterea de către profesor a conținuturilor știintifice și a principalelor tendințe în evoluția disciplinelor de pregătire profesională și a metodicii predării acestora;
- utilizarea competentă a documentelor școlare reglatoare;
- capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi;
- capacitatea de proiectare și realizare a demersului didactic intra-, trans-, inter-, și multidisciplinar, în concordanță cu standardele de pregătire profesională;
- capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi;
- demonstrarea abilităților de comunicare, empatice și de cooperare necesare realizării actului educațional.
Fiind date particularitățile disciplinelor tehnologice și rolul pe care acestea îl au asupra formării și maturizării profesionale a elevului, precum și asupra întregului climat educațional al școlii, profesorul trebuie să demonstreze că:
- înțelege conceptele centrale și metodele de investigație specifice disciplinelor pe care le predă;
- are capacitatea de a crea experiențe de învățare semnificative pentru elev;
- înțelege cum învață și cum se dezvoltă elevul și poate să ofere oportunități de învățare care sprijină dezvoltarea profesională a acestuia;
- înțelege că elevii sunt diferiți din punctul de vedere al felului în care învață și poate să ofere oportunități instructiv-educative adaptate la diferențele individuale de învățare;
- înțelege procesele de integrare curriculară și folosește o varietate de strategii didactice care încurajează dezvoltarea gândirii critice a elevului, capacitatea de rezolvare a problemelor și performanțele lui în utilizarea noilor tehnologii;
- are capacitatea de a alege și utiliza cele mai bune metode ce vizează motivația și comportamentul pentru a crea un mediu educațional care încurajează interacțiunea socială pozitivă, motivația intrinsecă și angajarea elevului în actul învățării, sprijinind astfel succesul școlar al acestuia;
- dezvoltă cunoașterea și utilizarea unor variate strategii de comunicare eficientă pentru a sprijini curiozitatea, colaborarea și interacțiunea elevilor în activitatea de învățare;
- planifică activitatea de predare-învățare pe baza obiectivelor și competențelor curriculare, a cunoașterii proceselor predării-învățării, a conținutului disciplinei, a abilităților elevilor și a diferențelor dintre elevi; modelează activitatea la clasă conform obiectivelor evaluării;
- înțelege și folosește o diversitate de strategii de evaluare pentru a aprecia și modifica activitățile didactice, asigurând continua dezvoltare intelectuală și socială a elevului;
- evaluează efectele opțiunilor și acțiunilor sale asupra elevilor, părinților, altor colegi (profesori) și modifică aceste acțiuni atunci când este necesar;
- caută în mod activ oportunități pentru perfecționarea sa profesională continuă;
- contribuie la stabilirea unor relații pozitive cu colegii, familiile elevilor și altor organizații existente în comunitatea în care trăiește, în așa fel încât să stimuleze angajarea acestora în sprijinirea activităților școlii;
- înțelege necesitatea de a asista elevii în orientarea lor către carieră și de a integra educația pentru carieră în activitatea didactică;
- înțelege aspectele de ordin legislativ ale activității sale, respectiv, drepturile legale ale elevului și părinților, precum și propriile sale drepturi și responsabilități;
- înțelege criteriile de evaluare a activității sale și are capacitatea de a le integra în conceperea și realizarea activității didactice.
B. COMPETENȚE SPECIFICE PROFESORULUI DE DISCIPLINE TEHNOLOGICE
Programa vizează, pe lângă conținuturile științifice și cele de metodică a disciplinelor, anumite competențe specifice profesorului de discipline Tehnologice, competențe pe care acesta trebuie să și le dezvolte și probeze pe parcursul desfășurării activității didactice. Într-o formulare sintetică, aceste competențe sunt:
- cunoașterea conținuturilor științifice ale disciplinelor, cunoștințe de metodica disciplinelor;
- cunoașterea și utilizarea principalelor documente școlare reglatoare: standarde de pregatire profesională, planuri-cadru, programe școlare, programe pentru examene naționale;
- capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi;
- capacitatea de proiectare și realizare a dezvoltărilor curriculare intra- și interdisciplinare;
- capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi;
- capacitatea de a adecva demersurile didactice la particularitățile de vârstă ale colectivului de elevi;
- capacitatea de a construi un climat educativ stimulativ și eficient.
C. TEMATICA PENTRU METODICA DISCIPLINELOR TEHNOLOGICE
TEME DE DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ
a. Proiectarea, organizarea și desfășurarea activității didactice
1. Componentele curriculumului școlar: curriculum național, planuri cadru, arii curriculare, trunchi comun, discipline, module, standarde de pregătire profesională, programe școlare, manuale școlare, auxiliare curriculare;
2. Proiectarea curriculumului în dezvoltare locală sau la decizia școlii de tipul: aprofundare/ extindere/opțional ca disciplină nouă;
2.1. Repere/condiționări în elaborarea CDȘ/CDL (resurse umane, materiale, context local, interesele elevilor);
2.2. Modalități de adecvare a unui CDȘ/CDL la grupuri țintă diferite;
2.3. Obiectivele predării - învățării - evaluării la disciplinele CDȘ/CDL din domeniul științei informării.
2.4. Obiective cadru, obiective de referință, competențe generale, competențe specifice, unități de competență și competențe;
2.5. Elaborarea obiectivelor operaționale;
3. Proiectarea activității didactice: planificare calendaristică, proiectarea unității de învățare, proiecte de lecție (pentru diferite tipuri de lecții), proiectarea de activități de învățare intra-, inter-, pluri și transdisciplinare.
b. Strategii didactice utilizate în procesul de instruire. Strategii și modalități de integrare în lecție a activităților cu caracter practic - aplicativ
1. Metode didactice specifice: clasificare, prezentare, caracterizare;
2. Utilizarea metodelor centrate pe elev, tehnicilor de învățare prin cooperare;
3. Forme de organizare a activității didactice: clasificare, caracterizare;
4. Mijloacele de învățământ și integrarea lor în procesul de predare-învățare-evaluare;
4.1. Funcțiile didactice ale mijloacelor de învățământ;
4.2. Tipuri de mijloace de învățământ și caracteristicile lor;
5. Selectarea metodelor optime în vederea formării gândirii critice și deprinderilor practice, formării gândirii tehnice și a dezvoltării simțului artistic/estetic;
6. Mediul de instruire: mediul relațional și mediul comunicațional. Utilizarea Tehnologiei informației și comunicării în construirea unor medii active de instruire;
7. Manifestarea unei conduite psihopedagogice inovative în plan profesional/social;
8. Evaluarea procesului instructiv-educativ, a progresului și a rezultatelor școlare. Valorizarea muncii elevului;
9. Adoptarea de strategii didactice care să permită utilizarea eficientă a mijloacelor și a auxiliarelor didactice în procesul instructiv- educativ.
c. Managementul clasei
1. Rolurile profesorului în facilitarea experiențelor care conduc la formarea autonomiei elevilor în învățare (organizator, participant, membru al unei echipe, persoană resursă, facilitator, intermediar, evaluator etc.);
2. Organizarea activităților: crearea unui climat favorabil învățării, folosirea resurselor adecvate; folosirea resurselor psihice ale profesorului și elevilor (capacități, cunoștințe, experiențe individuale sau colective); folosirea eficientă a timpului; forme de instruire (pe grupe, studiu individual, frontal etc.) și alternarea acestora în cadrul unei secvențe didactice; antrenarea persoanelor resursă din interiorul și din afara unității de învățământ în activitățile clasei; gestionarea situațiilor conflictuale.
d. Evaluarea rezultatelor școlare
1. Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învățământ: obiective, funcții, tipuri de evaluări, caracterizare;
2. Metode de evaluare: tradiționale și complementare (tipuri și caracterizare);
3. Calitățile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate și aplicabilitate;
4. Tipologia itemilor: definiție, clasificări, caracteristici, domenii de utilizare, reguli de proiectare, modalități de corectare și notare;
5. Construirea instrumentelor de evaluare;
6. Erori de evaluare și modalități de minimizare a lor.
Bibliografie: DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ
*Font 8*
1
Cristea Sorin
Studii de pedagogie generală.
Editura Didactică și
pedagogică, București, 2004
2
Cristea Sorin
Fundamentele pedagogiei
Editura Polirom, Iași, 2010
3
Cucoș Constantin
Pedagogie generală
Editura Polirom, Iași 2006
4
Cucoș Constantin
Psihopedagogie pentru examenele de
definitivare și grade didactice
Editura Polirom Iași, 2009
5
Dragomir Mariana
Managementul activității didactice.
Eurodidact, Cluj-Napoca, 2003
6
Ionescu M.
Didactica modernă
Editura Dacia, Cluj, 1995
7
Iucu Romiță
Managementul și gestiunea clasei de
elevi.
Editura Polirom, Iași, 2000
8
Iucu Romiță
Instruirea școlară
Editura Polirom, Iași, 2001
9
Neacșu Ion
Introducere în psihologia educației și a
dezvoltării
Editura Polirom, Iași, 2010
10
Neacșu Ion
Instruire și învățare
Editura Științifică, București,
1990
11
Nicola I.
Tratat de pedagogie școlară
Editura Aramis, București,
2000
12
Pânișoară Ovidiu
Comunicarea eficientă. Metode de
interacțiune eficientă
Editura Polirom Iași, 2003
13
Păun Emil
Școala: abordare socio-pedagogică
Editura Polirom, Iași, 1999.
14
Stan Emil
Managementul clasei
Editura Aramis, colecția
Educația XXI, 2005
15
Evaluarea curentă și examenele: Ghid
pentru profesori
Editura ProGnosis, București,
2001
16
Pedagogie. Fundamentări teoretice și
demersuri aplicative
Editura Polirom, Iași, 2002
17
Curriculum național. Programe școlare
pentru disciplinele tehnologice
18
Planurile-cadru, standarde de pregătire
profesională
Competențe specifice
1. Cunoașterea și aprofundarea de către candidați a conținuturilor științifice de specialitate și metodice pentru disciplinele tehnologice;
2. Realizarea de conexiuni între conținuturile disciplinelor tehnologice și problemele de învățare specifice domeniului de pregătire;
3. Realizarea corelațiilor intra, inter și pluridisciplinare a conținuturilor;
4. Operarea cu standardele de pregătire profesională și programele școlare pentru proiectarea unui demers didactic adaptat nivelului de învățământ, calificării și specificului clasei;
5. Aplicarea adecvată a principiilor și metodelor specifice didacticii disciplinelor tehnologice;
6. Elaborarea, selectarea și aplicarea unor metode de evaluare adecvate obiectivelor sau competențelor vizate;
7. Proiectarea și/sau selectarea unor conținuturi pentru programele opționale sau curriculumul în dezvoltare locală de tipul aprofundare/extindere/opțional ca disciplină nouă;
8. Comunicarea eficientă cu partenerii în activitatea educațională;
9. Aplicarea unor forme de management al clasei în funcție de activitatea de învățare proiectată;
10. Transmiterea, în funcție de particularitățile de vârstă ale elevilor, a conținuturilor astfel încât să dezvolte structuri operatorii, afective și atitudinale;
11. Stimularea potențialului fiecărui elev și dezvoltarea creativității.
D. TEME DE SPECIALITATE
1. Materiale metalice
1.1. Proprietățile fizice, mecanice și tehnologice ale materialelor metalice.
1.2. Fonte și oțeluri: clasificare, proprietăți, simbolizare, utilizări.
1.3. Materiale metalice neferoase: clasificare, proprietăți, simbolizare, utilizări.
1.4. Tratamente termice și termochimice aplicate aliajelor feroase.
1.5. Materiale obtinute prin metalurgia pulberilor și materiale compozite
2. Desen tehnic
2.1. Sisteme de proiecție: tripla proiecție ortogonală a punctului, dreptei, figurilor și corpurilor geometrice.
2.2. Reprezentarea corpurilor în vedere și secțiune.
2.3. Cotarea desenelor tehnice.
2.4. Întocmirea desenelor tehnice: executarea schiței și a desenului la scară.
2.5. Înscrierea pe desen a stării suprafețelor, abaterilor dimensionale, de formă și de poziție.
2.6. Reprezentarea asamblărilor nedemontabile și demontabile.
2.7. Desenul de ansamblu
3. Rezistența materialelor
3.1. Solicitări simple: întinderea/compresiunea, forfecarea, încovoierea și răsucirea
- calcule de dimensionare și verificare (relații de bază);
- aplicații ale solicitărilor simple.
4. Organe de mașini și mecanisme
4.1. Asamblări nedemontabile (nituite, sudate) și asamblări demontabile (filetate, cu știfturi și caneluri) - construcție, funcționare, utilizare.
4.2. Osii, arbori și lagăre - construcție, funcționare, utilizare.
4.3. Transmisii cu curele și roți dințate - construcție, funcționare, raport de transmitere a mișcării, utilizare.
5. Noțiuni generale de prelucrări mecanice
5.1. Tehnologii de realizare a operațiilor de lăcătușerie (îndreptarea, trasarea, îndoirea, debitarea, pilirea, prelucrarea manuală a alezajelor, filetarea manuală, finisarea suprafețelor): scule, dispozitive, utilaje, tehnologii de prelucrare, controlul operațiilor, protecția muncii.
5.2. Tehnologii de prelucrare prin așchiere (găurirea, strunjirea, frezarea, filetarea, rabotarea, mortezarea, broșarea, rectificarea, prelucrări de finisare): metode și procedee de prelucrare, mașini - unelte, scule, dispozitive, controlul operațiilor, protecția muncii.
6. Măsurări tehnice
6.1. Sistemul Internațional: mărimi fundamentale, asociate și derivate.
6.2. Procesul de măsurare: metode, mijloace și erori de măsurare.
6.3. Mijloace de măsurare pentru lungimi, suprafețe, volume, unghiuri.
Bibliografie:
*Font 9*
1
Botez Emil
Mașini unelte vol. I
Editura Tehnică 1977
2
Buzdugan Gheorghe
Rezistența materialelor
Editura Academiei -
București 1986
3
Dale C. și colaboratorii
Desen tehnic industrial
pentru construcția de mașini
Editura Tehnică 1990
4
Dragu D. și colaboratorii
Toleranțe și măsurări
tehnice
București 1983
5
Mănescu N. și
colaboratorii
Desen tehnic industrial
Editura Economică
1995
6
Nanu A.
Tehnologia materialelor
Editura Didactică și
Pedagogică -
București 1982
7
Oprean A. și colaboratorii
Bazele așchierii și generării
suprafețelor
Editura Didactică și
Pedagogică - București
1981
8
Aurelian Tone/Aries Ioana
Materii prime și materiale
clasa a IX-a
Editura ARAMIS/2004
9
*** Colecție de standarde și ISO
10
*** Manuale pentru clasele IX - XII, și auxiliare curiculare în vigoare,
aprobate prin Ordin MEC. (Desen tehnic, Solicitări și măsurări tehnice, Organe
de mașini și mecanisme, Tehnologia elaborării și prelucrării semifabricatelor,
Studiul materialelor)
Autori:
[ ] BORZA VASILE - Inspectoratul Școlar al Județului Arad
[ ] PEICU AUREL - Inspectoratul Școlar al Județului Călărași
[ ] BARBU GHEORGHE - Grupul Școlar Transporturi Auto - Craiova
********************** aici
CONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE
VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR
PROGRAMĂ PENTRU MECANICĂ
MAIȘTRI INSTRUCTORI
- București -
2010
A. NOTĂ DE PREZENTARE
Programa pentru disciplinele TEHNOLOGICE se adresează absolvenților facultăților de profil și maiștrilor instructori care se prezintă la concursul pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante din învățământul preuniversitar. Conținutul și structura programei sunt elaborate în așa fel încât să răspundă schimbărilor impuse de abordarea curriculară sistemică în realizarea procesului educațional.
Structura arborescentă și sistemul modular de organizare curriculară pentru învățământul tehnologic, solicită abordarea structurală a desfășurării procesului de învățământ.
Programa de concurs este elaborată în acord cu programele școlare în vigoare din învățământul preuniversitar pentru respectiva disciplină și cu programele pentru evaluările și examenele naționale. Aspectele fundamentale vizate prin prezenta programă operaționalizează profilul maistrului instructor, urmărind:
- cunoașterea de către profesor a conținuturilor știintifice și a principalelor tendințe în evoluția disciplinelor de pregătire profesională și a metodicii predării acestora;
- utilizarea competentă a documentelor școlare reglatoare;
- capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi;
- capacitatea de proiectare și realizare a demersului didactic intra-, trans-, inter-, și multidisciplinar, în concordanță cu standardele de pregatire profesională;
- capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi;
- demonstrarea abilităților de comunicare, empatice și de cooperare necesare realizării actului educațional.
Au fost urmărite formarea și structurarea competențelor pentru maiștri instructori, cu aplicare la specificul activităților de instruire practică. Pe lângă competențele specifice, în specialitate, sunt vizate competențele pentru îndeplinirea eficientă a unui rol social precum și competențele metodice.
Conținuturile programei urmăresc sporirea flexibilității, mobilității ocupaționale și creșterea gradului de adaptabilitate a maiștrilor instructori la evoluția tehnică, tehnologică și economică în domeniu.
Programa este orientată pe evaluarea calității concepției didactice și a modalităților concrete prin care maistrul instructor pune elevii în situații de învățare eficientă, menite să conducă la formarea competențelor prevăzute în standardele de pregătire profesională. Această orientare este cu atât mai necesară în prezent, când flexibilitatea programelor școlare solicită din partea cadrelor didactice efortul de a concepe procese și parcursuri didactice adaptate nivelului claselor de elevi cu care lucrează și finalităților învățământului tehnologic.
B. COMPETENȚE SPECIFICE
Programa vizează, pe lângă conținuturile științifice și cele de metodică a disciplinelor, anumite competențe specifice maistrului instructor pentru discipline Tehnologice, competențe pe care acesta trebuie să și le dezvolte și probeze pe parcursul desfășurării activității didactice.
- Cunoașterea și aprofundarea de către candidați a conținuturilor științifice și metodice de specialitate;
- Operarea cu standardele de pregătire profesională și programele școlare pentru proiectarea unui demers didactic adaptat nivelului de învățământ, calificării și specificului clasei;
- Realizarea corelațiilor intra, -inter și pluridisciplinare ale conținuturilor;
- Proiectarea activităților de instruire practică/pregătire practică în concordanță cu cerințele curriculumului și ale tehnologiei didactice moderne;
- Organizarea și coordonarea activității de instruire/pregătire practică în atelierul tehnologic școlar și la agenții economici în scopul formării și dezvoltării competențelor specifice;
- Selectarea și aplicarea metodelor de evaluare adecvate activității de instruire/pregătire practică;
- Comunicarea eficientă cu partenerii în activitatea educațională;
- Exploatarea utilajelor, instalațiilor și echipamentelor în condițiile respectării normelor de igienă, de securitate și sănătate în muncă, prevenirea situațiilor de urgență și protecția mediului înconjurător;
- Respectarea normelor de calitate pentru desfășurarea proceselor, obținerea produselor și oferirea serviciilor.
Programa vizează, pe lângă conținuturile științifice și cele de metodică a disciplinelor, anumite competențe specifice maistrului de discipline Tehnologice, competențe pe care acesta trebuie să le dezvolte și să le probeze pe parcursul desfășurării activității didactice. Într-o formulare sintetică, aceste competențe sunt:
- cunoașterea conținuturilor științifice ale disciplinelor, cunoștințe de metodica disciplinelor;
- cunoașterea și utilizarea principalelor documente școlare reglatoare: standarde de pregătire profesională, planuri-cadru, programe școlare, programe pentru examene naționale;
- capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi;
- capacitatea de proiectare și realizare a dezvoltărilor curriculare intra- și interdisciplinare;
- capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi;
- capacitatea de a adecva demersurile didactice la particularitățile de vârstă ale colectivului de elevi;
- capacitatea de a construi un climat educativ stimulativ și eficient.
C. TEMATICA PENTRU METODICA DISCIPLINELOR TEHNOLOGICE
TEME DE DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ
a. Proiectarea, organizarea și desfășurarea activității didactice
1. Componentele curriculumului școlar: curriculum național, planuri cadru, arii curriculare, trunchi comun, discipline, module, standarde de pregătire profesională, programe școlare, manuale școlare, auxiliare curriculare;
2. Proiectarea curriculumului în dezvoltare locală: aprofundare/extindere;
2.1. Repere/condiționări în elaborarea CDL (resurse umane, materiale, context local, interesele elevilor);
2.2. Modalități de adecvare a unui CDL la grupuri țintă diferite;
2.3. Obiectivele predării - învățării - evaluării la disciplinele CDL din domeniul științei informării. Obiective cadru, obiective de referință, competențe generale, competențe specifice, unități de competență și competențe. Elaborarea obiectivelor operaționale;
3. Proiectarea activității didactice: planificare calendaristică, proiectarea unității de învățare, proiecte de lecție (pentru diferite tipuri de lecții), proiectarea de activități de învățare intra-, inter-, pluri și transdisciplinare.
b. Strategii didactice utilizate în procesul de instruire. Strategii și modalități de integrare în lecție a activităților cu caracter practic - aplicativ
1. Metode didactice specifice: clasificare, prezentare, caracterizare;
2. Utilizarea metodelor centrate pe elev, tehnicilor de învățare prin cooperare;
3. Forme de organizare a activității didactice: clasificare, caracterizare;
4. Mijloacele de învățământ și integrarea lor în procesul de predare-învățare-evaluare;
4.1. Funcțiile didactice ale mijloacelor de învățământ;
4.2. Tipuri de mijloace de învățământ și caracteristicile lor.
5. Selectarea metodelor optime în vederea formării gândirii critice și deprinderilor practice, formării gândirii tehnice și a dezvoltării simțului artistic/estetic;
6. Mediul de instruire: mediul relațional și mediul comunicațional. Utilizarea Tehnologiei informației și comunicării în construirea unor medii active de instruire;
7. Manifestarea unei conduite psihopedagogice inovative în plan profesional/social;
8. Evaluarea procesului instructiv-educativ, a progresului și a rezultatelor scolare. Valorizarea muncii elevului;
9. Adoptarea de strategii didactice care să permită utilizarea eficientă a mijloacelor și a auxiliarelor didactice în procesul instructiv-educativ.
c. Managementul clasei
1. Rolurile maistrului instructor în facilitarea experiențelor care conduc la formarea autonomiei elevilor în învățare (organizator, participant, membru al unei echipe, persoană resursă, facilitator, intermediar, evaluator etc.);
2. Organizarea activităților: crearea unui climat adecvat, folosirea resurselor adecvate; folosirea resurselor psihice ale profesorului și elevilor (capacități, cunoștințe, experiențe individuale sau colective); folosirea eficientă a timpului; forme de instruire (pe grupe, studiu individual, frontal etc.) și alternarea acestora în cadrul unei secvențe didactice; antrenarea persoanelor resursă din interiorul și din afara unității de invățământ în activitățile clasei; gestionarea situațiilor conflictuale.
d. Evaluarea rezultatelor școlare
1. Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învățământ: obiective, funcții, tipuri de evaluări, caracterizare;
2. Metode de evaluare: tradiționale și complementare (tipuri și caracterizare);
3. Calitățile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate și aplicabilitate;
4. Tipologia itemilor: definiție, clasificări, caracteristici, domenii de utilizare, reguli de proiectare, modalități de corectare și notare;
5. Construirea instrumentelor de evaluare;
6. Erori de evaluare și modalități de minimizare a lor.
Bibliografie: DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ
1
Cristea Sorin
Studii de pedagogie generală
Editura Didactică și
Pedagogică, București, 2004
2
Cristea Sorin
Fundamentele pedagogiei
Editura Polirom, Iași, 2010
3
Cucoș Constantin
Pedagogie generală
Editura Polirom, Iași 2006
4
Cucoș Constantin
Psihopedagogie pentru examenele de
definitivare și grade didactice
Editura Polirom Iași, 2009
5
Dragomir Mariana
Managementul activității didactice
Eurodidact, Cluj-Napoca,
2003.
6
Ionescu M
Didactica modernă
Editura Dacia, Cluj, 1995.
7
Iucu Romiță
Managementul și gestiunea clasei de
elevi
Editura Polirom, Iași, 2000
8
Iucu Romiță
Instruirea școlară
Editura Polirom, Iași, 2001
9
Neacșu Ion
Introducere în psihologia educației și a
dezvoltării
Editura Polirom, Iași, 2010
10
Neacșu Ion
Instruire și învățare
Editura Științifică, București,
1990.
11
Nicola I
Tratat de pedagogie școlară
Editura Aramis, București,
2000
12
Pânișoară Ovidiu
Comunicarea eficientă. Metode de
interacțiune eficientă
Editura Polirom, Iași, 2003
13
Păun Emil
Școala: abordare socio-pedagogică
Editura Polirom, Iași, 1999.
14
Stan Emil
Managementul clasei
Editura Aramis, colecția
Educația XXI, 2005
15
Evaluarea curentă și examenele: Ghid
pentru profesori
Editura ProGnosis, București.
2001
16
Pedagogie. Fundamentări teoretice și
demersuri aplicative
Editura Polirom, Iași, 2002
17
Curriculum național. Programe școlare
pentru disciplinele tehnologice
18
Planurile-cadru, standarde de pregătire
profesională
Competențe specifice
1. Cunoașterea și aprofundarea de către candidați a conținuturilor științifice și metodice de specialitate;
2. Operarea cu standardele de pregătire profesională și programele școlare pentru proiectarea unui demers didactic adaptat nivelului de învățământ, calificării și specificului clasei;
3. Realizarea corelațiilor intra, -inter și pluridisciplinare a conținuturilor;
4. Proiectarea activităților de instruire practică/pregătire practică în concordanță cu cerințele curriculumului și ale tehnologiei didactice moderne;
5. Aplicarea unor forme de management al clasei în funcție de activitatea proiectată;
6. Organizarea și coordonarea activității de instruire/pregătire practică în atelierul tehnologic școlar și la agenții economici în scopul formării și dezvoltării competențelor specifice;
7. Selectarea și aplicarea metodelor de evaluare adecvate activității de instruire/pregătire practică;
8. Comunicarea eficientă cu partenerii în activitatea educațională;
9. Exploatarea utilajelor, instalațiilor și echipamentelor în condițiile respectării normelor de protecție și igiena muncii, P.S.I. și protecția mediului înconjurător;
10. Respectarea normelor de calitate pentru desfășurarea proceselor, obținerea produselor și oferirea serviciilor;
11. Transmiterea, în funcție de particularitățile de vârstă ale elevilor, a conținuturilor astfel încât să dezvolte structuri operatorii, afective și atitudinale;
12. Stimularea potențialului fiecărui elev și dezvoltarea creativității.
D. CONȚINUTURILE PROGRAMEI
1. Desen tehnic
1.1. Standarde fundamentale utilizate în desenul tehnic (linii, formate)
1.2. Noțiuni de desen proiectiv - proiecția ortogonală (dispunerea proiecțiilor, desfășurarea corpurilor geometrice, reprezentarea vederilor și secțiunilor)
1.3. Cotarea (elementele cotării, reguli de cotare, cotări speciale: arce, unghiuri, teșituri, înclinări, conicități, clasificare cotelor, metode de cotare)
1.4. Înscrierea pe desene a preciziei de prelucrare (toleranțe, rugozitate)
1.5. Schița (faze premergătoare executării schiței, etapele de executare a schiței)
1.6. Desenul la scara (scări numerice, fazele alcătuirii desenului la scară)
1.7. Desenul de operații pentru prelucrări mecanice
1.8. Citirea desenului de ansamblu
2. Studiul materialelor
2.1. Proprietățile fizice, mecanice și tehnologice ale materialelor metalice
2.2. Oțelul și fonte nealiate (clasificare, simbolizare și utilizare)
2.3. Tratamente termice și termochimice aplicate aliajelor feroase
2.4. Metale și aliaje neferoase (proprietăți, utilizări, simbolizare)
2.4.1. cuprul și aliajele sale
2.4.2. aluminiul și aliajele sale
2.4.3. plumbul și aliajele sale
2.5. Coroziunea metalelor și aliajelor. Protecția împotriva coroziunii
2.6. Materiale nemetalice (tipuri, utilizare)
2.6.1. materiale semiconductoare și electroizolante
2.6.2. lubrifianți
2.6.3. lichide de racire
2.6.4. degresanți și decapanți
2.6.5. materiale abrazive
3. Măsurări tehnice
3.1. Unități de măsură (fundamentale, derivate, asociate, multipli și submultipli)
3.2. Mijloace de măsurare și control al mărimilor mecanice (lungimi, suprafețe, volume, unghiuri)
3.3. Întreținerea instrumentelor de măsură și control
3.4. Precizia prelucrării dimensiuni, abateri, toleranțe, câmp de toleranță, ajustaje)
4. Tehnologia meseriei
4.1. Organizarea locului de muncă (microclimatul industrial, principii ergonomice de organizare a locului de muncă, utilaje folosite, mod de amplasare, utilizare)
4.2. Operații de lăcătușerie (SDV-uri, utilaje, tehnologie, control):
4.2.1. Operații de pregătire (curățire, îndreptare)
4.2.2. Operații de prelucrare (trasare, debitare, indoire, pilire, polizare, gaurire și filetare manuală)
4.2.3. Operații de finisare (răzuire, lustruire)
4.3. Prelucrarea prin așchiere:
4.3.1. Mișcări necesare în procesul de așchiere
4.3.2. Scule așchietoare (clasificare, materiale, elementele geometrice și constructive ale cuțitelor de strung)
4.3.3. Semifabricate utilizate la prelucrarea prin așchiere
4.3.4. Elementele regimului de așchiere
4.4. Asamblări nedemontabile
4.4.1. Nituirea (domeniul de utilizare, tipuri de nituri și de asamblări nituite, scule-dispozitive-utilaje, tehnologia nituirii)
4.4.2. Lipirea (domeniul de utilizare, avantaje-dezavantaje, procedee, materiale utilizate, tehnologia lipirii)
4.4.3. Sudarea cu arc electric (domeniul de utilizare, avantaje-dezavantaje, clasificarea îmbinărilor sudate, materiale utilizate, scule-dispozitive-utilaje, tehnologia sudării)
4.5. Asamblări demontabile
4.5.1. Asamblarea prin pene (domeniul de utilizare, tipuri de pene, tehnologia asamblării, controlul asamblării)
4.5.2. Asamblarea prin filet (domenii de utilizare, tipuri de șuruburi, piulițe, șaibe, asigurarea asamblării contra autodesfacerii, scule și dispozitive, tehnologia asamblării)
4.5.3. Asamblarea prin bolțuri și știfturi (domenii de utilizare, tipuri de bolțuri și știfturi, tehnologia asamblării)
5. Norme de sănătatea și securitatea muncii specifice domeniului.
Bibliografie:
1
A. Ciocârlea Vasilescu
M. Constantin
Asamblarea, întreținerea și repararea
mașinilor și instalațiilor, clasa a XII-a
Editura All Educațional,
București, 2002
2
A. Popescu, ș.a.
Tehnologia elaborării și prelucrării
semifabricatelor, clasa a XI-a
Editura Didactică și
Pedagogică, București, 2002
3
A. Țurcanu, ș.a.
Desen tehnic, clasa a X-a Filiera
tehnologică, Profil: Tehnic
Editura Economică
Preuniversitaria, București,
2000
4
Burdușel, A. ș.a.
Desen tehnic, clasa a X-a
Editura Sigma, București,
2000
5
G. Lichiardopol, ș.a.
Desen tehnic, clasa a X-a
Editura All Educațional,
București, 2000
6
G.S. Georgescu
Îndrumător pentru atelierele mecanice
Ed. Economică, București 1978
7
I Ezeanu, ș.a.
Pregătire de bază în domeniul
mecanic (manual și laborator), anul I,
școală profesională
Editura LVS Crepuscul,
Ploiești, 2000
8
I Moraru, ș.a.
Tehnologia elaborării și prelucrării
semifabricatelor, clasa a XI-a
Editura Sigma, București,
2002
9
I Moraru, ș.a.
Tehnologia elaborării și prelucrării
semifabricatelor, clasa a XII-a
Editura Sigma, București,
2002
10
I. Ionescu ș.a.
Solicitări și măsurări tehnice, Filiera
tehnologică, Profil Tehnic, clasa a X-a
Editura Economică Preuniversitaria,
București, 2000
11
M. Constantin, A.
Ciocârlea Vasilescu
Solicitări și măsurări tehnice, clasa a
X-a
Editura All Educational,
București, 2001
12
M. Ionescu, ș.a.
Mecanică, Cultură de specialitate, anul
I, școală profesională
Editura Sigma, București,
2000
Autori:
[ ] BORZA VASILE - Inspectoratul Școlar al Județului Arad
[ ] PEICU AUREL - Inspectoratul Școlar al Județului Călărași
[ ] BARBU GHEORGHE - Grupul Școlar Transporturi Auto - Craiova
CONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE
VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR
PROGRAMĂ PENTRU MEDICINĂ GENERALĂ
PROFESORI
- București -
2010
A. NOTĂ DE PREZENTARE
Programa pentru disciplinele TEHNOLOGICE se adresează absolvenților facultăților de profil și profesorilor care se prezintă la concursul pentru ocuparea posturilor didactice/ catedrelor vacante din învățământul preuniversitar. Conținutul și structura programei sunt elaborate pe baza standardului ocupațional "Profesor pentru învățământul gimnazial și pentru învățământul liceal", în așa fel încât să răspundă schimbărilor impuse de abordarea curriculară sistemică în realizarea procesului educațional.
Structura arborescentă și sistemul modular de organizare curriculară pentru învățământul tehnologic, solicită abordarea structurală a desfășurării procesului de învățământ.
Programa de concurs este elaborată în acord cu programele școlare în vigoare din învățământul preuniversitar pentru respectiva disciplină și cu programele pentru evaluările și examenele naționale. Aspectele fundamentale vizate prin prezenta programă operaționalizează profilul absolventului de învățământ superior, urmărind:
- cunoașterea de către profesor a conținuturilor știintifice și a principalelor tendințe în evoluția disciplinelor de pregătire profesională și a metodicii predării acestora;
- utilizarea competentă a documentelor școlare reglatoare;
- capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi;
- capacitatea de proiectare și realizare a demersului didactic intra-, trans-, inter-, și multidisciplinar, în concordanță cu standardele de pregatire profesională;
- capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi;
- demonstrarea abilităților de comunicare, empatice și de cooperare necesare realizării actului educațional.
Fiind date particularitățile disciplinelor tehnologice și rolul pe care acestea îl au asupra formării și maturizării profesionale a elevului, precum și asupra întregului climat educațional al școlii, profesorul trebuie să demonstreze că:
- înțelege conceptele centrale și metodele de investigație specifice disciplinelor pe care le predă;
- are capacitatea de a crea experiențe de învățare semnificative pentru elev;
- înțelege cum învață și cum se dezvoltă elevul și poate să ofere oportunități de învățare care sprijină dezvoltarea profesională a acestuia;
- înțelege că elevii sunt diferiți din punctul de vedere al felului în care învață și poate să ofere oportunități instructiv-educative adaptate la diferențele individuale de învățare;
- înțelege procesele de integrare curriculară și folosește o varietate de strategii didactice care încurajează dezvoltarea gândirii critice a elevului, capacitatea de rezolvare a problemelor și performanțele lui în utilizarea noilor tehnologii;
- are capacitatea de a alege și utiliza cele mai bune metode ce vizează motivația și comportamentul pentru a crea un mediu educațional care încurajează interacțiunea socială pozitivă, motivația intrinsecă și angajarea elevului în actul învățării, sprijinind astfel succesul școlar al acestuia;
- dezvoltă cunoașterea și utilizarea unor variate strategii de comunicare eficientă pentru a sprijini curiozitatea, colaborarea și interacțiunea elevilor în activitatea de învățare;
- planifică activitatea de predare-învățare pe baza obiectivelor și competențelor curriculare, a cunoașterii proceselor predării-învățării, a conținutului disciplinei, a abilităților elevilor și a diferențelor dintre elevi; modelează activitatea la clasă conform obiectivelor evaluării;
- înțelege și folosește o diversitate de strategii de evaluare pentru a aprecia și modifica activitățile didactice, asigurând continua dezvoltare intelectuală și socială a elevului;
- evaluează efectele opțiunilor și acțiunilor sale asupra elevilor, părinților, altor colegi (profesori) și modifică aceste acțiuni atunci când este necesar;
- caută în mod activ oportunități pentru perfecționarea sa profesională continuă;
- contribuie la stabilirea unor relații pozitive cu colegii, familiile elevilor și altor organizații existente în comunitatea în care trăiește, în așa fel încât să stimuleze angajarea acestora în sprijinirea activităților școlii;
- înțelege necesitatea de a asista elevii în orientarea lor către carieră și de a integra educația pentru carieră în activitatea didactică;
- înțelege aspectele de ordin legislativ ale activității sale, respectiv, drepturile legale ale elevului și părinților, precum și propriile sale drepturi și responsabilități;
- înțelege criteriile de evaluare a activității sale și are capacitatea de a le integra în conceperea și realizarea activității didactice.
B. COMPETENȚE SPECIFICE PROFESORULUI DE DISCIPLINE TEHNOLOGICE
Programa vizează, pe lângă conținuturile științifice și cele de metodică a disciplinelor, anumite competențe specifice profesorului de discipline Tehnologice, competențe pe care acesta trebuie să și le dezvolte și probeze pe parcursul desfășurării activității didactice. Într-o formulare sintetică, aceste competențe sunt:
- cunoașterea conținuturilor științifice ale disciplinelor, cunoștințe de metodica disciplinelor;
- cunoașterea și utilizarea principalelor documente școlare reglatoare: standarde de pregatire profesională, planuri-cadru, programe școlare, programe pentru examene naționale;
- capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi;
- capacitatea de proiectare și realizare a dezvoltărilor curriculare intra- și interdisciplinare;
- capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi;
- capacitatea de a adecva demersurile didactice la particularitățile de vârstă ale colectivului de elevi;
- capacitatea de a construi un climat educativ stimulativ și eficient.
C. TEMATICA PENTRU METODICA DISCIPLINELOR TEHNOLOGICE
TEME DE DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ
a. Proiectarea, organizarea și desfășurarea activității didactice
1. Componentele curriculumului școlar: curriculum național, planuri cadru, arii curriculare, trunchi comun, discipline, module, standarde de pregătire profesională, programe școlare, manuale școlare, auxiliare curriculare;
2. Proiectarea curriculumului în dezvoltare locală sau la decizia scolii de tipul: aprofundare/ extindere/opțional ca disciplină nouă;
2.1. Repere/condiționări în elaborarea CDS/CDL (resurse umane, materiale, context local, interesele elevilor);
2.2. Modalități de adecvare a unui CDS/CDL la grupuri țintă diferite;
2.3. Obiectivele predării - învățării - evaluării la disciplinele CDS/CDL din domeniul stiinței informării.
2.4. Obiective cadru, obiective de referință, competențe generale, competențe specifice, unități de competență și competențe.
2.5. Elaborarea obiectivelor operaționale;
3. Proiectarea activității didactice: planificare calendaristică, proiectarea unității de învățare, proiecte de lecție (pentru diferite tipuri de lecții), proiectarea de activități de învățare intra-, inter-, pluri și transdisciplinare.
b. Strategii didactice utilizate în procesul de instruire. Strategii și modalități de integrare în lecție a activităților cu caracter practic - aplicativ
1. Metode didactice specifice: clasificare, prezentare, caracterizare;
2. Utilizarea metodelor centrate pe elev, tehnicilor de învățare prin cooperare;
3. Forme de organizare a activității didactice: clasificare, caracterizare;
4. Mijloacele de învățământ și integrarea lor în procesul de predare-învățare-evaluare;
4.1. Funcțiile didactice ale mijloacelor de învățământ;
4.2. Tipuri de mijloace de învățământ și caracteristicile lor;
5. Selectarea metodelor optime în vederea formării gândirii critice și deprinderilor practice, formării gândirii tehnice și a dezvoltării simțului artistic/estetic;
6. Mediul de instruire: mediul relațional și mediul comunicațional. Utilizarea Tehnologiei informației și comunicării în construirea unor medii active de instruire;
7. Manifestarea unei conduite psihopedagogice inovative în plan profesional/social;
8. Evaluarea procesului instructiv-educativ, a progresului și a rezultatelor școlare. Valorizarea muncii elevului;
9. Adoptarea de strategii didactice care să permită utilizarea eficientă a mijloacelor și a auxiliarelor didactice în procesul instructiv- educativ.
c. Managementul clasei
1. Rolurile profesorului în facilitarea experiențelor care conduc la formarea autonomiei elevilor în învățare (organizator, participant, membru al unei echipe, persoană resursă, facilitator, intermediar, evaluator etc.);
2. Organizarea activităților: crearea unui climat favorabil învățării, folosirea resurselor adecvate; folosirea resurselor psihice ale profesorului și elevilor (capacități, cunoștințe, experiențe individuale sau colective); folosirea eficientă a timpului; forme de instruire (pe grupe, studiu individual, frontal etc.) și alternarea acestora în cadrul unei secvențe didactice; antrenarea persoanelor resursă din interiorul și din afara unității de învățământ în activitățile clasei; gestionarea situațiilor conflictuale.
d. Evaluarea rezultatelor școlare
1. Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învățământ: obiective, funcții, tipuri de evaluări, caracterizare;
2. Metode de evaluare: tradiționale și complementare (tipuri și caracterizare);
3. Calitățile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate și aplicabilitate;
4. Tipologia itemilor: definiție, clasificări, caracteristici, domenii de utilizare, reguli de proiectare, modalități de corectare și notare;
5. Construirea instrumentelor de evaluare
6. Erori de evaluare și modalități de minimizare a lor.
Bibliografie: DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ
1
Cristea Sorin
Studii de pedagogie generală.
Editura Didactică și
pedagogică, București, 2004
2
Cristea Sorin
Fundamentele pedagogiei
Editura Polirom, Iași, 2010
3
Cucoș Constantin
Pedagogie generală
Editura Polirom, Iași 2006
4
Cucoș Constantin
Psihopedagogie pentru examenele de
definitivare și grade didactice
Editura Polirom Iași, 2009
5
Dragomir Mariana
Managementul activității didactice.
Eurodidact, Cluj-Napoca, 2003.
6
Ionescu M
Didactica modernă
Editura Dacia, Cluj, 1995.
7
Iucu Romiță
Managementul și gestiunea clasei de
elevi.
Editura Polirom, Iași, 2000
8
Iucu Romiță
Instruirea școlară
Editura Polirom, Iași, 2001
9
Neacșu Ion
Introducere în psihologia educației și a
dezvoltării
Editura Polirom, Iași, 2010
10
Neacșu Ion
Instruire și învățare
Editura Științifică, București,
1990.
11
Nicola I.
Tratat de pedagogie școlară
Editura Aramis, București,
2000
12
Pânișoară Ovidiu
Comunicarea eficientă. Metode de
interacțiune eficientă
Editura Polirom Iași, 2003
13
Păun Emil
Școala: abordare sociopedagogică
Editura Polirom, Iași, 1999.
14
Stan Emil
Managementul clasei
Editura Aramis, colecția
Educația XXI, 2005
15
Evaluarea curentă și examenele: Ghid
pentru profesori.
București: ProGnosis, 2001
16
Pedagogie. Fundamentări teoretice și
demersuri aplicative
Editura Polirom, Iași, 2002
17
Curriculum național. Programe școlare
pentru disciplinele tehnologice
18
Planurile-cadru, standarde de pregatire
profesională
Competențe specifice
1. Cunoașterea și aprofundarea de către candidați a conținuturilor științifice de specialitate și metodice pentru disciplinele tehnologice;
2. Realizarea de conexiuni între conținuturile disciplinelor tehnologice și problemele de învățare specifice domeniului de pregătire;
3. Realizarea corelațiilor intra, inter și pluridisciplinare a conținuturilor;
4. Operarea cu standardele de pregătire profesională și programele școlare pentru proiectarea unui demers didactic adaptat nivelului de învățământ, calificării și specificului clasei;
5. Aplicarea adecvată a principiilor și metodelor specifice didacticii disciplinelor tehnologice;
6. Elaborarea, selectarea și aplicarea unor metode de evaluare adecvate obiectivelor sau competențelor vizate;
7. Proiectarea și/sau selectarea unor conținuturi pentru programele opționale sau curriculumul în dezvoltare locală de tipul aprofundare/extindere/opțional ca disciplină nouă;
8. Comunicarea eficientă cu partenerii în activitatea educațională;
9. Aplicarea unor forme de management al clasei în funcție de activitatea de învățare proiectată;
10. Transmiterea, în funcție de particularitățile de vârstă ale elevilor, a conținuturilor astfel încât să dezvolte structuri operatorii, afective și atitudinale;
11. Stimularea potențialului fiecărui elev și dezvoltarea creativității.
D. TEME DE SPECIALITATE
1. Bronșita cronică. Emfizemul pulmonar. (forme clinice, diagnostic, tratament)
2. Pneumoniile (forme clinice, diagnostic, tratament)
3. Tuberculoza pulmonară (forme clinice, diagnostic, tratament)
4. Astmul bronșic (forme clinice, diagnostic, tratament)
5. Cancerul bronhopulmonar (forme clinice, diagnostic, tratament)
6. Insuficiența respiratorie (forme clinice, diagnostic, tratament)
7. Angina pectorala stabilă și instabilă (forme clinice, diagnostic, tratament)
8. Infarctul miocardic acut (forme clinice, diagnostic, tratament)
9. H.T.A, urgențe hipertensive (forme clinice, diagnostic, tratament)
10. Insuficiența cardiacă (forme clinice, diagnostic, tratament)
11. Pancreatitele acute (forme clinice, diagnostic, tratament)
12. Diabetul zaharat (forme clinice, diagnostic, tratament)
13. Ulcerul gastric și duodenal (forme clinice, diagnostic, tratament)
14. Litiaza biliară (forme clinice, diagnostic, tratament)
15. Poliartrita reumatoidă (forme clinice, diagnostic, tratament)
16. Anemii (anemia feriprivă, megaloblastică) - generalități, diagnostic, tratament
17. Hepatită acută virala (forme clinice, diagnostic, tratament)
18. Cirozele hepatice (forme clinice, diagnostic, tratament)
19. Accidente vasculare cerebrale ischemice și hemoragice (forme clinice, diagnostic, tratament)
20. Abdomenul acut chirurgical, peritonite difuze acute, ocluzia intestinală, apendicita acută, abdomenul acut traumatic (forme clinice, diagnostic, tratament)
21. Sarcina normală și urmărirea ei. Nașterea și lăuzia
22. Nutriție și alimentație pediatrică
23. Infecțiile perinatale - bacteriene și virale - (forme clinice, diagnostic, tratament)
24. Diareea acută la copil (forme clinice, diagnostic, tratament)
25. Durerile abdominale recurente la copil (forme clinice, diagnostic, tratament)
26. Intoxicațiile acute la copil (forme clinice, diagnostic, tratament)
27. Infecții ale căilor aeriene superioare la copil (forme clinice, diagnostic, tratament)
28. Astmul bronșic la copil (forme clinice, diagnostic, tratament)
29. Convulsiile la copil (forme clinice, diagnostic, tratament)
30. Sindromul nefrotic (forme clinice, diagnostic, tratament)
31. Infecțiile tractului urinar (forme clinice, diagnostic, tratament)
32. Insuficienta renală cronică (forme clinice, diagnostic, tratament)
33. Cancerul mamar, de col și corp uterin (forme clinice, diagnostic, tratament)
34. Sifilisul (forme clinice, diagnostic, tratament)
35. Metode epidemiologice în sănătatea publică
36. Afecțiuni ortopedice. entorse, luxații, fracturi
37. Moartea subită și resuscitarea cardio - respiratorie
Bibliografie:
1
Ancar V.
Obstetrica
Editura Național, 1998
2
Angelescu N.
Patologie chirurgicală pentru
admitere în rezidențiat, Ed. II
revăzută și adăugită
Editura Celsius, 2003
3
Borundel C.,
Medicină internă pentru cadre medii
Editura All, 2000
4
Ciofu E., Ciofu C.
Esențialul în pediatrie, ediția a 2-a
Editura Amaltea, București,
2002
5
Dașchievici S.,
Mihăilescu M.
Chirurgie - manual pentru cadre
medii și școli postliceale
Editura Medicală, București,
2007
6
Enachescu D., Marcu
M.
Sănătate publică și management
Editura All, București, 1999
7
Forsea D., Popescu
R., Popescu
Compendiu de Dermatologie și
Venerologie
Editura Tehnica, București,
pag. 350-367, 1997
8
Gherasim L.
Ghiduri de practică medicală,
Colegiul Medicilor din România
Editura Infomedica,
București, vol. 2, pag. 141-
151, 2001
9
Harrison
Principii de medicina internă,
Ediția 14
Editura Teora, București,
2003 (Retipărire a ediției din
2001)
10
Harrison's
Principles of Internal medicine,
16th edition (2005), McGraw-
Hill Companies, Kasper et al.
(editors) Traducere selectivă
pentru examenul de rezidențiat
Editura Medicală, București,
2005.
11
***
Planuri-cadru, Planuri de
învățământ, Programe Școlare,
Standarde de Pregătire
Profesională în vigoare
Autori:
1. prof. dr. ing. Romița Țiglea Lupașcu, Școala "Nicu Albu" Piatra Neamț
2. prof. dr. Liliana Renate Bran, Școala Postliceală Sanitară Arad
3. maistru instructor Ecaterina Gogel, Liceul Teoretic "Ion Cantacuzino" Pitești
CONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE
VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR
PROGRAMĂ PENTRU PISCICULTURĂ
MAIȘTRI INSTRUCTORI
- București -
2010
A. NOTĂ DE PREZENTARE
Programa pentru disciplinele TEHNOLOGICE se adresează absolvenților facultăților de profil și maiștrilor instructori care se prezintă la concursul pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante din învățământul preuniversitar. Conținutul și structura programei sunt elaborate în așa fel încât să răspundă schimbărilor impuse de abordarea curriculară sistemică în realizarea procesului educațional.
Structura arborescentă și sistemul modular de organizare curriculară pentru învățământul tehnologic, solicită abordarea structurală a desfășurării procesului de învățământ.
Programa de concurs este elaborată în acord cu programele școlare în vigoare din învățământul preuniversitar pentru respectiva disciplină și cu programele pentru evaluările și examenele naționale. Aspectele fundamentale vizate prin prezenta programă operaționalizează profilul maistrului instructor, urmărind:
- cunoașterea de către profesor a conținuturilor știintifice și a principalelor tendințe în evoluția disciplinelor de pregătire profesională și a metodicii predării acestora;
- utilizarea competentă a documentelor școlare reglatoare;
- capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi;
- capacitatea de proiectare și realizare a demersului didactic intra-, trans-, inter-, și multidisciplinar, în concordanță cu standardele de pregătire profesională;
- capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi;
- demonstrarea abilităților de comunicare, empatice și de cooperare necesare realizării actului educațional.
Au fost urmărite formarea și structurarea competențelor pentru maiștri instructori, cu aplicare la specificul activităților de instruire practică. Pe lângă competențele specifice, în specialitate, sunt vizate competențele pentru îndeplinirea eficientă a unui rol social precum și competențele metodice.
Conținuturile programei urmăresc sporirea flexibilității, mobilității ocupaționale și creșterea gradului de adaptabilitate a maiștrilor instructori la evoluția tehnică, tehnologică și economică în domeniu.
Programa este orientată pe evaluarea calității concepției didactice și a modalităților concrete prin care maistrul instructor pune elevii în situații de învățare eficientă, menite să conducă la formarea competențelor prevăzute în standardele de pregătire profesională. Această orientare este cu atât mai necesară în prezent, când flexibilitatea programelor școlare solicită din partea cadrelor didactice efortul de a concepe procese și parcursuri didactice adaptate nivelului claselor de elevi cu care lucrează și finalităților învățământului tehnologic.
B. COMPETENȚE SPECIFICE
Programa vizează, pe lângă conținuturile științifice și cele de metodică a disciplinelor, anumite competențe specifice maistrului instructor pentru discipline Tehnologice, competențe pe care acesta trebuie să și le dezvolte și probeze pe parcursul desfășurării activității didactice.
- Cunoașterea și aprofundarea de către candidați a conținuturilor științifice și metodice de specialitate;
- Operarea cu standardele de pregătire profesională și programele școlare pentru proiectarea unui demers didactic adaptat nivelului de învățământ, calificării și specificului clasei;
- Realizarea corelațiilor intra, -inter și pluridisciplinare ale conținuturilor;
- Proiectarea activităților de instruire practică/pregătire practică în concordanță cu cerințele curriculumului și ale tehnologiei didactice moderne;
- Organizarea și coordonarea activității de instruire/pregătire practică în atelierul tehnologic școlar și la agenții economici în scopul formării și dezvoltării competențelor specifice;
- Selectarea și aplicarea metodelor de evaluare adecvate activității de instruire/pregătire practică;
- Comunicarea eficientă cu partenerii în activitatea educațională;
- Exploatarea utilajelor, instalațiilor și echipamentelor în condițiile respectării normelor de igienă, de securitate și sănătate în muncă, prevenirea situațiilor de urgență și protecția mediului înconjurător;
- Respectarea normelor de calitate pentru desfășurarea proceselor, obținerea produselor și oferirea serviciilor;
Programa vizează, pe lângă conținuturile științifice și cele de metodică a disciplinelor, anumite competențe specifice maistrului de discipline Tehnologice, competențe pe care acesta trebuie să le dezvolte și să le probeze pe parcursul desfășurării activității didactice. Într-o formulare sintetică, aceste competențe sunt:
- cunoașterea conținuturilor științifice ale disciplinelor, cunoștințe de metodica disciplinelor;
- cunoașterea și utilizarea principalelor documente școlare reglatoare: standarde de pregatire profesională, planuri-cadru, programe școlare, programe pentru examene naționale;
- capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi;
- capacitatea de proiectare și realizare a dezvoltărilor curriculare intra- și interdisciplinare;
- capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi;
- capacitatea de a adecva demersurile didactice la particularitățile de vârstă ale colectivului de elevi;
- capacitatea de a construi un climat educativ stimulativ și eficient.
C. TEMATICA PENTRU METODICA DISCIPLINELOR TEHNOLOGICE
TEME DE DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ
a. Proiectarea, organizarea și desfășurarea activității didactice
1. Componențele curriculumului școlar: curriculum național, planuri cadru, arii curriculare, trunchi comun, discipline, module, standarde de pregătire profesională, programe școlare, manuale școlare, auxiliare curriculare;
2. Proiectarea curriculumului în dezvoltare locală: aprofundare/extindere;
2.1. Repere/condiționări în elaborarea CDL (resurse umane, materiale, context local, interesele elevilor);
2.2. Modalități de adecvare a unui CDL la grupuri țintă diferite;
2.3. Obiectivele predării - învățării - evaluării la disciplinele CDL din domeniul științei informării. Obiective cadru, obiective de referință, competențe generale, competențe specifice, unități de competență și competențe. Elaborarea obiectivelor operaționale;
3. Proiectarea activității didactice: planificare calendaristică, proiectarea unității de învățare, proiecte de lecție (pentru diferite tipuri de lecții), proiectarea de activități de învățare intra-, inter-, pluri și transdisciplinare.
b. Strategii didactice utilizate în procesul de instruire. Strategii și modalități de integrare în lecție a activităților cu caracter practic - aplicativ
1. Metode didactice specifice: clasificare, prezentare, caracterizare;
2. Utilizarea metodelor centrate pe elev, tehnicilor de învățare prin cooperare;
3. Forme de organizare a activității didactice: clasificare, caracterizare;
4. Mijloacele de învățământ și integrarea lor în procesul de predare-învățare-evaluare;
4.1. Funcțiile didactice ale mijloacelor de învățământ;
4.2. Tipuri de mijloace de învățământ și caracteristicile lor;
5. Selectarea metodelor optime în vederea formării gândirii critice și deprinderilor practice, formării gândirii tehnice și a dezvoltării simțului artistic/estetic;
6. Mediul de instruire: mediul relațional și mediul comunicațional. Utilizarea Tehnologiei informației și comunicării în construirea unor medii active de instruire;
7. Manifestarea unei conduite psihopedagogice inovative în plan profesional/social;
8. Evaluarea procesului instructiv-educativ, a progresului și a rezultatelor scolare. Valorizarea muncii elevului;
9. Adoptarea de strategii didactice care să permită utilizarea eficientă a mijloacelor și a auxiliarelor didactice în procesul instructiv-educativ.
c. Managementul clasei
1. Rolurile maistrului instructor în facilitarea experiențelor care conduc la formarea autonomiei elevilor în învățare (organizator, participant, membru al unei echipe, persoană resursă, facilitator, intermediar, evaluator etc.);
2. Organizarea activităților: crearea unui climat adecvat, folosirea resurselor adecvate; folosirea resurselor psihice ale profesorului și elevilor (capacități, cunoștințe, experiențe individuale sau colective); folosirea eficientă a timpului; forme de instruire (pe grupe, studiu individual, frontal etc.) și alternarea acestora în cadrul unei secvențe didactice; antrenarea persoanelor resursă din interiorul și din afara unității de invățământ în activitățile clasei; gestionarea situațiilor conflictuale.
d. Evaluarea rezultatelor școlare
1. Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învățământ: obiective, funcții, tipuri de evaluări, caracterizare;
2. Metode de evaluare: tradiționale și complementare (tipuri și caracterizare);
3. Calitățile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate și aplicabilitate;
4. Tipologia itemilor: definiție, clasificări, caracteristici, domenii de utilizare, reguli de proiectare, modalități de corectare și notare;
5. Construirea instrumentelor de evaluare;
6. Erori de evaluare și modalități de minimizare a lor.
Bibliografie: DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ
1
Cristea Sorin
Studii de pedagogie generală.
Editura Didactică și pedagogică,
București, 2004
2
Cristea Sorin
Fundamentele pedagogiei
Editura Polirom, Iași, 2010
3
Cucoș Constantin
Pedagogie generală
Editura Polirom, Iași 2006
4
Cucoș Constantin
Psihopedagogie pentru examenele de
definitivare și grade didactice
Editura Polirom Iași, 2009
5
Dragomir Mariana
Managementul activității didactice.
Eurodidact, Cluj-Napoca, 2003.
6
Ionescu M
Didactica modernă
Editura Dacia, Cluj, 1995.
7
Iucu Romiță
Managementul și gestiunea clasei de
elevi.
Editura Polirom, Iași, 2000
8
Iucu Romiță
Instruirea școlară
Editura Polirom, Iași, 2001
9
Neacșu Ion
Introducere în psihologia educației și
a dezvoltării
Editura Polirom, Iași, 2010
10
Neacșu Ion
Instruire și învățare
Editura Științifică, București,
1990.
11
Nicola I
Tratat de pedagogie școlară
Editura Aramis, București, 2000
12
Pânișoară Ovidiu
Comunicarea eficientă. Metode de
interacțiune eficientă
Editura Polirom Iași, 2003
13
Păun Emil
Școala: abordare socio-pedagogică
Editura Polirom, Iași, 1999.
14
Stan Emil
Managementul clasei
Editura Aramis, colecția
Educația XXI, 2005
15
Evaluarea curentă și examenele:
Ghid pentru profesori.
ProGnosis, București, 2001
16
Pedagogie. Fundamentări teoretice și
demersuri aplicative
Editura Polirom, Iași, 2002
17
Curriculum național. Programe
școlare pentru disciplinele
tehnologice
18
Planurile-cadru, standarde de
pregătire profesională
Competențe specifice
1. Cunoașterea și aprofundarea de către candidați a conținuturilor științifice și metodice de specialitate;
2. Operarea cu standardele de pregătire profesională și programele școlare pentru proiectarea unui demers didactic adaptat nivelului de învățământ, calificării și specificului clasei;
3. Realizarea corelațiilor intra, -inter și pluridisciplinare a conținuturilor;
4. Proiectarea activităților de instruire practică/pregătire practică în concordanță cu cerințele curriculumului și ale tehnologiei didactice moderne;
5. Aplicarea unor forme de management al clasei în funcție de activitatea proiectată;
6. Organizarea și coordonarea activității de instruire/pregătire practică în atelierul tehnologic școlar și la agenții economici în scopul formării și dezvoltării competențelor specifice;
7. Selectarea și aplicarea metodelor de evaluare adecvate activității de instruire/pregătire practică;
8. Comunicarea eficientă cu partenerii în activitatea educațională;
9. Exploatarea utilajelor, instalațiilor și echipamentelor în condițiile respectării normelor de protecție și igiena muncii, P.S.I. și protecția mediului înconjurător;
10. Respectarea normelor de calitate pentru desfășurarea proceselor, obținerea produselor și oferirea serviciilor;
11. Transmiterea, în funcție de particularitățile de vârstă ale elevilor, a conținuturilor astfel încât să dezvolte structuri operatorii, afective și atitudinale;
12. Stimularea potențialului fiecărui elev și dezvoltarea creativității.
D. CONȚINUTURILE PROGRAMEI
1. Principalele specii de pești
1.1. Familia Cypinidae: crapul, carasul, caracuda, linul;
1.2. Familia Percidae: bibanul, șalăul;
1.3. Familia Siluridae: somnul;
1.4. Familia Esoccidae: știuca;
1.5. Familia Salmonidae: păstrăvul indigen (de munte), păstrăvul curcubeu;
1.6. Familia Acipeuseridae (sturionii): morunul, nisetrul, cega, păstruga.
2. Bazine piscicole din țara noastră
2.1. Crescătorii semisistemice și sistemice: iazuri și heleșteie;
2.2. Caracteristicile bazinelor piscicole artificiale.
3. Creșterea crapului
3.1. Caracteristicile creșterii crapului în crescătorii semistemice (iazuri);
3.2. Caracteristicile creșterii crapului în crescătorii semistemice (heleștee).
4. Creșterea păstrăvului
4.1. Reproducerea păstrăvului;
4.2. Alimentația păstrăvului;
4.3. Întreținerea heleșteelor ;
4.4. Repopularea apelor de munte.
5. Pescuitul și transportul peștelui viu
5.1. Pescuitul în bazinele artificiale și naturale;
5.2. Transportul peștelui viu;
5.3. Măsuri de protecție a muncii în timpul pescuitului și transportului peștelui.
Bibliografie:
1
Vancea I., Scorneica O.,
Nicolescu V., Sirbulescu
M.,
Tehnologia creșterii păsărilor, animalelor
mici, peștilor, albinelor și viermilor de
mătase
Editura "Ceres",
București, 1981
AUTORI:
Micli Aglaia - profesor grad didactic I, drd, - Inspectoratul Școlar Județean Olt
Dodocioiu Angela - profesor grad didactic I - Grupul Școlar Agricol Malu Mare, Dolj
Dascălu Marea - profesor dr. ing. - Colegiul Național de Agricultură și Economie Tecuci
CONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE
VACANTE/REZERVATE ÎN UNITĂȚILE DE ÎNVĂȚĂMÂNT PREUNIVERSITAR
PROGRAMĂ PENTRU POȘTĂ
MAIȘTRI INSTRUCTORI
- București -
2010
A. NOTĂ DE PREZENTARE
Programa pentru disciplinele TEHNOLOGICE se adresează absolvenților facultăților de profil și maiștrilor instructori care se prezintă la concursul pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante din învățământul preuniversitar. Conținutul și structura programei sunt elaborate în așa fel încât să răspundă schimbărilor impuse de abordarea curriculară sistemică în realizarea procesului educațional.
Structura arborescentă și sistemul modular de organizare curriculară pentru învățământul tehnologic, solicită abordarea structurală a desfășurării procesului de învățământ.
Programa de concurs este elaborată în acord cu programele școlare în vigoare din învățământul preuniversitar pentru respectiva disciplină și cu programele pentru evaluările și examenele naționale. Aspectele fundamentale vizate prin prezenta programă operaționalizează profilul maistrului instructor, urmărind:
- cunoașterea de către profesor a conținuturilor știintifice și a principalelor tendințe în evoluția disciplinelor de pregătire profesională și a metodicii predării acestora;
- utilizarea competentă a documentelor școlare reglatoare;
- capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi;
- capacitatea de proiectare și realizare a demersului didactic intra-, trans-, inter-, și multidisciplinar, în concordanță cu standardele de pregătire profesională;
- capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi;
- demonstrarea abilităților de comunicare, empatice și de cooperare necesare realizării actului educațional.
Au fost urmărite formarea și structurarea competențelor pentru maiștri instructori, cu aplicare la specificul activităților de instruire practică. Pe lângă competențele specifice, în specialitate, sunt vizate competențele pentru îndeplinirea eficientă a unui rol social precum și competențele metodice.
Conținuturile programei urmăresc sporirea flexibilității, mobilității ocupaționale și creșterea gradului de adaptabilitate a maiștrilor instructori la evoluția tehnică, tehnologică și economică în domeniu.
Programa este orientată pe evaluarea calității concepției didactice și a modalităților concrete prin care maistrul instructor pune elevii în situații de învățare eficientă, menite să conducă la formarea competențelor prevăzute în standardele de pregătire profesională. Această orientare este cu atât mai necesară în prezent, când flexibilitatea programelor școlare solicită din partea cadrelor didactice efortul de a concepe procese și parcursuri didactice adaptate nivelului claselor de elevi cu care lucrează și finalităților învățământului tehnologic.
B. COMPETENȚE SPECIFICE
Programa vizează, pe lângă conținuturile științifice și cele de metodică a disciplinelor, anumite competențe specifice maistrului instructor pentru discipline Tehnologice, competențe pe care acesta trebuie să și le dezvolte și probeze pe parcursul desfășurării activității didactice.
- Cunoașterea și aprofundarea de către candidați a conținuturilor științifice și metodice de specialitate;
- Operarea cu standardele de pregătire profesională și programele școlare pentru proiectarea unui demers didactic adaptat nivelului de învățământ, calificării și specificului clasei;
- Realizarea corelațiilor intra, -inter și pluridisciplinare ale conținuturilor;
- Proiectarea activităților de instruire practică/pregătire practică în concordanță cu cerințele curriculumului și ale tehnologiei didactice moderne;
- Organizarea și coordonarea activității de instruire/pregătire practică în atelierul tehnologic școlar și la agenții economici în scopul formării și dezvoltării competențelor specifice;
- Selectarea și aplicarea metodelor de evaluare adecvate activității de instruire/pregătire practică;
- Comunicarea eficientă cu partenerii în activitatea educațională;
- Exploatarea utilajelor, instalațiilor și echipamentelor în condițiile respectării normelor de igienă, de securitate și sănătate în muncă, prevenirea situațiilor de urgență și protecția mediului înconjurător;
- Respectarea normelor de calitate pentru desfășurarea proceselor, obținerea produselor și oferirea serviciilor.
Programa vizează, pe lângă conținuturile științifice și cele de metodică a disciplinelor, anumite competențe specifice maistrului de discipline Tehnologice, competențe pe care acesta trebuie să le dezvolte și să le probeze pe parcursul desfășurării activității didactice. Într-o formulare sintetică, aceste competențe sunt:
- cunoașterea conținuturilor științifice ale disciplinelor, cunoștințe de metodica disciplinelor;
- cunoașterea și utilizarea principalelor documente școlare reglatoare: standarde de pregătire profesională, planuri-cadru, programe școlare, programe pentru examene naționale;
- capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi;
- capacitatea de proiectare și realizare a dezvoltărilor curriculare intra- și interdisciplinare;
- capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi;
- capacitatea de a adecva demersurile didactice la particularitățile de vârstă ale colectivului de elevi;
- capacitatea de a construi un climat educativ stimulativ și eficient.
C. TEMATICA PENTRU METODICA DISCIPLINELOR TEHNOLOGICE
TEME DE DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ
a. Proiectarea, organizarea și desfășurarea activității didactice
1. Componențele curriculumului școlar: curriculum național, planuri cadru, arii curriculare, trunchi comun, discipline, module, standarde de pregătire profesională, programe școlare, manuale școlare, auxiliare curriculare;
2. Proiectarea curriculumului în dezvoltare locală: aprofundare/extindere;
2.1. Repere/condiționări în elaborarea CDL (resurse umane, materiale, context local, interesele elevilor);
2.2. Modalități de adecvare a unui CDL la grupuri țintă diferite;
2.3. Obiectivele predării - învățării - evaluării la disciplinele CDL din domeniul științei informării. Obiective cadru, obiective de referință, competențe generale, competențe specifice, unități de competență și competențe. Elaborarea obiectivelor operaționale;
3. Proiectarea activității didactice: planificare calendaristică, proiectarea unității de învățare, proiecte de lecție (pentru diferite tipuri de lecții), proiectarea de activități de învățare intra-, inter-, pluri și transdisciplinare.
b. Strategii didactice utilizate în procesul de instruire. Strategii și modalități de integrare în lecție a activităților cu caracter practic - aplicativ
1. Metode didactice specifice: clasificare, prezentare, caracterizare;
2. Utilizarea metodelor centrate pe elev, tehnicilor de învățare prin cooperare;
3. Forme de organizare a activității didactice: clasificare, caracterizare;
4. Mijloacele de învățământ și integrarea lor în procesul de predare-învățare-evaluare;
4.1. Funcțiile didactice ale mijloacelor de învățământ;
4.2. Tipuri de mijloace de învățământ și caracteristicile lor;
5. Selectarea metodelor optime în vederea formării gândirii critice și deprinderilor practice, formării gândirii tehnice și a dezvoltării simțului artistic/estetic;
6. Mediul de instruire: mediul relațional și mediul comunicațional. Utilizarea Tehnologiei informației și comunicării în construirea unor medii active de instruire;
7. Manifestarea unei conduite psihopedagogice inovative în plan profesional/social;
8. Evaluarea procesului instructiv-educativ, a progresului și a rezultatelor școlare. Valorizarea muncii elevului;
9. Adoptarea de strategii didactice care să permită utilizarea eficientă a mijloacelor și a auxiliarelor didactice în procesul instructiv-educativ.
c. Managementul clasei
1. Rolurile maistrului instructor în facilitarea experiențelor care conduc la formarea autonomiei elevilor în învățare (organizator, participant, membru al unei echipe, persoană resursă, facilitator, intermediar, evaluator etc.);
2. Organizarea activităților: crearea unui climat adecvat, folosirea resurselor adecvate; folosirea resurselor psihice ale profesorului și elevilor (capacități, cunoștințe, experiențe individuale sau colective); folosirea eficientă a timpului; forme de instruire (pe grupe, studiu individual, frontal etc.) și alternarea acestora în cadrul unei secvențe didactice; antrenarea persoanelor resursă din interiorul și din afara unității de învățământ în activitățile clasei; gestionarea situațiilor conflictuale.
d. Evaluarea rezultatelor școlare
1. Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învățământ: obiective, funcții, tipuri de evaluări, caracterizare;
2. Metode de evaluare: tradiționale și complementare (tipuri și caracterizare);
3. Calitățile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate și aplicabilitate;
4. Tipologia itemilor: definiție, clasificări, caracteristici, domenii de utilizare, reguli de proiectare, modalități de corectare și notare;
5. Construirea instrumentelor de evaluare;
6. Erori de evaluare și modalități de minimizare a lor.
Bibliografie: DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ
1
Cristea Sorin
Studii de pedagogie generală
Editura Didactică și
pedagogică, București, 2004
2
Cristea Sorin
Fundamentele pedagogiei
Editura Polirom, Iași, 2010
3
Cucoș Constantin
Pedagogie generală
Editura Polirom, Iași 2006
4
Cucoș Constantin
Psihopedagogie pentru examenele de
definitivare și grade didactice
Editura Polirom Iași, 2009
5
Dragomir Mariana
Managementul activității didactice
Eurodidact, Cluj-Napoca,
2003
6
Ionescu M
Didactica modernă
Editura Dacia, Cluj, 1995
7
Iucu Romiță
Managementul și gestiunea clasei de
elevi.
Editura Polirom, Iași, 2000
8
Iucu Romiță
Instruirea școlară
Editura Polirom, Iași, 2001
9
Neacșu Ion
Introducere în psihologia educației și a
dezvoltării
Editura Polirom, Iași, 2010
10
Neacșu Ion
Instruire și învățare
Editura Științifică, București,
1990
11
Nicola I
Tratat de pedagogie școlară
Editura Aramis, București,
2000
12
Pânișoară Ovidiu
Comunicarea eficientă. Metode de
interacțiune eficientă
Editura Polirom Iași, 2003
13
Păun Emil
Școala: abordare socio-pedagogică
Editura Polirom, Iași, 1999.
14
Stan Emil
Managementul clasei
Editura Aramis, colecția
Educația XXI, 2005
15
Evaluarea curentă și examenele: Ghid
pentru profesori.
Editura ProGnosis, București,
2001
16
Pedagogie. Fundamentări teoretice și
demersuri aplicative
Editura Polirom, Iași, 2002
17
Curriculum național. Programe școlare
pentru disciplinele tehnologice
18
Planurile-cadru, standarde de pregătire
profesională
Competențe specifice
1. Cunoașterea și aprofundarea de către candidați a conținuturilor științifice și metodice de specialitate;
2. Operarea cu standardele de pregătire profesională și programele școlare pentru proiectarea unui demers didactic adaptat nivelului de învățământ, calificării și specificului clasei;
3. Realizarea corelațiilor intra, -inter și pluridisciplinare a conținuturilor;
4. Proiectarea activităților de instruire practică/pregătire practică în concordanță cu cerințele curriculumului și ale tehnologiei didactice moderne;
5. Aplicarea unor forme de management al clasei în funcție de activitatea proiectată;
6. Organizarea și coordonarea activității de instruire/pregătire practică în atelierul tehnologic școlar și la agenții economici în scopul formării și dezvoltării competențelor specifice;
7. Selectarea și aplicarea metodelor de evaluare adecvate activității de instruire/pregătire practică;
8. Comunicarea eficientă cu partenerii în activitatea educațională;
9. Exploatarea utilajelor, instalațiilor și echipamentelor în condițiile respectării normelor de protecție și igiena muncii, P.S.I. și protecția mediului înconjurător;
10. Respectarea normelor de calitate pentru desfășurarea proceselor, obținerea produselor și oferirea serviciilor;
11. Transmiterea, în funcție de particularitățile de vârstă ale elevilor, a conținuturilor astfel încât să dezvolte structuri operatorii, afective și atitudinale;
12. Stimularea potențialului fiecărui elev și dezvoltarea creativității.
D. CONȚINUTURILE PROGRAMEI
1.1. Prezentarea atelierului, a dotării specifice și măsuri de protecția muncii și P.S.I.
1.2. Prezentarea oficiului poștal
- Organizarea rețelei unităților poștale: tipuri de unități și subunități poștale urbane și rurale; cunoașterea funcțiilor unui oficiu poștal, a activității de poștă propriu-zisă și pe bază de convenții; mobilierul și utilajele poștale specifice unui oficiu poștal complex; dotarea cu hardware a oficiului poștal.
1.3. Condiții de admitere la prezentare a trimiterilor poștale adresarea trimiterilor poștale (datele unei adrese, excepții de la adresare); indicații speciale generale și specifice.
● Prezentarea obiectelor de corespondența simplă și înregistrată bucată cu bucată;
● Procesul de exploatare la obiectele de corespondență;
- tipuri de trimiteri;
- limite de greutate;
- condiționare.
● Tarifarea obiectelor de corespondență.
1.5. Prezentarea în serii a obiectelor de corespondență cu indicația specială "RECOMANDAT".
1.6. Prezentarea mandatelor poștale, e-mandat și on line bucată cu bucată și în serii.
● Procesul de exploatare la mandatele poștale și electronice:
- tipuri de mandate;
- adresarea;
- indicații speciale și specifice.
● Tarifarea mandatelor poștale și electronice.
1.7. Prezentarea obiectelor de mesagerie:
● Procesul de exploatare la obiectele de mesagerie;
- condiții de admitere la prezentare (legarea, ambalarea, sigilarea);
- trepte de greutate admise;
- indicații specifice obiectelor de mesagerie (voluminos, fragil, factaj, valoare, ramburs).
● Tarifarea obiectelor de mesagerii.
1.8. Distribuirea obiectelor de corespondență la domiciliul destinatarilor sau la sediul unității poștale
- distribuirea trimiterilor simple;
- distribuirea recomandatelor;
- afișarea Actelor de procedură;
- trimiteri ce nu pot fi distribuite (avizate, reavizate, reexpediate, înapoiate, trimise la păstrare).
1.9. Achitarea mandatelor poștale la domiciliul destinatarilor sau la sediul oficiului poștal:
- achitarea mandatelor obișnuite;
- achitarea mandatelor pe bază de PROCES VERBAL f31;
- achitarea mandatelor prin bancă;
- mandate ce nu pot fi achitate;
- situația mandatelor achitate.
1.10. Înmânarea obiectelor de mesagerii la ghișeul specific al oficiului poștal sau la domiciliul destinatarilor:
- distribuirea coletelor cu și fără valoare declarată;
- distribuirea scrisorilor deschise cu valoare declarată;
- bilanțul obiectelor de mesagerie.
1.11. Formulare cu regim special. Prezentarea registrelor, evidența și justificarea acestora:
- formulare speciale folosite în serviciul poștal (f.4, f.5, f.1, f1-PRESA);
- aprovizionarea unităților poștale cu chitanțiere cu regim special;
- consumarea, justificarea și controlul chitanțierelor cu regim special;
- decontarea sumelor aferente chitanțierelor cu regim special.
1.12. Poșta rurală
- documente folosite pentru activitatea de poștă rurală;
- executarea procesului de prezentare la obiectele de corespondență, la mandatele poștale, la obiectele de mesagerie la factorul poștal rural.
1.13. Prestații pe bază de convenții efectuate de COMPANIA NAȚIONALĂ POȘTA ROMÂNĂ
- operațiuni Banc Post;
- operațiuni de contractare și distribuire la domiciliu a abonamentului de presă;
- alte convenții ale C.N. POȘTA ROMÂNĂ;
- transferuri internaționale de bani (WESTERN UNION, EUROGIRO, MANDATE INTERNATIONALE);
- convenții financiar bancare;
- convenții comerciale (COMPANIILE DE TELEFONIE MOBILĂ VODAFONE, ORANGE, ZAPP, COSMOTE, CONVENȚII COMERCIALE CU AGENȚI ECONOMICI DISTRIGAZ, ELECTRICA, ROMTELECOM ...)
1.14. Servicii DE MARKETING DIRECT ȘI CURIERAT RAPID în POȘTA ROMÂNĂ necesitatea înființării unor servicii noi;
- PRIORIPOST; ULTRAPOST; E.M.S. (Curierul rapid extern); SKY PACK; C.R. (Corespondența răspuns);
- C.C.R.I. (Corespondența comercială răspuns internațional); POSTAFIȘ; PROMOPLIC DIRECT MAIL;
- POSTMESAGER DIRECT MAIL; POSTMESAGER PLUS DIRECT MAIL; INFADRES DIRECT MAIL; POSTCATALOG DIRECT MAIL
Bibliografie:
1
Constantin Gh,
Constantin Gherghina,
Trifu A, Seefeld R,
Capota V. (coord.)
Exploatarea serviciilor poștale -
Manual pentru clasa aXIa, avizat
MECT
Editura Akademos,
2007
2
Colectiv ASE
Contabilitate - manual pentru clasele
IX - XII licee economice și școli
postliceale cu profil economic,
Editura Didactică și
Pedagogică, București,
1993;
3
Grigore, N.
Tehnologia Exploatării T.T.
Editura Didactică și
Pedagogică, București,
1998;
4
Iosifescu, Ș.
Introducere în managementul
educațional
ISE, 1996;
5
Isac, E.
Marketing - manual pentru clasele X
- XII licee industriale,
Editura Didactică și
Pedagogică, București,
1995;
6
Loloiu, N.
Noțiuni de etica servirii publicului în
sectorul de poștă și telecomunicații
Editura Didactică și
Pedagogică, București,
1987;
7
Mah, T.
WORD 6.0 pas cu pas
Editura Teora,
București, 1996;
8
Novac, C.
Exploatare Poștală - manual pentru
cursurile de calificare și licee de
specialitate vol 1 și 2
Editura Didactică și
Pedagogică, București,
1970;
9
Șchiopârlan, V.
Managementul unităților poștale
Editura Economică,
București, 2003;
10
Șchiopârlan, V.
Tehnologia Exploatării poștale
Editura Didactică și
Pedagogică, București,
1981;
11
Tufescu, V.
Geografia României - manual cls. a
XII-a
Editura Didactică și
Pedagogică, București,
1998;
12
***
Norme interne de desfășurare a serviciilor poștale de bază:
obiecte de corespondență; mandate; mesagerii
13
***
Norme de exploatare ale R.A.P.R. pentru toate activitățile
desfășurate în POȘTA ROMÂNĂ 1998
14
***
Legea Poștei 283/11.07.1996; Legea Poștei 385/1997
15
***
Bareme de calcul al tarifelor în REGIA AUTONOMĂ POȘTA
ROMANĂ - norme interne, 2010
16
Legislație internă
ORDONANȚA GUVERNULUI nr. 31/2002
privind serviciile
poștale, aprobată, cu modificări și completări, prin Legea
nr. 642/2002, cu modificările și completările ulterioare (text
consolidat neoficial, în vigoare din 27 mai 2007);
Legea nr. 642 din 07/12/2002
pentru aprobarea Ordonanței
Guvernului nr. 31/2002 privind serviciile poștale;
ORDONANȚA DE URGENȚĂ A GUVERNULUI nr. 70/2006
privind modificarea și completarea unor acte normative din
domeniul comunicațiilor electronice și al serviciilor poștale;
LEGEA nr. 133/2007
privind aprobarea Ordonanței de urgență
a Guvernului nr. 70/2006 privind modificarea și completarea
unor acte normative din domeniul comunicațiilor electronice și
al serviciilor poștale.
17
Decizii interne
Decizie nr. 2858/2007
privind regimul de autorizare generală
pentru furnizarea serviciilor poștale;
Decizie nr. 3442/2007
privind condițiile și procedura de
desemnare a furnizorilor de serviciu universal în domeniul
serviciilor poștale;
Decizie nr. 3287/2007 pentru modificarea și completarea
Deciziei președintelui Autorității Naționale de Reglementare
în Comunicații nr. 1.480/2005 privind condițiile de întocmire
și auditare a situațiilor financiare separate de către
Compania Națională Poșta Română S.A.;
Decizie nr. 1228/2008
pentru modificarea Deciziei
președintelui Autorității Naționale de Reglementare în
Comunicații nr. 88/EN/2004 privind desemnarea furnizorului de
serviciu universal în domeniul serviciilor poștale;
Decizia nr. 118/2003
privind procedura de autorizare a
furnizorilor de servicii poștale, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 212 din 1 aprilie 2003;
Decizia nr. 1351/2003
privind condițiile și procedura de
desemnare a furnizorilor de serviciu universal în domeniul
serviciilor poștale;
Decizia nr. 88/2004
privind desemnarea furnizorului de
serviciu universal în domeniul serviciilor poștale;
Decizia nr. 153/2004
pentru modificarea Deciziei președintelui
Autorității Naționale de Reglementare în Comunicații
nr. 88/2004 privind desemnarea furnizorului de serviciu
universal în domeniul serviciilor poștale;
Decizie 1301/2004 privind raportarea unor date statistice de
către furnizorii de servicii poștale;
Decizia 1480/2005 privind condițiile de întocmire și auditare
a situațiilor financiare separate de către Compania Națională
Poșta Română S.A.
Decizia nr. 66/2006 pentru modificarea și completarea Deciziei
Președintelui ANRC nr. 1480/2005 privind condițiile de
întocmire și auditare a situațiilor financiare separate de
către Compania Națională Poșta Română S.A.;
18
Decizia nr. 293/2009
privind desemnarea furnizorului de
serviciu universal în domeniul serviciilor poștale;
http://www.posta-română.ro/articles/legislatie-postala_39
AUTORI:
PROF. MIRELA NICOLETA DINESCU - ȘCOALA SUPERIOARĂ COMERCIALĂ "N. KRETZULESCU" BUCUREȘTI
PROF. LUMINIȚA MARIANA POPESCU - I.S.J. DÂMBOVIȚA
PROF. DANA LUIZA CIOARĂ - I.S.J. HUNEDOARA
PROF. CONSTANTIN GHEORGHE - COLEGIUL TEHNIC DE POȘTĂ ȘI TELECOMUNICAȚII "GHEORGHE AIRINEI" BUCUREȘTI
CONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE
VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR
PROGRAMĂ PENTRU PRELUCRAREA LEMNULUI
PROFESORI
- București -
2010
A. NOTĂ DE PREZENTARE
Programa pentru disciplinele TEHNOLOGICE se adresează absolvenților facultăților de profil și profesorilor care se prezintă la concursul pentru ocuparea posturilor didactice/ catedrelor vacante din învățământul preuniversitar. Conținutul și structura programei sunt elaborate pe baza standardului ocupațional "Profesor pentru învățământul gimnazial și pentru învățământul liceal", în așa fel încât să răspundă schimbărilor impuse de abordarea curriculară sistemică în realizarea procesului educațional.
Structura arborescentă și sistemul modular de organizare curriculară pentru învățământul tehnologic, solicită abordarea structurală a desfășurării procesului de învățământ.
Programa de concurs este elaborată în acord cu programele școlare în vigoare din învățământul preuniversitar pentru respectiva disciplină și cu programele pentru evaluările și examenele naționale. Aspectele fundamentale vizate prin prezenta programă operaționalizează profilul absolventului de învățământ superior, urmărind:
- cunoașterea de către profesor a conținuturilor știintifice și a principalelor tendințe în evoluția disciplinelor de pregătire profesională și a metodicii predării acestora;
- utilizarea competentă a documentelor școlare reglatoare;
- capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi;
- capacitatea de proiectare și realizare a demersului didactic intra-, trans-, inter-, și multidisciplinar, în concordanță cu standardele de pregătire profesională;
- capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi;
- demonstrarea abilităților de comunicare, empatice și de cooperare necesare realizării actului educațional.
Fiind date particularitățile disciplinelor tehnologice și rolul pe care acestea îl au asupra formării și maturizării profesionale a elevului, precum și asupra întregului climat educațional al școlii, profesorul trebuie să demonstreze că:
- înțelege conceptele centrale și metodele de investigație specifice disciplinelor pe care le predă;
- are capacitatea de a crea experiențe de învățare semnificative pentru elev;
- înțelege cum învață și cum se dezvoltă elevul și poate să ofere oportunități de învățare care sprijină dezvoltarea profesională a acestuia;
- înțelege că elevii sunt diferiți din punctul de vedere al felului în care învață și poate să ofere oportunități instructiv-educative adaptate la diferențele individuale de învățare;
- înțelege procesele de integrare curriculară și folosește o varietate de strategii didactice care încurajează dezvoltarea gândirii critice a elevului, capacitatea de rezolvare a problemelor și performanțele lui în utilizarea noilor tehnologii;
- are capacitatea de a alege și utiliza cele mai bune metode ce vizează motivația și comportamentul pentru a crea un mediu educațional care încurajează interacțiunea socială pozitivă, motivația intrinsecă și angajarea elevului în actul învățării, sprijinind astfel succesul școlar al acestuia;
- dezvoltă cunoașterea și utilizarea unor variate strategii de comunicare eficientă pentru a sprijini curiozitatea, colaborarea și interacțiunea elevilor în activitatea de învățare;
- planifică activitatea de predare-învățare pe baza obiectivelor și competențelor curriculare, a cunoașterii proceselor predării-învățării, a conținutului disciplinei, a abilităților elevilor și a diferențelor dintre elevi; modelează activitatea la clasă conform obiectivelor evaluării;
- înțelege și folosește o diversitate de strategii de evaluare pentru a aprecia și modifica activitățile didactice, asigurând continua dezvoltare intelectuală și socială a elevului;
- evaluează efectele opțiunilor și acțiunilor sale asupra elevilor, părinților, altor colegi (profesori) și modifică aceste acțiuni atunci când este necesar;
- caută în mod activ oportunități pentru perfecționarea sa profesională continuă;
- contribuie la stabilirea unor relații pozitive cu colegii, familiile elevilor și altor organizații existente în comunitatea în care trăiește, în așa fel încât să stimuleze angajarea acestora în sprijinirea activităților școlii;
- înțelege necesitatea de a asista elevii în orientarea lor către carieră și de a integra educația pentru carieră în activitatea didactică;
- înțelege aspectele de ordin legislativ ale activității sale, respectiv, drepturile legale ale elevului și părinților, precum și propriile sale drepturi și responsabilități;
- înțelege criteriile de evaluare a activității sale și are capacitatea de a le integra în conceperea și realizarea activității didactice.
B. COMPETENȚE SPECIFICE PROFESORULUI DE DISCIPLINE TEHNOLOGICE
Programa vizează, pe lângă conținuturile științifice și cele de metodică a disciplinelor, anumite competențe specifice profesorului de discipline Tehnologice, competențe pe care acesta trebuie să și le dezvolte și probeze pe parcursul desfășurării activității didactice. Într-o formulare sintetică, aceste competențe sunt:
- cunoașterea conținuturilor științifice ale disciplinelor, cunoștințe de metodica disciplinelor;
- cunoașterea și utilizarea principalelor documente școlare reglatoare: standarde de pregatire profesională, planuri-cadru, programe școlare, programe pentru examene naționale;
- capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi;
- capacitatea de proiectare și realizare a dezvoltărilor curriculare intra- și interdisciplinare;
- capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi;
- capacitatea de a adecva demersurile didactice la particularitățile de vârstă ale colectivului de elevi;
- capacitatea de a construi un climat educativ stimulativ și eficient.
C. TEMATICA PENTRU METODICA DISCIPLINELOR TEHNOLOGICE
TEME DE DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ
a. Proiectarea, organizarea și desfășurarea activității didactice
1. Componentele curriculumului școlar: curriculum național, planuri cadru, arii curriculare, trunchi comun, discipline, module, standarde de pregătire profesională, programe școlare, manuale școlare, auxiliare curriculare;
2. Proiectarea curriculumului în dezvoltare locală sau la decizia școlii de tipul: aprofundare/ extindere/opțional ca disciplină nouă;
2.1. Repere/condiționări în elaborarea CDȘ/CDL (resurse umane, materiale, context local, interesele elevilor);
2.2. Modalități de adecvare a unui CDȘ/CDL la grupuri țintă diferite;
2.3. Obiectivele predării - învățării - evaluării la disciplinele CDȘ/CDL din domeniul stiinței informării.
2.4. Obiective cadru, obiective de referință, competențe generale, competențe specifice, unități de competență și competențe.
2.5. Elaborarea obiectivelor operaționale;
3. Proiectarea activității didactice: planificare calendaristică, proiectarea unității de învățare, proiecte de lecție (pentru diferite tipuri de lecții), proiectarea de activități de învățare intra-, inter-, pluri și transdisciplinare.
b. Strategii didactice utilizate în procesul de instruire. Strategii și modalități de integrare în lecție a activităților cu caracter practic - aplicativ
1. Metode didactice specifice: clasificare, prezentare, caracterizare;
2. Utilizarea metodelor centrate pe elev, tehnicilor de învățare prin cooperare;
3. Forme de organizare a activității didactice: clasificare, caracterizare;
4. Mijloacele de învățământ și integrarea lor în procesul de predare-învățare-evaluare;
4.1. Funcțiile didactice ale mijloacelor de învățământ;
4.2. Tipuri de mijloace de învățământ și caracteristicile lor;
5. Selectarea metodelor optime în vederea formării gândirii critice și deprinderilor practice, formării gândirii tehnice și a dezvoltării simțului artistic/estetic;
6. Mediul de instruire: mediul relațional și mediul comunicațional. Utilizarea Tehnologiei informației și comunicării în construirea unor medii active de instruire;
7. Manifestarea unei conduite psihopedagogice inovative în plan profesional/social;
8. Evaluarea procesului instructiv-educativ, a progresului și a rezultatelor școlare. Valorizarea muncii elevului;
9. Adoptarea de strategii didactice care să permită utilizarea eficientă a mijloacelor și a auxiliarelor didactice în procesul instructiv- educativ.
c. Managementul clasei
1. Rolurile profesorului în facilitarea experiențelor care conduc la formarea autonomiei elevilor în învățare (organizator, participant, membru al unei echipe, persoană resursă, facilitator, intermediar, evaluator etc.);
2. Organizarea activităților: crearea unui climat favorabil învățării, folosirea resurselor adecvate; folosirea resurselor psihice ale profesorului și elevilor (capacități, cunoștințe, experiențe individuale sau colective); folosirea eficientă a timpului; forme de instruire (pe grupe, studiu individual, frontal etc.) și alternarea acestora în cadrul unei secvențe didactice; antrenarea persoanelor resursă din interiorul și din afara unității de învățământ în activitățile clasei; gestionarea situațiilor conflictuale.
d. Evaluarea rezultatelor scolare
d.1. Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învățământ: obiective, funcții, tipuri de evaluări, caracterizare;
d.2. Metode de evaluare: tradiționale și complementare (tipuri și caracterizare);
d.3. Calitățile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate și aplicabilitate;
d.4. Tipologia itemilor: definiție, clasificări, caracteristici, domenii de utilizare, reguli de proiectare, modalități de corectare și notare;
d.5. Construirea instrumentelor de evaluare
d.e. Erori de evaluare și modalități de minimizare a lor.
Bibliografie: DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ
1
Cristea Sorin
Studii de pedagogie generală.
Editura Didactică și
pedagogică, București, 2004
2
Cristea Sorin
Fundamentele pedagogiei
Editura Polirom, Iași, 2010
3
Cucoș Constantin
Pedagogie generală
Editura Polirom, Iași 2006
4
Cucoș Constantin
Psihopedagogie pentru examenele de
definitivare și grade didactice
Editura Polirom Iași, 2009
5
Dragomir Mariana
Managementul activității didactice.
Eurodidact, Cluj-Napoca, 2003.
6
Ionescu M
Didactica modernă
Editura Dacia, Cluj, 1995.
7
Iucu Romiță
Managementul și gestiunea clasei de
elevi.
Editura Polirom, Iași, 2000
8
Iucu Romiță
Instruirea școlară
Editura Polirom, Iași, 2001
9
Neacșu Ion
Introducere în psihologia educației și a
dezvoltării
Editura Polirom, Iași, 2010
10
Neacșu Ion
Instruire și învățare
Editura Stiințifică, București,
1990.
11
Nicola I
Tratat de pedagogie școlară
Editura Aramis, București,
2000
12
Pânișoară Ovidiu
Comunicarea eficientă. Metode de
interacțiune eficientă
Editura Polirom Iași, 2003
13
Păun Emil
Școala: abordare sociopedagogică
Editura Polirom, Iași, 1999.
14
Stan Emil
Managementul clasei
Editura Aramis, colecția
Educația XXI, 2005
15
Evaluarea curentă și examenele: Ghid
pentru profesori.
București: ProGnosis, 2001
16
Pedagogie. Fundamentări teoretice și
demersuri aplicative
Editura Polirom, Iași, 2002
17
Curriculum național. Programe școlare
pentru disciplinele tehnologice
18
Planurile-cadru, standarde de pregatire
profesională
Competențe specifice
1. Cunoașterea și aprofundarea de către candidați a conținuturilor științifice de specialitate și metodice pentru disciplinele tehnologice;
2. Realizarea de conexiuni între conținuturile disciplinelor tehnologice și problemele de învățare specifice domeniului de pregătire;
3. Realizarea corelațiilor intra, inter și pluridisciplinare a conținuturilor;
4. Operarea cu standardele de pregătire profesională și programele școlare pentru proiectarea unui demers didactic adaptat nivelului de învățământ, calificării și specificului clasei;
5. Aplicarea adecvată a principiilor și metodelor specifice didacticii disciplinelor tehnologice;
6. Elaborarea, selectarea și aplicarea unor metode de evaluare adecvate obiectivelor sau competențelor vizate;
7. Proiectarea și/sau selectarea unor conținuturi pentru programele opționale sau curriculumul în dezvoltare locală de tipul aprofundare/extindere/opțional ca disciplină nouă;
8. Comunicarea eficientă cu partenerii în activitatea educațională;
9. Aplicarea unor forme de management al clasei în funcție de activitatea de învățare proiectată;
10. Transmiterea, în funcție de particularitățile de vârstă ale elevilor, a conținuturilor astfel încât să dezvolte structuri operatorii, afective și atitudinale;
11. Stimularea potențialului fiecărui elev și dezvoltarea creativității.
D. TEME DE SPECIALITATE
I. Materii prime și materiale
1. Compoziția chimică și structura macroscopică a lemnului.
● Compoziția chimică elementară a lemnului;
● Compuși chimici macromoleculari (principali și secundari) ai lemnului;
● Caracterele structurii macroscopice a lemnului;
● Caracteristicile fizice ale lemnului.
2. Defectele lemnului și influența lor asupra prelucrabilității lemnului.
● Defecte de formă ale trunchiului;
● Defecte de structură ale lemnului;
● Noduri;
● Crăpături;
● Găuri și galerii de insecte;
● Alterații și colorații anormale ale lemnului;
● Influența fiecărei categorii de defecte asupra prelucrabilității lemnului.
3. Proprietățile lemnului.
● Proprietăți fizice ale lemnului (densitate, umiditate, umflare și contragere);
● Proprietăți mecanice ale lemnului (rezistența lemnului la următoarele solicitări: tracțiune, compresiune, încovoiere statică, forfecare);
● Proprietăți tehnologice ale lemnului (uzura, durabilitatea, rezistența la smulgerea cuielor și șuruburilor).
4. Materiale și tehnologii de încleiere folosite în industria lemnului.
● Adezivi utilizați la asamblarea reperelor prin încleiere, asamblarea ramelor, bordurarea canturilor panourilor, furniruirea panourilor;
● Dispozitive de asamblat, mașina de aplicat adeziv și instalații de presare (tipuri, construcție, funcționare, regim de presare, norme de securitate, sănătate în muncă și protecția mediului).
5. Materiale și tehnologii de finisare a lemnului.
● Materiale pentru finisarea transparentă și opacă a mobilei (clasificare, proprietăți și domenii de utilizare);
● Utilaje și instalații pentru aplicarea materialelor peliculogene prin pulverizare și turnare (tipuri, construcție, funcționare, norme de securitate, sănătate în muncă și protecția mediului);
● Instalații de uscare a peliculelor de lacuri și vopsele (tipuri, construcție, funcționare, norme de sănătate, securitate în muncă și protecția mediului).
II. Tehnologia cherestelei
6. Tehnologia de prelucrare în cherestea a buștenilor de foioase.
● Metode de debitare;
● Modele de tăiere;
● Utilaje pentru debitarea buștenilor în cherestea (descriere, funcționare, norme de sănătate, securitate în muncă și protecția mediului).
7. Tehnologia de prelucrare în cherestea a buștenilor de rășinoase.
● Metode de debitare;
● Modele de tăiere;
● Gaterul vertical (descriere, funcționare, norme de sănătate, securitate în muncă și protecția mediului).
8. Uscarea cherestelei.
● Uscarea naturală a cherestelei (factorii care influențează uscarea naturală, defecte de uscare, norme de sănătate, securitate în muncă și protecția mediului);
● Uscarea artificială a cherestelei (tipuri de instalații, pregătirea materialului și instalațiilor, conducerea procesului de uscare, defecte de uscare, norme de securitate, sănătate în muncă și protecția mediului).
III. Tehnologia semifabricatelor superioare din lemn
9. Tehnologia de obținere a furnirelor.
● Instalații de tratare termică a buștenilor și prismelor (descriere, parametri regimului de tratare, norme de sănătate, securitate în muncă și protecția mediului);
● Derularea buștenilor (descrierea derulorului și a modului de funcționare, norme de sănătate, securitate în muncă și protecția mediului);
● Debitarea prin tăiere plană a furnirelor estetice (descrierea mașinii de tăiat plan și a modului de funcționare, norme de securitate, sănătate în muncă și protecția mediului);
● Instalații de uscare a furnirelor (clasificarea instalațiilor și regimuri de uscare).
10. Tehnologia de fabricare a placajului.
● Definiție, clasificare, proprietăți, domenii de utilizare.
● Descrierea tehnologiei de fabricare a placajului (operații și instalații folosite);
11. Tehnologia de fabricare a panelului.
● Definiție, clasificare, proprietăți, domenii de utilizare.
● Descrierea tehnologiei de fabricare a panelului (operații și instalații folosite).
12. Panouri din așchii (PAL) și fibre de lemn (PFL): definiție, clasificare, proprietăți, domenii de utilizare.
IV. Tehnologia mobilei
13. Prelucrarea reperelor pentru mobilă.
● Prelucrarea primară a lemnului:
- debitarea reperelor pentru mobilă;
- debitarea panourilor;
- supradimensiuni de prelucrare la debitarea reperelor de lemn masiv și a panourilor;
- indicatori economici la debitare;
- mașini-unelte, utilaje și agregate pentru debitare: ferăstrăul circular pendulă cu acționare hidraulică, ferăstrăul circular de spintecat cu avans mecanic, ferăstrăul panglică, agregatul pentru debitat panouri (descriere, funcționare, norme de securitate, sănătate în muncă și protecția mediului);
- scule pentru debitarea lemnului (pânze circulare și pânze panglică);
- defecte de debitare, norme de securitate, sănătate în muncă și protecția mediului.
● Prelucrarea finală a lemnului:
- îndreptare-rindeluire;
- retezare la lungime;
- cepuire, burghiere, scobire;
- frezare, strunjire;
- șlefuire;
- utilaje și agregate pentru prelucrare: mașina de îndreptat, mașina de rindeluit la grosime, mașina de frezat cu ax vertical, mașina de frezat cu comandă numerică, agregatul de furniruit panouri pe canturi, mașina de șlefuit cu bandă orizontală îngustă și sabot de presare (descriere, funcționare, norme de securitate, sănătate în muncă și protecția mediului);
- scule pentru prelucrarea mecanică (freze, materiale abrazive);
- defecte de prelucrare mecanică, norme de securitate și sănătate în muncă.
14. Montarea produselor de mobilier.
● Sisteme de montare;
● Accesorii utilizate la montare (clasificare);
● Succesiunea operațiilor de montare;
● Scule, unelte, dispozitive de asamblare și montare.
Bibliografie:
1
Budău, G.,
Cinematica mașinilor unelte pentru
prelucrarea lemnului
Editura Lux Libris,
Brașov, 1994
2
Cismaru, I.,
Cismaru, M.
Proiectarea tehnologică în industria
lemnului. Proiectare la formă și dimensiuni
Editura Universității
Transilvania, Brașov
2005
3
Cismaru, M.
Fizica lemnului și a materialelor pe bază de
lemn
Editura Universității
Transilvania, Brașov
2005
4
Dogaru, V.,
Așchierea lemnului și scule așchietoare
Editura Didactică și
Pedagogică, București,
1991
5
Ene, N.,
Tehnologia cherestelei
Reprografia Universității
Brașov, 1993
6
Ene, N.,
Bularca, M.,
Fabricarea cherestelei - Tehnologii
moderne, proiectare, utilaje, exploatare
Editura Tehnică,
București, 1994
7
Ispas. M.
Mașini și utilaje pentru prelucrarea lemnului
Editura Universității
Transilvania, Brașov
2004
8
Marinescu, I.,
Uscarea și tratarea termică a lemnului
Editura Tehnică,
București, 1980
9
Mihai, D.,
Materiale tehnologice pentru industria
lemnului
Editura Tehnică,
București, 1993
10
Mitișor, Al.,
Istrate, V.,
Tehnologia fabricării furnirelor, placajelor
și a plăcilor din fibre de lemn
Editura Tehnică,
București, 1982
11
Pescăruș, P.,
Studiul lemnului, curs vol. I
Universitatea Brașov,
1982
12
Rîmbu, I.,
Tehnologia prelucrării lemnului, vol. I și II
Editura Tehnică,
București, 1983
13
Manuale școlare de specialitate în vigoare aprobate de MEC
Autori:
GRIGORESCU ANDREI - Grup Școlar Forestier, Curtea de Argeș
CONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE
VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR
PROGRAMĂ PENTRU PRELUCRAREA LEMNULUI
MAIȘTRI INSTRUCTORI
- București -
2010
A. NOTĂ DE PREZENTARE
Programa pentru disciplinele TEHNOLOGICE se adresează absolvenților facultăților de profil și maiștrilor instructori care se prezintă la concursul pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante din învățământul preuniversitar. Conținutul și structura programei sunt elaborate în așa fel încât să răspundă schimbărilor impuse de abordarea curriculară sistemică în realizarea procesului educațional.
Structura arborescentă și sistemul modular de organizare curriculară pentru învățământul tehnologic, solicită abordarea structurală a desfășurării procesului de învățământ.
Programa de concurs este elaborată în acord cu programele școlare în vigoare din învățământul preuniversitar pentru respectiva disciplină și cu programele pentru evaluările și examenele naționale. Aspectele fundamentale vizate prin prezenta programă operaționalizează profilul maistrului instructor, urmărind:
- cunoașterea de către profesor a conținuturilor științifice și a principalelor tendințe în evoluția disciplinelor de pregătire profesională și a metodicii predării acestora;
- utilizarea competentă a documentelor școlare reglatoare;
- capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi;
- capacitatea de proiectare și realizare a demersului didactic intra-, trans-, inter-, și multidisciplinar, în concordanță cu standardele de pregătire profesională;
- capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi;
- demonstrarea abilităților de comunicare, empatice și de cooperare necesare realizării actului educațional.
Au fost urmărite formarea și structurarea competențelor pentru maiștri instructori, cu aplicare la specificul activităților de instruire practică. Pe lângă competențele specifice, în specialitate, sunt vizate competențele pentru îndeplinirea eficientă a unui rol social precum și competențele metodice.
Conținuturile programei urmăresc sporirea flexibilității, mobilității ocupaționale și creșterea gradului de adaptabilitate a maiștrilor instructori la evoluția tehnică, tehnologică și economică în domeniu.
Programa este orientată pe evaluarea calității concepției didactice și a modalităților concrete prin care maistrul instructor pune elevii în situații de învățare eficientă, menite să conducă la formarea competențelor prevăzute în standardele de pregătire profesională. Această orientare este cu atât mai necesară în prezent, când flexibilitatea programelor școlare solicită din partea cadrelor didactice efortul de a concepe procese și parcursuri didactice adaptate nivelului claselor de elevi cu care lucrează și finalităților învățământului tehnologic.
B. COMPETENȚE SPECIFICE
Programa vizează, pe lângă conținuturile științifice și cele de metodică a disciplinelor, anumite competențe specifice maistrului instructor pentru discipline Tehnologice, competențe pe care acesta trebuie să și le dezvolte și probeze pe parcursul desfășurării activității didactice.
- Cunoașterea și aprofundarea de către candidați a conținuturilor științifice și metodice de specialitate;
- Operarea cu standardele de pregătire profesională și programele școlare pentru proiectarea unui demers didactic adaptat nivelului de învățământ, calificării și specificului clasei;
- Realizarea corelațiilor intra, -inter și pluridisciplinare ale conținuturilor;
- Proiectarea activităților de instruire practică/pregătire practică în concordanță cu cerințele curriculumului și ale tehnologiei didactice moderne;
- Organizarea și coordonarea activității de instruire/pregătire practică în atelierul tehnologic școlar și la agenții economici în scopul formării și dezvoltării competențelor specifice;
- Selectarea și aplicarea metodelor de evaluare adecvate activității de instruire/pregătire practică;
- Comunicarea eficientă cu partenerii în activitatea educațională;
- Exploatarea utilajelor, instalațiilor și echipamentelor în condițiile respectării normelor de igienă, de securitate și sănătate în muncă, prevenirea situațiilor de urgență și protecția mediului înconjurător;
- Respectarea normelor de calitate pentru desfășurarea proceselor, obținerea produselor și oferirea serviciilor;
Programa vizează, pe lângă conținuturile științifice și cele de metodică a disciplinelor, anumite competențe specifice maistrului de discipline Tehnologice, competențe pe care acesta trebuie să le dezvolte și să le probeze pe parcursul desfășurării activității didactice. Într-o formulare sintetică, aceste competențe sunt:
- cunoașterea conținuturilor științifice ale disciplinelor, cunoștințe de metodica disciplinelor;
- cunoașterea și utilizarea principalelor documente școlare reglatoare: standarde de pregătire profesională, planuri-cadru, programe școlare, programe pentru examene naționale;
- capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi;
- capacitatea de proiectare și realizare a dezvoltărilor curriculare intra- și interdisciplinare;
- capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi;
- capacitatea de a adecva demersurile didactice la particularitățile de vârstă ale colectivului de elevi;
- capacitatea de a construi un climat educativ stimulativ și eficient.
C. TEMATICA PENTRU METODICA DISCIPLINELOR TEHNOLOGICE
TEME DE DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ
a. Proiectarea, organizarea și desfășurarea activității didactice
1. Componentele curriculumului școlar: curriculum național, planuri cadru, arii curriculare, trunchi comun, discipline, module, standarde de pregătire profesională, programe școlare, manuale școlare, auxiliare curriculare;
2. Proiectarea curriculumului în dezvoltare locală: aprofundare/extindere;
2.1. Repere/condiționări în elaborarea CDL (resurse umane, materiale, context local, interesele elevilor);
2.2. Modalități de adecvare a unui CDL la grupuri țintă diferite;
2.3. Obiectivele predării - învățării - evaluării la disciplinele CDL din domeniul științei informării. Obiective cadru, obiective de referință, competențe generale, competențe specifice, unități de competență și competențe. Elaborarea obiectivelor operaționale;
3. Proiectarea activității didactice: planificare calendaristică, proiectarea unității de învățare, proiecte de lecție (pentru diferite tipuri de lecții), proiectarea de activități de învățare intra-, inter-, pluri și transdisciplinare.
b. Strategii didactice utilizate în procesul de instruire. Strategii și modalități de integrare în lecție a activităților cu caracter practic - aplicativ
1. Metode didactice specifice: clasificare, prezentare, caracterizare;
2. Utilizarea metodelor centrate pe elev, tehnicilor de învățare prin cooperare;
3. Forme de organizare a activității didactice: clasificare, caracterizare;
4. Mijloacele de învățământ și integrarea lor în procesul de predare-învățare-evaluare;
4.1. Funcțiile didactice ale mijloacelor de învățământ;
4.2. Tipuri de mijloace de învățământ și caracteristicile lor;
5. Selectarea metodelor optime în vederea formării gândirii critice și deprinderilor practice, formării gândirii tehnice și a dezvoltării simțului artistic/estetic;
6. Mediul de instruire: mediul relațional și mediul comunicațional. Utilizarea Tehnologiei informației și comunicării în construirea unor medii active de instruire;
7. Manifestarea unei conduite psiho-pedagogice inovative în plan profesional/social;
8. Evaluarea procesului instructiv-educativ, a progresului și a rezultatelor școlare. Valorizarea muncii elevului;
9. Adoptarea de strategii didactice care să permită utilizarea eficientă a mijloacelor și a auxiliarelor didactice în procesul instructiv-educativ.
c. Managementul clasei
1. Rolurile maistrului instructor în facilitarea experiențelor care conduc la formarea autonomiei elevilor în învățare (organizator, participant, membru al unei echipe, persoană resursă, facilitator, intermediar, evaluator etc.);
2. Organizarea activităților: crearea unui climat adecvat, folosirea resurselor adecvate; folosirea resurselor psihice ale profesorului și elevilor (capacități, cunoștințe, experiențe individuale sau colective); folosirea eficientă a timpului; forme de instruire (pe grupe, studiu individual, frontal etc.) și alternarea acestora în cadrul unei secvențe didactice; antrenarea persoanelor resursă din interiorul și din afara unității de învățământ în activitățile clasei; gestionarea situațiilor conflictuale.
d. Evaluarea rezultatelor școlare
1. Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învățământ: obiective, funcții, tipuri de evaluări, caracterizare;
2. Metode de evaluare: tradiționale și complementare (tipuri și caracterizare);
3. Calitățile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate și aplicabilitate;
4. Tipologia itemilor: definiție, clasificări, caracteristici, domenii de utilizare, reguli de proiectare, modalități de corectare și notare;
5. Construirea instrumentelor de evaluare;
6. Erori de evaluare și modalități de minimizare a lor.
Bibliografie: DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ
1
Cristea Sorin
Studii de pedagogie generală.
Editura Didactică și
pedagogică, București, 2004
2
Cristea Sorin
Fundamentele pedagogiei
Editura Polirom, Iași, 2010
3
Cucoș Constantin
Pedagogie generală
Editura Polirom, Iași 2006
4
Cucoș Constantin
Psihopedagogie pentru examenele de
definitivare și grade didactice
Editura Polirom Iași, 2009
5
Dragomir Mariana
Managementul activității didactice.
Eurodidact, Cluj-Napoca,
2003.
6
Ionescu M
Didactica modernă
Editura Dacia, Cluj, 1995.
7
Iucu Romiță
Managementul și gestiunea clasei de
elevi.
Editura Polirom, Iași, 2000
8
Iucu Romiță
Instruirea școlară
Editura Polirom, Iași, 2001
9
Neacșu Ion
Introducere în psihologia educației și a
dezvoltării
Editura Polirom, Iași, 2010
10
Neacșu Ion
Instruire și învățare
Editura Științifică, București,
1990.
11
Nicola I
Tratat de pedagogie școlară
Editura Aramis, București,
2000
12
Pânișoară Ovidiu
Comunicarea eficientă. Metode de
interacțiune eficientă
Editura Polirom Iași, 2003
13
Păun Emil
Școala: abordare socio-pedagogică
Editura Polirom, Iași, 1999.
14
Stan Emil
Managementul clasei
Editura Aramis, colecția
Educația XXI, 2005
15
Evaluarea curentă și examenele: Ghid
pentru profesori.
Editura ProGnosis, București,
2001
16
Pedagogie. Fundamentări teoretice și
demersuri aplicative
Editura Polirom, Iași, 2002
17
Curriculum național. Programe școlare
pentru disciplinele tehnologice
18
Planurile-cadru, standarde de pregătire
profesională
Competențe specifice
1. Cunoașterea și aprofundarea de către candidați a conținuturilor științifice și metodice de specialitate;
2. Operarea cu standardele de pregătire profesională și programele școlare pentru proiectarea unui demers didactic adaptat nivelului de învățământ, calificării și specificului clasei;
3. Realizarea corelațiilor intra, -inter și pluridisciplinare a conținuturilor;
4. Proiectarea activităților de instruire practică/pregătire practică în concordanță cu cerințele curriculumului și ale tehnologiei didactice moderne;
5. Aplicarea unor forme de management al clasei în funcție de activitatea proiectată;
6. Organizarea și coordonarea activității de instruire/pregătire practică în atelierul tehnologic școlar și la agenții economici în scopul formării și dezvoltării competențelor specifice;
7. Selectarea și aplicarea metodelor de evaluare adecvate activității de instruire/pregătire practică;
8. Comunicarea eficientă cu partenerii în activitatea educațională;
9. Exploatarea utilajelor, instalațiilor și echipamentelor în condițiile respectării normelor de protecție și igiena muncii, P.S.I. și protecția mediului înconjurător;
10. Respectarea normelor de calitate pentru desfășurarea proceselor, obținerea produselor și oferirea serviciilor;
11. Transmiterea, în funcție de particularitățile de vârstă ale elevilor, a conținuturilor astfel încât să dezvolte structuri operatorii, afective și atitudinale;
12. Stimularea potențialului fiecărui elev și dezvoltarea creativității.
D. TEME DE SPECIALITATE
I. Materii prime și materiale
1. Structura macroscopică a lemnului
● Secțiuni principale prin trunchi;
● Caracterele structurii macroscopice a lemnului;
● Caracteristicile fizice ale lemnului.
2. Defectele lemnului și influența lor asupra prelucrabilității lemnului
● Defecte de formă ale trunchiului;
● Defecte de structură ale lemnului;
● Noduri;
● Crăpături;
● Găuri și galerii de insecte;
● Alterații și colorații anormale ale lemnului;
● Influența fiecărei categorii de defecte asupra prelucrabilității lemnului.
3. Proprietățile lemnului
● Proprietăți fizice ale lemnului (densitate, umiditate, umflare și contragere);
● Proprietăți mecanice ale lemnului (rezistența lemnului la solicitări de: tracțiune, compresiune, forfecare, despicare);
● Proprietăți tehnologice ale lemnului (uzura, durabilitatea, rezistența la smulgerea cuielor și șuruburilor).
4. Materiale tehnologice folosite în industria lemnului
● Adezivi: clasificarea adezivilor, proprietățile și caracteristicile tehnice ale adezivilor, recunoașterea și modul de aplicare a celor mai utilizați adezivi în industria lemnului (adezivi polivinilici, adezivi ureo-formaldehidici, adezivi solizi);
● Materiale abrazive: duritatea granulelor abrazive, granulația materialelor abrazive, simbolizare materiale abrazive.
5. Materii prime folosite la fabricarea produselor din lemn
● Cherestea: definiție, terminologie, clasificare, grosimi, utilaje pentru debitarea buștenilor în cherestea (gaterul vertical și ferăstrăul panglică de debitat bușteni), metode de debitare a buștenilor în cherestea, modele de tăiere, cubarea lemnului rotund, cubarea cherestelei (fișe);
● Furnire estetice și tehnice: definiție, clasificare, grosimi, domenii de utilizare, utilaje pentru derularea buștenilor (descrierea derulorului și a modului de funcționare, norme de sănătate, securitate în muncă și protecția mediului), debitarea prin tăiere plană a furnirelor estetice (descrierea mașinii de tăiat plan și a modului de funcționare, norme de sănătate, securitate în muncă și protecția mediului);
● Placaj: definiție, clasificare, grosimi, proprietăți, domenii de utilizare;
● Panel: definiție, clasificare, grosimi, reprezentare, domenii de utilizare;
● Panouri din așchii de lemn (PAL) și din fibre de lemn (PFL): definiție, clasificare, grosimi, proprietăți, domenii de utilizare.
II. Tehnologia cherestelei
6. Depozitarea și uscarea cherestelei
● Uscarea naturală a cherestelei: factorii care influențează uscarea naturală:
- organizarea depozitului de cherestea;
- stivuirea cherestelei de foioase și rășinoase;
- durata de uscare naturală a lemnului.
● Uscarea artificială a cherestelei:
- definiție, avantaje;
- procedee de uscare;
- regimuri de uscare;
- tehnologia uscării: pregătirea instalațiilor de uscare; pregătirea materialului; conducerea, controlul și evidența uscării;
- tipuri de instalații de uscare a cherestelei: camere de uscare, tuneluri de uscare, instalații de conducere computerizată a uscării cherestelei;
● Defecte de uscare, cauze, mod de preîntâmpinare.
● Norme de securitate, sănătate în muncă și protecția mediului la uscarea lemnului.
III. Tehnologia mobilei
7. Debitarea materiei prime
● debitarea lemnului masiv, debitarea centralizată;
● operații de debitare, supradimensiuni de prelucrare la debitarea lemnului masiv;
● indicatori economici la debitarea lemnului masiv;
● tehnologii și utilaje de debitare a lemnului masiv: ferăstrăul circular pendula cu acționare hidraulică, ferăstrăul circular de spintecat cu avans mecanic, ferăstrăul panglică (principiul funcțional și cinematic, construcție și caracteristici tehnice, reglare, organizarea locurilor de muncă);
● scule, dispozitive și verificatoare folosite la debitare;
● norme de securitate, sănătate în muncă și protecția mediului la operațiile de debitare.
8. Prelucrarea mecanică a reperelor din lemn masiv
● scop, operații de prelucrare mecanică a reperelor din lemn masiv (îndreptarea, rindeluirea la grosime, rindeluirea pe 2, 3, 4 fețe, retezarea la lungime finală, frezarea);
● schema tehnologică a operațiilor de prelucrare mecanică a reperelor din lemn masiv;
● utilaje și agregate folosite la prelucrarea mecanică a reperelor din lemn masiv: mașina de îndreptat, mașina de rindeluit la grosime, agregatul IP-4, mașina de frezat cu ax vertical, ferăstrăul circular dublu, ferăstrăul circular universal de tâmplărie CUM-3 (principiul funcțional și cinematic, construcție și caracteristici tehnice, reglare, organizarea locurilor de muncă);
● scule, dispozitive și verificatoare specifice utilajelor menționate anterior;
● defecte de prelucrare mecanică, cauze, remedieri;
● norme de securitate, sănătate în muncă și protecția mediului la operațiile de prelucrare mecanică.
Bibliografie:
1
Budău, G.
Cinematica mașinilor unelte pentru
prelucrarea lemnului
Editura Lux Libris,
Brașov, 1994
2
Cismaru, I.,
Cismaru, M.
Proiectarea tehnologică în industria
lemnului. Proiectare la formă și dimensiuni
Editura Universității
Transilvania, Brașov 2005
3
Cismaru, M.
Fizica lemnului și a materialelor pe bază
de lemn
Editura Universității
Transilvania, Brașov 2005
4
Dogaru, V.
Așchierea lemnului și scule așchietoare
Editura Didactică și
Pedagogică, București,
1991
5
Ene, N.
Tehnologia cherestelei
Reprografia Universității
Brașov, 1993
6
Ene, N.,
Bularca, M.
Fabricarea cherestelei - Tehnologii
moderne, proiectare, utilaje, exploatare
Editura Tehnică,
București, 1994
7
Ispas. M.
Mașini și utilaje pentru prelucrarea
lemnului
Editura Universității
Transilvania, Brașov 2004
8
Marinescu, I.
Uscarea și tratarea termică a lemnului
Editura Tehnică,
București, 1980
9
Mihai, D.
Materiale tehnologice pentru industria
lemnului
Editura Tehnică,
București, 1993
10
Mitișor, Al.,
Istrate, V.
Tehnologia fabricării furnirelor, placajelor
și a plăcilor din fibre de lemn
Editura Tehnică,
București, 1982
11
Pescăruș, P.
Studiul lemnului, curs vol. I
Universitatea Brașov,
1982
12
Rîmbu, I.
Tehnologia prelucrării lemnului, vol. I și
II
Editura Tehnică,
București, 1983
13
Manuale școlare de specialitate în vigoare aprobate de MEC
AUTOR:
GRIGORESCU ANDREI - Grup Școlar Forestier, Curtea de Argeș
CONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE
VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR
PROGRAMA PENTRU PROFESORI DOCUMENTARIȘTI
- București -
2010
NOTĂ DE PREZENTARE
Prezenta programă se adresează cadrelor didactice care se prezintă la concursul de ocupare a posturilor vacante de profesor documentarist din învățământul preuniversitar, în condițiile prevăzute de reglementările legale în vigoare.
Examenul este centrat pe evaluarea cunoștințelor generale în domeniul stiințelor informării și documentării, metodelor de căutare și exploatare a informației, precum și concepției didactice și a modalităților concrete prin care profesorul documentarist pune elevii în situații de învățare eficiente, apte de a conduce la formarea capacităților și competențelor în domeniul info-documentar. Aceasta orientare este cu atât mai necesară cu cât se solicită din partea profesorului documentarist efortul de a concepe demersuri și parcursuri didactice flexibile, adaptate nivelului de vârstă și pregatire al elevilor.
Conținuturile și structura programei sunt organizate în așa fel încât să răspundă cerințelor europene legate de integrarea stiințelor informării în procesul cunoașterii și educației. De asemenea, se are în vedere: valorizarea schimbărilor aduse de modernizarea structurilor info-documentare din sistemul de învățământ preuniversitar, de apariția unei noi funcții didactice, cea de profesor documentarist; favorizarea accesului întregii comunități educative la informație și documentare prin intermediul Centrelor de Documentare și Informare (CDI). În acest sens se are în vedere apropierea domeniilor informaționale de programele didactice din scoli, prin facilitarea accesului la resursele Internet și la alte forme de integrare a noilor tehnologii informaționale, cu scopul de a contribui la formarea elevilor conform standardelor europene.
Apariția noii profesii de profesor documentarist are în vedere integrarea activității elevilor în structura info-documentară și familiarizarea lor cu tehnicile de cercetare documentară. Aceasta va determina modificarea conceptului de bibliotecă școlară spre cel de structură info-documentară prin prelucrarea și valorificarea superioară a conținutului publicațiilor, biblioteca devenind astfel din auxiliar al învățământului, parte integrantă a acestuia, cu consecințe pozitive în întregul proces de formare a elevilor.
Astfel, plecând de la o concepție care operaționalizează definirea și evaluarea competențelor specifice cadrului didactic, programa vizează:
- cunoașterea de către profesorul documentarist a principalelor tendințe în evoluția stiințelor documentării și informării;
- cunoașterea funcțiilor și misiunilor profesorului documentarist;
- cunoașterea particularităților de organizare fizică și intelectuală a unei structuri infodocumentare de tip CDI;
- cunoașterea diferitelor suporturi informaționale și a instrumentelor de acces la informație;
- demonstrarea capacității de a gestiona, organiza și a pune la dispoziția utilizatorilor resursele documentare ale CDI;
- dovedirea capacităților necesare pentru proiectarea, organizarea, desfăsurarea și evaluarea activităților din CDI;
- demonstrarea abilităților de comunicare, empatie și cooperare necesare realizării actului educational.
În consecință, pe lângă conținuturile științifice și cele de didactică generală, programa definește un număr de competențe specifice profesorului documentarist, competențe pe care acesta trebuie să și le dezvolte și să le dovedească pe parcursul desfăsurării activității în cadrul CDI.
Într-o formulă sintetică aceste competențe sunt în următoarele domenii:
- amenajarea, organizare și gestionarea unui CDI în vederea punerii informației, resurselor documente la dispoziția utilizatorilor
- proiectarea și organizarea în CDI de activități pedagogice disciplinare și inter-/trans-/pluridisciplinare
- construirea unor demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi
- adecvarea demersurilor didactice la particularitățile de vârstă ale elevilor
- evaluarea cunoștințelor și competențelor dobândite de elevi în domeniul infodocumentar
- organizarea în CDI de activități de formare și dezvoltare a gustului pentru lectură, precum și animații culturale
- gestionarea CDI în vederea punerii informației la dispoziția utilizatorilor
- construirea unui climat educativ stimulativ și eficient
Date fiind particularitățile domeniilor de competență ale profesorului documentarist și influența sa în definirea unei politici documentare la nivel local, în organizarea resurselor documentare și materiale în cadrul CDI, dar și influența pe care o exercită atât asupra formării elevilor, precum și asupra întregului climat educațional al scolii profesorul documentarist trebuie să demonstreze că are capacitatea de:
- a amenaja, organiza și gestiona centrul de documentare și informare, în vederea asigurării exploatării și valorificării cât mai eficiente a informațiilor și documentelor pluridisciplinare multimedia și multisuport de către utilizatori, din perspectiva egalizării șanselor elevilor din medii culturale și sociale diferite
- a favoriza accesul la informație și la integrarea "pedagogiei reușitei școlare" în vederea formării autonomiei elevilor în instruire prin asigurarea funcționării CDI
- a planifica activitatea CDI pentru a răspunde nevoilor utilizatorilor și obiectivelor formulate în documentele de proiectare managerială ale unității de învățământ
- a înțelege necesitatea de a sprijini elevii în activitatea de documentare și informare și de a favoriza integrarea ei în activitatea didactica curenta
- a favoriza integrarea noilor tehnologii în practicile pedagogice curente
- a dezvolta activități didactice în cadrul curriculumului la decizia scolii, activități curriculare și extracurriculare între-, pluri- și transdisciplinare
- a asigura accesul la informația și a crea experiențe de învățare în domeniul infodocumentar prin organizarea de diferite tipuri de activități (pedagogice, culturale, de informare și comunicare) având drept finalitate atât egalizarea șanselor elevilor din medii culturale și sociale diferite, cât și dobândirea de către elev a autonomiei în instruire
- a oferi oportunități de învățare, adaptate diferențelor individuale de învățare, care să sprijine dezvoltarea intelectuală și socială a elevilor
- a stimula prin strategii didactice inovatoare și punerea în valoare a potențialul de socializare al CDI, dezvoltarea spiritului critic al elevilor, motivarea și angajarea lor în propria formare, dezvoltarea simțului civic și integrarea elevilor în societate
- a favoriza și stimula munca în echipă în cadrul activităților organizate în CDI
- a cunoaște și a utiliza variate tipuri și strategii de comunicare pentru a sprijini colaborarea și interacțiunea elevilor în activitățile de învățare și colaborarea între cadrelor didactice în cadrul proiectelor inter/trans/pluridsciplinare
- a căuta oportunități pentru propria perfecționarea profesională continuă
Domenii de competență:
I. Partea I - Teme de didactică generală și metodică
a. Proiectarea, organizarea și desfăsurarea activității didactice
1. Componentele curriculumului școlar: curriculum național, planuri cadru, arii curriculare, trunchi comun, discipline, module, standarde de pregătire profesională, programe școlare, manuale școlare, auxiliare curriculare;
2. Proiectarea curriculumului în dezvoltare locală sau la decizia scolii de tipul: aprofundare/extindere/opțional ca disciplină nouă;
2.1. Repere/condiționări în elaborarea CDS (resurse umane, materiale, context local, interesele elevilor);
2.2. Modalități de adecvare a unui CDS la grupuri țintă diferite;
2.3. Obiectivele predării - învățării - evaluării la disciplinele CDS din domeniul stiinței informării. Obiective cadru, obiective de referință, competențe generale, competențe specifice, unități de competență și competențe. Elaborarea obiectivelor operaționale;
3. Proiectarea activității didactice: planificare calendaristică, proiectarea unității de învățare, proiecte de lecție (pentru diferite tipuri de lecții), proiectarea de activități de învățare intra-, inter-, pluri și transdisciplinare.
b. Strategii didactice utilizate în procesul de instruire. Strategii și modalități de integrare în lecție a activităților cu caracter practic - aplicativ
1. Metode didactice specifice: clasificare, prezentare, caracterizare;
2. Utilizarea metodelor centrate pe elev, tehnicilor de învățare prin cooperare și tehnicilor de cercetare documentară;
3. Forme de organizare a activității didactice: clasificare, caracterizare;
4. Mijloacele de învățământ și integrarea lor în procesul de predare-învățare-evaluare;
4.1. Funcțiile didactice ale mijloacelor de învățământ;
4.2. Tipuri de mijloace de învățământ și caracteristicile lor;
5. Selectarea metodelor optime în vederea formării gândirii critice și deprinderilor practice, formării gândirii tehnice și a dezvoltării simțului artistic/estetic;
6. Mediul de instruire: mediul relațional și mediul comunicațional. Utilizarea tehnologiei informației și comunicării în construirea unor medii active de instruire;
7. Manifestarea unei conduite psihopedagogice inovative în plan profesional/social;
8. Evaluarea procesului instructiv-educativ, progresului și rezultatelor școlare. Valorizarea muncii elevului;
9. Adoptarea de strategii didactice care să permită utilizarea eficientă a mijloacelor și a auxiliarelor didactice în procesul instructiv- educativ.
c. Managementul clasei
1. Rolurile profesorului în facilitarea experiențelor care conduc la formarea autonomiei elevilor în învățare (organizator, participant, membru al unei echipe, persoană resursă, facilitator, intermediar, evaluator etc.);
2. Organizarea activităților în CDI: crearea unui climat adecvat, folosirea resurselor adecvate din CDI, folosirea resurselor psihice ale profesorului și elevilor (capacități, cunoștințe, experiențe individuale sau colective); folosirea eficientă a timpului; forme de instruire (pe grupe, studiu individual, frontal etc.) și alternarea acestora în cadrul unei secvențe didactice; antrenarea persoanelor resursă din interiorul și din afara unității de învățământ în activitățile din CDI; gestionarea situațiilor conflictuale.
d. Evaluarea rezultatelor școlare
1. Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învățământ: obiective, funcții, tipuri de evaluări, caracterizare;
2. Metode de evaluare: tradiționale și complementare (tipuri și caracterizare);
3. Calitățile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate și aplicabilitate;
4. Tipologia itemilor: definiție, clasificări, caracteristici, domenii de utilizare, reguli de proiectare, modalități de corectare și notare;
Partea a II-a - Teme de specialitate
a. Amenajarea, dotarea și gestionarea unui C.D.I. în funcție de rolul său pedagogic și cultural
a.1. Centrul de Documentare și Informare: organizare, structură, funcții;
a.2. Gestionarea spațiului, materialelor și echipamentelor specifice unui CDI: spații specifice, suprafețe recomandate, dotare cu materiale și echipamente informatice și audiovizuale; proiectului de amenajare/reamenajare a unui CDI;
a.3. Gestionarea fondului documentar: dezvoltarea, evidența, prelucrarea, organizarea, automatizarea și comunicarea fondului documentar (documente clasice: cărți, reviste... și documente moderne: CD, CD-ROM, DVD, baze de date, documente electronice etc.);
a.4. Planificarea și evaluarea activității CDI: utilizarea programată și neprogramată a CDI; proiectul pedagogic și cultural al CDI;
a.5. Managementul în structuri info-documentare;
a.6. Proprietatea intelectuală și dreptul de autor.
b. Activități specifice unui CDI
b.1. Activități de inițierea și formarea utilizatorilor privind tehnicile de cercetare documentară;
b.2. Activități de formare și dezvoltare a gustului pentru lectură;
b.3. Activități de formare și dezvoltare a capacității de receptare a informației culturale;
b.4. Integrarea noilor tehnologii ale informării și comunicării în activitatea de informare și documentare; asigurarea accesului la resursele Internet;
b.5. Proiecte inter/transdisciplinare;
b.6. Implicarea profesorului documentarist în activități de orientare școlară și profesională;
b.7. Proiectarea și organizarea activităților instructiv-educative în colaborare cu comunitatea;
b.8. Modalități de implicare a C.D.I. și a profesorului documentarist în prevenirea și recuperarea elevilor în situație de esec școlar;
c. Legislația românească de bibliotecă și CDI
Bibliografie:
Partea I
Cristea, S. Studii de pedagogie generală. București: Editura Didactică și pedagogică, 2004.
Cucos, C. Pedagogie generală. Iași: Polirom, 2000.
Dragomir, Mariana. Managementul activității didactice. Cluj-Napoca: Eurodidact, 2003.
Evaluarea curentă și examenele: Ghid pentru profesori. București: ProGnosis, 2001.
Ionescu, M. Didactica modernă. Cluj: Editura Dacia, 1995.
Iucu, R. Managementul și gestiunea clasei de elevi. Iași: Polirom, 2000.
Landsheere, G.; Landsheere, V. Definirea obiectivelor educaționale. București: Editura Didactică și Pedagogică, 1979.
Landsheere, G. Evaluarea continuă a elevilor și examenele. București: Editura Didactică și Pedagogică, 1975.
Neacsu, Ion. Instruire și învățare. București: Editura Științifică, 1990.
Pânisoară, O. Comunicarea eficientă. Metode de interacțiune eficientă. Iași: Polirom, 2003.
Păun, Emil. Școala: abordare sociopedagogică. Iași: Polirom, 1999.
Pedagogie. Fundamentări teoretice și demersuri aplicative. Iași: Polirom, 2002.
Popovici, D. Elemente de psihopedagogia integrării. București: Pro Humanitate, 1999.
Potolea, D. Profesorul și conducerea strategiilor învățări. În: Structuri, strategii, performanțe în învățămant. București: Editura Academiei, 1989.
Radu, Ion. Evaluarea procesului didactic. București: Editura Didactică și Pedagogică, 2000.
Roco, Mihaela. Creativitatea și inteligența emoțională. Iași: Polirom, 2001.
Stoica, Adrian. Evaluarea progresului școlar: de la teorie la practică. București: Humanitas Educațional, 2003.
Stoica, Adrian. Reforma evaluării în învățământ. București: Sigma, 1999.
Șchiopu, U.; Verza, E. Psihologia vârstelor. Ciclurile vieții. București: Editura Didactică și Pedagogică, 1995.
Consiliere și orientare. Ghid metodologic. București: MEC-CNC, 2001.
Ungureanu, D. Educație și curriculum. Timișoara: EUROSTAMPA, 1999.
Văideanu, G. Educația la frontiera dintre milenii. București: Editura Politică, 1988.
Școala la răscruce. Schimbare și continuitate în curriculum-ul învățământului obligatoriu. Iași: Polirom, 2002.
Partea a II-a
Atanasiu, Pia. Metode și tehnici de lucru pentru sistemele de informare stiințifică. București: Editura Didactica și Pedagogica, 1976.
Bayard-Pierlot, Jacqueline; Birglin, Marie-Jose. Cles pour le CDI. Paris: Hachette Litterature, 1994.
Bădău, Georgeta. Inițiere în cercetarea documentară. Alba Iulia: [s.n.], 2004.
Bădău, Georgeta; Panait, Antonina. Amenajarea și gestionarea unui CDI: Ghid pentru personalul de conducere și personalul din centrele de documentare și informare. Alba Iulia: [s.n.], 2006.
Brugnon, Albert. Activites autour des albums "Premiere lecture Rouge et OR". MDI, 1994 Biblioteconomie: Manual. București: A.B.B.P.R., 1994.
Cassagnes, Paul; Garcia- Debanc, Claudine; Debanc, Jean-Pierre. 50 activites pour apprivoiser les livres en classe ou en B.C.D. CRDP Midi-Pyrenees, [s.a.] Centrul de Documentare și Informare. Alba Iulia, 2002.
Chapron, Francoise. Les CDI (Centres de documentation et d'information) des lycees et colleges. Paris: Presses Universitaires de France, 1999.
Ciubăncan, Lucia. Bibliotecarul școlar. Ghid practic. Cluj-Napoca: Eurodidact, 2002
Creer, renover l'espace C.D.I. Limoges: C.R.D.P. du Limousin, 1994.
Darrobers, M; Le Pottier, N. La recherche documentaire. Paris: Nathan, 1999
Enache, Ionel; Maftei, Mihaela. Marketingul în bibliotecă. București: Editura Universității din București, 2003.
Ghidul bibliotecarului școlar pentru liceele pedagogice. București: Editura Bibliotecii Pedagogice Naționale "I.C. Petrescu", 2004.
Horvat, Săluc. Introducere în biblioteconomie. București: Grafoart, 1996.
Lege privind modificarea și completarea
Legii nr. 128/1997
privind Statutul personalului didactic (art. 1-7)
Le Livre bleu des enseignants-documentalistes. Orleans: CRDP de l'Academie d'Orleans-Tours, 2002.
Management educațional pentru instituțiile de învățământ. București, 2001.
Moser, Alain; Moissonnier, Daniel; Fauchard, Joel. L'aide au travail personnel de l'eleve. C.R.D.P. de Reims, Hachette Education, 1998
Le multimedia au CDI pour s'informer, produire, communiquer. CRDP de Basse-Normandie, 1999
OMEdC nr. 4961/28.08.2006 privind inființarea și susținerea centrelor de documentare și informare, precum și formarea continuă a personalului didactic, de conducere, indrumare și control și a personalului din centrele de documentare și informare
Poupelin, Michel; Monthus, Marie. Guide a l'usage des documentalistes et de leurs partenaires dans l'etablissement. Paris: Hachette Education, 1995.
Poslaniec, Christian; Houyel, Christine. Activites de lecture a partir de la litterature jeunesse. Paris: Hachette Education, 2000
Projets-lecture au coeur du C.D.I. C.R.D.P. de l'Academie de Creteil, 1999
Recherche documentaire et maitrise de l'information. Formation des eleves par le professeur documentaliste de la sixieme a la terminale. Rouen: C.R.D.P. de Haute-Normandie, 1999.
Regneală, Mircea. Studii de biblioteconomie. Constanța: Ex Ponto, 2001.
Regneală, Mircea. Dicționar explicativ de biblioteconomie și știința informării. Constanța: Exporta, 2002.
Regulamentul de organizare și funcționare a bibliotecii școlare: instrucțiuni metodologice: aprobat prin Ordinul Ministerului Învățământului nr. 6566/17.06.1994. București: Biblioteca Centrală Pedagogică, 1994.
Regulament de organizare și funcționare a Centrului de documentare și informare.
Regulamentul de organizare și funcționare a centrului de documentare și informare (C.D.I.), 2005.
Richter, Brigitte. Ghid de biblioteconomie. București: Editura Grafoart, 1995.
Savoir faire avec le CDI: Guide pratique destine aux enseignants. Creteil: CRDP, 1996.
Statul profesorului documentarist.
Spirlet, Jean-Pierre; A.R.P.E.J. Utiliser la presse au college et au lycee. Paris: Edition du Centre de formation et de perfectionnement des journalistes, 1994.
Stoica, Ion. Criza în structurile infodocumentare: sensuri și semnificatii contemporane. Constanta: Ex Ponto, 2001.
Stoica, Ioan. Structuri și relații informaționale în dezvoltarea învățământului și a cercetării românești. București: Alternative, 1997.
Stueart, Robert; Moran, Barbara. Managementul pentru biblioteci și centre de informare. București: Biblioteca Națională a României și Asociația Bibliotecarilor din Bibliotecile Publice - România, 1998
CONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE
VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR
PROGRAMĂ PENTRU PROTECȚIA MEDIULUI
PROFESORI
- București -
2010
A. NOTĂ DE PREZENTARE
Programa pentru disciplinele TEHNOLOGICE se adresează absolvenților facultăților de profil și profesorilor care se prezintă la concursul pentru ocuparea posturilor didactice/ catedrelor vacante din învățământul preuniversitar. Conținutul și structura programei sunt elaborate pe baza standardului ocupațional "Profesor pentru învățământul gimnazial și pentru învățământul liceal", în așa fel încât să răspundă schimbărilor impuse de abordarea curriculară sistemică în realizarea procesului educațional.
Structura arborescentă și sistemul modular de organizare curriculară pentru învățământul tehnologic, solicită abordarea structurală a desfășurării procesului de învățământ.
Programa de concurs este elaborată în acord cu programele școlare în vigoare din învățământul preuniversitar pentru respectiva disciplină și cu programele pentru evaluările și examenele naționale. Aspectele fundamentale vizate prin prezenta programă operaționalizează profilul absolventului de învățământ superior, urmărind:
- cunoașterea de către profesor a conținuturilor știintifice și a principalelor tendințe în evoluția disciplinelor de pregătire profesională și a metodicii predării acestora;
- utilizarea competentă a documentelor școlare reglatoare;
- capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi;
- capacitatea de proiectare și realizare a demersului didactic intra-, trans-, inter-, și multidisciplinar, în concordanță cu standardele de pregatire profesională;
- capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi;
- demonstrarea abilităților de comunicare, empatice și de cooperare necesare realizării actului educațional.
Fiind date particularitățile disciplinelor tehnologice și rolul pe care acestea îl au asupra formării și maturizării profesionale a elevului, precum și asupra întregului climat educațional al școlii, profesorul trebuie să demonstreze că:
- înțelege conceptele centrale și metodele de investigație specifice disciplinelor pe care le predă;
- are capacitatea de a crea experiențe de învățare semnificative pentru elev;
- înțelege cum învață și cum se dezvoltă elevul și poate să ofere oportunități de învățare care sprijină dezvoltarea profesională a acestuia;
- înțelege că elevii sunt diferiți din punctul de vedere al felului în care învață și poate să ofere oportunități instructiv-educative adaptate la diferențele individuale de învățare;
- înțelege procesele de integrare curriculară și folosește o varietate de strategii didactice care încurajează dezvoltarea gândirii critice a elevului, capacitatea de rezolvare a problemelor și performanțele lui în utilizarea noilor tehnologii;
- are capacitatea de a alege și utiliza cele mai bune metode ce vizează motivația și comportamentul pentru a crea un mediu educațional care încurajează interacțiunea socială pozitivă, motivația intrinsecă și angajarea elevului în actul învățării, sprijinind astfel succesul școlar al acestuia;
- dezvoltă cunoașterea și utilizarea unor variate strategii de comunicare eficientă pentru a sprijini curiozitatea, colaborarea și interacțiunea elevilor în activitatea de învățare;
- planifică activitatea de predare-învățare pe baza obiectivelor și competențelor curriculare, a cunoașterii proceselor predării-învățării, a conținutului disciplinei, a abilităților elevilor și a diferențelor dintre elevi; modelează activitatea la clasă conform obiectivelor evaluării;
- înțelege și folosește o diversitate de strategii de evaluare pentru a aprecia și modifica activitățile didactice, asigurând continua dezvoltare intelectuală și socială a elevului;
- evaluează efectele opțiunilor și acțiunilor sale asupra elevilor, părinților, altor colegi (profesori) și modifică aceste acțiuni atunci când este necesar;
- caută în mod activ oportunități pentru perfecționarea sa profesională continuă;
- contribuie la stabilirea unor relații pozitive cu colegii, familiile elevilor și altor organizații existente în comunitatea în care trăiește, în așa fel încât să stimuleze angajarea acestora în sprijinirea activităților școlii;
- înțelege necesitatea de a asista elevii în orientarea lor către carieră și de a integra educația pentru carieră în activitatea didactică;
- înțelege aspectele de ordin legislativ ale activității sale, respectiv, drepturile legale ale elevului și părinților, precum și propriile sale drepturi și responsabilități;
- înțelege criteriile de evaluare a activității sale și are capacitatea de a le integra în conceperea și realizarea activității didactice.
B. COMPETENȚE SPECIFICE PROFESORULUI DE DISCIPLINE TEHNOLOGICE
Programa vizează, pe lângă conținuturile științifice și cele de metodică a disciplinelor, anumite competențe specifice profesorului de discipline Tehnologice, competențe pe care acesta trebuie să și le dezvolte și probeze pe parcursul desfășurării activității didactice. Într-o formulare sintetică, aceste competențe sunt:
- cunoașterea conținuturilor științifice ale disciplinelor, cunoștințe de metodica disciplinelor;
- cunoașterea și utilizarea principalelor documente școlare reglatoare: standarde de pregatire profesională, planuri-cadru, programe școlare, programe pentru examene naționale;
- capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi;
- capacitatea de proiectare și realizare a dezvoltărilor curriculare intra- și interdisciplinare;
- capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi;
- capacitatea de a adecva demersurile didactice la particularitățile de vârstă ale colectivului de elevi;
- capacitatea de a construi un climat educativ stimulativ și eficient.
C. TEMATICA PENTRU METODICA DISCIPLINELOR TEHNOLOGICE
TEME DE DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ
a. Proiectarea, organizarea și desfășurarea activității didactice
1. Componentele curriculumului școlar: curriculum național, planuri cadru, arii curriculare, trunchi comun, discipline, module, standarde de pregătire profesională, programe școlare, manuale școlare, auxiliare curriculare;
2. Proiectarea curriculumului în dezvoltare locală sau la decizia scolii de tipul: aprofundare/ extindere/opțional ca disciplină nouă;
2.1. Repere/condiționări în elaborarea CDS/CDL (resurse umane, materiale, context local, interesele elevilor);
2.2. Modalități de adecvare a unui CDS/CDL la grupuri țintă diferite;
2.3. Obiectivele predării - învățării - evaluării la disciplinele CDS/CDL din domeniul stiinței informării.
2.4. Obiective cadru, obiective de referință, competențe generale, competențe specifice, unități de competență și competențe.
2.5. Elaborarea obiectivelor operaționale;
3. Proiectarea activității didactice: planificare calendaristică, proiectarea unității de învățare, proiecte de lecție (pentru diferite tipuri de lecții), proiectarea de activități de învățare intra-, inter-, pluri și transdisciplinare.
b. Strategii didactice utilizate în procesul de instruire. Strategii și modalități de integrare în lecție a activităților cu caracter practic - aplicativ
1. Metode didactice specifice: clasificare, prezentare, caracterizare;
2. Utilizarea metodelor centrate pe elev, tehnicilor de învățare prin cooperare;
3. Forme de organizare a activității didactice: clasificare, caracterizare;
4. Mijloacele de învățământ și integrarea lor în procesul de predare-învățare-evaluare;
4.1. Funcțiile didactice ale mijloacelor de învățământ;
4.2. Tipuri de mijloace de învățământ și caracteristicile lor;
5. Selectarea metodelor optime în vederea formării gândirii critice și deprinderilor practice, formării gândirii tehnice și a dezvoltării simțului artistic/estetic;
6. Mediul de instruire: mediul relațional și mediul comunicațional. Utilizarea Tehnologiei informației și comunicării în construirea unor medii active de instruire;
7. Manifestarea unei conduite psihopedagogice inovative în plan profesional/social;
8. Evaluarea procesului instructiv-educativ, a progresului și a rezultatelor școlare. Valorizarea muncii elevului;
9. Adoptarea de strategii didactice care să permită utilizarea eficientă a mijloacelor și a auxiliarelor didactice în procesul instructiv-educativ.
c. Managementul clasei
1. Rolurile profesorului în facilitarea experiențelor care conduc la formarea autonomiei elevilor în învățare (organizator, participant, membru al unei echipe, persoană resursă, facilitator, intermediar, evaluator etc.);
2. Organizarea activităților: crearea unui climat favorabil învățării, folosirea resurselor adecvate; folosirea resurselor psihice ale profesorului și elevilor (capacități, cunoștințe, experiențe individuale sau colective); folosirea eficientă a timpului; forme de instruire (pe grupe, studiu individual, frontal etc.) și alternarea acestora în cadrul unei secvențe didactice; antrenarea persoanelor resursă din interiorul și din afara unității de învățământ în activitățile clasei; gestionarea situațiilor conflictuale.
d. Evaluarea rezultatelor scolare
1. Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învățământ: obiective, funcții, tipuri de evaluări, caracterizare;
2. Metode de evaluare: tradiționale și complementare (tipuri și caracterizare);
3. Calitățile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate și aplicabilitate;
4. Tipologia itemilor: definiție, clasificări, caracteristici, domenii de utilizare, reguli de proiectare, modalități de corectare și notare;
5. Construirea instrumentelor de evaluare
6. Erori de evaluare și modalități de minimizare a lor.
Bibliografie: DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ
1
Cristea Sorin
Studii de pedagogie generală.
Editura Didactică și
pedagogică, București, 2004
2
Cristea Sorin
Fundamentele pedagogiei
Editura Polirom, Iași, 2010
3
Cucoș Constantin
Pedagogie generală
Editura Polirom, Iași 2006
4
Cucoș Constantin
Psihopedagogie pentru examenele de
definitivare și grade didactice
Editura Polirom Iași, 2009
5
Dragomir Mariana
Managementul activității didactice.
Eurodidact, Cluj-Napoca,
2003.
6
Ionescu M
Didactica modernă
Editura Dacia, Cluj, 1995.
7
Iucu Romiță
Managementul și gestiunea clasei de
elevi.
Editura Polirom, Iași, 2000
8
Iucu Romiță
Instruirea școlară
Editura Polirom, Iași, 2001
9
Neacșu Ion
Introducere în psihologia educației și a
dezvoltării
Editura Polirom, Iași, 2010
10
Neacșu Ion
Instruire și învățare
Editura Stiințifică, București,
1990.
11
Nicola I
Tratat de pedagogie școlară 2000
Editura Aramis, București,
12
Pânișoară Ovidiu
Comunicarea eficientă. Metode de
interacțiune eficientă
Editura Polirom Iași, 2003
13
Păun Emil
Școala: abordare sociopedagogică
Editura Polirom, Iași, 1999.
14
Stan Emil
Managementul clasei
Editura Aramis, colecția
Educația XXI, 2005
15
Evaluarea curentă și examenele: Ghid
pentru profesori.
București: ProGnosis, 2001
16
Pedagogie. Fundamentări teoretice și
demersuri aplicative
Editura Polirom, Iași, 2002
17
Curriculum național. Programe școlare
pentru disciplinele tehnologice
18
Planurile-cadru, standarde de pregatire
profesională
Competențe specifice
1. Cunoașterea și aprofundarea de către candidați a conținuturilor științifice de specialitate și metodice pentru disciplinele tehnologice;
2. Realizarea de conexiuni între conținuturile disciplinelor tehnologice și problemele de învățare specifice domeniului de pregătire;
3. Realizarea corelațiilor intra, inter și pluridisciplinare a conținuturilor;
4. Operarea cu standardele de pregătire profesională și programele școlare pentru proiectarea unui demers didactic adaptat nivelului de învățământ, calificării și specificului clasei;
5. Aplicarea adecvată a principiilor și metodelor specifice didacticii disciplinelor tehnologice;
6. Elaborarea, selectarea și aplicarea unor metode de evaluare adecvate obiectivelor sau competențelor vizate;
7. Proiectarea și/sau selectarea unor conținuturi pentru programele opționale sau curriculumul în dezvoltare locală de tipul aprofundare/extindere/opțional ca disciplină nouă;
8. Comunicarea eficientă cu partenerii în activitatea educațională;
9. Aplicarea unor forme de management al clasei în funcție de activitatea de învățare proiectată;
10. Transmiterea, în funcție de particularitățile de vârstă ale elevilor, a conținuturilor astfel încât să dezvolte structuri operatorii, afective și atitudinale;
11. Stimularea potențialului fiecărui elev și dezvoltarea creativității.
D. TEME DE SPECIALITATE
1. ECOLOGIE GENERALĂ
● Organizarea sistemică a lumii vii.
- Noțiunea de sistem, clasificarea sistemelor.
- Însușirile generale ale sistemelor: integralitatea, echilibrul dinamic, autoreglarea, caracterul istoric, caracterul informațional, ierarhia sistemelor biologice
● Ecosistemul.
░ Structura biotopului,
░ Biocenoza-structură și analiză,
░ Populația-element ecologic structural și funcțional al biocenozei,
░ Nișa ecologică,
░ Relații trofice inter și intraspecifice în ecosistem,
░ Funcțiile ecosistemului,
░ Dinamica ecosistemului,
░ Succesiunea ecologică.
● Tipuri de ecosisteme din România.
░ Ecosisteme terestre: păduri, pajiști;
░ Ecosisteme acvatice: râuri și fluvii (inclusiv Delta Dunării), lacuri și bălți, Marea Neagră;
░ Ecosisteme antropice;
░ Agroecosisteme
● Ecosfera.
░ Organizarea ecosferei,
░ Cicluri bio-geo-chimice globale
2. PROTECTIA MEDIULUI
● Mediul înconjurator și protecția acestuia:
░ Mediul înconjurator,
░ Factorii de mediu,
░ Caracteristici ale factorilor de mediu,
░ Căi și metode de protecție a mediului înconjurător,
░ Căi și cauze ale deprecierii calității mediului înconjurător,
● Poluarea apei.
░ Poluanții apei, criterii de clasificare,
░ Influența poluanților apelor asupra mediului: substanțe organice, substanțe anorganice, substanțe radioactive, suspensii, produse petroliere,
░ Dispersia poluanților.
● Poluarea aerului.
░ Poluanții aerului, surse de poluare a aerului,
░ Influența poluanților aerului asupra mediului,
░ Dispersia poluanților.
● Poluarea fonică: surse de poluare și factori poluanți.
● Poluarea solului.
░ Poluanții solului, surse de poluare a solului,
░ Influența poluanților solului asupra mediului,
░ Dispersia poluanților.
● Efecte majore ale poluării mediului.
░ Efectul de seră,
░ Ploile acide,
░ Deprecierea stratului de ozon,
░ Eutrofizarea.
● Protecția calității mediului
░ Protecția calității apelor,
░ Protecția calității aerului,
░ Protecția calității solului,
░ Protecția biodiversității,
░ Conceptul de dezvoltare durabilă.
3. ANALIZE DE MEDIU.
● Analize de ape.
░ Analize organoleptice,
░ pH, aciditate, alcalinitate,
░ Determinarea regimului de oxigen - oxigenul dizolvat în apa, CBO5, CCOMn;
░ Duritatea apei, carbonați și bicarbonați
░ Cloruri, amoniac,
░ Analiza bacteriologică - determinarea bacteriilor mezofile și a coliformilor totali.
● Analize de aer.
░ Pulberi sedimentare, pulberi în suspensie,
░ CO2, SO(X), NO(X) concentrații maxime admisibile-C.M.A.)
● Analize de sol.
░ Umiditate,
░ pH, aciditate, alcalinitate,
░ Săruri solubile din soluri.
● Gestionarea și neutralizarea deșeurilor:
░ Surse de producere a deșeurilor naturale,
░ Compoziția și cantitatea acestora,
░ Metode de gestionare, neutralizare și managementul deșeurilor.
4. NOȚIUNI DE HIDROLOGIE ȘI HIDROMETRIE.
● Măsurarea și prelucrarea nivelurilor și a adâncimilor râurilor
░ Nivelurile apei, adâncimea râurilor.
● Măsurarea și prelucrarea vitezei curenților
░ Măsurarea vitezei curenților din râuri,
░ Calculul vitezei medii într-o verticală
● Măsurarea debitelor de apă
░ Măsurarea debitelor de apă cu morișca hidrometrică, cu flotorii, cu deversorii hidrometrici.
● Măsurarea debitelor solide
░ Măsurarea debitelor de aluviuni în suspensie, târâte și sedimentate.
5. NOȚIUNI DE METEOROLOGIE.
● Presiunea atmosferică
░ Noțiuni generale, tipuri de atmosfere,
░ Variații periodice și neperiodice ale presiunii atmosferice,
░ Instrumente pentru măsurarea presiunii atmosferice,
░ Aparate înregistratoare ale variațiilor presiunii atmosferice.
● Temperatura aerului
░ măsurarea temperaturii aerului,
░ instrumente pentru măsurarea temperaturii aerului.
● Vântul
░ viteza și direcția vântului,
░ aparate și instrumente pentru măsurarea și înregistrarea caracteristicilor vântului.
● Circulația generală a atmosferei
░ noțiuni generale, cauzele circulației generale a atmosferei.
6. MANAGEMENTUL ȘI LEGISLAȚIA MEDIULUI.
● Conceptul de management de mediu.
░ Politica de mediu,
░ Programe de management de mediu,
░ Implementarea și funcționarea programelor de management de mediu,
░ monitorizarea programului de management de mediu,
░ auditul programelor de management al mediului.
● Legea protecției mediului.
░ Principii și dispoziții generale,
░ Reglementarea activităților, economice și sociale,
░ Protecția resurselor naturale și conservarea biodiversității)
● Legea apelor.
░ Regimul de folosire a apelor și albiilor,
░ Gospodărirea apelor,
░ Mecanismul economic în domeniul apelor, atribuții, răspunderi, sancțiuni.
Bibliografie:
1
Bacinschi, D.,
Burciu, G.
Meteorologie, Manual pentru
clasa a XI-a
E.D.P., București, 1981
2
Ciarnău, R., și colab.
Ecologie și protecția mediului,
clasa a X-a
Editura Economică, București,
2000
3
Diaconu, C.,
Lazarescu, D.
Hidraulică și hidrologie
E.D.P., București, 1980
4
Găldean, N., Staicu,
G.
Ecologie și protecția mediului,
clasa a XI-a
Editura Economică, București,
2001
5
Găldean, N., Staicu,
G., Rusti, D.
Ecologie și protecția mediului,
clasa a XII-a
Editura Economică, București,
2002
6
Gh. Bularda ș.c
Reziduuri menajere, stradale și
industriale
Ed. Tehnică, București, 1992;
7
Manescu, S., Cucu,
M.
Chimia sanitară a mediului
Ed. Medicală, București, 1992
8
Mohan, G., Ardelean,
A.
Ecologie și protecția mediului
Ed. Scaiul, București, 1993
9
Negulescu, M. ș.a.
Protecția mediului înconjurător
Ed. Tehn. București, 1995
10
Nistoran D, Ionescu
I, Manoliu M.
Conceptul de dezvoltare
durabilă
Ed. Univ. "Politehnica", București,
1996
11
Pârvu, C.
Ecologie generală
Editura Tehnică, București, 2001
12
Stugren, B.
Bazele Ecologiei Generale
Editura Științifică și
Enciclopedică, București, 1982
13
Teodosiu C.
Managementul durabil al apei.
Vol. 1
Ed. Ecozone, Iași, 2006
14
Teodosiu C,
Balasanian, I.
Cojocaru I., S. Axinta
Ecologie și protecția mediului
editura Ecozone, Iași, 2003
15
Varduca A.,
Moldoveanu A-M.,
Moldoveanu G.A,
Poluarea. Prevenire și
control
Editura MatrixRom București.
2002
16
Oros, V.
Drăghici V.
Managementul deșeurilor
Ed. Univ. Transilvania Brașov,
2003
17
Zaharia C.
Legislatia pentru protectia
mediului
Ed. Universității "A.I. Cuza",
Iași, 2003.
18
***
Legea apelor
19
***
Legea protecției mediului
20
***
Catalogul manualelor școlare,
aprobate MECTS anual
Autori:
1. KNAPEK CORINA STEFANIA - COLEGIUL TEHNIC DE CONSTRUCȚII ȘI PROTECȚIA MEDIULUI, ARAD
2. SINDILA GABRIELA - GRUP ȘCOLAR INDUSTRIAL "PETRE PONI", BUCUREȘTI
3. TURC ANCA - GRUPUL ȘCOLAR "EMIL A. DANDEA" TÂRGU-MUREȘ.
CONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE
VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR
PROGRAMA PENTRU DISCIPLINE SOCIO-UMANE: PSIHOLOGIE
- București -
2010
A. NOTĂ DE PREZENTARE
Programa pentru disciplina Psihologie se adresează absolvenților facultăților de profil și profesorilor care se prezintă la concursul pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante din învățământul preuniversitar. Conținutul și structura programei sunt elaborate în așa fel încât să răspundă schimbărilor impuse de abordarea curriculară sistemică în realizarea procesului educațional.
Absolvenții facultăților de profil și profesorii care susțin concursul la disciplina Psihologie pot preda în învățământul preuniversitar discipline socio-umane, în conformitate cu prevederile în vigoare.
Aspectele fundamentale vizate prin prezenta programă operaționalizează profilul absolventului de învățământ superior, urmărind:
● cunoașterea conținuturilor fundamentale și a principalelor tendințe în evoluția disciplinei Psihologie, precum și a metodicii disciplinei;
● probarea capacităților necesare pentru proiectarea, realizarea și evaluarea activităților didactice;
● demonstrarea abilităților de comunicare, empatice și de cooperare necesare realizării actului educațional.
Fiind date particularitățile disciplinelor socio-umane și influența modelatoare puternică pe care acestea o exercită asupra formării și dezvoltării personalității elevului, precum și asupra întregului climat educațional al școlii, profesorul de discipline socio-umane trebuie să demonstreze că:
- înțelege conceptele centrale și metodele de investigație specifice disciplinelor pe care le predă;
- are capacitatea de a crea experiențe de învățare semnificative pentru elev;
- înțelege cum învață și cum se dezvoltă elevul și poate să ofere oportunități de învățare care sprijină dezvoltarea intelectuală și socială a acestuia;
- înțelege că elevii sunt diferiți din punctul de vedere al modului în care învață și poate să ofere oportunități instructiv-educative adaptate la diferențele individuale de învățare;
- înțelege procesele de integrare curriculară și folosește o varietate de strategii didactice care încurajează dezvoltarea gândirii critice a elevului, capacitatea de rezolvare a problemelor și performanțele lui în utilizarea noilor tehnologii;
- are capacitatea de a alege și utiliza cele mai bune metode ce vizează motivația și comportamentul pentru a crea un mediu educațional care încurajează interacțiunea socială pozitivă, motivația intrinsecă și angajarea elevului în actul învățării, sprijinind astfel succesul școlar al acestuia;
- are capacitatea de a dezvolta activități didactice în cadrul Curriculumului la Decizia Școlii, activități curriculare și extracurriculare inter-, pluri- și transdisciplinare;
- dezvoltă cunoașterea și utilizarea unor variate strategii de comunicare eficientă pentru a sprijini curiozitatea, colaborarea și interacțiunea elevilor în activitatea de învățare;
- planifică activitatea de predare-învățare-evaluare pe baza competențelor curriculare, a cunoașterii proceselor predării-învățării-evaluării, a conținutului disciplinei, a abilităților elevilor și a diferențelor dintre elevi;
- înțelege și folosește o diversitate de strategii de evaluare pentru a aprecia și modifica activitățile didactice, asigurând continua dezvoltare intelectuală și socială a elevului;
- evaluează efectele opțiunilor și acțiunilor sale asupra elevilor, părinților, altor profesori și modifică aceste acțiuni atunci când este necesar;
- caută în mod activ oportunități pentru perfecționarea sa profesională continuă;
- contribuie la stabilirea unor relații pozitive cu colegii, familiile elevilor și cu organizații existente în comunitatea în care trăiește, în așa fel încât să stimuleze angajarea acestora în sprijinirea activităților școlii;
- înțelege necesitatea de a asista elevii în orientarea lor către carieră și de a integra educația pentru carieră în activitatea didactică;
- înțelege aspectele de ordin legislativ ale activității sale, respectiv, drepturile legale ale elevului și părinților, precum și propriile sale drepturi și responsabilități;
- înțelege criteriile de evaluare a activității sale și are capacitatea de a le integra în conceperea și realizarea activității didactice.
B. COMPETENȚE SPECIFICE PROFESORULUI DE DISCIPLINE SOCIO-UMANE
Programa vizează, pe lângă conținuturile științifice și cele de metodică a disciplinelor, anumite competențe specifice profesorului de discipline socio-umane, competențe pe care acesta trebuie să și le dezvolte și probeze pe parcursul desfășurării activității didactice. Într-o formulare sintetică, aceste competențe sunt:
- cunoașterea conținuturilor științifice ale disciplinelor, cunoștințe de metodica disciplinelor;
- cunoașterea și utilizarea principalelor documente școlare reglatoare: planuri-cadru, programe școlare, programe pentru examene naționale;
- capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi;
- capacitatea de proiectare și realizare a dezvoltărilor curriculare intra- și interdisciplinare;
- capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi;
- capacitatea de a adecva demersurile didactice la particularitățile de vârstă ale colectivului de elevi;
- capacitatea de a construi un climat educativ stimulativ și eficient.
C. TEMATICA LA DISCIPLINA DE SPECIALITATE PSIHOLOGIE
I. EVOLUȚIA PSIHOLOGIEI CA ȘTIINȚĂ
1. Apariția și evoluția psihologiei ca știință; orientări și școli psihologice
2. Psihologia contemporană și locul ei în sistemul științelor
II. OBIECTUL PSIHOLOGIEI
1. Noțiunea de psihic
2. Natura psihicului
3. Caracteristicile fenomenelor psihice
III. IPOSTAZELE PSIHICULUI
1. Conștient
2. Subconștient
3. Inconștient
4. Relațiile dintre ipostazele psihicului
IV. MECANISMELE PSIHICE COGNITIVE SENZORIALE
1. Senzații
2. Percepții
3. Reprezentări
V. MECANISMELE PSIHICE COGNITIVE LOGIC-RAȚIONALE
1. Gândirea
2. Memoria
3. Imaginația
VI. MECANISMELE STIMULATOR-ENERGIZANTE
1. Motivația
2. Afectivitatea
VII. MECANISMELE REGLĂRII PSIHICE
1. Limbajul
2. Atenția
3. Voința
VIII. PERSONALITATEA - STRUCTURĂ INTEGRATOARE A MECANISMELOR PSIHICE
1. Delimitări conceptuale: Individ; Persoană; Personalitate
2. Dimensiunile personalității:
- Dinamico-energetice
- Instrumental-operaționale
- Reglativ-productive
- Transformativ-creative
- Relațional-valorice
3. Structura personalității
4. Personalitatea și relațiile interpersonale
IX. CONDUITA PSIHOSOCIALĂ
1. Imaginea de sine și percepția socială a imaginii de sine
2. Relațiile interpersonale și rolul lor în formarea și dezvoltarea personalității
3. Comportamente pro și antisociale
4. Atitudinile sociale și evoluția lor
D. BIBLIOGRAFIE LA DISCIPLINA DE SPECIALITATE PSIHOLOGIE
1. Allport, G. W. - "Structura și dezvoltarea personalității", București, Editura Didactică și Pedagogică, 1981
2. Cosmovici, A. - "Psihologie generală", Iași, Editura Polirom, 1996
3. Cosmovici, A., lacob L. (coord) - "Psihologie școlară", Iași, Editura Polirom, 1998
4. Doise, W. și Mugny, G. - "Psihologie socială și dezvoltare cognitivă", Iași, Editura Polirom, 1998
5. Doron, R. și Parot, F. - "Dicționar de psihologie", București, Editura Humanitas, 1999
6. Freud, S. - "Introducere în psihanaliză. Prelegeri de psihanaliză. Psihopatologia vieții cotidiene", București, Editura Didactică și Pedagogică, 1992
7. Goleman, D. - "Inteligența emoțională", București, Ed. Curtea Veche, 2001
8. Golu, P. - "Învățare și dezvoltare", București, Editura Didactică și Pedagogică, 1985
9. Hilgard, E. R. și Bower, G. H. - "Teorii ale învățării", București, E.D.P., 1974
10. Jung, C. - "Tipuri psihologice", București, Ed. Humanitas, 1997
11. Miclea, M. - "Psihologie cognitivă", Iași, Editura Polirom, 1999
12. Milcu, M. - "Psihologia relațiilor interpersonale. Competiție și conflict", Iași, Editura Polirom, 2005
13. Mitrofan, N. - "Aptitudinea pedagogică", Editura Academiei, București, 1988
14. Moscovici, S. (coord) - "Psihologia socială a relațiilor cu celălalt", Iași, Editura Polirom, 1998
15. Neculau, A. - "Manual de psihologie socială", Iași, Editura Polirom, 2005
16. Piaget, J. "Psihologia inteligenței", București, Ed. Științifică, 1998
17. Radu, I., Druțu, I., Mare, V., Miclea, M., Podar, T., Preda, V. - "Introducere în psihologia contemporană", Cluj-Napoca, Editura Sincron, 1991
18. Sillamy, N. - "Dicționar de psihologie, Larousse", București, Editura Univers Enciclopedic, 1996
19. Șchiopu, U. și Verza, E. - "Psihologia vârstelor. Ciclurile vieții", București, Editura Didactică și Pedagogică, 1981 și edițiile ulterioare
20. Zlate, M. - "Fundamentele psihologiei", București, Editura Pro-Humanitas, 2000
21. Zlate, M. - "Introducere în Psihologie", Ediția a III-a, Iași, Editura Polirom, 2000
E. TEMATICA PENTRU METODICA DISCIPLINEI PSIHOLOGIE
I. Proiectarea, organizarea și desfășurarea activității didactice la disciplina Psihologie
1. Componentele curriculumului național: planuri-cadru (trunchi comun, curriculum diferențiat, curriculum la decizia școlii/curriculum în dezvoltare locală), programe școlare, manuale școlare, auxiliare curriculare; alți termeni de referință ai curriculumului național: arii curriculare, discipline, module, standarde curriculare.
2. Proiectarea curriculumului în dezvoltare locală sau la decizia școlii de tipul: aprofundare/ extindere/opțional ca disciplină nouă.
3. Competențele predării-învățării-evaluării la disciplinele socio-umane. Competențe generale, competențe specifice. Operaționalizarea obiectivelor/competențelor.
4. Proiectarea activității didactice: planificare calendaristică, proiectarea unității de învățare, proiecte de lecție (pentru diferite tipuri de lecții), proiectarea de activități de învățare intra-, inter- și transdisciplinare.
II. Strategii didactice utilizate în procesul de predare-învățare-evaluare la disciplina Psihologie. Strategii și modalități de integrare în lecție a activităților cu caracter practic-aplicativ
1. Metode didactice specifice: clasificare, prezentare, caracterizare, utilizarea metodelor centrate pe elev/tehnicilor de învățare prin cooperare.
2. Forme de organizare a activității didactice: clasificare, caracterizare.
3. Mijloacele de învățământ și integrarea lor în procesul de predare-învățare-evaluare.
3.1. Funcțiile didactice ale mijloacelor de învățământ.
3.2. Tipuri de mijloace de învățământ și caracteristicile lor.
4. Mediul de instruire, mediul relațional și mediul comunicațional. Utilizarea tehnologiei informației și comunicării în construirea unor medii active de instruire.
5. Evaluarea procesului instructiv-educativ, a progresului și a rezultatelor școlare în concordanță cu obiectivele curriculare și criteriile de performanță din standardele de evaluare.
5.1. Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învățământ: obiective, funcții, tipuri de evaluări, caracterizare.
5.2. Metode de evaluare: tradiționale și complementare (tipuri și caracterizare).
5.3. Calitățile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate și aplicabilitate.
5.4. Tipologia itemilor: definiție, clasificări, caracteristici, domenii de utilizare, reguli de proiectare, modalități de evaluare și de notare.
F. BIBLIOGRAFIE PENTRU METODICA DE SPECIALITATE
1. *** Ghid de evaluare pentru științe socio-umane, SNEE, Ed. Prognosis, București, 2000
2. *** Ghid metodologic de aplicare a programelor școlare pentru aria curriculară "Om și societate", - lucrare apărută sub coordonarea CNC, Ed. SC Aramis Print, București, 2002
3. Cerghit I., Neacșu I., Pânișoară I. O., Potolea D., "Prelegeri pedagogice", Ed. Polirom, Iași, 2001
4. Crețu C., "Curriculum individualizat și personalizat", Ed. Polirom, Iași, 1998
5. Crețu C., "Psihopedagogia succesului", Ed. Polirom, Iași, 1997
6. Cristea Sorin, "Dicționar de termeni pedagogici", E.D.P., București, 1998
7. Cucoș C., "Pedagogie generală", Ed. Polirom, Iași, 2000
8. Ionescu M., Radu I., "Didactica moderna", Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1995
9. Neacșu I., "Metode și tehnici de învățare eficientă", Ed. Militară, București, 1990
10. Nicola I., "Tratat de pedagogie școlară", Ed. Aramis, București, 2000
11. Sălăvăstru D., "Didactica psihologică. Perspective teoretice și metodice", Editura Polirom, Iași, 1999
12. Stoica A. (coord), "Evaluarea curentă și examenele", Ghid pentru profesori, Ed. Prognosis, București, 2001
13. Stoica A., "Evaluarea progresului școlar. De la teorie la practică", Ed. Humanitas Educational, București, 2003
14. Vlăsceanu L. și Cerghit I. (coord.), "Curs de pedagogie", T.U.B., București, 1988
NOTĂ: Bibliografia pentru metodica de specialitate include și planurile-cadru, programele școlare pentru disciplina Psihologie, precum și manualele alternative cuprinse în Catalogul manualelor școlare valabile în învățământul preuniversitar, în anul școlar în care se susține concursul.
Grupul de lucru pentru discipline socio-umane
Eugen STOICA - Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, Direcția Generală Educație și Învățare pe Tot Parcursul Vieții
Angela TESILEANU - Institutul de Științe ale Educației
Sorin SPINEANU DOBROTĂ - Centrul Național de Evaluare și Examinare
Marius AVRAM - Centrul Național de Evaluare și Examinare
CONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE
VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR
PROGRAMA PENTRU DISCIPLINA PSIHOPEDAGOGIE SPECIALĂ
- București -
2010
A. NOTĂ DE PREZENTARE
Prezenta programă se adresează cadrelor didactice care doresc să participe la concursul pentru ocuparea posturilor/catedrelor vacante din învățământul preuniversitar, la disciplina Psihopedagogie Specială, absolvenți ai facultăților de profil, având ca scop pregătirea și evaluarea capacităților și competențelor acestora.
Psihopedagogia specială este o știință interdisciplinară la confluența dintre psihologie, pedagogie, medicină și sociologie, care se ocupă de cunoașterea complexă a persoanelor cu cerințe educative speciale, în vederea proiectării și implementării de acțiuni cu caracter formativ și corectiv-terapeutic pentru o inserție/reinserție psihosocială eficientă.
Cadrele didactice care participă la concursul pentru ocuparea posturilor/catedrelor vacante din învățământul preuniversitar la disciplina Psihopedagogie Specială pot ocupa următoarele posturi/catedre:
● profesor de psihopedagogie specială;
● profesor psihopedagog;
● profesor logoped;
● profesor itinerant/de sprijin;
● profesor-educator.
Prezenta programă de concurs este elaborată în acord cu legislația în vigoare și cu programele școlare care se aplică în învățământul special.
Aspecte fundamentale vizate de programă
● Cunoașterea conținuturilor științifice fundamentale și a tendințelor în psihopedagogia specială.
● Cunoașterea specificului învățării, educării, compensării/recuperării, integrării copiilor cu cerințe educative speciale (CES).
● Evaluarea și monitorizarea dezvoltării psihointelectuale și socioafective a elevilor cu CES, ca o consecință a procesului de învățământ desfășurat în școala specială sau în școala de masa pe tot parcursul școlar.
● Creșterea calității actului educational prin perfecționarea resursei umane în domeniul educației speciale.
● Proiectarea și implementarea activității specifice, diferențiate, în funcție de particularitățile biopsihosociale ale copiilor/elevilor/tinerilor cu CES de integrare școlară și socială a copiilor cu deficiențe în școala publică sau în comunitate.
● Dezvoltarea competențelor metodice și metodologice ale cadrelor didactice din învățământul special și special integrat.
B. COMPETENȚELE SPECIFICE PROFESORULUI PSIHOPEDAGOG
Competențele și conținuturile din programă sunt proiectate în conformitate cu abordarea curriculară sistemică, în realizarea activităților didactice și vizează:
● Cunoașterea conținuturilor științifice.
● Înțelegerea principiilor didacticii generale și specifice, cunoașterea documentelor școlare reglatoare.
● Capacitatea de proiectare și realizare a demersului didactic trans-, inter- și multidisciplinar.
● Capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi.
● Capacitatea de a adecva demersurile didactice la particularitățile de vârstă și individuale ale elevilor.
● Capacitatea de a construi un climat educativ, interactiv, de cooperare stimulativ, de creștere a eficienței rezultatelor activităților didactice.
Capacitatea de a utiliza strategii terapeutice recuperativ-compensatorii, în toate tipurile de activități, desfășurate cu elevi/copii/tineri cu CES.
C. TEMATICA ȘTIINȚIFICĂ LA DISCIPLINA PSIHOPEDAGOGIE SPECIALĂ
I. Rolul și locul psihopedagogiei speciale în cadrul științelor educației. Cadrul conceptual și terminologia specifică
1. Psihopedagogia specială - statutul interdisciplinar și relațiile acesteia cu psihologia, pedagogia și alte științe.
2. Psihopedagogia specială - conținut, structură, finalități.
3. Actualități și perspective
II. Etiologia specifică diferitelor tipuri de deficiențe
1. Rolul factorilor endogeni și exogeni în modificările morfofuncționale ale sistemului nervos central, ale analizatorilor și ale aparatului fonoarticulator.
2. Cauzele și frecvența diferitelor tipuri de deficiențe.
III. Factorii și etapele dezvoltării copilului/tânărului cu dizabilități
1. Factorii care condiționează dezvoltarea copilului/tânărului. Relația dintre factorii ereditari, factorii de mediu și factorii educaționali. Raportul specific dintre aceștia în cazul copiilor/tinerilor cu CES.
2. Etapele dezvoltării ontogenetice și caracterizarea lor în plan psihosomatic.
3. Structura și formele de manifestare a personalității copilului/tânărului cu dizabilități.
IV. Evaluarea complexă și diagnosticarea copilului/tânărului cu cerințe educative speciale.
1. Evaluarea copilului/tânărului cu cerințe educative speciale-activitate continuă și complexă în scopul identificării aptitudinilor, abilităților și competențelor de bază ale acestuia.
2. Evaluarea copilului/tânărului cu cerințe educative speciale în contextul intervenției educațional-recuperatorii.
3. Fișa psihopedagogică-instrument de evaluare continuă și intervenție recuperatorie.
V. Particularitățile dezvoltării psihofizice și sociale ale copiilor/tinerilor cu dizabilități.
1. Trăsături de specificitate ale evoluției psihofizice a copiilor/tinerilor cu dizabilități.
2. Individualizarea comunicării pe tipuri de deficiențe.
3. Consecințe ale manifestării deficienței în procesul de dezvoltare, adaptare, integrare socială a copiilor.
VI. Tulburările de limbaj. Forme de manifestare a tulburărilor de limbaj și terapia limbajului.
1. Tulburări ale limbajului oral și scris.
2. Terapii specifice de compensare și învățare a limbajului: terapia tulburărilor de limbaj, demutizarea, audiologia educațională și tehnologică, educația vizual-perceptivă, orientarea spațială și mobilitatea, corectarea defectelor neuromotorii, psihoterapia comportamentală.
VII. Modalități și tehnici ale activităților educațional-terapeutice
1. Stimulare cognitivă
a) Rolul activităților cognitive în educația specială a copiilor/elevilor cu CES.
b) Conținutul activităților cognitive.
c) Activitățile educațional-terapeutice și rolul acestora în organizarea cunoașterii. Elementele diferențiale față de activitatea de predare.
d) Formarea abilităților senzorial-perceptive.
e) Structurile de activitate pentru formarea conceptelor fundamentale: sortarea, gruparea, asocierea, corespondența unu la unu, ordinea numerică, ș.a.
f) Formarea, dezvoltarea, restructurarea proceselor-activităților psihice prin exerciții senzorio - motorii și perceptive și importanța acestora în învățare. Structura generală a exercițiilor și activităților.
g) Activități de consolidare a achizițiilor dobândite prin activități complementare de stimulare/dezvoltare cognitivă.
2. Ludoterapia
a) Jocul ca proces de învățare și de recuperare în cadrul acțiunii de terapie educațională integrată.
b) Modalități de realizare a jocului. Valențe educative ale jocului.
c) Jocuri didactice și activități de loisir realizate cu copiii/elevii cu CES în activitatea de învățare și în terapia educațională integrată.
3. Terapia ocupațională
a) Terapia ocupațională. Rolul și funcțiile terapiei ocupaționale.
b) Desfășurarea procesului de terapie ocupațională.
c) Tipuri și forme de organizare a terapiei ocupaționale. Strategii educațional-terapeutice.
d) Conținutul, obiectivele și valențele educațional-terapeutice ale diferitelor tipuri de activități de terapie ocupațională.
4. Terapia psihomotricității și abilitarea manuală
a) Activitatea motorie și învățarea.
b) Conținutul, obiectivele și modalitățile de evaluare a activităților de abilitare manuală.
c) Structura psihomotricității. Obiective și instrumente de evaluare.
d) Metodologia terapiei educaționale a psihomotricității.
e) Corelarea conținuturilor din sfera abilitării manuale cu formarea și consolidarea componentelor de profesionalizare.
5. Formarea autonomiei personale și sociale
a) Autonomia personală și socială și integrarea în comunitate.
b) Formarea comportamentelor de autoservire, igienă personală, securitate, deplasare. Obiective și structuri de activități educațional-terapeutice.
c) Formarea comportamentului social: competențe sociale, deplasare, mobilitate în comunitate, utilizarea resurselor comunității. Obiective și structuri de activități educațional-terapeutice. Integrarea socială.
VIII. Integrarea copiilor/tinerilor cu CES în școala de masă
1. Conceptele de integrare și incluziune. Forme ale integrării.
2. Modalități de favorizare a integrării copiilor cu deficiențe în școala de masă prin: depistare precoce a deficienței, intervenție timpurie, educație preșcolară, debut școlar în școala de masă, trasee educaționale compatibile cu tipul și gradul de deficiență.
3. Limitele integrării școlare.
IX. Formarea și dezvoltarea abilităților, deprinderilor și capacităților în vederea integrării socio-profesionale a copiilor/tinerilor cu CES
1. Caracteristicile și rolul abilității manuale în achiziționarea principalelor abilități și deprinderi necesare profesionalizării.
2. Activități de formare a competențelor necesare pregătirii pentru viață.
3. Integrarea socioprofesională a copiilor/tinerilor cu CES
D. BIBLIOGRAFIE PENTRU TEMATICA ȘTIINȚIFICĂ LA DISCIPLINA PSIHOPEDAGOGIE SPECIALĂ
1. Boici Gherghina, Stănică Ilie - Evaluarea copiilor cu CES în perspectiva integrării, Timpul, Reșița, 1998
2. Boșcaiu Emilia - Prevenirea și corectarea tulburărilor de vorbire în grădinițele de copii, București, Editura Didactică și Pedagogică, 1973
3. Caraman Lucia, Caraman Alexandru - Metodologia procesului demutizării, București, Editura Didactică și Pedagogică, 1983
4. Chassey D. Juliette, Brignone Sylvie - Terapie comportamentală și cognitivă a tulburărilor de ritm și fluență, Editura Polirom, Iași, 2000
5. Cozma Adrian - Psihopedagogia comunicării la copii cu dizabilități mintale, Editura RAR, București, 2008
6. Gherguț Alois, Neamțu Cristina - Psihopedagogia specială. Ghid practic pentru învățământul deschis la distanță, Editura Polirom, Iași, 2000
7. Gherguț Alois - Sinteze de psihopedagogie specială, Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice, Editura Polirom, Iași, 2005
8. Gherguț Alois - Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație, Editura Polirom, Iași, 2006
9. Green Cristofer, Chee Kit - Să înțelegem ADHD, Editura Aramis, București, 2009
10. Ionescu Șerban - Adaptarea socio-profesională a deficienților mintal, Editura Academiei, București, 1975
11. Kulcsar Tiberiu - Factorii psihologici ai reușitei școlare, București, Editura Didactică și Pedagogică, 1978
12. Mihăiescu Vasile - Psihoterapie și psihosomatică, Polirom, Iași, 1996
13. Mitrofan Nicolae- Testarea psihologică a copilului mic, EditPress Mihaela SRL, București, 1997
14. McInnes J.M, Treffry J.A. - Copilul cu surdocecitate. Ghid de dezvoltare, Editura Semne, București, 1999
15. Păunescu Constantin, Mușu Ionel - Psihopedagogia specială integrată. Handicapul mintal. Handicapul intelectual, Pro Humanitate, București, 1997
16. Peeters Theo - Autismul. Teorie și intervenție educațională, Editura Științele Educației, 2009
17. Popovici Doru Vlad - Dezvoltarea comunicării la copiii cu deficiențe mintale, Editura Pro Humanitate, București, 2000
18. Popovici Doru Vlad - Orientări teoretice și practice în educația integrată Editura Universității Aurel Vlaicu, Arad, 2007
19. Preda Vasile - Psihopedagogia intervenției timpurii la deficienții vizuali PUC, Cluj Napoca, 2002
20. Preda Vasile - Intervenția precoce în educarea copiilor deficienți vizuali, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj Napoca, 1999
21. Pufan Constantin - Probleme de surdo-psihologie, vol. I, 1972, vol. II, București, Editura Didactică și Pedagogică, 1982
22. Radu Gheorghe - Psihopedagogia dezvoltării școlarilor cu handicap, Editura Didactică și Pedagogică București, 1999
23. Radu Gheorghe - Psihopedagogia școlarilor cu handicap mintal, Editura Pro Humanitate, București, 2001
24. Roșca Mariana - Psihologia deficienților mintali, București, Editura Didactică și Pedagogică, 1967
25. Secară Otilia - Creierul social. Autism, neuroștiințe, terapie, Editura I-Artpress, Timișoara, 2007
26. Sima Ioan - Psihopedagogia specială: studii și cercetări, vol. I, vol. II, Editura Didactică și Pedagogică București, 1998
27. Stănică Ilie, Mușu Ionel, Popa Mariana, Popovici Doru Vlad, Rozorea Anca - Psihopedagogia specială - Deficiența senzorială, Pro Humanitate, București, 1997
28. Șchiopu Ursula, Verza Emil - Psihologia vârstelor, București, Editura Didactică și Pedagogică, 1995
29. Ștefan Mircea - Educarea copiilor cu vedere slabă, București, Editura Didactică și Pedagogică, 1981
30. Ținică Silvia (coord.) - Repere în abordarea copilului dificil. Instrument de lucru pentru cadre didactice și consilieri, Editura Eikon, Cluj Napoca, 2004
31. Ungureanu Dorel - Copiii cu dificultăți de învățare, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1998
32. Verza Emil - Disgrafia și terapia ei, Editura Didactică și Pedagogică București, 1983
33. Verza Emil - Dislalia și terapia ei, Editura Didactică și Pedagogică București, 1977
34. Verza Emil - Psihopedagogia specială, Editura Didactică și Pedagogică București, 1994
35. Verza Emil - Tratat de logopedie, Editura Fundației Humanitas, București, 2003
36. Verza Emil, Verza Emil Florin - Psihologia vârstelor, Editura Prohumanitate, București, 2000
37. Verza Emil Florin - Introducere în psihopedagogia specială și asistență socială, Editura Fundației Humanitas, 2002
38. Vlad Elena - Evaluarea în actul educativ terapeutic, Editura Pro Humanitate, București, 1999
39. Vlad Mircea, Ghilaș Ileana, Cozma Adrian, Vasiliu Coca-Marlena - Dicționar enciclopedic de Psihopedagogie specială, Editura Fundației Culturale Marin Speteanu, București, 2009
40. Vrăsmaș Ecaterina - Învățarea scrisului-o perspectivă comprehensivă și integrativă, Editura Prohumanitate, București, 1999
41. Vrăsmaș Ecaterina, Stănică Cornelia - Terapia tulburărilor de limbaj - Intervenții logopedice, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1997
42. Zorgo Beniamin, Radu Ioan - Studii de psihologie școlară, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1979
● HG 218/2002 privind aprobarea Metodologiei pentru utilizarea setului de instrumente de expertizare și evaluare a copiilor/elevilor în vederea orientării școlare a acestora
● HG 1251/2005 privind unele măsuri de îmbunătățire a activității de învățare, instruire, compensare, recuperare și protecție specială a copiilor/elevilor/tinerilor cu cerințe educative speciale din cadrul sistemului de învățământ special și special integrat
E. TEMATICA PENTRU METODICA DISCIPLINEI PSIHOPEDAGOGIE SPECIALĂ
I. Didactica-teorie generală a procesului de învățământ
1. Obiectul și funcțiile didacticii psihopedagogiei speciale
2. Direcții de dezvoltare ale didacticii contemporane
3. Finalitățile didactice și funcțiile lor
4. Tipologia și dinamica obiectivelor educaționale
II. Procesul de învățământ - cadrul principal de desfășurare a activității instructiv-educative, de recuperare și integrare a elevilor cu CES
1. Elementele componente ale procesului de învățământ și interacțiunea dintre ele
2. Procesul de învățământ ca relație dintre predare-învățare-evaluare
3. Principiile procesului de învățământ
4. Caracterul formativ-educativ al programelor de psihopedagogie specială și al programului de sprijin pentru elevii cu CES integrați în învățământul de masă
III. Proiectarea, organizarea și desfășurarea activității didactice la disciplina psihopedagogie specială
1. Componentele curriculumului național: planuri-cadru (trunchi comun, curriculum diferențiat, curriculum la decizia școlii/curriculum în dezvoltare locală), programe școlare, manuale școlare, auxiliare curriculare; alți termeni de referință ai curriculumului național: arii curriculare, discipline, module, standarde curriculare. Conținutul învățământului special
2. Proiectarea curriculumului în dezvoltare locală sau la decizia școlii de tipul: aprofundare/extindere/opțional ca disciplină nouă.
3. Competențele predării-învățării-evaluării la disciplina psihopedagogia specială. Competențe generale, competențe specifice. Operaționalizarea obiectivelor/ competențelor.
4. Proiectarea activității didactice: planificare calendaristică, proiectarea unității de învățare, proiecte de activități didactice (pentru diferite tipuri de lecții, activități de psihodiagnoză, de recuperare sau/și terapii specifice și educațional-terapeutice), proiectarea de activități de învățare intra-, inter- și transdisciplinare, adaptări curriculare pentru elevii cu CES, planuri de intervenție personalizate.
IV. Strategii didactice utilizate în procesul de predare-învățare-evaluare la disciplina psihopedagogia specială. Strategii și modalități de integrare în lecție a activităților cu caracter practic-aplicativ
1. Metode didactice specifice: clasificare, prezentare, caracterizare, utilizarea metodelor centrate pe elev/tehnicilor de învățare prin cooperare.
2. Forme de organizare a activității didactice: clasificare, caracterizare.
3. Mijloacele de învățământ și integrarea lor în procesul de predare-învățare-evaluare.
3.1. Funcțiile didactice ale mijloacelor de învățământ.
3.2. Tipuri de mijloace de învățământ și caracteristicile lor.
3.3. Particularități ale utilizării mijloacelor de învățământ în educația specială.
4. Mediul de instruire, mediul relațional și mediul comunicațional. Utilizarea tehnologiei informației și comunicării în construirea unor medii active de instruire. Tipuri de relații specifice educației speciale.
5. Însușirea instrumentelor de bază ale cunoașterii/învățării: citit-scrisul și calculul matematic
5.1. Activitatea școlară formativă în vederea achiziționării și consolidării abilităților și deprinderilor pentru citit-scris la diferite categorii de deficiențe. Abilitatea manuală, pregrafia și grafia - etape ale însușirii scrisului. Etapele însușirii cititului la copilul cu deficiențe. Citit-scrisul în Braille. Particularități ale citit-scrisului în cazul copiilor cu surditate și surdo-cecitate.
5.2. Specificul formării competenței de calcul aritmetic la copilul cu deficiențe. Formarea conceptului de număr natural. Numerația. Operația cu numere naturale. Specificul rezolvării problemelor la diferite tipuri de deficiențe.
6. Evaluarea procesului instructiv-educativ-recuperativ-compensatoriu și de integrare, a progresului și a rezultatelor școlare în concordanță cu obiectivele curriculare și criteriile de performanță din standardele de evaluare.
6.1. Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învățământ: obiective, funcții, tipuri de evaluări, caracterizare.
6.2. Metode de evaluare: tradiționale și complementare (tipuri și caracterizare).
6.3. Calitățile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate și aplicabilitate.
6.4. Tipologia itemilor: definiție, clasificări, caracteristici, domenii de utilizare, reguli de proiectare, modalități de evaluare și de notare.
F. BIBLIOGRAFIE PENTRU METODICA DISCIPLINEI PSIHOPEDAGOGIE SPECIALĂ
1. Boșcaiu Emilia - Prevenirea și corectarea tulburărilor de vorbire în grădinițele de copii, București, Editura Didactică și Pedagogigă, 1973
2. Cerghit Ioan, Neacșu Ioan, Pânișoară Ioan Ovidiu, Potolea Dan - Prelegeri pedagogice, Editura Polirom, Iași, 2001
3. Cerghit Ioan, Vlăsceanu Lazăr (coord.) - Curs de pedagogie, TUB București, 1988
4. Cerghit Ioan - Metode de învățământ, Editura Polirom, Iași, 2006
5. Cosmovici Andrei - Psihologia școlară, Polirom, Iași, 1998
6. Crețu Carmen - Curriculum individualizat și personalizat, Ed. Polirom, Iași, 1998
7. Cucoș Constantin - Pedagogie generală, Editura Polirom, Iași, 2000
8. Geissler Erick - Mijloace de educație, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1997
9. Gherguț Alois - Sinteze de psihopedagogie specială, Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice, Editura Polirom, Iași, 2005
10. Gherguț Alois - Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație, Editura Polirom, Iași, 2006
11. Ionescu Miron, Radu Ioan - Didactica modernă, Editura Dacia Cluj, 2004
12. Mara Daniel - Strategii didactice în educația incluzivă, Editura Didactică și Pedagogică RA, București, 2009
13. Mușu Ionel, Taflan Aurel (coord.) - Terapia educațională integrată, Editura Pro Humanitate, București, 1997
14. Neacșu Ioan - Metode și tehnici de învățare eficientă, Editura Militară, București, 1990
15. Nicola Ioan - Tratat de pedagogie școlară, Editura Aramis, București, 2000
16. Oprescu Nicolae - Modernizarea învățământului matematic în ciclul primar, Editura Didactică și Pedagogică București, 1974
17. Păunescu Constantin, Mușu Ionel - Metodologia învățării matematicii la deficienții mintali, Editura Didactică și Pedagogică București, 1981
18. Preda Vasile (coord.) - Elemente de psihopedagogie aplicată. Cercetări fundamentale și aplicate, Editura Eikon, Cluj Napoca, 2007
19. Radu Gheorghe - Psihopedagogia dezvoltării școlarilor cu handicap, Editura Didactică și Pedagogică RA, București, 1999
20. Radu Gheorghe - Psihopedagogia școlarilor cu handicap mintal, Editura Pro Humanitate, București, 2000
21. Radu Gheorghe - Psihologie școlară pentru învățământ special, Editura Fundației Pro Humanitas, București
22. Radu Ioan, Ionescu Miron - Experiență didactică și creativitate, Editura Dacia, București, 1987
23. Sima Ioan - Psihopedagogia specială: studii și cercetări, vol. I, vol. II, Editura Didactică și Pedagogică București, 1998
24. Stănică Ilie, Mușu Ionel, Popa Mariana, Popovici Doru Vlad, Rozorea Anca - Psihopedagogia specială - Deficiența senzorială, Pro Humanitate, București, 1997
25. Stoica Adrian (coord.) - Evaluarea curentă și examenele, Ghid pentru profesori, Editura Prognosis, București, 2001
26. Stoica Adrian - Evaluarea progresului școlar. De la teorie la practică, Editura Humanitas Educational, București, 2003
27. Ștefan Mircea - Educarea copiilor cu vedere slabă, București, Editura Didactică și Pedagogică, 1981
28. Verza Emil - Disgrafia și terapia ei, Editura Didactică și Pedagogică București, 1983
29. Verza Emil - Dislalia și terapia ei, Editura Didactică și Pedagogică București, 1977
30. Verza Emil - Psihopedagogia specială, Editura Didactică și Pedagogică București, 1994
31. Verza Emil - Tratat de logopedie, Editura Fundației Humanitas, București, 2003
32. Vlad Mircea, Ghilaș Ileana, Cozma Adrian, Vasiliu Coca-Marlena - Dicționar enciclopedic de Psihopedagogie specială, Editura Fundației Culturale Marin Speteanu, București, 2009
33. Vrăsmaș Ecaterina - Învățarea scrisului-o perspectivă comprehensivă și integrativă, Editura Prohumanitate, București, 1999
34. Vrăsmaș Ecaterina, Stănică Cornelia - Terapia tulburărilor de limbaj - Intervenții logopedice, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1997
NOTĂ: Bibliografia pentru metodica de specialitate include și planurile-cadru, programele școlare pentru disciplina Psihopedagogie specială (toți anii de studiu).
CONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE
VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR
PROGRAMA PENTRU RELIGIE ADVENTISTĂ
Profesor I
- București -
2010
NOTĂ DE PREZENTARE
1. Prezentare generală.
Prezenta programă se adresează cadrelor didactice care se prezintă la Concursul de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante din învățământul preuniversitar, disciplina Religie adventistă și care au absolvit facultăți de acest profil.
Programa de concurs este elaborată în acord cu programele școlare în vigoare din învățământul preuniversitar pentru disciplina religie. Competențele și conținuturile din programă sunt proiectate în conformitate cu abordarea curriculară sistemică în realizarea activităților didactice, specifice disciplinei.
În realizarea Programei pentru Concursul de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante din învățământul preuniversitar s-a avut în vedere necesitatea ca profesorii de religie să aibă cunoștințe temeinice despre conținuturile tematice ale Programei școlare în vigoare, folosite în procesul de predare-învățare a disciplinei Religie.
Programa pentru Concursul de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante din învățământul preuniversitar a fost structurată astfel încât să abordeze conținuturi din următoarele domenii teologice: Studiul Bibliei, Dogmatică, Istoria Creștinismului, Istoria Bisericii Creștine, precum și din domeniul Metodicii predării Religiei.
2. COMPETENȚELE CADRULUI DIDACTIC DE SPECIALITATE
● cunoașterea de către profesor a adevărurilor fundamentale de credință și a elementelor de didactica religiei;
● capacitatea de a înțelege, practica și transmite valorile etice și spirituale specifice acestei discipline;
● cunoașterea și utilizarea competentă a principalelor documente școlare reglatoare: planuri-cadru, programe școlare;
● capacitatea de a adecva conținuturile și demersurile didactice la particularitățile de vârstă și la specificul dezvoltării intelectuale a colectivelor de elevi;
● capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi, precum și capacitatea de a construi un climat educativ stimulativ și eficient;
● probarea capacităților necesare pentru proiectarea, realizarea, evaluarea activităților didactice și a competențelor dobândite de elevi;
● elaborarea de teste inițiale, formative și sumative, în funcție de obiectivele sau competențele vizate;
● însușirea abilităților de comunicare, empatice și de cooperare necesare realizării activităților didactice specifice disciplinei religie;
● capacitatea de proiectare și realizare a demersului didactic trans-, inter- și multidisciplinar;
● folosirea și contextualizarea tehnicilor comunicării eficiente cu grupul de elevi, conform principiilor și metodelor interacțiunii educaționale și ale unor elemente de retorică didactică;
● evaluarea capacităților cognitive, comprehensive și de aplicare a achizițiilor, în scopul reglării competențelor, a stilului didactic precum și a abordării strategiilor didactice moderne;
3. TEMATICA
3.1. Tematica la Studiul Bibliei
a. Cunoștințe generale despre Biblie: scriere, păstrare, traducere în general și în limba română, răspândire etc.
b. Creațiunea - lucrarea minunată despre Dumnezeu: creațiune, omul coroana creațiuni, căderea în păcat, schimbări și consecințe; starea omului în moarte.
c. Planul de mântuire și punerea lui în aplicare: făgăduințe și profeții mesianice; întruparea, viața, moartea și învierea lui Isus Hristos; harul, neprihănirea și sfințirea prin credința; relație lege-har; siguranța în Hristos, lucrarea Duhului Sfânt; glorificare și viața veșnică.
d. Marea Luptă - istoria luptei dintre Dumnezeu și Satana, bine și rău; concept și consecințe în experiența umana; profeția biblică, descoperirea lui Dumnezeu cu privire la viitor.
e. Biserica, o adunare a poporului lui Dumnezeu: biserica din Eden, chemarea lui Avraam, exodul și sanctuarul, evreii în Canaan, teocrație și regalitate; nașterea și dezvoltarea bisericii creștine primare; definirea împărăției harului în "Predica de pe Muntele Fericirilor"; Biserica templul lui Dumnezeu; darurile Duhului Sfânt, caracteristicile rămășiței și definirea Babilonului spiritual.
f. Creștinul ființa sociabilă: familie, filosofie și stil de viața, civism, relația credincios - autorități.
Bibliografie
- Biblia, Cornilescu, Societatea Biblică Internațională
- E.G. White, Patriarhi și profeți, Viață și sănătate, București, 1999
- E.G. White, Profeți și regi, Viață și sănătate, București, 1998
- E.G. White, Hristos Lumina Lumii, Viață și sănătate, București, 2002
- E.G. White, Istoria Faptelor Apostolilor, Viață și sănătate, București, 1999
- E.G. White, Tragedia Veacurilor, Viață și sănătate, București, 2000
- E.G. White, Parabolele Domnului Hristos, Viață și sănătate, București, 1995
- E.G. White, Cugetări de pe Muntele Fericirilor, Viață și sănătate, București, 1996
- Claude Verechia, Biblia, manual de utilizare, Viață și sănătate, București, 1999
- P. Popovici, Și totuși, Biblia are dreptate
- Florin Laiu, Hermeneutica și exegeza biblică, Institutul Teologic Adventist, 2000
- Curriculum adventist de religie - Suplimentul pentru profesor, Review and Herald. Hagerstown, 1970-1980
3.2. Tematică la Dogmatică
a. Doctrina despre Dumnezeu; Cuvântul lui Dumnezeu, Dumnezeirea, Tatăl, Fiul și Duhul Sfânt.
b. Doctrina despre om: Creațiunea și Natura omului.
c. Doctrina despre mântuire: Marea Luptă, Viața, moartea și învierea Domnului Hristos; Experiența mântuirii.
d. Doctrina despre biserică: Biserica, Rămășita și misiunea ei, Unitatea trupului lui Hristos, Botezul, Cina Domnului, Darurile și slujbele spirituale, Darul profeției.
e. Doctrina despre viața creștină: Legea lui Dumnezeu, Sabatul, Administrarea creștină a vieții, Comportamentul creștin, Lucrarea Domnului Hristos în Sanctuarul ceresc, A doua venire a Domnului Hristos, Moartea și învierea, Mileniul și sfârșitul păcatului, Noul Pământ.
Bibliografie
- W. Moldovan, Manualul de doctrine biblice, Curierul Adventist, București, 1980.
- Adventiști de Ziua a Șaptea Cred. O expunere biblică a celor 28 puncte fundamentale de doctrina, Viață și sănătate, București, 2009.
- Călcând pe urmele Lui, Viață și sănătate, București, 1996.
3.3. Tematica la Istoria Creștinismului/Bisericii Creștine - Istoria Bisericii Adventiste
a. Creștinismul primar, persecuție și erezii;
b. Schimbarea statutului Bisericii creștine în timpul lui Constantin și consecințele sale;
c. Sinoadele ecumenice din primele secole;
d. Mișcări religioase după timpul lui Constantin
e. Pre-reformatorii și reforma în Germania, Elveția și Franța; consecințe sociale și economice;
f. De la biserica primară la bisericile naționale; cazul Angliei;
g. Contrareforma, consecințele sale și dezvoltarea creștinismului în America de Nord;
h. Influența religioasa a Americii asupra Vechiului Continent;
i. Apariția și etapele dezvoltării adventismului în lume și în România;
j. Confesiuni religioase din România;
Bibliografie
- Carle C. Cairns, Creștinismul de-a lungul secolelor, SMR, 1992.
- E.G. White, Tragedia Veacurilor, Viață și sănătate, București 2002.
- R.W. Schwartz, Light Bearers to the Remnant, Pacific Press, Nampa, Idaho, 1979.
- V.D. Cojea, Cărări vechi și noi, CARD, București, 1999.
- G. Gehann, Predicând Evanghelia, CARD, București, 2002.
- D. Popa, Biografii ale pionierilor Bisericii Adventiste, Cuvântul Evangheliei, București.
- D. Popa, Pagini de istorie adventista, Cuvântul Evangheliei, București.
- B.N. Roșca, Adventismul în România, scurt istoric, CARD, București, 2002
- Istoria Bisericii Adventiste din România, curs Institutul Teologic Adventist, București, 2000.
4. METODICA PREDĂRII RELIGIEI
4.1. Religia ca disciplină de învățământ:
1. Locul și rolul disciplinei religie la nivelul învățământului preuniversitar;
2. Curriculum Național pentru disciplina Religie. Specificul proiectării curriculare pe niveluri de studiu (modelul centrat pe obiective, modelul centrat pe competențe);
3. Taxonomia obiectivelor educaționale. Operaționalizarea obiectivelor;
4. Predarea-învățarea religiei în context intra și interdisciplinar.
4.2. Principiile didactice în educația religioasă
1. Principii didactice generale
2. Principiile didactice speciale pentru predarea religiei: Principiul hristologic; Principiul eclesiologic.
4.3. Strategii didactice la ora de religie
1. Metode didactice folosite în predarea religiei. Clasificarea metodelor, exemple practice
2. Mijloace de învățământ specifice religiei și modalități de integrare a acestora în cadrul activităților didactice
4.4. Proiectare didactică:
1. Programa școlară: structura programei școlare, utilizarea programei în proiectarea și realizarea activităților didactice, manualele și bibliografia;
2. Proiectare didactică: planificarea calendaristică, proiectarea lecției
3. Lecția. Tipuri de lecție;
4. Alte forme de organizare extrașcolară a educației religioase: cateheza, serbarea religioasă, vizitele și pelerinajele, expozițiile, participarea la slujbele Bisericii.
4.5. Evaluarea ca factor de reglare și optimizare a educației religioase:
1. Principiile, obiectivele și funcțiile evaluării în educația religioasă;
2. Metode de evaluare la ora de Religie. Metode și instrumente complementare de evaluare (referatul, investigația, proiectul, portofoliul, autoevaluarea);
3. Modalități de elaborare a probelor de evaluare și a itemilor.
5.1. Profilul profesorului de religie. Rolul modelelor în educație. Dinamica relației profesor-elev în cadrul educației religioase.
BIBLIOGRAFIE:
1. BĂNCILĂ Vasile, Inițierea religioasă a copilului, Editura Anastasia, 1996.
2. CUCOȘ Constantin, Educația religioasă. Repere teoretice și metodice, Polirom, Iași, 1999.
3. IONESCU, M.; RADU, I. Didactica modernă, Editura Dacia, 1995
4. PANOSCHI Mihaela, LIȚOIU Nicoleta, Pr. IORDĂCHESCU Nicolae, Ghid de evaluare, Religie, Aramis, București, 2001.
5. STOICA Adrian (coord.), Evaluarea curentă și examenele, Ghid pentru profesori, SNEE, Editura Prognosis, București, 2001.
6. STOICA Adrian, Evaluarea progresului școlar. De la teorie la practică. Editura Humanitas Educațional, București, 2003.
7. ȘEBU Sebastian, OPRIȘ Dorin, Opriș Monica, Metodica predării religiei, Reîntregirea, Alba Iulia, 2000.
8. CERGHIT, Ioan, Metode de învățământ, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1980.
9. NICOLA, Ioan, Pedagogie, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1992.
10. NEACSU, I., Metode și tehnici de învățare eficientă, Editura Militară, București, 1990.
11. LANDSHERRE, G., Evaluarea continuă a elevilor și examenele, EDP, București, 1975
12. ȘCHIOPU, U., Psihologia vârstelor, EDP, București, 1981.
13. HABENICHT, Donna, Cum să predăm religia copiilor noștri, Editura Viață și Sănătate, București, 1999.
14. E.G. WHITE, Educație, ed. Viață și Sănătate, București, 2001.
15. E.G.WHITE, Principiile fundamentale ale educației creștine, Editura Viață și Sănătate, București, 1997.
Colectivul de lucru: Romică Sîrbu, Prof. Institutul Teologic Adventist, București, Director Departamentul Educație al Uniunii de Conferințe a Bisericii Adventiste de Ziua a Șaptea; Constantin Popescu, Director/Prof. dr. Liceul Teologic Adventist Craiova; Mioara Iana, Prof. Liceul Teologic Adventist Craiova.
CONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE
VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR
PROGRAMA PENTRU RELIGIE BAPTISTĂ
Profesor I
București
2010
NOTĂ DE PREZENTARE
Prezenta programă se adresează cadrelor didactice care se prezintă la Concursul de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante din învățământul preuniversitar, disciplina Religie baptistă și care au absolvit facultăți de acest profil.
Programa de concurs este elaborată în acord cu programele școlare în vigoare din învățământul preuniversitar pentru disciplina religie. Competențele și conținuturile din programă sunt proiectate în conformitate cu abordarea curriculară sistemică în realizarea activităților didactice, specifice disciplinei.
În realizarea Programei pentru Concursul de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante din învățământul preuniversitar s-a avut în vedere necesitatea ca profesorii de religie să aibă cunoștințe temeinice despre conținuturile tematice ale Programei școlare în vigoare, folosite în procesul de predare-învățare a disciplinei Religie.
Programa pentru Concursul de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante din învățământul preuniversitar a fost structurată astfel încât să abordeze conținuturi din următoarele domenii teologice: Teologia biblică, Teologia sistematică, Istoria Bisericii precum și din domeniul Metodicii Predării Religiei.
COMPETENȚELE CADRULUI DIDACTIC DE SPECIALITATE
● cunoașterea de către profesor a adevărurilor fundamentale de credință și a elementelor de didactica religiei;
● capacitatea de a înțelege, practica și transmite valorile etice și spirituale specifice acestei discipline;
● cunoașterea și utilizarea competentă a principalelor documente școlare reglatoare: planuri-cadru, programe școlare;
● capacitatea de a adecva conținuturile și demersurile didactice la particularitățile de vârstă și la specificul dezvoltării intelectuale a colectivelor de elevi;
● capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi, precum și capacitatea de a construi un climat educativ stimulativ și eficient;
● probarea capacităților necesare pentru proiectarea, realizarea, evaluarea activităților didactice și a competențelor dobândite de elevi;
● elaborarea de teste inițiale, formative și sumative, în funcție de obiectivele sau competențele vizate;
● însușirea abilităților de comunicare, empatice și de cooperare necesare realizării activităților didactice specifice disciplinei religie;
● capacitatea de proiectare și realizare a demersului didactic trans-, inter- și multidisciplinar;
● folosirea și contextualizarea tehnicilor comunicării eficiente cu grupul de elevi, conform principiilor și metodelor interacțiunii educaționale și ale unor elemente de retorică didactică;
● evaluarea capacităților cognitive, comprehensive și de aplicare a achizițiilor, în scopul reglării competențelor, a stilului didactic precum și a abordării strategiilor didactice moderne.
I. DISCIPLINE DE SPECIALITATE
1. Teologia biblică
2. Teologia sistematică
3. Istoria Bisericii
I. Discipline de specialitate
I.1. Teologia biblică
1. Cartea Genezei. Creația biblică. Căderea omului. Potopul. Turnul Babel. Strămoșii poporului evreu: Avraam, Isaac, Iacov. Formarea poporului evreu în Egipt.
2. Legământul dintre Dumnezeu și poporul evreu. Contextul evenimentului (eliberarea din robia egipteană, călătoria prin pustie, darea Legii). Cortul întâlnirii: semnificație și elemente componente majore.
3. Poporul Israel în perioada monarhiei. Contextul apariției monarhiei. Saul - primul împărat (ascensiune și decădere). David - întemeietorul celei mai lungi dinastii (alegerea lui David, împărat la Hebron și Ierusalim, consolidarea statului național evreu, păcatul lui David și consecințe). Solomon și construcția Templului. Dezbinarea împărăției. Robia asiriană și babiloniană.
4. Problema sinoptică. Prezentarea problemei. Soluțiile propuse.
5. Călătoriile misionare ale apostolului Pavel. Cele trei călătorii misionare - traseu, evenimente deosebite, epistole scrise în această perioadă. Problematica dezbătută la Conciliul de la Ierusalim.
6. Stiluri literare în Scriptură. Evangheliile și natura lor. Epistola și natura epistolelor.
Bibliografie
1. Samuel Schultz, Călătorie prin Vechiul Testament, Ed. Logos, Cluj Napoca, 1998
2. Dr. Vasile Talpoș, Studiu Introductiv în Legea, Istoria și Poezia Vechiului Testament, Ed. Didactică și Pedagogică, 1999
3. Merrill Tenney, Studiul Noului Testament, Ed. Logos, Cluj Napoca, 1998
4. Gordon Fee, Biblia ca literatură, Ed. Logos, Cluj Napoca, 1998
I.2. Teologia sistematică
1. Revelația lui Dumnezeu. Necesitatea revelației. Revelația generală (în creație, în conștiință, în istorie). Revelația specială (în Scripturi, prin Isus Christos, în minuni, în profeție, în experiența personală).
2. Inspirația Scripturii. Doctrina biblică a inspirației. Ineranța și autoritatea Scripturii.
3. Doctrina despre Dumnezeu. Baza biblică a doctrinei Trinității. Formularea doctrinei la Conciliul de la Constantinopol.
4. Doctrina despre om. Imago Dei. Baza biblică. Natura constitutivă a omului (trihotomism, dihotomism, monism).
5. Doctrina despre păcat. Definirea și consecințele păcatului.
6. Persoana lui Isus Christos. Umanitatea și divinitatea lui Isus Christos. Baza biblică (întrupare, afirmațiile lui Isus despre Sine, afirmațiile apostolilor despre Isus, dovezile învierii).
7. Lucrarea de ispășire a lui Isus Christos. Necesitatea lucrării de ispășire (natura lui Dumnezeu, starea omului, legea Vechiului Testament, misiunea lui Christos). Semnificația de bază a ispășirii (jertfa, împăcarea, substituirea, reconcilierea).
8. Doctrina despre Duhul Sfânt. Divinitatea și personalitatea Duhului Sfânt. Baza biblică. Darurile Duhului și roada Duhului.
9. Doctrina despre mântuire. Rolul pocăinței și al credinței în convertire. Relația dintre credință și fapte. Păstrarea sfinților în har.
10. Actele de cult ale Bisericii. Botezul nou-testamentar: Semnificație. Cina Domnului: Semnificație și participare.
Bibliografie
1. Henry Thiessen, Prelegeri de teologie sistematică, SMR, 1986
2. Charles Ryrie, Teologie elementară, Ed. Agape, Făgăraș, 1998
3. Milard Erickson, Teologie creștină, vol. I-III, Ed. Cartea Creștină, Oradea, 1998
I.3. Istoria Bisericii
1. Apariția și expansiunea creștinismului. Contextul politic, filozofic și religios al sec. I. Răspândirea evangheliei în Imperiul român. Persecuțiile religioase din primele secole.
2. Conciliile Bisericești. Niceea (325), Constantinopol (381), Efes (431), Calcedon (451). Problemele mari dezbătute și evoluția crezului.
3. Schisma din 1054. Cauze și implicații. Încercări de unire a Bisericilor din Răsărit și Apus.
4. Reforma lui Luther. Cauze. Viața lui Luther până în 1517. Cele 95 de teze. Sola fide, sola grația, sola Scriptura.
5. Dezvoltarea mișcării baptiste în Anglia, Germania și America.
6. Dezvoltarea mișcării baptiste în România.
Bibliografie
1. Earl Cairns, Creștinismul de-a lungul secolelor, Ed. Cartea Creștină, Oradea, 1997
2. Ioan Bunaciu, Istoria răspândirii credinței baptiste, Ed. Universității București, 1995
3. Otniel Bunaciu, Istoria creștinismului, Ed. Universității București, 1995
4. Ioan Rămureanu, Istoria Bisericească Universală, Ed. I.B.M. al B.O.R., 1992.
II. METODICA PREDĂRII RELIGIEI
I. Religia ca disciplină de învățământ:
1. Locul și rolul disciplinei Religie la nivelul învățământului preuniversitar;
2. Curriculum Național pentru disciplina Religie. Specificul proiectării curriculare pe niveluri de studiu (modelul centrat pe obiective, modelul centrat pe competențe);
3. Taxonomia obiectivelor educaționale. Operaționalizarea obiectivelor;
4. Predarea-învățarea religiei în context intra și interdisciplinar.
II. Principiile didactice în educația religioasă
1. Principii didactice generale
2. Principiile didactice speciale pentru predarea religiei: Principiul hristologic; Principiul eclesiologic.
III. Strategii didactice la ora de religie
1. Metode didactice folosite în predarea religiei. Clasificarea metodelor, exemple practice
2. Mijloace de învățământ specifice religiei și modalități de integrare a acestora în cadrul activităților didactice.
IV. Proiectare didactică:
1. Programa școlară: structura programei școlare, utilizarea programei în proiectarea și realizarea activităților didactice, manualele și bibliografia;
2. Proiectare didactică: planificarea calendaristică, proiectarea lecției
3. Lecția. Tipuri de lecție și forme de activitate specifice religiei;
4. Alte forme de organizare extrașcolară a educației religioase: cateheza, serbările și sărbătorile religioase, participarea la slujbele Bisericii.
V. Evaluarea ca factor de reglare și optimizare a educației religioase:
1. Principiile, obiectivele și funcțiile evaluării în educația religioasă;
2. Metode de evaluare la ora de Religie. Metode și instrumente complementare de evaluare (referatul, investigația, proiectul, portofoliul, autoevaluarea);
3. Modalități de elaborare a probelor de evaluare și a itemilor.
VI. Profilul profesorului de religie. Rolul modelelor în educație. Dinamica relației profesor-elev în cadrul educației religioase.
BIBLIOGRAFIE
1. Băncilă, Vasile, Inițierea religioasă a copilului, Editura Anastasia, 1996
2. Ionescu, M.; Radu, I. Didactica modernă, Editura Dacia, 1995
3. Cucoș, Constantin, Educația religioasă. Repere teoretice și metodice, Ed. Polirom, Iași, 1999
4. Panoschi, Mihaela; Lițoiu, Nicoleta; Pr. Iordăchescu, Nicolae; Ghid de evaluare, Religie, Aramis, București, 2001
5. Stoica, Adrian (coord.), Evaluarea curentă și examenele, Ghid pentru profesori, SNEE, Editura Prognosis, București, 2001
6. Idem, Evaluarea progresului școlar. De la teorie la practică. Editura Humanitas Educațional, București, 2003
7. Șebu Sebastian, Opriș Dorin, Opriș Monica, Metodica predării religiei, Reîntregirea, Alba Iulia, 2000
8. Cerghit, Ioan, Metode de învățământ, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1980
9. Nicola, Ioan, Pedagogie, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1992
10. Neacșu, I., Metode și tehnici de învățare eficientă, Editura Militară, București, 1990
11. Landsherre, G., Evaluarea continuă a elevilor și examenele, EDP, București, 1975
12. Șchiopu, U., Psihologia vârstelor, EDP, București, 1981
13. Keneth, Gangel, Educația creștină - istoria și filozofia ei, Editura Cartea Creștină, Oradea, 1994
14. Guy, Leavitt, Predarea cu succes, SMR, Oradea, 1985
15. Ion și Mirela Albulescu, Predarea și învățarea disciplinelor socio-umane, Editura Polirom, 2000
16. Este obligatorie cunoașterea documentelor școlare reglatoare valabile în anul școlar în care se susține concursul - planuri-cadru, programe școlare, programe pentru examenele și evaluările naționale.
CONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE
VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR
PROGRAMA PENTRU RELIGIE ORTODOXĂ
Profesor I
- București -
2010
NOTĂ DE PREZENTARE
Prezenta programă se adresează cadrelor didactice care se prezintă la Concursul de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante din învățământul preuniversitar, disciplina Religie ortodoxă și care au absolvit facultăți de acest profil.
Programa de concurs este elaborată în acord cu programele școlare în vigoare din învățământul preuniversitar pentru disciplina religie. Competențele și conținuturile din programă sunt proiectate în conformitate cu abordarea curriculară sistemică în realizarea activităților didactice, specifice disciplinei.
În realizarea Programei pentru Concursul de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante din învățământul preuniversitar s-a avut în vedere necesitatea ca profesorii de religie să aibă cunoștințe temeinice despre conținuturile tematice ale Programei școlare în vigoare, folosite în procesul de predare-învățare a disciplinei Religie.
Programa pentru Concursul de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante din învățământul preuniversitar a fost structurată astfel încât să abordeze conținuturi din următoarele domenii teologice: Dogmatică, Teologie Biblică, Morală și Spiritualitate Creștină, Istorie Bisericească Universală, Istoria Bisericii Ortodoxe Române, Liturgică, Misiune Creștină și Catehetică, precum și din domeniul Metodicii predării Religiei.
COMPETENȚELE CADRULUI DIDACTIC DE SPECIALITATE
● cunoașterea de către profesor a adevărurilor fundamentale de credință și a elementelor de didactica religiei;
● capacitatea de a înțelege, practica și transmite valorile etice și spirituale specifice acestei discipline;
● cunoașterea și utilizarea competentă a principalelor documente școlare reglatoare: planuri-cadru, programe școlare;
● capacitatea de a adecva conținuturile și demersurile didactice la particularitățile de vârstă și la specificul dezvoltării intelectuale a colectivelor de elevi;
● capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi, precum și capacitatea de a construi un climat educativ stimulativ și eficient;
● probarea capacităților necesare pentru proiectarea, realizarea, evaluarea activităților didactice și a competențelor dobândite de elevi;
● elaborarea de teste inițiale, formative și sumative, în funcție de obiectivele sau competențele vizate;
● însușirea abilităților de comunicare, empatice și de cooperare necesare realizării activităților didactice specifice disciplinei religie;
● capacitatea de proiectare și realizare a demersului didactic trans-, inter- și multidisciplinar;
● folosirea și contextualizarea tehnicilor comunicării eficiente cu grupul de elevi, conform principiilor și metodelor interacțiunii educaționale și ale unor elemente de retorică didactică;
● evaluarea capacităților cognitive, comprehensive și de aplicare a achizițiilor, în scopul reglării competențelor, a stilului didactic precum și a abordării strategiilor didactice moderne.
TEMATICA ȘTIINȚIFICĂ PENTRU DISCIPLINA RELIGIE ORTODOXĂ
TEME PENTRU STUDIUL INDIVIDUAL, CURSURI, SEMINARII ȘI APLICAȚII
I. CONȚINUTURI DE SPECIALITATE
1. Dogmatică
2. Teologie Biblică
3. Morală și Spiritualitate Creștină
4. Istorie Bisericească Universală
5. Istoria Bisericii Ortodoxe Române
6. Liturgică
7. Misiune Creștină și Catehetică
II. METODICA PREDĂRII RELIGIEI
III. BIBLIOGRAFIE
I. CONȚINUTURI DE SPECIALITATE
1. DOGMATICĂ
I. Revelația dumnezeiască
1. Revelația naturală și supranaturală
2. Sfânta Scriptură și Sfânta Tradiție - căi de transmitere a Revelației (*fără deosebiri interconfesionale)
3. Biserica, locul de păstrare și transmitere a Revelației
II. Dumnezeu Creatorul
1. Crearea lumii nevăzute
2. Crearea lumii văzute
3. Omul, chip și asemănare a lui Dumnezeu
III. Dogma Sfintei Treimi
1. Persoanele Sfintei Treimi: însușiri specifice și distincții
IV. Dumnezeu Mântuitorul
1. Dumnezeirea și umanitatea Mântuitorului Iisus Hristos
2. Întreita slujire a Mântuitorului Iisus Hristos
V. Dumnezeu Sfințitorul
1. Persoana și lucrarea Duhului Sfânt
VI. Sfânta Biserică
1. Întemeierea Bisericii
2. Însușirile Bisericii
* Pentru fiecare temă tratată este necesară argumentarea scripturistică și patristică.
BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE PENTRU TEMATICA ȘTIINȚIFICĂ
1. BIBLIA sau SFÂNTA SCRIPTURA, tipărită sub îndrumarea și cu purtarea de grijă a Prea Fericitului Teoctist, cu aprobarea Sfântului Sinod, EIBMBOR București, 1990
2. CHIȚESCU, N., TODORAN, I., PETREUȚA, I., Teologia Dogmatică și Simbolică, vol. I-II, Renașterea, Cluj Napoca, 2005.
3. STĂNILOAE, Dumitru, Teologia Dogmatică Ortodoxă, vol. I - III, București, 1978 și edițiile ulterioare.
4. POPESCU, Dumitru, Iisus Hristos Pantocrator, Editura IBMBOR, București, 2005
5. TODORAN, I; ZĂGREAN I., Dogmatică Ortodoxă - Manual pentru Seminariile Teologice, Reîntregirea, Alba Iulia, 2006
2. TEOLOGIE BIBLICĂ
A. Vechiul Testament
1. Pentateuhul structură ș i prezentare general.
2. Persoana Mântuitorului Iisus Hristos după profețiile mesianice.
3. Experiența religiosă în Vechiul Testament.
B. Noul Testament
1. Evangheliile copilăriei lui Iisus Hristos și exegeza lor (Matei 1-2 și Luca 1-2);
2. Învierea Mântuitorului după Evanghelia de la Ioan (Ioan 20-21);
3. Pildele Mântuitorului Iisus Hristos și exegeza lor: pilda semănătorului, pilda vameului și fariseului, pilda fiului risipitor, pilda talanților, pilda samarineanului milostiv.
BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE PENTRU TEMATICA ȘTIINȚIFICĂ
1. BIBLIA sau SFÂNTA SCRIPTURĂ, tipărită sub îndrumarea și cu purtarea de grijă a Prea Fericitului Teoctist, cu aprobarea Sfântului Sinod, EIBMBOR, București 1990
2. BIBLIA sau SFÂNTA SCRIPTURĂ, ediție jubiliară a Sfântului Sinod, versiune diortosită după Septuaginta, redactată și adnotată de Bartolomeu Valeriu Anania, sprijinit pe numeroase alte osteneli, EIBMBOR, București 2001
3. SEPTUAGINTA 1: Geneza, Exodul, Leviticul, Numerii, Deuteronomul, (vol. I), Ed. Polirom 2004.
4. PREDA, Constantin, Cartea neamului lui Iisus Hristos, Ed. Institutului Biblic și de Misiune Ortodoxă, București, 2006;
5. PREDA, Constantin, Învierea Mântuitorului în memoria narativă a Evangheliilor, Ed. Basilica, 2010.
6. GOURGUES, Michel, Parabolele lui Luca. Din amonte în aval, Ed. Sapientia, Iași, 2006.
7. STĂNILOAE, Dumitru, Chipul evanghelic al lui Iisus Hristos, Sibiu, 1991.
8. PUIG, Armand, Iisus. Un profil biografic, Ed. Meronia, București, 2006.
9. NEGOIȚĂ, Athanase, Istoria religiei Vechiului Testament, Ed. Sofia, București, 2006;
10. NEAGA, Nicolae, Hristos în Vechiul Testament. Însemnări pe marginea textelor mesianice, Sibiu, 1944; (reed. Renașterea, Cluj-Napoca);
11. SEMEN, Petre, Experiența umanului cu divinul după Sfânta Scriptura, Ed. Performantica, Iași, 2007;
3. MORALĂ ȘI SPIRITUALITATE CREȘTINĂ
I. Legea morală a Vechiului Testament
Decalogul: structură și interpretare.
II. Legea morală a Noului Testament
Predica de pe Munte și tâlcuirea ei: Fericirile, raportul între Legea Veche și Noua Lege, despre milostenie, despre rugăciune, despre post, despre judecata semenilor
III. Virtuțile teologice - credința, nădejdea, dragostea.
IV. Familia creștină și provocările societății contemporane.
BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE PENTRU TEMATICA ȘTIINȚIFICĂ
1. P.F. Dr. DANIEL, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Comori ale Ortodoxiei, Trinitas, Iași, 2007.
2. BRECK, John, Darul sacru al vieții, Patmos, Alba Iulia, 2001.
3. MLADIN, N., BUCEVSCHI, O., Teologie morală ortodoxă, vol. I - II., Reîntregirea, Alba Iulia, 2003.
4. RADUCA, Vasile, Căsătoria, taină a comuniunii și desăvârșirii persoanei, în Studii Teologice, nr. 3-4/1992
5. LARCHET, Jean-Claude, Terapeutica bolilor spirituale, Sophia, București, 2001
6. MOLDOVAN, Ilie, Iubirea - taina căsătoriei, Alba Iulia, 1996.
7. RESCEANU, Ștefan, Atitudinea Bisericii față de avort, divorț, abandonul de copii, droguri etc. în vol. colectiv Pastorație și misiune în Biserica Ortodoxă, Editura Episcopiei Dunării de Jos, Galați, 2001.
8. MANTZARIDIS, Georgios, Morala creștină. Omul și Dumnezeu. Omul și semenul. Poziționări și perspective existențiale și bioetice, Editura Bizantină, București, 2006.
4. ISTORIA BISERICEASCĂ UNIVERSALĂ
I. Întemeierea Bisericii și răspândirea Creștinismului prin predica Sfinților Apostoli.
II. Creștinismul în timpul Sfântului Împărat Constantin cel Mare.
III. Formularea învățăturii de credință la Sinoadele Ecumenice.
BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE PENTRU TEMATICA ȘTIINȚIFICĂ
1. RAMUREANU, I, BODOGAE, T., ȘESAN, M., Istoria bisericească universală, vol. I, Ed. III, EIBMBOR, București, 1987, vol. II, EIBMBOR, București, 1993
2. CHIFAR, Nicolae, Istoria Creștinismului, vol. I-IV, Trinitas, Iași, 2001-2004
3. Cassiodor, Istoria Bisericească Tripartită, traducere de Liana și Anca Manolache, introducere și note de Pr. Prof. dr. Ștefan Alexe, în col. PSB, vol. 75, București, 1998.
4. Eusebiu de Cezareea, Istoria Bisericească, Martirii din Palestina, traducere, studiu, note și comentarii de Pr. Prof. T. Bodogae, în col. PSB, vol. 13, București, 1987.
5. Idem, Viața lui Constantin cel Mare, studiu introductiv de prof. dr. E. Popescu, traducere și note de Radu Alexandrescu, în col. PSB, vol. 14, București, 1991.
6. Lactanțiu, De mortibus persecutorum (Despre morțile persecutorilor), introducere, studiu introductiv, note și comentarii de Claudiu T. Arieșan, Editura Amarcord, Timișoara, 2000.
7. GABOR, Adrian, Biserica și Statul în primele patru secole - Editura Sofia, București, 2003.
5. ISTORIA BISERICII ORTODOXE ROMÂNE
I.1. Începuturile vieții creștine pe teritoriul țării noastre: dovezi arheologice și lingvistice.
2. Primele forme de organizare bisericească pe teritoriul țării noastre: Episcopia Tomisului.
II. Recunoașterea mitropoliilor din Țara Românească, Moldova și Transilvania - primele știri despre existența mitropoliilor.
III. Contribuția Bisericii Ortodoxe Române la dezvoltarea culturii și apărarea identității naționale. Chipuri de mari ierarhi: Varlaam, Dosoftei, Antim Ivireanul și Andrei Șaguna.
IV. Biserica Ortodoxă Română în perioada modernă și contemporană:
1. Autocefalie și patriarhie.
2. Patriarhii României: Iustinian și Iustin.
BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE PENTRU TEMATICA ȘTIINȚIFICĂ
1. PĂCURARIU, Mircea, Istoria Bisericii Ortodoxe Române, EIBMBOR, vol. I-III, București, 1991, 1994, 1997 și ediția revizuită, vol. I-III, Trinitas, Iași, 2004, 2006, 2008.
2. Idem, Începuturile mitropoliei ortodoxe a Transilvaniei, București, 1980.
3. Idem, Cultura în timpul lui Constantin Brâncoveanu, în B.O.R., nr. 7-12/1996.
4. MORARU, Alexandru, Biserica Ortodoxă Română între anii 1885-2000. Biserică. Națiune. Cultură, vol. III, tom. 1, EIBMBOR, București, 2006.
5. POPESCU Emilian, Izvoarele apostolice ale Creștinismului românesc. Sfântul Apostol Andrei, în ST, nr. 1-3/1994.
6. STĂNILOAE, Dumitru, Vechimea și spiritualitatea termenilor creștini români în solidaritate cu cei ai limbii române, în general, în B.O.R., nr. 3-4/1979.
7. ȘERBĂNESCU, Nicolae, Mitropolia Ungrovlahiei, în B.O.R., nr. 7-10/1959.
8. *** Volumul Autocefalie. Patriarhie. Slujire Sfântă, București, 1995.
9. *** Autocefalia - vol. I-III, Editura Basilica, București, 2010.
6. LITURGICĂ
I. Sfânta Liturghie: prezentare istorică și rânduială.
II. Sfintele Taine: instituirea și importanța lor în viața creștină.
III. Ierurgiile în viața credincioșilor.
1. Ierurgii legate de viață.
2. Ierurgii legate de moarte.
BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE PENTRU TEMATICA ȘTIINȚIFICĂ
1. BRANIȘTE, Ene, Liturgica specială, EIBMBOR, București, 1980.
2. Î.P.S. Dr. LAURENȚIU STREZA, Tainele de inițiere creștină, Trinitas, Iași, 2002.
3. NECULA, Nicolae, Tradiție și înnoire în slujirea liturgică, vol. I, Editura Episcopiei Dunării de Jos Galați, 1996.
7. MISIUNE CREȘTINĂ ȘI CATEHETICĂ
I. Familia creștină și Biserica - factori esențiali în educația religioasă a copilului.
II. Tinerii și Biserica în zilele noastre. Modalități de lucru și activități catehetice.
III. Implicațiile pastoral-misionare și educative ale colaborării profesorului de religie cu preotul paroh.
IV. Educația religioasă în sistemele de învățământ din Europa.
BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE PENTRU TEMATICA ȘTIINȚIFICĂ
1. GORDON, Vasile & DRAGNEA Constantin, Conlucrarea dintre profesor și preot pentru reușita orei de religie, în VASILESCU, Lucreția (coord.), Cultură și Religie. Statutul religiei și instrucția școlară, Editura Universității din București, 2009, pp. 156- 173.
2. HORGA Irina, Educația religioasă în școală - abordări și tendințe europene, în Ministerul Culturii și Cultelor, Secretariatul de Stat pentru Culte, Învățământul religios și teologic în România, ediție îngrijită de lect. dr. Adrian Lemeni și Bogdan Dedu, Techno Media, Sibiu, 2006, pp. 23-38.
3. JURCA, Eugen, Experiența duhovnicească și cultivarea puterilor sufletești. Contribuții de metodologie și pedagogie creștină, Editura Marineasa, Timișoara, 2001, pp. 109-121.
4. KOULOMZIN, Sophie, Biserica și copiii noștri, trad. din limba engleză de Doina Rogoti, Editura Sophia, București, 2010, pp. 119-144.
5. TIMIȘ, Vasile, Religia în școală. Valențe eclesiale, educaționale și sociale, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2004.
6. Sfânta Mitropolie a Olteniei - Arhiepiscopia Craiovei, Centrul de formare și consiliere «Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil», Tinerii și Biserica în zilele noastre. Caiet de lucru pentru preoți în moderarea seminariilor de formare a tinerilor, Editura Mitropolia Olteniei, Craiova, 2003, pp. 20-47 și 79-92.
7. Ghidul practic Centrul parohial pentru copii și tineri, Editura Institutului Biblic și de Misiune Ortodoxă, București, 2008.
II. METODICA PREDĂRII RELIGIEI
1. Religia ca disciplină de învățământ
1. Locul și rolul disciplinei religie la nivelul învățământului preuniversitar;
2. Curriculum Național pentru disciplina Religie. Specificul proiectării curriculare pe niveluri de studiu (modelul centrat pe obiective, modelul centrat pe competențe;
3. Taxonomia obiectivelor educaționale. Operaționalizarea obiectivelor;
4. Predarea-învățarea religiei în context intra și interdisciplinar.
2. Principiile didactice în educația religioasă
1. Principii didactice generale.
2. Principiile didactice speciale pentru predarea religiei: Principiul hristologic; Principiul eclesiologic.
3. Strategii didactice la ora de religie
1. Metode didactice folosite în predarea religiei. Clasificarea metodelor, exemple practice;
2. Mijloace de învățământ specifice religiei și modalități de integrare a acestora în cadrul activităților didactice.
4. Proiectare didactică:
1. Programa școlară: structura programei școlare, utilizarea programei în proiectarea și realizarea activităților didactice, manualele și bibliografia;
2. Proiectare didactică: planificarea calendaristică, proiectarea lecției;
3. Lecția. Tipuri de lecție;
4. Alte forme de organizare extrașcolară a educației religioase: cateheza, serbarea religioasă, vizitele și pelerinajele, expozițiile, participarea la slujbele Bisericii.
5. Evaluarea ca factor de reglare și optimizare a educației religioase:
1. Principiile, obiectivele și funcțiile evaluării în educația religioasă;
2. Metode de evaluare la ora de Religie. Metode și instrumente complementare de evaluare (referatul, proiectul, portofoliul, autoevaluarea);
3. Modalități de elaborare a probelor de evaluare și a itemilor.
6. Profilul profesorului de religie. Rolul modelelor în educație. Dinamica relației profesor-elev în cadrul educației religioase.
BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE PENTRU METODICA PREDĂRII RELIGIEI
1. BĂNCILĂ, Vasile, Inițierea religioasă a copilului, Editura Anastasia, 1996.
2. CUCOȘ, Constantin, Educația religioasă. Repere teoretice și metodice, Polirom, Iași, 1999.
3. IONESCU, M.; RADU, I. Didactica modernă, Editura Dacia, 1995.
4. TIMIȘ, Vasile, Evaluarea - factor de reglare și optimizare a educației religioase, Renașterea, Cluj - Napoca, 2003.
5. Idem, Religia în școală. Valențe eclesiale, educaționale și sociale, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2004.
6. PANOSCHI, Mihaela; LIȚOIU, Nicoleta; Pr. IORDĂCHESCU Nicolae, Ghid de evaluare, Religie, Aramis, București, 2001.
7. ȘEBU, Sebastian; OPRIȘ, Dorin; OPRIȘ, Monica, Metodica predării religiei, Reîntregirea, Alba Iulia, 2000.
8. CERGHIT, Ioan, Metode de învățământ, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1980.
9. OPRIȘ, Dorin, OPRIȘ, Monica, Metode active de predare-învățare. Modele și aplicații la religie, Editura Sf. Mina, Iași, 2006.
10. NEACSU, I., Metode și tehnici de învățare eficientă, Editura Militară, București, 1990.
11. LANDSHERRE, G., Evaluarea continuă a elevilor și examenele, EDP, București, 1975.
12. ȘCHIOPU, U., Psihologia vârstelor, EDP, București, 1981.
GRUP DE LUCRU PENTRU DISCIPLINA RELIGIE ORTODOXĂ
Cătălin PÎSLARU Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului (coordonator) Direcția Generală Educație și Învățare pe Tot Parcursul Vieții
Irina HORGA Institutul de Științe ale Educației
Mihaela ZĂBAVĂ Centrul Național de Evaluare și Examinare
Dana SĂFTOIU Inspectoratul Școlar al Județului Mehedinți
Gligor HAGĂU Școala Baciu, Cluj
Ioan Marian POP Școala Avram Iancu, Baia Mare
CONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE
VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR
PROGRAMA PENTRU RELIGIE PENTICOSTALĂ
Profesor I
- București -
2010
NOTĂ DE PREZENTARE
1. Prezentare generală.
Prezenta programă se adresează cadrelor didactice care se prezintă la Concursul de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante din învățământul preuniversitar, disciplina Religie penticostală și care au absolvit facultăți de acest profil.
Programa de concurs este elaborată în acord cu programele școlare în vigoare din învățământul preuniversitar pentru disciplina religie. Competențele și conținuturile din programă sunt proiectate în conformitate cu abordarea curriculară sistemică în realizarea activităților didactice, specifice disciplinei.
În realizarea Programei pentru Concursul de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante din învățământul preuniversitar s-a avut în vedere necesitatea ca profesorii de religie să aibă cunoștințe temeinice despre conținuturile tematice ale Programei școlare în vigoare, folosite în procesul de predare-învățare a disciplinei Religie.
Programa pentru Concursul de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante din învățământul preuniversitar a fost structurată astfel încât să abordeze conținuturi din următoarele domenii teologice: Studiul Bibliei, Dogmatică, Istoria Creștinismului, Istoria Bisericii Creștine, precum și din domeniul Metodicii predării Religiei.
2. COMPETENȚELE CADRULUI DIDACTIC DE SPECIALITATE
● cunoașterea de către profesor a adevărurilor fundamentale de credință și a elementelor de didactica religiei;
● capacitatea de a înțelege, practica și transmite valorile etice și spirituale specifice acestei discipline;
● cunoașterea și utilizarea competentă a principalelor documente școlare reglatoare: planuri-cadru, programe școlare;
● capacitatea de a adecva conținuturile și demersurile didactice la particularitățile de vârstă și la specificul dezvoltării intelectuale a colectivelor de elevi;
● capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi, precum și capacitatea de a construi un climat educativ stimulativ și eficient;
● probarea capacităților necesare pentru proiectarea, realizarea, evaluarea activităților didactice și a competențelor dobândite de elevi;
● elaborarea de teste inițiale, formative și sumative, în funcție de obiectivele sau competențele vizate;
● însușirea abilităților de comunicare, empatice și de cooperare necesare realizării activităților didactice specifice disciplinei religie;
● capacitatea de proiectare și realizare a demersului didactic trans-, inter- și multidisciplinar;
● folosirea și contextualizarea tehnicilor comunicării eficiente cu grupul de elevi, conform principiilor și metodelor interacțiunii educaționale și ale unor elemente de retorică didactică;
● evaluarea capacităților cognitive, comprehensive și de aplicare a achizițiilor, în scopul reglării competențelor, a stilului didactic precum și a abordării strategiilor didactice moderne.
3. TEME DIN DISCIPLINELE DE SPECIALITATE TEOLOGICĂ:
3.1. Inspirația Sfintelor Scripturi
a. Inspirație, Revelație, Iluminare
b. Inspirația Vechiului Testament
c. Inspirația Noului Testament
3.2. Legea Vechiului Testament
a. Genesa - Începuturile
b. Exodul - Eliberarea din robia Egiptului
c. Leviticul - Legislația și închinăciunea
d. Numeri - Testarea națiunii alese
e. Deuteronom - Cartea aducerii aminte
3.3. Istoria Vechiului Testament
a. Iosua - Cucerirea și împărțirea Canaanului
b. Judecători - Apostazia națiunii lui Dumnezeu
c. Rut - Răscumpărătorul care dă odihna
d. 1 Samuel - Domnia lui Saul, primul rege
e. 2 Samuel - Domnia lui David
f. 1 Împărați - Gloria monarhiei israelite
g. 2 Împărați - Căderea monarhiei israelite
h. 1, 2 Cronici - Istoria regatului lui Iuda
i. Ezra - Restaurarea spirituală
j. Neemia - Restaurarea cetății Ierusalim
k. Estera - Istoria Providenței Divine
3.4. Profeția în Vechiul Testament
a. Isaia - Evanghelistul Vechiului Testament
b. Ieremia - Omul dârzeniei
c. Ezechiel - Străjerul lui Israel
d. Daniel - Credinciosul ridicat în stat
e. Iona - Misionarul pentru Ninive
f. Amos - Omul simplu folosit de Domnul
g. Osea - Mesagerul dragostei divine
h. Ioel - Profetul Zilei Domnului
i. Mica - Reformatorul vremurilor grele
j. Țefania - Ziua mâniei și binecuvântării
k. Obadia - Mândria Edomului
l. Naum - Soarta cetății Ninive
m. Habacuc - Neprihănirea prin credință
n. Hagai - Promotorul reconstrucției
o. Maleahi - Ultimul avertisment profetic
p. Zaharia - Israelul într-un cadru mondial
3.5. Lumea Noului Testament
a. Aspecte politice, sociale și economice ale lumii Noului Testament
b. Iudaismul
c. Creștinismul
d. Alte religii
3.6. Viața lui Isus Hristos relatată în cele patru Evanghelii
a. Relatarea Evangheliei lui Matei
b. Relatarea Evangheliei lui Marcu
c. Relatarea Evangheliei lui Luca
d. Relatarea Evangheliei lui Ioan
3.7. Persoana teantropică a lui Hristos
a. Divinitatea lui Hristos
b. Umanitatea lui Hristos
c. Unitatea naturilor lui Hristos
3.8. Învierea Domnului Isus Hristos
a. Natura învierii Domnului Isus Hristos
b. Dovezi ale învierii Domnului Isus Hristos
c. Semnificația teologică a învierii Domnului Isus Hristos
3.9. Biserica Domnului Isus Hristos
a. Natura Bisericii
b. Rolul și lucrările Bisericii
c. Conducerea Bisericii
3.10. Actele de cult ale Bisericii
a. Botezul
b. Cina Domnului
3.11. Întemeierea Bisericii Domnului Isus Hristos - perioada apostolica
a. Cinzecimea și întemeierea bisericii
b. Biserica din Ierusalim
c. Biserica din Antiohia
d. Pavel și lucrarea misionară în Imperiul Roman
3.12. Reforma Protestantă
a. Martin Luther
b. Uldrich Zwingli
c. Jean Calvin
d. Menno Simmons
3.13. Rădăcinile penticostalismului în Biserica Primara
a. Noul Testament despre botezul cu Duhul Sfânt
b. Mărturiile unor "părinți ai Bisericii": Irineu, Origene, Kyril din Alexandria, Augustin
c. Interpretarea mișcării montaniste
3.14. Marea trezire spirituală penticostală de la începutul secolului al XX-lea
a. Charles Parham în căutarea puterii apostolice
b. Benjamin Hardin Irwin despre a treia experiență a harului: botezul cu Duhul Sfânt
c. Trezirea spirituala de la Topeka
3.15. Dezvoltarea mișcării penticostale în România între anii 1924-1944
a. Răspândirea credinței penticostale în România între anii 1924-1944
b. Lucrări ale Duhului Sfânt în România
3.16. Persoana Duhului Sfânt
a. Atributele persoanei Duhului Sfânt
b. Raportul dintre Duhul Sfânt și celelalte persoane ale Trinității
3.17. Roada Duhului Sfânt
a. Clasificare
b. Relația dintre roada Duhului Sfânt și botezul cu Duhul Sfânt.
3.18. Botezul cu Duhul Sfânt
a. Relația dintre botezul cu Duhul Sfânt și botezul în apă
b. Scopul și importanța primirii botezului cu Duhul Sfânt
c. Manifestări exterioare ale botezului cu Duhul Sfânt.
d. Plinătatea Duhului Sfânt
3.19. Darurile Duhului Sfânt
a. Clasificarea darurilor
b. Relația de interdependență dintre daruri
c. Reglementarea folosirii darurilor Duhului Sfânt în Biserică
3.20. Lucrări de bază ale Duhului Sfânt
a. Pocăința
b. Nașterea din nou
c. Botezul cu Duhul Sfânt
d. Sfințirea
BIBLIOGRAFIE
1. Bodogae, Teodor, Rămureanu, Ioan și |esan, Milan, Istorie Bisericească Universală, vol. I (1-1054), București, 1987; vol. II, București, 1993.
2. Boice, James Montgomery, Fundamente ale credinței creștine, Oradea, Ed. Institutului Biblic "Emanuel", 2000.
3. Cairns, E. Earle, Creștinismul de-a lungul secolelor, Oradea, S.M.R., 1992.
4. Delumeau, Jean, Religiile lumii, București, Humanitas, 1997.
5. Erickson, Millard J. Teologie creștină, Oradea, Cartea Creștină, 1998.
6. Eliade, Mircea, Istoria credințelor și ideilor religioase, Chișinău, Universitas, 1992.
7. Menzies, W. William și Horton, M. Stanley, Doctrine biblice: o perspectivă penticostală, Oradea, Life Pub. International, 1998.
8. Păcurariu, Mircea, Istoria Bisericii Ortodoxe Române, București, Ed. I.B.M. al B.O.R., 1991, 1994.
9. Pierce, T. Burton, Etica lucrătorului creștin, Oradea, Life, 1999.
10. Ryrie, C. Charles, Teologie elementară, Făgăraș, Agape, 1998.
11. Șandru, Trandafir, Pneumatologie, București, Ed. Institutului Teologic Penticostal, 1991.
12. Șandru, Trandafir, Evanghelogie, București, Ed. Institutului Teologic Penticostal, 1994.
13. Șandru, Trandafir, Biserica Creștină. Evoluție și spiritualitate, București, Ed. Institutului Teologic Penticostal, 1995.
14. Șandru, Trandafir, Biserica Penticostala în istoria creștinismului, București, Ed. Cultului Penticostal Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolică, 1992.
15. Șandru, Trandafir, Trezirea spirituală penticostală din România, București, Ed. Institutului Teologic Penticostal, 1997.
16. Șandru, Trandafir, Dogmatica Bisericii lui Dumnezeu, București, Ed. Institutului Teologic Penticostal, 1993.
17. Șandru, Trandafir, Doctrinele biblice ale Bisericii, București, Ed. Cultului Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolică, 1989.
18. Stăniloae, Dumitru, Manual de morală creștină, București, Ed. I.B.M. al B.O.R., 1981.
19. Stăniloae, Dumitru, Teologia Dogmatică Ortodoxă, București, Ed. I.B.M. a B.O.R., 1997.
20. Thiessen, H.G., Prelegeri de teologie sistematică, Oradea, Ed. S.M.R., 1986
21. Tennez Merrill C., Privire de ansamblu asupra Noului Testament, Europontic, Cluj 1998.
22. Schultz, Samuel J., Călătorie prin Vechiul Testament, Imprimeria de Vest, Oradea, 1991
23. Hendricks, Harro Van, Cu Dumnezeu în clasă, Association of Christian Schools International
24. Creșterea copiilor pentru Dumnezeu, BEE International, Dallas, Texas, 1992
25. Creșterea copiilor pentru Dumnezeu, Culegere de lecturi suplimentare, BEE International, Dallas, Texas, 1992
26. Apologetică, Ghid de studiu, BEE International, Dallas, Texas 1992
27. Barclay, William, Analiză semantică a unor termeni din Noul Testament, Societatea Misionară Română, Wheaton, Illinois U.S.A., 1992
4. METODICA PREDĂRII RELIGIEI
4.1. Religia ca disciplină de învățământ:
1. Locul și rolul disciplinei religie la nivelul învățământului preuniversitar;
2. Curriculum Național pentru disciplina Religie. Specificul proiectării curriculare pe niveluri de studiu (modelul centrat pe obiective, modelul centrat pe competențe);
3. Taxonomia obiectivelor educaționale. Operaționalizarea obiectivelor;
4. Predarea-învățarea religiei în context intra și interdisciplinar.
4.2. Principiile didactice în educația religioasă
1. Principii didactice generale
2. Principiile didactice speciale pentru predarea religiei: Principiul hristologic; Principiul eclesiologic.
4.3. Strategii didactice la ora de religie
1. Metode didactice folosite în predarea religiei. Clasificarea metodelor, exemple practice
2. Mijloace de învățământ specifice religiei și modalități de integrare a acestora în cadrul activităților didactice
4.4. Proiectare didactică:
1. Programa școlară: structura programei școlare, utilizarea programei în proiectarea și realizarea activităților didactice, manualele și bibliografia;
2. Proiectare didactică: planificarea calendaristică, proiectarea lecției
3. Lecția. Tipuri de lecție;
4. Alte forme de organizare extrașcolară a educației religioase: cateheza, serbarea religioasă, vizitele și pelerinajele, expozițiile, participarea la slujbele Bisericii.
4.5. Evaluarea ca factor de reglare și optimizare a educației religioase:
1. Principiile, obiectivele și funcțiile evaluării în educația religioasă;
2. Metode de evaluare la ora de Religie. Metode și instrumente complementare de evaluare (referatul, investigația, proiectul, portofoliul, autoevaluarea);
3. Modalități de elaborare a probelor de evaluare și a itemilor.
5. Profilul profesorului de religie. Rolul modelelor în educație. Dinamica relației profesor-elev în cadrul educației religioase.
BIBLIOGRAFIE:
1. BĂNCILĂ Vasile, Inițierea religioasă a copilului, Editura Anastasia, 1996
2. CUCOȘ Constantin, Educația religioasă. Repere teoretice și metodice, Polirom, Iași, 1999
3. IONESCU, M.; RADU, I. Didactica modernă, Editura Dacia, 1995
4. PANOSCHI Mihaela, LIȚOIU Nicoleta, Pr. IORDĂCHESCU Nicolae, Ghid de evaluare, Religie, Aramis, București, 2001
5. STOICA Adrian (coord.), Evaluarea curentă și examenele, Ghid pentru profesori, SNEE, Editura Prognosis, București, 2001
6. STOICA Adrian, Evaluarea progresului școlar. De la teorie la practică. Editura Humanitas Educațional, București, 2003
7. ȘEBU Sebastian, OPRIȘ Dorin, Opriș Monica, Metodica predării religiei, Reîntregirea, Alba Iulia, 2000
8. CERGHIT, Ioan, Metode de învățământ, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1980
9. NICOLA, Ioan, Pedagogie, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1992
10. NEACSU, I., Metode și tehnici de învățare eficientă, Editura Militară, București, 1990
11. LANDSHERRE, G., Evaluarea continuă a elevilor și examenele, EDP, București, 1975
12. ȘCHIOPU, U., Psihologia vârstelor, EDP, București, 1981
CONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE
VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR
PROGRAMA PENTRU RELIGIE REFORMATĂ
Profesor I
- București -
2010
NOTĂ DE PREZENTARE
Prezenta programă se adresează cadrelor didactice care se prezintă la Concursul de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante din învățământul preuniversitar, disciplina Religie reformată și care au absolvit facultăți de acest profil.
Programa de concurs este elaborată în acord cu programele școlare în vigoare din învățământul preuniversitar pentru disciplina religie. Competențele și conținuturile din programă sunt proiectate în conformitate cu abordarea curriculară sistemică în realizarea activităților didactice, specifice disciplinei.
În realizarea Programei pentru Concursul de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante din învățământul preuniversitar s-a avut în vedere necesitatea ca profesorii de religie să aibă cunoștințe temeinice despre conținuturile tematice ale Programei școlare în vigoare, folosite în procesul de predare-învățare a disciplinei Religie.
Programa pentru Concursul de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante din învățământul preuniversitar a fost structurată astfel încât să abordeze conținuturi din domeniul: Teologia biblică a Vechiului Testament și a Noului Testament, precum și din domeniul Metodicii Predării Religiei.
COMPETENȚELE CADRULUI DIDACTIC DE SPECIALITATE
● cunoașterea de către profesor a adevărurilor fundamentale de credință și a elementelor de didactica religiei;
● capacitatea de a înțelege, practica și transmite valorile etice și spirituale specifice acestei discipline;
● cunoașterea și utilizarea competentă a principalelor documente școlare reglatoare: planuri-cadru, programe școlare;
● capacitatea de a adecva conținuturile și demersurile didactice la particularitățile de vârstă și la specificul dezvoltării intelectuale a colectivelor de elevi;
● capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi, precum și capacitatea de a construi un climat educativ stimulativ și eficient;
● probarea capacităților necesare pentru proiectarea, realizarea, evaluarea activităților didactice și a competențelor dobândite de elevi;
● elaborarea de teste inițiale, formative și sumative, în funcție de obiectivele sau competențele vizate;
● însușirea abilităților de comunicare, empatice și de cooperare necesare realizării activităților didactice specifice disciplinei religie;
● capacitatea de proiectare și realizare a demersului didactic trans-, inter- și multidisciplinar;
● folosirea și contextualizarea tehnicilor comunicării eficiente cu grupul de elevi, conform principiilor și metodelor interacțiunii educaționale și ale unor elemente de retorică didactică;
● evaluarea capacităților cognitive, comprehensive și de aplicare a achizițiilor, în scopul reglării competențelor, a stilului didactic precum și a abordării strategiilor didactice moderne.
I. DISCIPLINE DE SPECIALITATE
1. Teologia biblică a Vechiului Testament și a Noului Testament
1. Formarea și structura canonului biblic
2. Traducerile Bibliei
3. Evreii, limba și scrierea ebraică
4. Biblia și arheologia, cronologia clasică și nouă
5. Patriarhii
6. Persoana și epoca lui Moise
7. Captivitatea din Egipt și exodul
8. Organizarea socială și cultică a evreilor în noua țară
9. Istoria literară a cărților istorice
10. Epoca judecătorilor și alianța tribală
11. Instaurarea monarhiei
12. Literatura profetică: profeții mari
13. Cartea lui Daniel
14. Funcția profetică
15. Mesajul moral, social și politic al profeților
16. Pildele lui Isus
17. Istoria și importanța cultică a comunității primare din Ierusalim
18. Paștele și mesajul Paștelui
19. Minunile lui Isus, ca semne ale reînnoirii escatologice
20. Cele șapte epistole (Apocalipsa)
21. Împărăția cerurilor în învățătura lui Isus
22. Isus și legea ca normă de comportament
23. Isus - fiul lui Dumnezeu
24. Isus - fiul lui David
25. Isus - Mesia
Bibliografie
1. Rohl, David: Faraok es kiralyok (Faraoni și regi), Gold Book, 2000
2. Rohl, David: Az elveszett Testamentum (Testamentul pierdut), Gold Book, 2002
3. Rohl, David: Legendas civilizaciok (Civilizații legendare), Gold Book, 2003
4. von Rad, Gerhard: Az Oszovetseg teologiaja (Teologia Vechiului Testament) I-II, Budapest, 2000
5. Blocher, Henri: Kezdetben (Geneza), Budapest., 1998
6. Rozsa Huba: A Genesis konyve (Cartea Genezei) I., Budapest, 2002
7. Molnar Janos Oszovetsegi kortortenet (Izagogia Vechiului Testament), Kolozsvar/Cluj, 1993
8. Bartha Tibor: Az Oszovetseg nepe (Poporul Vechiului Testament), Szeged, 1998
9. Wolf, H, W.: Az Oszovetseg antropologiaja (Antropologia Vechiului Testament), Budapest, 2001.
10. Archer, Gleason L.: Az oszovetsegi bevezetes vizsgalata (Analiza introducerii în Vechiul Testament), Budapest, 2001
11. Rozsa Huba: Az Oszovetseg keletkezese (Geneza Vechiului Testament), Budapest, 1986.
12. Jagersma, H.: Izrael tortenete az oszovetsegi korban (Istoria Israelului în epoca Vechiului Testament, Budapest, 1991.
13. Bright, John: Izrael tortenete (Istoria Israelului), Budapest, 1977.
14. Westermann, Cl.: A Biblia titkai, bevezetes a Bibliaba (Secretele Bibliei - introducere în Biblie), Budapest, 1997.
15. Schulz, Samuel J.: Uzen az Oszovetseg (Mesajul Vechiului Testament), Bupapest, 1998.
16. Phillips, Graham: A mozesi orokseg (Moștenirea mozaică), Gold Book, 2002.
17. Wilson, Ian: A Biblia. Tortenelem (Biblia. Istorie), Gold Book, 1999.
18. Finkelstein, Israel es Silberman, Neil Asher: Biblia es regeszet (Biblia și arheologia), Gold Book, 2001.
19. Douma, J.: A Tizparancsolat (Cele zece porunci), Bp., 1994.
20. Freedman, David Noel: A kilenc parancsolat (Cele nouă porunci), Gold Book, 2000.
21. Hill, Cl.: A profecia multja es jelene (Trecutul și prezentul profeției)
22. Osborne, Grant R.: A hermeneutika spiralisa (Spirala hermeneuticii), Budapest, 2001
23. Knapp, C.H.: Juda es Izrael kiralyai (Regii Iudei și Israelului), Budapest, 1990
24. Rendtorff, Rolf: Das Alte Testament, Eine Einfuhrung, Neukirchener Verlag, 1995
25. Czanik Peter: Amosz es Abdias konyvenek magyarazata (Comentar la cartea lui Amos și Obadia), Budapest, 1999
26. Czanik Peter: Hoseas konyvenek magyarazata (Comentar la cartea lui Osea), Budapest, 1996
27. Webb, Barry: Ezsaias konyve (Cartea lui Isaia), Budapest, 2001
28. Molnar Janos: Sofonias profeta konyvenek es Malakias profeta konyvenek magyarazata (Comentariu la cartea lui Țefania și Maleachi), Kolozsvar/Cluj, 1996
29. Molnar Janos: Zakarias profeta konyvenek magyarazata (Comentariu la cartea lui Zaharia), Kolozsvar/Cluj 1998
30. Kozma Zsolt: Jezus Krisztus peldazatai Pildele lui Isus Hristos), Godollo, 2002.
31. Jeremias, Joachim: Jezus peldazatai (Pildele lui Isus), Budapest, 1991.
32. Farkas Ignac: Jezus peldazatai es hasonlatai (Pildele și comparațiile lui Isus), Budapest, 1979.
33. Bolyki Janos: "Igaz tanuvallomas" Kommentar Janos evangeliumahoz (Comentariu la evanghelia după Sfântul Ioan), Budapest, 2001.
34. Lenkeyne dr. Semsey Klara: Janos evangeliuma I-III (Evanghelia după Ioan I-III), Debrecen, 1999-2001.
35. Budai Gergely, Herczeg Pal: Az Ujszovetseg tortenete (Istoria Noului Testament), Budapest, 1985.
36. Aebi, Ernst: Rovid bevezetes a Bibliaba (Scurtă introducere în Biblie), Budapest, 1985.
37. Farkasfalvy Denes: Bevezetes az ujszovetsegi Szentiras konyveihez (Introducere la cărțile Noului Testament), Budapest, 1997.
38. Keller B: Mennyei Jelenesek konyve (Apocalipsa), Budapest, 1937.
39. Laszlo Dezso: Bibliamagyarazatok Janos apostolnak mennyei jelenesekrol valo konyve alapjan (Comentarii la Apocalipsa), Kolozsvar/Cluj, 1995.
40. Cullmann, Oscar: Az Ujszovetseg krisztologiaja (Hristologia Noului Testament), Budapest, 1990.
41. Herczeg Pal: Krisztologiai iranyzatok a pali iratokban (Curente hristologice în epistolele lui Paul), Budapest, 1998.
42. Goppelt, Leonhard: Az Ujszovetseg teologiaja (Teologia Noului Testament), Budapest, 1992.
43. Karner Karoly: Hellenizmus, Roma, Zsidosag, (Elenismul, Roma, Iudaismul), Budapest, 1968.
II. METODICA PREDĂRII RELIGIEI
I. Religia ca disciplină de învățământ:
1. Locul și rolul disciplinei religie la nivelul învățământului preuniversitar;
2. Curriculum Național pentru disciplina Religie. Specificul proiectării curriculare pe niveluri de studiu (modelul centrat pe obiective, modelul centrat pe competențe);
3. Taxonomia obiectivelor educaționale. Operaționalizarea obiectivelor;
4. Predarea-învățarea religiei în context intra și interdisciplinar.
II. Principiile didactice în educația religioasă
1. Principii didactice generale
2. Principiile didactice speciale pentru predarea religiei: Principiul hristologic; Principiul eclesiologic.
III. Strategii didactice la ora de religie
1. Metode didactice folosite în predarea religiei. Clasificarea metodelor, exemple practice
2. Mijloace de învățământ specifice religiei și modalități de integrare a acestora în cadrul activităților didactice.
IV. Proiectare didactică:
1. Programa școlară: structura programei școlare, utilizarea programei în proiectarea și realizarea activităților didactice, manualele și bibliografia;
2. Proiectare didactică: planificarea calendaristică, proiectarea lecției
3. Lecția. Tipuri de lecție;
4. Alte forme de organizare extrașcolară a educației religioase: cateheza, serbarea religioasă, vizitele și pelerinajele, expozițiile, participarea la slujbele Bisericii.
V. Evaluarea ca factor de reglare și optimizare a educației religioase:
1. Principiile, obiectivele și funcțiile evaluării în educația religioasă;
2. Metode de evaluare la ora de Religie. Metode și instrumente complementare de evaluare (referatul, investigația, proiectul, portofoliul, autoevaluarea);
3. Modalități de elaborare a probelor de evaluare și a itemilor.
VI. Profilul profesorului de religie. Rolul modelelor în educație. Dinamica relației profesor-elev în cadrul educației religioase.
BIBLIOGRAFIE:
1. Băncilă Vasile, Inițierea religioasă a copilului, Editura Anastasia, 1996
2. Bocoș, M - Jucan, D: Teoria și metodologia instruirii. Teoria și metodologia evaluării, Paralela 45, 2007
3. Cucoș Constantin, Educația religioasă. Repere teoretice și metodice, Polirom, Iași, 1999
4. Panoschi Mihaela, LIȚOIU Nicoleta, Pr. IORDĂCHESCU Nicolae, Ghid de evaluare, Religie, Aramis, București, 2001
5. Bodo Sara, ifj. Fekete Karoly (szerk): Kateketikai es vallaspedagogiai szoveggyujtemeny (Culegere de texte catehetice și de pedagogia religiei), Debrecen 1998
6. Falusi Istvan (Szerk): Didaktika elmeleti alapok a tanitas tanulasahoz (Fundamente teoretice pentru învățarea predării), Budapest 1998
7. Farkas Ignac: Katechetikai alapvetes (Baze catehetice), Debrecen 1941
8. Gyokossy Endre: Hogyan tartsunk gyermek bibliaorat? - Kis modszertan (Cum să ținem oră de Biblie pentru copii? - Metodică), Budapest 1998
9. Brummelen, H.V.: Istennel az osztalyteremben - keresztyen tanulasi es tanitasi modszerek (Cu Dumnezeu în sala de clasă - metode creștine de învățare și predare), Budapest 1996
10. Hitbol hitbe - Kateketikai kezikonyv (Manual catehetic) II, Budapest 1988
11. Imre Lajos: Altalanos nevelestudomany es nevelestan (Pedagogie și didactică generală), Kolozsvar/Cluj, 1995
12. Imre Lajos: A keresztyen vallastanitas (Predarea religiei creștine), Gyor 1943
13. Baldermann, Ingo: A biblia didaktikai alapjai (Bazele didacticii biblice), Budapest 1989
14. Dobson, J.: Fegyelmezz! Megeri! (Disciplinează! Merită!) Budapest, 1997 (p. 125-201)
15. Tamminen, K. Vesaa, L. Pyysiainen, M.: Hogyan tanitsunk hittant? Vallasdidaktika (Didactica religiei), Budapest 1998
16. Karacsony Sandor: Leckek a leckerol (Lecții despre lecție), Budapest, 1931
17. Karacsony Sandor: A tanulas mesterfogasai (Tehnica învățării), Budapest 1929
18. Aerens, Luc: 100 eljarasmod a kereszteny csoportmunkahoz (100 de metode pentru munca în grup), 1989
19. LeFever, Marlene D.: Otletgazdag tanitasi modszerek (Metode inspirate de predare), Budapest, 1994
20. Montagh Imre: Figyelem vagy fegyelem? (Atenție sau disciplină?), Holnap kiado, 1996
21. Nagy Sandor: Az oktatas folyamata es modszerei (Procesul și metodele predării), Mogyorod 1997
22. Szele Miklos: A vallas tanithatosaganak kerdesehez (Chestiunea predării religiei), Debrecen 1935
CONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE
VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR
PROGRAMA PENTRU RELIGIE ROMÂNO-CATOLICĂ (de limba maghiară)
Profesor I
- București -
2010
NOTĂ DE PREZENTARE
Prezenta programă se adresează cadrelor didactice care se prezintă la Concursul de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante din învățământul preuniversitar, disciplina Religie româno-catolică (de limba maghiară) și care au absolvit facultăți de acest profil.
Programa de concurs este elaborată în acord cu programele școlare în vigoare din învățământul preuniversitar pentru disciplina religie. Competențele și conținuturile din programă sunt proiectate în conformitate cu abordarea curriculară sistemică în realizarea activităților didactice, specifice disciplinei.
În realizarea Programei pentru Concursul de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante din învățământul preuniversitar s-a avut în vedere necesitatea ca profesorii de religie să aibă cunoștințe temeinice despre conținuturile tematice ale Programei școlare în vigoare, folosite în procesul de predare-învățare a disciplinei Religie.
Programa pentru Concursul de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante din învățământul preuniversitar a fost structurată astfel încât să abordeze conținuturi din următoarele domenii teologice: Studiul Biblic, Teologie Dogmatică precum și din Metodica Predării Religiei.
COMPETENȚELE CADRULUI DIDACTIC DE SPECIALITATE
● cunoașterea de către profesor a adevărurilor fundamentale de credință și a elementelor de didactica religiei;
● capacitatea de a înțelege, practica și transmite valorile etice și spirituale specifice acestei discipline;
● cunoașterea și utilizarea competentă a principalelor documente școlare reglatoare: planuri-cadru, programe școlare;
● capacitatea de a adecva conținuturile și demersurile didactice la particularitățile de vârstă și la specificul dezvoltării intelectuale a colectivelor de elevi;
● capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi, precum și capacitatea de a construi un climat educativ stimulativ și eficient;
● probarea capacităților necesare pentru proiectarea, realizarea, evaluarea activităților didactice și a competențelor dobândite de elevi;
● elaborarea de teste inițiale, formative și sumative, în funcție de obiectivele sau competențele vizate;
● însușirea abilităților de comunicare, empatice și de cooperare necesare realizării activităților didactice specifice disciplinei religie;
● capacitatea de proiectare și realizare a demersului didactic trans-, inter- și multidisciplinar;
● folosirea și contextualizarea tehnicilor comunicării eficiente cu grupul de elevi, conform principiilor și metodelor interacțiunii educaționale și ale unor elemente de retorică didactică;
● evaluarea capacităților cognitive, comprehensive și de aplicare a achizițiilor, în scopul reglării competențelor, a stilului didactic precum și a abordării strategiilor didactice moderne.
I. DISCIPLINE DE SPECIALITATE
1. STUDIUL BIBLIC
2. TEOLOGIE DOGMATICĂ
TEMATICA
Disciplina: 1. STUDIUL BIBLIC
1. Biblia - prezentare generală; canon; inspirație - (A Szentiras - altalanos bemutatas; kanon; sugalmazas)
2. Pentateuhul - conținut și teme fundamentale (Creația, Legământul, Exodul, Legea) - (A Pentateuchus - tartalom es alapveto temak/teremtes, szovetsegkotes, kivonulas, torveny/)
3. Principalele momente ale istoriei lui Israel (patriarhii, ieșirea din Egipt, intrarea în Canaan, perioada judecătorilor, perioada regalității, perioada exilului, perioada postexilică, perioada elenistica, perioada dominației române). - (Izrael tortenetenek fontosabb momentumai/patriarkak, kivonulas Egyiptombol, Kanaan elfoglalasa, a birak kora, a kiralyok kora, a babiloni fogsag kora, a fogsag utani kor, a hellenisztikus kor, a romai uralom korszaka/)
4. Mesianismul în literatura profetică. - (A messianizmus a profeta-irodalomban)
5. Psalmii - prezentare generală - (A Zsoltarok - altalanos bemutato)
6. Cele patru Evanghelii - prezentare generală. Relația Evangheliei Sfântului Ioan cu Evangheliile sinoptice. - (A negy evangelium - altalanos bemutato. Szent Janos Evangeliumanak kapcsolata a szinoptikus evangeliumokkal)
7. Faptele apostolilor: comunitatea primară - nașterea și dezvoltarea Bisericii. - (Az Apostolok Cselekedetei: az osegyhaz - az Egyhaz szuletese es fejlodese)
8. Teme teologice în scrisorile pauline: păcatul, legea, îndreptătirea, ecclesiologia, eschatologia - (A pali levelek fontosabb teologiai temai: a bun, a torveny, a megigazulas, egyhaztan, eszkatologia).
Bibliografie:
Biblia (Szent Jeromos Tarsulat vagy Szent Istvan Tarsulat).
A II. Vatikani Zsinat dokumentumai (szerk. Dios I.) Szent Istvan Tarsulat, Budapest, 2000.
Brown, R. E., Fitzmyer, J. A., Murphy, R. E. (szerk.), Jeromos Bibliakommentar 1-3, Budapest, 2002-2003.
Jakubinyi Gy., Bevezetes az Ujszovetsegbe, Alba Iulia, 1990.
Rozsa H. - Nagy J., Oszovetsegi bevezeto, Alba Iulia, 1996.
Zamfir K., Oszovetsegi exegezis, Cluj, 2008.
Disciplina: 2. TEOLOGIE DOGMATICĂ
1. Revelația și Tradiția: Revelația continuă, Cristos - ca revelația absolută, Interpretarea tradiției Bisericii - (Kinyilatkoztatas es Szenthagyomany: A kinyilatkoztatas folytonossaga, Krisztus - az abszolut kinyilatkoztatas, Az Egyhaz hagyomanyanak ertelmezese)
2. Dumnezeu, unic în ființă și întreit în persoane: Monoteismul, Dumnezeu în istoria mântuirii, Modele explicative referitor la Sf. Treime - (A haromszemelyu egy Isten: Monoteizmus, Isten az udvtortenetben, Szentharomsagos modellek)
3. Crearea omului. Păcatul originar și urmările lui: Elemente mitologice și mesajul teologic, Esența păcatului, Păcatul ereditar - (Az ember teremtese. A osbun es kovetkezmenyei: Mitikus elemek es teologiai uzenet, A bun lenyege, Az ateredo bun)
4. Isus Cristos, Dumnezeu adevărat și om adevărat: Învățăturile conciliilor de la Niceea și Calcedon - (Jezus Krisztus valosagos Isten es valosagos ember: A zsinatok tanitasa - Nikaia es Khalkedon)
5. Spiritul Sfânt, Sfințitorul. Sacramentele - (A Szentlelek, a megszentelo. A szentsegek)
6. Biserica, sacrament universal de mântuire: Eclesiologia Conciliului Vatican II. - Lumen Gentium) - (Az Egyhaz, egyetemes udvozito szentseg: A II. Vatikani Zsinat egyhaztana - Lumen Gentium)
7. Împlinirea finală: Eshatologia personală și universală - (A vegso beteljesedes: Egyeni es egyetemes eszkatologia)
8. Maria în misterul lui Cristos și al Bisericii: Dogmele și constituția dogmatică - (Maria az Egyhaz miszteriumaban: Dogmak es a Lumen Gentium dogmatikus konstitucio).
Bibliografie:
A II. Vatikani Zsinat dokumentumai
A Katolikus Egyhaz Katekizmusa, Szent Istvan Tarsulat, Budapest, 2009.
Elod Istvan: Katolikus dogmatika, Bp. 1983.
Koncz, L., Kinyilatkoztatas es hit, Alba Iulia, 1993.
Schneider, T., A dogmatika kezikonyve I-II, Budapest, 1996.
Leo Scheffczyk - Anton Ziegenaus, Maria az udvtortenetben, 2004.
W. Pannenberg, Rendszeres Teologia I-II. Budapest 2006.
Puskas Attila, A teremtes teologiaja, Budapest 2006.
II. METODICA PREDĂRII RELIGIEI
I. Religia ca disciplină de învățământ:
1. Locul și rolul disciplinei religie la nivelul învățământului preuniversitar;
2. Curriculum Național pentru disciplina Religie. Specificul proiectării curriculare pe niveluri de studiu (modelul centrat pe obiective, modelul centrat pe competențe);
3. Taxonomia obiectivelor educaționale. Operaționalizarea obiectivelor;
4. Predarea-învățarea religiei în context intra și interdisciplinar.
II. Principiile didactice în educația religioasă
1. Principii didactice generale
2. Principiile didactice speciale pentru predarea religiei: Principiul hristologic; Principiul eclesiologic.
III. Strategii didactice la ora de religie
1. Metode didactice folosite în predarea religiei. Clasificarea metodelor, exemple practice
2. Mijloace de învățământ specifice religiei și modalități de integrare a acestora în cadrul activităților didactice.
IV. Proiectare didactică:
1. Programa școlară: structura programei școlare, utilizarea programei în proiectarea și realizarea activităților didactice, manualele și bibliografia;
2. Proiectare didactică: planificarea calendaristică, proiectarea lecției
3. Lecția. Tipuri de lecție;
4. Alte forme de organizare extrașcolară a educației religioase: cateheza, serbarea religioasă, vizitele și pelerinajele, expozițiile, participarea la slujbele Bisericii.
V. Evaluarea ca factor de reglare și optimizare a educației religioase:
1. Principiile, obiectivele și funcțiile evaluării în educația religioasă;
2. Metode de evaluare la ora de Religie. Metode și instrumente complementare de evaluare (referatul, investigația, proiectul, portofoliul, autoevaluarea);
3. Modalități de elaborare a probelor de evaluare și a itemilor.
VI. Profilul profesorului de religie. Rolul modelelor în educație. Dinamica relației profesor-elev în cadrul educației religioase.
BIBLIOGRAFIE:
1. Băncilă Vasile, Inițierea religioasă a copilului, Editura Anastasia, 1996.
2. Bocoș, M - Jucan, D: Teoria și metodologia instruirii. Teoria și metodologia evaluării, Paralela 45, 2007.
3. Cucoș Constantin, Educația religioasă. Repere teoretice și metodice, Polirom, Iași, 1999.
4. Panoschi Mihaela, Lițoiu Nicoleta, Pr. Iordăchescu Nicolae, Ghid de evaluare, Religie, Aramis, București, 2001.
5. Bathory Zoltan: Tanulok, iskolak-kulonbsegek. Tankonyvkiado, Budapest, 1992.
6. Falus Ivan: Didaktika. Javitott es bovitett kiadas, Nemzeti Tankonyvkiado, Budapest, 2003.
7. Birta-Szekely Noemi: Tanarok pedagogiai muveltsege, Abel Kiado, Kolozsvar, 2008.
8. Birta-Szekely - Foris-Ferenczi (szerk): Pedagogiai Kezikonyv, Abel Kiado, Kolozsvar, 2008.
9. Foris-Ferenczi Rita: A tervezestol az ertekelesig. Abel Kiado, Kolozsvar, 2008.
10. Barabasi Tunde: Tanitastanulasi es tanulastanitasi alapismeretek, Presa Universitară Clujeană, 2008.
11. Marton Jozsef, Kateketika, Cluj, 1998.
12. Cs. Szabo Sandor: Jozsef koponyegeben, Hitoktatas es dramapedagogia, Parakletos Konyveshaz, Kiskunfelegyhaza, 2008.
13. Fogassy Judit: Kateketak kezikonyve, Szent Istvan Tarsulat, Budapest, 2002.
14. Keszeli Sandor: Alapveto kateketika (jegyzet), Szegedi Hittudomanyi Foiskola, 2010.
15. Tarjanyi Zoltan: Kateketika I-II., Szent Istvan Tarsulat, Budapest, 1998-1999.
16. Este obligatorie cunoașterea documentelor școlare reglatoare valabile în anul școlar în care se susține concursul - planuri-cadru, programe școlare, programe pentru examenele și evaluările naționale.
CONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE
VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR
PROGRAMA PENTRU RELIGIE UNITARIANĂ
Profesor I
- București -
2010
NOTĂ DE PREZENTARE
Prezenta programă se adresează cadrelor didactice care se prezintă la Concursul de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante din învățământul preuniversitar, disciplina Religie unitariană și care au absolvit facultăți de acest profil.
Programa de concurs este elaborată în acord cu programele școlare în vigoare din învățământul preuniversitar pentru disciplina religie. Competențele și conținuturile din programă sunt proiectate în conformitate cu abordarea curriculară sistemică în realizarea activităților didactice, specifice disciplinei.
În realizarea Programei pentru Concursul de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante din învățământul preuniversitar s-a avut în vedere necesitatea ca profesorii de religie să aibă cunoștințe temeinice despre conținuturile tematice ale Programei școlare în vigoare, folosite în procesul de predare-învățare a disciplinei Religie.
Programa pentru Concursul de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante din învățământul preuniversitar a fost structurată astfel încât să abordeze conținuturi din următoarele domenii teologice: Teologia biblică a Vechiului Testament și a Noului Testament, Istoria Bisericii Unitariene, Etica, Dogmatica precum și din domeniul Metodicii Predării Religiei.
COMPETENȚELE CADRULUI DIDACTIC DE SPECIALITATE
● cunoașterea de către profesor a adevărurilor fundamentale de credință și a elementelor de didactica religiei;
● capacitatea de a înțelege, practica și transmite valorile etice și spirituale specifice acestei discipline;
● cunoașterea și utilizarea competentă a principalelor documente școlare reglatoare: planuri-cadru, programe școlare;
● capacitatea de a adecva conținuturile și demersurile didactice la particularitățile de vârstă și la specificul dezvoltării intelectuale a colectivelor de elevi;
● capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi, precum și capacitatea de a construi un climat educativ stimulativ și eficient;
● probarea capacităților necesare pentru proiectarea, realizarea, evaluarea activităților didactice și a competențelor dobândite de elevi;
● elaborarea de teste inițiale, formative și sumative, în funcție de obiectivele sau competențele vizate;
● însușirea abilităților de comunicare, empatice și de cooperare necesare realizării activităților didactice specifice disciplinei religie;
● capacitatea de proiectare și realizare a demersului didactic trans-, inter- și multidisciplinar;
● folosirea și contextualizarea tehnicilor comunicării eficiente cu grupul de elevi, conform principiilor și metodelor interacțiunii educaționale și ale unor elemente de retorică didactică;
● evaluarea capacităților cognitive, comprehensive și de aplicare a achizițiilor, în scopul reglării competențelor, a stilului didactic precum și a abordării strategiilor didactice moderne.
I. DISCIPLINE DE SPECIALITATE
1. Teologia biblică a Vechiului Testament și a Noului Testament
2. Istoria Bisericii Unitariene
3. Etica
4. Dogmatica
I. Discipline de specialitate
I.1. Teologia biblică a Vechiului Testament și a Noului Testament
1. Geneza în Biblie și în mitologie - unitatea lui Dumnezeu
2. Omul și formarea lui în oglinda primelor întâmplări biblice
3. Introducere în istoria poporului Israel
4. Profeții mari și mici - caracterizare generală
5. Literatura filosofică (psalmii)
6. Sursele evangheliilor
7. Sursele referitoare la viața lui Iisus
8. Efectul interpretării Duhului Sfânt asupra formării creștinătății
9. Viața și activitatea lui Iisus
10. Predica de pe munte
11. Pildele lui Iisus
12. Misiunile apostolului Pavel.
Bibliografie
1. Everett Ferguson: A keresztenyseg bolcsoje, Osiris, Budapest, 1999
2. Vermes Geza: Jezus valtozo arcai, Osiris, Budapest, 2001
3. John Bright: Izrael tortenete, Kalvin Kiado, Budapest, 2001
4. Bibliai enciklopedia, The Lion Kiado, Budapest, 2000
5. Bibliai atlasz, Kalvin Kiado, Budapest, 1994
6. Czire Szabolcs: A torteneti Jezus. A kutatas multja es jelene. Presa Universitară Clujeană, 2009
7. Ujszovetsegi bevezetes interdiszciplinaris megkozelitesben. Presa Universitară Clujeană, 2010
8. Gerd Theissen: Az oskeresztenyseg elmenyvilaga es magatartasformai. Kalvin Kiado, 2008
I.2. Istoria Bisericii Unitariene
1. Începuturile reformei în Transilvania
2. Viața și activitatea reformatorului David Ferenc
3. Înființarea Bisericii Unitariene, Dieta de la Turda
4. Biserica Unitariană la sfârșitul secolului al XVI-lea. Viața și activitatea episcopului Enyedi Gyorgy (1555-1597)
5. Complanația Desiană și consecințele acestuia
6. Benefăcătorii Bisericii Unitariene din secolele XVIII-XIX.
7. Scurt istoric al celor două Colegii unitariene.
8. Viața și activitatea episcopului Ferencz Jozsef
9. Rolul Bisericii Unitariene în societatea maghiară din România în perioada interbelică.
Bibliografie
1. Balazs Mihaly: David Ferenc eletutja. În: Reneszansz Kolozsvar, Kolozsvar, 2008
2. Benda Kalman: Az 1568. evi tordai orszaggyules es az erdelyi vallasszabadsag. În: Erdelyi Muzeum, 1994, nr: 3-4
3. Buzogany Dezso: Harc a tiszta evangeliumert, Kolozsvar, 2004
4. Gaal Gyorgy: A ket vilaghaboru kozti erdelyi magyar iskolak identitas-vedelme Gal Kelemen munkassaganak tukreben. În: Isten es ember szolgalataban, Kolozsvar, 2007
5. Enyedi Gyorgy valogatott muvei, Kriterion, 1997
6. Gaal Gyorgy: Fejezetek a Kolozsvari Unitarius Kollegium tortenetebol, Kolozsvar, 2007
7. Kedei Mozes: Az Erdelyi Unitarius Egyhaz rovid tortenete, Unitarius Egyhaz kiadvanyai, Kolozsvar, 2001
8. Kenosi Tozser Janos - Uzoni Foszto Istvan: Az erdelyi unitarius egyhaz tortenete I., Kolozsvar, 2005.
9. Kenosi Tozser Janos - Uzoni Foszto Istvan: Az erdelyi unitarius egyhaz tortenete I., Kolozsvar, 2009
10. Dr. Rezi Elek: Teologia es nepszolgalat, Kolozsvar, 2007
11. Kovacs Sandor: Unitarius egyhaztortenet, Kolozsvar, 2009
I.3. Etica
1. Obligațiile omului
2. Virtuțiile
3. Conștiința
4. Liberul arbitru
5. Ocrotirea vieții în contextul poruncii VI - suicidul, eutanasia, avortul, alcoolism, consumul de droguri - Abordarea istorică, sociologică și biblico-teologică
6. Bioetica: Transplantanția, Biotehnologie
7. Ocrotirea creației - Baze teologice, aspecte ecologice actuale
8. Familia, relațiile omului - însușirile familiei creștine
9. Etica globală - prezentarea ideilor de bază, problemele eticii globale.
Bibliografie:
1. Ferenczi Andrea: Genetika - Genetika, Budapest, 1999.
2. Kovacs Jozsef: A modern orvosi etika alapjai, Budapest, 1997
3. Hans Kung: A vilagvallasok etikaja, Budapest, 1994
4. Hankiss Elemer: A tizparancsolat ma, Budapest, 2002
5. Peter Laszlo: TP 5.0. Elmelet es empiria ot globalis tarsadalmi problema vizsgalataban, Kolozsvar, 2009
6. Rezi Elek: Felelossegunk a rank bizott eletert, Kolozsvar, 2005
7. Rezi Elek: Unitarius erkolcstan, Kolozsvar, 2008
8. Reuss Andras - Orosz Gabor Viktor: Szabadulni az eroszaktol. Kereszteny megkozelitesek., Budapest, 2005
I.4. Dogmatica
1. Biblia - canonizarea, traducerile Bibliei, locul și importanța Bibliei în religia unitariană
2. Cunoștințe de bază ale dogmaticii unitariene - credința creștină, rațiunea, autoritatea, toleranța și libertatea religioasă
3. Dumnezeu - problema demonstrației existenței lui Dumnezeu, esența și atributele lui Dumnezeu, caracteristicile metafizice și trăsăturile etice ale lui Dumnezeu
4. Antropologia - originea omului, natura și menirea omului, rugăciunea
5. Cristologie - persoana lui Iisus, învățăturile lui Iisus, Împărăția lui Dumnezeu
6. Păcatul și iertarea păcatului.
Bibliografie
1. Alister E. McGrath: Bevezetes a kereszteny teologiaba, Budapest, 1995
2. David Ferenc: Rovid magyarazat, Budapest, 2010
3. Erdo Janos: Teologiai tanulmanyok, Kolozsvar, 1996
4. Paul Tillich: Rendszeres teologia, Osiris, Budapest, 1996
5. Rezi Elek: Hisszuk es valljuk, Kolozsvar, 2008
6. Rezi Elek: "Az Ur, a mi Istenunk, egy Ur", Kolozsvar, 2009
II. METODICA PREDĂRII RELIGIEI
I. Religia ca disciplină de învățământ:
1. Locul și rolul disciplinei religie la nivelul învățământului preuniversitar;
2. Curriculum Național pentru disciplina Religie. Specificul proiectării curriculare pe niveluri de studiu (modelul centrat pe obiective, modelul centrat pe competențe);
3. Taxonomia obiectivelor educaționale. Operaționalizarea obiectivelor;
4. Predarea-învățarea religiei în context intra și interdisciplinar.
II. Principiile didactice în educația religioasă
1. Principii didactice generale
2. Principiile didactice speciale pentru predarea religiei: Principiul hristologic; Principiul eclesiologic.
III. Strategii didactice la ora de religie
1. Metode didactice folosite în predarea religiei. Clasificarea metodelor, exemple practice
2. Mijloace de învățământ specifice religiei și modalități de integrare a acestora în cadrul activităților didactice.
IV. Proiectare didactică:
1. Programa școlară: structura programei școlare, utilizarea programei în proiectarea și realizarea activităților didactice, manualele și bibliografia;
2. Proiectare didactică: planificarea calendaristică, proiectarea lecției
3. Lecția. Tipuri de lecție;
4. Alte forme de organizare extrașcolară a educației religioase: cateheza, serbarea religioasă, vizitele și pelerinajele, expozițiile, participarea la slujbele Bisericii.
V. Evaluarea ca factor de reglare și optimizare a educației religioase:
1. Principiile, obiectivele și funcțiile evaluării în educația religioasă;
2. Metode de evaluare la ora de Religie. Metode și instrumente complementare de evaluare (referatul, investigația, proiectul, portofoliul, autoevaluarea);
3. Modalități de elaborare a probelor de evaluare și a itemilor.
VI. Profilul profesorului de religie. Rolul modelelor în educație. Dinamica relației profesor-elev în cadrul educației religioase.
BIBLIOGRAFIE:
1. Băncilă Vasile, Inițierea religioasă a copilului, Editura Anastasia, 1996
2. Bocoș, M - Jucan, D: Teoria și metodologia instruirii. Teoria și metodologia evaluării, Paralela 45, 2007
3. Cucoș Constantin, Educația religioasă. Repere teoretice și metodice, Polirom, Iași, 1999
4. Panoschi Mihaela, LIȚOIU Nicoleta, Pr. IORDĂCHESCU Nicolae, Ghid de evaluare, Religie, Aramis, București, 2001
5. Bathory Zoltan: Tanulok, iskolak-kulonbsegek. Tankonyvkiado, Budapest, 1992.
6. Falus Ivan: Didaktika. Javitott es bovitett kiadas, Nemzeti Tankonyvkiado, Budapest, 2003
7. Gabnai-Takacs-Boros: A Biblia tanitasa a harmadik es otodik osztalyban 137-147). În. Sipos Lajos (szerk.) Irodalomtanitas I-II. Pauz Kiado. 1994.
8. Steele-Meredith-Temple: Az iras es olvasas a kritikai gondolkodas fejlesztese erdekeben. I-VIII. Budapest, 1999.
9. Birta-Szekely Noemi: Tanarok pedagogiai muveltsege, Abel Kiado, Kolozsvar, 2008
10. Birta-Szekely - Foris-Ferenczi (szerk): Pedagogiai Kezikonyv, Abel Kiado, Kolozsvar, 2008
11. Szabo Laszlo Tamas: A rejtett tanterv. Budapest, 1984.
12. Owe Wikstrom: A kifurkeszhetetlen ember. Anima Kiado, Budapest, 2000.
13. Foris-Ferenczi Rita: A tervezestol az ertekelesig. Abel Kiado, Kolozsvar, 2008.
14. Barabasi Tunde: Tanitastanulasi es tanulastanitasi alapismeretek, Presa Universitară Clujeană, 2008.
15. Este obligatorie cunoașterea documentelor școlare reglatoare valabile în anul școlar în care se susține concursul - planuri-cadru, programe școlare, programe pentru examenele și evaluările naționale.
CONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE
VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR
PROGRAMA PENTRU SILVICULTURĂ
PROFESORI
- București -
2010
A. NOTĂ DE PREZENTARE
Programa pentru disciplinele TEHNOLOGICE se adresează absolvenților facultăților de profil și profesorilor care se prezintă la concursul pentru ocuparea posturilor didactice/ catedrelor vacante din învățământul preuniversitar. Conținutul și structura programei sunt elaborate pe baza standardului ocupațional "Profesor pentru învățământul gimnazial și pentru învățământul liceal", în așa fel încât să răspundă schimbărilor impuse de abordarea curriculară sistemică în realizarea procesului educațional.
Structura arborescentă și sistemul modular de organizare curriculară pentru învățământul tehnologic, solicită abordarea structurală a desfășurării procesului de învățământ.
Programa de concurs este elaborată în acord cu programele școlare în vigoare din învățământul preuniversitar pentru respectiva disciplină și cu programele pentru evaluările și examenele naționale. Aspectele fundamentale vizate prin prezenta programă operaționalizează profilul absolventului de învățământ superior, urmărind:
- cunoașterea de către profesor a conținuturilor știintifice și a principalelor tendințe în evoluția disciplinelor de pregătire profesională și a metodicii predării acestora;
- utilizarea competentă a documentelor școlare reglatoare;
- capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi;
- capacitatea de proiectare și realizare a demersului didactic intra-, trans-, inter-, și multidisciplinar, în concordanță cu standardele de pregatire profesională;
- capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi;
- demonstrarea abilităților de comunicare, empatice și de cooperare necesare realizării actului educațional.
Fiind date particularitățile disciplinelor tehnologice și rolul pe care acestea îl au asupra formării și maturizării profesionale a elevului, precum și asupra întregului climat educațional al școlii, profesorul trebuie să demonstreze că:
- înțelege conceptele centrale și metodele de investigație specifice disciplinelor pe care le predă;
- are capacitatea de a crea experiențe de învățare semnificative pentru elev;
- înțelege cum învață și cum se dezvoltă elevul și poate să ofere oportunități de învățare care sprijină dezvoltarea profesională a acestuia;
- înțelege că elevii sunt diferiți din punctul de vedere al felului în care învață și poate să ofere oportunități instructiv-educative adaptate la diferențele individuale de învățare;
- înțelege procesele de integrare curriculară și folosește o varietate de strategii didactice care încurajează dezvoltarea gândirii critice a elevului, capacitatea de rezolvare a problemelor și performanțele lui în utilizarea noilor tehnologii;
- are capacitatea de a alege și utiliza cele mai bune metode ce vizează motivația și comportamentul pentru a crea un mediu educațional care încurajează interacțiunea socială pozitivă, motivația intrinsecă și angajarea elevului în actul învățării, sprijinind astfel succesul școlar al acestuia;
- dezvoltă cunoașterea și utilizarea unor variate strategii de comunicare eficientă pentru a sprijini curiozitatea, colaborarea și interacțiunea elevilor în activitatea de învățare;
- planifică activitatea de predare-învățare pe baza obiectivelor și competențelor curriculare, a cunoașterii proceselor predării-învățării, a conținutului disciplinei, a abilităților elevilor și a diferențelor dintre elevi; modelează activitatea la clasă conform obiectivelor evaluării;
- înțelege și folosește o diversitate de strategii de evaluare pentru a aprecia și modifica activitățile didactice, asigurând continua dezvoltare intelectuală și socială a elevului;
- evaluează efectele opțiunilor și acțiunilor sale asupra elevilor, părinților, altor colegi (profesori) și modifică aceste acțiuni atunci când este necesar;
- caută în mod activ oportunități pentru perfecționarea sa profesională continuă;
- contribuie la stabilirea unor relații pozitive cu colegii, familiile elevilor și altor organizații existente în comunitatea în care trăiește, în așa fel încât să stimuleze angajarea acestora în sprijinirea activităților școlii;
- înțelege necesitatea de a asista elevii în orientarea lor către carieră și de a integra educația pentru carieră în activitatea didactică;
- înțelege aspectele de ordin legislativ ale activității sale, respectiv, drepturile legale ale elevului și părinților, precum și propriile sale drepturi și responsabilități;
- înțelege criteriile de evaluare a activității sale și are capacitatea de a le integra în conceperea și realizarea activității didactice.
B. COMPETENȚE SPECIFICE PROFESORULUI DE DISCIPLINE TEHNOLOGICE
Programa vizează, pe lângă conținuturile științifice și cele de metodică a disciplinelor, anumite competențe specifice profesorului de discipline Tehnologice, competențe pe care acesta trebuie să și le dezvolte și probeze pe parcursul desfășurării activității didactice. Într-o formulare sintetică, aceste competențe sunt:
- cunoașterea conținuturilor științifice ale disciplinelor, cunoștințe de metodica disciplinelor;
- cunoașterea și utilizarea principalelor documente școlare reglatoare: standarde de pregatire profesională, planuri-cadru, programe școlare, programe pentru examene naționale;
- capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi;
- capacitatea de proiectare și realizare a dezvoltărilor curriculare intra- și interdisciplinare;
- capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi;
- capacitatea de a adecva demersurile didactice la particularitățile de vârstă ale colectivului de elevi;
- capacitatea de a construi un climat educativ stimulativ și eficient.
C. TEMATICA PENTRU METODICA DISCIPLINELOR TEHNOLOGICE
TEME DE DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ
a. Proiectarea, organizarea și desfășurarea activității didactice
1. Componentele curriculumului școlar: curriculum național, planuri cadru, arii curriculare, trunchi comun, discipline, module, standarde de pregătire profesională, programe școlare, manuale școlare, auxiliare curriculare;
2. Proiectarea curriculumului în dezvoltare locală sau la decizia scolii de tipul: aprofundare/ extindere/opțional ca disciplină nouă;
2.1. Repere/condiționări în elaborarea CDS/CDL (resurse umane, materiale, context local, interesele elevilor);
2.2. Modalități de adecvare a unui CDS/CDL la grupuri țintă diferite;
2.3. Obiectivele predării - învățării - evaluării la disciplinele CDS/CDL din domeniul stiinței informării.
2.4. Obiective cadru, obiective de referință, competențe generale, competențe specifice, unități de competență și competențe.
2.5. Elaborarea obiectivelor operaționale;
3. Proiectarea activității didactice: planificare calendaristică, proiectarea unității de învățare, proiecte de lecție (pentru diferite tipuri de lecții), proiectarea de activități de învățare intra-, inter-, pluri și transdisciplinare.
b. Strategii didactice utilizate în procesul de instruire. Strategii și modalități de integrare în lecție a activităților cu caracter practic - aplicativ
1. Metode didactice specifice: clasificare, prezentare, caracterizare;
2. Utilizarea metodelor centrate pe elev, tehnicilor de învățare prin cooperare;
3. Forme de organizare a activității didactice: clasificare, caracterizare;
4. Mijloacele de învățământ și integrarea lor în procesul de predare-învățare-evaluare;
4.1. Funcțiile didactice ale mijloacelor de învățământ;
4.2. Tipuri de mijloace de învățământ și caracteristicile lor;
5. Selectarea metodelor optime în vederea formării gândirii critice și deprinderilor practice, formării gândirii tehnice și a dezvoltării simțului artistic/estetic;
6. Mediul de instruire: mediul relațional și mediul comunicațional. Utilizarea Tehnologiei informației și comunicării în construirea unor medii active de instruire;
7. Manifestarea unei conduite psihopedagogice inovative în plan profesional/social;
8. Evaluarea procesului instructiv-educativ, a progresului și a rezultatelor școlare. Valorizarea muncii elevului;
9. Adoptarea de strategii didactice care să permită utilizarea eficientă a mijloacelor și a auxiliarelor didactice în procesul instructiv- educativ.
c. Managementul clasei
1. Rolurile profesorului în facilitarea experiențelor care conduc la formarea autonomiei elevilor în învățare (organizator, participant, membru al unei echipe, persoană resursă, facilitator, intermediar, evaluator etc.);
2. Organizarea activităților: crearea unui climat favorabil învățării, folosirea resurselor adecvate; folosirea resurselor psihice ale profesorului și elevilor (capacități, cunoștințe, experiențe individuale sau colective); folosirea eficientă a timpului; forme de instruire (pe grupe, studiu individual, frontal etc.) și alternarea acestora în cadrul unei secvențe didactice; antrenarea persoanelor resursă din interiorul și din afara unității de învățământ în activitățile clasei; gestionarea situațiilor conflictuale.
d. Evaluarea rezultatelor scolare
1. Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învățământ: obiective, funcții, tipuri de evaluări, caracterizare;
2. Metode de evaluare: tradiționale și complementare (tipuri și caracterizare);
3. Calitățile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate și aplicabilitate;
4. Tipologia itemilor: definiție, clasificări, caracteristici, domenii de utilizare, reguli de proiectare, modalități de corectare și notare;
5. Construirea instrumentelor de evaluare
6. Erori de evaluare și modalități de minimizare a lor.
Bibliografie: DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ
1
Cristea Sorin
Studii de pedagogie generală.
Editura Didactică și
pedagogică, București, 2004
2
Cristea Sorin
Fundamentele pedagogiei
Editura Polirom, Iași, 2010
3
Cucos Constantin
Pedagogie generală
Editura Polirom, Iași 2006
4
Cucos Constantin
Psihopedagogie pentru examenele de
definitivare și grade didactice
Editura Polirom Iași, 2009
5
Dragomir Mariana
Managementul activității didactice.
Eurodidact, Cluj-Napoca,
2003.
6
Ionescu M
Didactica modernă
Editura Dacia, Cluj, 1995.
7
Iucu Romiță
Managementul și gestiunea clasei de
elevi.
Editura Polirom, Iași, 2000
8
Iucu Romiță
Instruirea școlară
Editura Polirom, Iași, 2001
9
Neacșu Ion
Introducere în psihologia educației și a
dezvoltării
Editura Polirom, Iași, 2010
10
Neacșu Ion
Instruire și învățare
Editura Stiințifică, București,
1990.
11
Nicola I
Tratat de pedagogie școlară
Editura Aramis, București,
2000
12
Pânișoară Ovidiu
Comunicarea eficientă. Metode de
interacțiune eficientă
Editura Polirom Iași, 2003
13
Păun Emil
Școala: abordare sociopedagogică
Editura Polirom, Iași, 1999.
14
Stan Emil
Managementul clasei
Editura Aramis, colecția
Educația XXI, 2005
15
Evaluarea curentă și examenele: Ghid
pentru profesori.
București: ProGnosis, 2001
16
Pedagogie. Fundamentări teoretice și
demersuri aplicative
Editura Polirom, Iași, 2002
17
Curriculum național. Programe școlare
pentru disciplinele tehnologice
18
Planurile-cadru, standarde de pregatire
profesională
Competențe specifice
1. Cunoașterea și aprofundarea de către candidați a conținuturilor științifice de specialitate și metodice pentru disciplinele tehnologice;
2. Realizarea de conexiuni între conținuturile disciplinelor tehnologice și problemele de învățare specifice domeniului de pregătire;
3. Realizarea corelațiilor intra, inter și pluridisciplinare a conținuturilor;
4. Operarea cu standardele de pregătire profesională și programele școlare pentru proiectarea unui demers didactic adaptat nivelului de învățământ, calificării și specificului clasei;
5. Aplicarea adecvată a principiilor și metodelor specifice didacticii disciplinelor tehnologice;
6. Elaborarea, selectarea și aplicarea unor metode de evaluare adecvate obiectivelor sau competențelor vizate;
7. Proiectarea și/sau selectarea unor conținuturi pentru programele opționale sau curriculumul în dezvoltare locală de tipul aprofundare/extindere/opțional ca disciplină nouă;
8. Comunicarea eficientă cu partenerii în activitatea educațională;
9. Aplicarea unor forme de management al clasei în funcție de activitatea de învățare proiectată;
10. Transmiterea, în funcție de particularitățile de vârstă ale elevilor, a conținuturilor astfel încât să dezvolte structuri operatorii, afective și atitudinale;
11. Stimularea potențialului fiecărui elev și dezvoltarea creativității.
D. TEME DE SPECIALITATE
1. SILVICULTURĂ
1.1. Pădurea ca ecosistem
● analiza și caracterizarea structurală a biocenozei forestiere
● rolul și importanța pădurilor
● măsuri generale și de detaliu privind conservarea și dezvoltarea fondului forestier
1.2. Întemeierea pădurii
● regenerarea naturală a pădurii
● regenerarea artificială și mixtă a pădurii
● întreținerea semințișului
1.3. Îngrijirea și conducerea arboretelor
● scopul și necesitatea lucrărilor
● etapele și stadiile de dezvoltare ale arboretelor
● importanța lucrărilor de îngrijire
● degajările și depresajul
● curățirile
● răriturile
● tăierile de igienă și elagajul artificial
1.4. Regime și tratamente
● regenerarea și ajutorarea regenerării
● noțiuni de regim, tratament, tăieri
● tratamentul codrului grădinărit
● tratamentul tăierilor progresive
● tratamentul tăierilor succesive
● tratamentul tăierilor rase
● conversiunea și transformarea
2. STAȚIUNI FORESTIERE
2.1. Stațiunea forestieră ca unitate fizico-geografică și ecologică
● solul - element component al stațiunii forestiere
● climatul - component ecologic al stațiunii forestiere
● relieful determinant ecologic al stațiunii forestiere
3. ÎMPĂDURIRI
3.1. Producerea semințelor forestiere
● fructificația și prognoza fructificației
● maturația semințelor și coacerea fructelor
● arborete surse de semințe, rezervații, plantaje
3.2. Recoltarea și prelucrarea semințelor, fructelor și a conurilor
3.3. Calitatea semințelor forestiere
3.4. Păstrarea, ambalarea, transportul și pregătirea semințelor pentru semănat
3.5. Organizarea pepinierelor
● alegerea terenului
● organizarea terenului
3.6. Pregătirea terenului și lucrări de ameliorare a solului pentru cultura în pepinieră
3.7. Tehnologia culturilor în pepiniere
● metode și scheme de semănat
● adâncimea și epoca de semănat
● tăieri de formare a puieților
3.8. Îngrijirea culturilor în pepinierele forestiere
● necesitatea îngrijirii culturilor în pepiniere
● tipuri de lucrări
3.9. Scosul, sortarea, păstrarea, ambalarea și transportul puieților
3.10. Organizarea lucrărilor în pepiniere și măsuri de securitate și sănătate în muncă
3.11. Alegerea speciilor pentru împăduriri
● criterii economice și silviculturale
● asocierea speciilor forestiere
3.12. Pregătirea terenului și a solului pentru împăduriri
3.13. Metode de împădurire
● metoda semănăturilor directe
● metoda plantațiilor
● metoda butășirii directe
3.14. Îngrijirea culturilor forestiere
● întreținerea culturilor
● îndepărtarea vegetației copleșitoare
● revizuire și completarea culturilor forestiere
● rărirea culturilor
● receparea culturilor
● fertilizarea și mulcirea culturilor
3.15. Organizarea, recepția și controlul lucrărilor de împădurire
3.16. Refacerea, ameliorarea și substituirea arboretelor necorespunzătoare funcțional și ecologic
4. EXPLOATAREA LEMNULUI
4.1. Procesul de producție al exploatării lemnului
● structura procesului de producție
● factorii care influențează procesul de producție
● metode de exploatare a lemnului
4.2. Pregătirea lucrărilor de exploatare a lemnului
● lucrări pregătitoare executate de sectorul silvic
● lucrări pregătitoare executate de sectorul de exploatare
● organizarea unui șantier de exploatare a lemnului
4.3. Recoltarea lemnului
● structura procesului de recoltare a lemnului
● doborârea arborilor
● fasonarea arborilor
● unelte și utilaje folosite la recoltarea arborilor
● norme de securitate și sănătate în muncă la recoltarea lemnului
4.4. Colectarea lemnului
● structura procesului de colectare a lemnului
● mijloace de colectare a lemnului
● linii de colectare a lemnului
● reguli silvice ce trebuiesc respectate la colectarea lemnului
● norme de securitate și sănătate în muncă la colectarea lemnului
4.5. Lucrări în platforma primară
● organizarea platformelor primare
● operații executate în platformele primare
● norme de securitate și sănătatea muncii în platforme primare
4.6. Încheierea procesului de producție al exploatării lemnului
● protejarea semințișului și a arborilor nemarcați
● curățirea parchetelor de resturi de exploatare
● reprimirea parchetelor
5. DENDROMETRIE
5.1. Procedee și instrumente de măsurare a dimensiunilor arborilor
● măsurarea lungimilor
● măsurarea grosimilor și a diametrelor
● măsurarea înălțimilor
5.2. Cubarea arborelui doborât și a arborelui pe picior
● cubarea lemnului rotund
● cubarea lemnului așezat în figuri
● cubarea lemnului prelucrat
● coeficienți de formă
● descreșterea diametrului fusului
● tabele de cubaj pentru fusuri și arbori întregi
5.3. Arboretul și principalele lui caracteristici: determinarea principalelor caracteristici ale arboretelor
5.4. Procedee de inventariere, cubare și sortare a arboretelor
● inventarierea arboretelor
● procedee de cubare și sortare a arboretelor
● determinarea volumului pe sortimente
5.5. Evaluări forestiere și determinarea creșterilor
● clasificarea creșterilor
● determinarea creșterilor la arbori și arborete
● actul de punere în valoare
● evaluarea calitativă, cantitativă și valorică a masei lemnoase
Bibliografie:
1
Achimescu, R, ș.a.,
Cartea pădurarului, cap. 121,
EDP, 1999
2
Achimescu, C,
Exploatarea lemnului și
valorificarea produselor accesorii
ale pădurii
EDP, 1995
3
Ciubotaru, A.,
Exploatarea pădurilor
Ed Lux Libris, Brașov, 1998
4
Decei, I, ș.a.,
Amenajarea și exploatare pădurilor
EDP, 1985
5
Doboș, V, ș.a.,
Silvicultură și tehnica culturilor
silvice
EDP, 1997
6
Florescu Gh.,
Abrudan, I.V.,
Împăduriri. Semințe și pepiniere
Ed. Univ. Transilvania, Brașov,
2003
7
Florescu Gh.,
Abrudan, I.V.,
Tehnologii de instalare a culturilor
forestiere
Ed. Univ. Transilvania, Brașov,
2003
8
Florescu I.,
Nicolescu N.,
Studiul pădurii, vol. I
Ed. Lux Libris, 1996
9
Florescu I.,
Nicolescu N.,
Silvotehnică, vol. II
Ed. Univ. Transilvania, Brașov,
1997
10
Giurgiu, V.,
Dendrometrie și sortarea lemnului
EDP, 1984
11
Leahu, I.,
Dendrometrie
EDP, București, 1994
12
Oprea I.,
Organizarea șantierelor de
exploatarea lemnului
EDP, București, 1995
13
Târziu D.,
Pedologie și stațiuni forestiere
Univ. Brașov, 1994
14
Norme pentru evaluarea masei lemnoase destinată exploatării, 2000
15
Norme pentru alegerea și aplicarea tratamentelor, 2000
16
Îndrumări tehnice pentru compoziții, scheme și tehnologii de regenerare a pădurilor, 2000
17
Norme tehnice pentru îngrijirea și conducerea arboretelor, 2000
18
Ord. 562 din 5. 09. 1991 - Îndrumări tehnice pentru efectuarea controlului anual al
regenerării, 1991
19
Regulamentul privind organizarea și desfășurarea licitațiilor pentru vânzarea masei
lemnoase, 2000
20
Manuale școlare de specialitate în vigoare aprobate de MECTS
AUTORI:
GRIGORESCU ANDREI - Grup Școlar Forestier, Curtea de Argeș
CRISTESCU MIHAIL, prof. grad did. I, Colegiul Silvic "Theodor Pietraru" Brănești, Ilfov
CONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE
VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR
PROGRAMA PENTRU SILVICULTURĂ
MAIȘTRI INSTRUCTORI
- București -
2010
A. NOTĂ DE PREZENTARE
Programa pentru disciplinele TEHNOLOGICE se adresează absolvenților facultăților de profil și maiștrilor instructori care se prezintă la concursul pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante din învățământul preuniversitar. Conținutul și structura programei sunt elaborate în așa fel încât să răspundă schimbărilor impuse de abordarea curriculară sistemică în realizarea procesului educațional.
Structura arborescentă și sistemul modular de organizare curriculară pentru învățământul tehnologic, solicită abordarea structurală a desfășurării procesului de învățământ.
Programa de concurs este elaborată în acord cu programele școlare în vigoare din învățământul preuniversitar pentru respectiva disciplină și cu programele pentru evaluările și examenele naționale.
Aspectele fundamentale vizate prin prezenta programă operaționalizează profilul maistrului instructor, urmărind:
- cunoașterea de către profesor a conținuturilor știintifice și a principalelor tendințe în evoluția disciplinelor de pregătire profesională și a metodicii predării acestora;
- utilizarea competentă a documentelor școlare reglatoare;
- capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi;
- capacitatea de proiectare și realizare a demersului didactic intra-, trans-, inter-, și multidisciplinar, în concordanță cu standardele de pregatire profesională;
- capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi;
- demonstrarea abilităților de comunicare, empatice și de cooperare necesare realizării actului educațional
Au fost urmărite formarea și structurarea competențelor pentru maiștri instructori, cu aplicare la specificul activităților de instruire practică. Pe lângă competențele specifice, în specialitate, sunt vizate competențele pentru îndeplinirea eficientă a unui rol social precum și competențele metodice.
Conținuturile programei urmăresc sporirea flexibilității, mobilității ocupaționale și creșterea gradului de adaptabilitate a maiștrilor instructori la evoluția tehnică, tehnologică și economică în domeniu.
Programa este orientată pe evaluarea calității concepției didactice și a modalităților concrete prin care maistrul instructor pune elevii în situații de învățare eficientă, menite să conducă la formarea competențelor prevăzute în standardele de pregătire profesională. Această orientare este cu atât mai necesară în prezent, când flexibilitatea programelor școlare solicită din partea cadrelor didactice efortul de a concepe procese și parcursuri didactice adaptate nivelului claselor de elevi cu care lucrează și finalităților învățământului tehnologic.
B. COMPETENȚE SPECIFICE
Programa vizează, pe lângă conținuturile științifice și cele de metodică a disciplinelor, anumite competențe specifice maistrului instructor pentru discipline Tehnologice, competențe pe care acesta trebuie să și le dezvolte și probeze pe parcursul desfășurării activității didactice.
- Cunoașterea și aprofundarea de către candidați a conținuturilor științifice și metodice de specialitate;
- Operarea cu standardele de pregătire profesională și programele școlare pentru proiectarea unui demers didactic adaptat nivelului de învățământ, calificării și specificului clasei;
- Realizarea corelațiilor intra, -inter și pluridisciplinare ale conținuturilor;
- Proiectarea activităților de instruire practică/pregătire practică în concordanță cu cerințele curriculumului și ale tehnologiei didactice moderne;
- Organizarea și coordonarea activității de instruire/pregătire practică în atelierul tehnologic școlar și la agenții economici în scopul formării și dezvoltării competențelor specifice;
- Selectarea și aplicarea metodelor de evaluare adecvate activității de instruire/pregătire practică;
- Comunicarea eficientă cu partenerii în activitatea educațională;
- Exploatarea utilajelor, instalațiilor și echipamentelor în condițiile respectării normelor de igienă, de securitate și sănătate în muncă, prevenirea situațiilor de urgență și protecția mediului înconjurător;
- Respectarea normelor de calitate pentru desfășurarea proceselor, obținerea produselor și oferirea serviciilor;
Programa vizează, pe lângă conținuturile științifice și cele de metodică a disciplinelor, anumite competențe specifice maistrului de discipline Tehnologice, competențe pe care acesta trebuie să le dezvolte și să le probeze pe parcursul desfășurării activității didactice. Într-o formulare sintetică, aceste competențe sunt:
- cunoașterea conținuturilor științifice ale disciplinelor, cunoștințe de metodica disciplinelor;
- cunoașterea și utilizarea principalelor documente școlare reglatoare: standarde de pregatire profesională, planuri-cadru, programe școlare, programe pentru examene naționale;
- capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi;
- capacitatea de proiectare și realizare a dezvoltărilor curriculare intra- și interdisciplinare;
- capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi;
- capacitatea de a adecva demersurile didactice la particularitățile de vârstă ale colectivului de elevi;
- capacitatea de a construi un climat educativ stimulativ și eficient.
C. TEMATICA PENTRU METODICA DISCIPLINELOR TEHNOLOGICE
TEME DE DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ
a. Proiectarea, organizarea și desfășurarea activității didactice
1. Componențele curriculumului școlar: curriculum național, planuri cadru, arii curriculare, trunchi comun, discipline, module, standarde de pregătire profesională, programe școlare, manuale școlare, auxiliare curriculare;
2. Proiectarea curriculumului în dezvoltare locală: aprofundare/extindere;
2.1. Repere/condiționări în elaborarea CDL (resurse umane, materiale, context local, interesele elevilor);
2.2. Modalități de adecvare a unui CDL la grupuri țintă diferite;
2.3. Obiectivele predării - învățării - evaluării la disciplinele CDL din domeniul stiinței informării. Obiective cadru, obiective de referință, competențe generale, competențe specifice, unități de competență și competențe. Elaborarea obiectivelor operaționale;
3. Proiectarea activității didactice: planificare calendaristică, proiectarea unității de învățare, proiecte de lecție (pentru diferite tipuri de lecții), proiectarea de activități de învățare intra-, inter-, pluri și transdisciplinare.
b. Strategii didactice utilizate în procesul de instruire. Strategii și modalități de integrare în lecție a activităților cu caracter practic - aplicativ
1. Metode didactice specifice: clasificare, prezentare, caracterizare;
2. Utilizarea metodelor centrate pe elev, tehnicilor de învățare prin cooperare;
3. Forme de organizare a activității didactice: clasificare, caracterizare;
4. Mijloacele de învățământ și integrarea lor în procesul de predare-învățare-evaluare;
4.1. Funcțiile didactice ale mijloacelor de învățământ;
4.2. Tipuri de mijloace de învățământ și caracteristicile lor;
5. Selectarea metodelor optime în vederea formării gândirii critice și deprinderilor practice, formării gândirii tehnice și a dezvoltării simțului artistic/estetic;
6. Mediul de instruire: mediul relațional și mediul comunicațional. Utilizarea Tehnologiei informației și comunicării în construirea unor medii active de instruire;
7. Manifestarea unei conduite psihopedagogice inovative în plan profesional/social;
8. Evaluarea procesului instructiv-educativ, a progresului și a rezultatelor scolare. Valorizarea muncii elevului;
9. Adoptarea de strategii didactice care să permită utilizarea eficientă a mijloacelor și a auxiliarelor didactice în procesul instructiv- educativ.
c. Managementul clasei
1. Rolurile maistrului instructor în facilitarea experiențelor care conduc la formarea autonomiei elevilor în învățare (organizator, participant, membru al unei echipe, persoană resursă, facilitator, intermediar, evaluator etc.);
2. Organizarea activităților: crearea unui climat adecvat, folosirea resurselor adecvate; folosirea resurselor psihice ale profesorului și elevilor (capacități, cunoștințe, experiențe individuale sau colective); folosirea eficientă a timpului; forme de instruire (pe grupe, studiu individual, frontal etc.) și alternarea acestora în cadrul unei secvențe didactice; antrenarea persoanelor resursă din interiorul și din afara unității de invățământ în activitățile clasei; gestionarea situațiilor conflictuale.
d. Evaluarea rezultatelor scolare
1. Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învățământ: obiective, funcții, tipuri de evaluări, caracterizare;
2. Metode de evaluare: tradiționale și complementare (tipuri și caracterizare);
3. Calitățile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate și aplicabilitate;
4. Tipologia itemilor: definiție, clasificări, caracteristici, domenii de utilizare, reguli de proiectare, modalități de corectare și notare;
5. Construirea instrumentelor de evaluare;
6. Erori de evaluare și modalități de minimizare a lor.
Bibliografie: DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ
1
Cristea Sorin
Studii de pedagogie generală.
Editura Didactică și
pedagogică, București, 2004
2
Cristea Sorin
Fundamentele pedagogiei
Editura Polirom, Iași, 2010
3
Cucoș Constantin
Pedagogie generală
Editura Polirom, Iași 2006
4
Cucoș Constantin
Psihopedagogie pentru examenele de
definitivare și grade didactice
Editura Polirom Iași, 2009
5
Dragomir Mariana
Managementul activității didactice.
Eurodidact, Cluj-Napoca,
2003.
6
Ionescu M
Didactica modernă
Editura Dacia, Cluj, 1995.
7
Iucu Romiță
Managementul și gestiunea clasei de
elevi.
Editura Polirom, Iași, 2000
8
Iucu Romiță
Instruirea școlară
Editura Polirom, Iași, 2001
9
Neacșu Ion
Introducere în psihologia educației și a
dezvoltării
Editura Polirom, Iași, 2010
10
Neacșu Ion
Instruire și învățare
Editura Stiințifică, București,
1990.
11
Nicola I
Tratat de pedagogie școlară
Editura Aramis, București,
2000
12
Pânișoară Ovidiu
Comunicarea eficientă. Metode de
interacțiune eficientă
Editura Polirom Iași, 2003
13
Păun Emil
Școala: abordare sociopedagogică
Editura Polirom, Iași, 1999.
14
Stan Emil
Managementul clasei
Editura Aramis, colecția
Educația XXI, 2005
15
Evaluarea curentă și examenele: Ghid
pentru profesori.
București: ProGnosis, 2001
16
Pedagogie. Fundamentări teoretice și
demersuri aplicative
Editura Polirom, Iași, 2002
17
Curiculum național. Programe școlare
pentru disciplinele tehnologice
18
Planurile-cadru, standarde de pregatire
profesională
Competențe specifice
1. Cunoașterea și aprofundarea de către candidați a conținuturilor științifice și metodice de specialitate;
2. Operarea cu standardele de pregătire profesională și programele școlare pentru proiectarea unui demers didactic adaptat nivelului de învățământ, calificării și specificului clasei;
3. Realizarea corelațiilor intra, -inter și pluridisciplinare a conținuturilor;
4. Proiectarea activităților de instruire practică/pregătire practică în concordanță cu cerințele curriculumului și ale tehnologiei didactice moderne;
5. Aplicarea unor forme de management al clasei în funcție de activitatea proiectată;
6. Organizarea și coordonarea activității de instruire/pregătire practică în atelierul tehnologic școlar și la agenții economici în scopul formării și dezvoltării competențelor specifice;
7. Selectarea și aplicarea metodelor de evaluare adecvate activității de instruire/pregătire practică;
8. Comunicarea eficientă cu partenerii în activitatea educațională;
9. Exploatarea utilajelor, instalațiilor și echipamentelor în condițiile respectării normelor de protecție și igiena muncii, P.S.I. și protecția mediului înconjurător;
10. Respectarea normelor de calitate pentru desfășurarea proceselor, obținerea produselor și oferirea serviciilor;
11. Transmiterea, în funcție de particularitățile de vârstă ale elevilor, a conținuturilor astfel încât să dezvolte structuri operatorii, afective și atitudinale;
12. Stimularea potențialului fiecărui elev și dezvoltarea creativității.
D. CONȚINUTURILE PROGRAMEI
1. SILVICULTURĂ
1.1. Îngrijirea și conducerea arboretelor
● etapele și stadiile de dezvoltare ale arboretelor
● importanța lucrărilor de îngrijire și conducere a arboretelor
● sistemul, intensitatea și periodicitatea lucrărilor de îngrijire și conducere a arboretelor
● degajările și depresajul
● curățirile
● răriturile
● lucrări de îngrijire cu caracter special
● norme de sănătate și securitate a muncii la lucrările de îngrijire și conducere.
1.2. Regime și tratamente
● regenerarea pădurilor: condiții premergătoare regenerării, regenerarea naturală și artificială
● noțiuni de regim, tratament, tăieri
● tratamentul codrului grădinărit
● tratamentul tăierilor progresive
● tratamentul tăierilor succesive
● tratamentul tăierilor rase
● conversiunea și transformarea
1.3. Producerea semințelor forestiere
● fructificația arborilor forestieri
● maturația semințelor și coacerea fructelor
● arborete surse de semințe, rezervații, plantaje
● norme de sănătate și securitate în muncă la obținerea semințelor forestiere
1.4. Recoltarea semințelor forestiere
● epoca recoltării semințelor forestiere
● evaluarea recoltei de semințe
● metode și tehnici de recoltare
● organizarea lucrărilor de recoltare
● norme de securitate și sănătate în muncă la recoltarea semințelor forestiere
1.5. Prelucrarea, păstrarea, ambalarea, transportul și pregătirea semințelor forestiere
1.6. Calitatea semințelor forestiere
1.7. Organizarea pepinierelor
● alegerea terenului
● organizarea terenului
1.8. Pregătirea terenului și lucrări de ameliorare a solului pentru culturi în pepinieră
1.9. Tehnologia culturilor în pepiniere
● metode și scheme de semănat
● adâncimea și epoca de semănat
● tăieri de formare a puieților
1.10. Îngrijirea culturilor din pepinierele forestiere
● necesitatea îngrijirii culturilor în pepiniere
● tipuri de lucrări
1.11. Scosul, sortarea, păstrarea, ambalarea și transportul puieților
1.12. Organizarea lucrărilor în pepiniere și norme de sănătate și securitate în muncă
1.13. Alegerea speciilor pentru împăduriri
● criterii economice și silviculturale
● asocierea speciilor forestiere
1.14. Pregătirea terenului și a solului pentru împăduriri
1.15. Metode de împădurire
● metoda semănăturilor directe
● metoda plantațiilor
● metoda butășirii directe
1.16. Îngrijirea culturilor forestiere
● întreținerea culturilor
● îndepărtarea vegetației copleșitoare
● revizuire și completarea culturilor forestiere
● rărirea culturilor
● receparea culturilor
● fertilizarea și mulcirea culturilor
● norme de sănătate și securitate în muncă la lucrările de împădurire
1.17. Organizarea, recepția și controlul lucrărilor de împădurire
1.18. Refacerea, ameliorarea și substituirea arboretelor necorespunzătoare funcțional și ecologic
2. EXPLOATAREA PĂDURILOR
2.1. Produsele pădurii
● produse lemnoase
● produse accesorii
2.2. Procesul de producție al exploatării lemnului
● structura procesului de producție
● factorii care influențează procesul de producție
● metode de exploatare a lemnului
2.3. Metode de exploatare a lemnului
● metoda de exploatare a lemnului în sortimente definitive la cioată
● metoda de exploatare a lemnului în trunchiuri și catarge
● metoda de exploatare a arborilor cu coroană
● metoda mixtă de exploatare a lemnului
2.4. Pregătirea lucrărilor de exploatare a lemnului
● lucrări pregătitoare executate de sectorul silvic
● lucrări pregătitoare executate de sectorul de exploatare
● organizarea unui șantier de exploatare a lemnului
2.5. Recoltarea lemnului
● structura procesului de recoltare a lemnului
● doborârea arborilor
● fasonarea arborilor
● unelte și utilaje folosite la recoltarea arborilor
● norme de securitate și sănătate în muncă la recoltarea lemnului
2.6. Colectarea lemnului
● structura procesului de colectare a lemnului
● mijloace de colectare a lemnului
● linii de colectare a lemnului
● reguli silvice ce trebuiesc respectate la colectarea lemnului
● norme de securitate și sănătate în muncă la colectarea lemnului
2.7. Lucrări în platforma primară
● organizarea platformelor primare
● operații executate în platformele primare
● norme de sănătate și securitatea muncii în platforme primare
2.8. Încheierea procesului de producție al exploatării lemnului
● protejarea semințișului și a arborilor nemarcați
● curățirea parchetelor de resturi de exploatare
● reprimirea parchetelor
3. DENDROMETRIE
3.1. Procedee și instrumente de măsurare a dimensiunilor arborilor
● măsurarea lungimilor
● măsurarea grosimilor și a diametrelor
● măsurarea înălțimilor
3.2. Cubarea arborelui doborât și a arborelui pe picior
● cubarea lemnului rotund
● cubarea lemnului așezat în figuri
● cubarea lemnului prelucrat
● coeficienți de formă
● descreșterea diametrului fusului
● tabele de cubaj pentru fusuri și arbori întregi
3.3. Arboretul și principalele lui caracteristici: determinarea principalelor caracteristici ale arboretelor
3.4. Procedee de inventariere, cubare și sortare a arboretelor
● inventarierea arboretelor
● procedee de cubare și sortare a arboretelor
● determinarea volumului pe sortimente
3.5. Evaluări forestiere și determinarea creșterilor
● clasificarea creșterilor
● determinarea creșterilor la arbori și arborete
● actul de punere în valoare
● evaluarea calitativă, cantitativă și valorică a masei lemnoase
Bibliografie:
1
Achimescu, R,
ș.a.,
Cartea pădurarului,- cap. 121
EDP, 1999
2
Achimescu, C.,
Exploatarea lemnului și valorificarea
produselor accesorii ale pădurii
EDP, 1995
3
Broșteanu D,
Constantin N,
Gheorghe D.,
Dendrometrie
EDP, București, 1997
4
Ciubotaru, A.,
Exploatarea pădurilor
Ed. Lux Libris, Brașov,
1998
5
Decei, I, ș.a.,
Amenajarea și exploatare pădurilor
EDP, 1985
6
Doboș, V, Vlad V.,
Vlad M., Anatolie
Marian,
Silvicultură și tehnica culturilor silvice
Ed. Mirton, Timișoara
2000
7
Florescu Gh.,
Abrudan, I.V.,
Împăduriri. Semințe și pepiniere
Ed. Univ. Transilvania,
Brașov, 2003
8
Florescu Gh.,
Abrudan, I.V.,
Tehnologii de instalare a culturilor
forestiere
Ed. Univ. Transilvania,
Brașov, 2003
9
Florescu I.,
Nicolescu N.,
Silvotehnică, vol. II
Ed. Univ. Transilvania,
Brașov, 1997
10
Florescu I.,
Nicolescu N.,
Studiul pădurii, vol. I
Ed. Lux Libris, 1996
11
Giurgiu, V.,
Dendrometrie și sortarea lemnului
EDP, 1984
12
Leahu, I.,
Dendrometrie
EDP, București, 1994
13
Oprea, I.,
Organizarea șantierelor de exploatarea
lemnului
EDP, București, 1995
14
*** Norme pentru evaluarea masei lemnoase destinată exploatării, 2000
15
*** Norme pentru alegerea și aplicarea tratamentelor, 2000
16
*** Îndrumări tehnice pentru compoziții, scheme și tehnologii de regenerare a
pădurilor, 2000
17
*** Norme tehnice pentru îngrijirea și conducerea arboretelor, 2000
18
*** Ord. 562 din 5. 09. 1991 - Îndrumări tehnice pentru efectuarea controlului anual
al regenerării
19
*** Regulamentul privind organizarea și desfășurarea licitațiilor pentru vânzarea
masei lemnoase
20
Manuale școlare de specialitate în vigoare aprobate de MECTS
AUTORI:
GRIGORESCU ANDREI - Grup Școlar Forestier, Curtea de Argeș
CRISTESCU MIHAIL, prof. grad did. I, Colegiul Silvic "Theodor Pietraru" Brănești, Ilfov
CONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE
VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR
PROGRAMA PENTRU DISCIPLINE SOCIO-UMANE: SOCIOLOGIE
- București -
2010
A. NOTĂ DE PREZENTARE
Programa pentru disciplina Sociologie se adresează absolvenților facultăților de profil și profesorilor care se prezintă la concursul pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante din învățământul preuniversitar. Conținutul și structura programei sunt elaborate în așa fel încât să răspundă schimbărilor impuse de abordarea curriculară sistemică în realizarea procesului educațional.
Absolvenții facultăților de profil și profesorii care susțin concursul la disciplina Sociologie pot preda în învățământul preuniversitar discipline socio-umane, în conformitate cu prevederile în vigoare.
Aspectele fundamentale vizate prin prezenta programă operaționalizează profilul absolventului de învățământ superior, urmărind:
● cunoașterea conținuturilor fundamentale și a principalelor tendințe în evoluția disciplinei Sociologie, precum și a metodicii disciplinei;
● probarea capacităților necesare pentru proiectarea, realizarea și evaluarea activităților didactice;
● demonstrarea abilităților de comunicare, empatice și de cooperare necesare realizării actului educațional.
Fiind date particularitățile disciplinelor socio-umane și influența modelatoare puternică pe care acestea o exercită asupra formării și dezvoltării personalității elevului, precum și asupra întregului climat educațional al școlii, profesorul de discipline socio-umane trebuie să demonstreze că:
- înțelege conceptele centrale și metodele de investigație specifice disciplinelor pe care le predă;
- are capacitatea de a crea experiențe de învățare semnificative pentru elev;
- înțelege cum învață și cum se dezvoltă elevul și poate să ofere oportunități de învățare care sprijină dezvoltarea intelectuală și socială a acestuia;
- înțelege că elevii sunt diferiți din punctul de vedere al modului în care învață și poate să ofere oportunități instructiv-educative adaptate la diferențele individuale de învățare;
- înțelege procesele de integrare curriculară și folosește o varietate de strategii didactice care încurajează dezvoltarea gândirii critice a elevului, capacitatea de rezolvare a problemelor și performanțele lui în utilizarea noilor tehnologii;
- are capacitatea de a alege și utiliza cele mai bune metode ce vizează motivația și comportamentul pentru a crea un mediu educațional care încurajează interacțiunea socială pozitivă, motivația intrinsecă și angajarea elevului în actul învățării, sprijinind astfel succesul școlar al acestuia;
- are capacitatea de a dezvolta activități didactice în cadrul Curriculumului la Decizia Școlii, activități curriculare și extracurriculare inter-, pluri- și transdisciplinare;
- dezvoltă cunoașterea și utilizarea unor variate strategii de comunicare eficientă pentru a sprijini curiozitatea, colaborarea și interacțiunea elevilor în activitatea de învățare;
- planifică activitatea de predare-învățare-evaluare pe baza competențelor curriculare, a cunoașterii proceselor predării-învățării-evaluării, a conținutului disciplinei, a abilităților elevilor și a diferențelor dintre elevi;
- înțelege și folosește o diversitate de strategii de evaluare pentru a aprecia și modifica activitățile didactice, asigurând continua dezvoltare intelectuală și socială a elevului;
- evaluează efectele opțiunilor și acțiunilor sale asupra elevilor, părinților, altor profesori și modifică aceste acțiuni atunci când este necesar;
- caută în mod activ oportunități pentru perfecționarea sa profesională continuă;
- contribuie la stabilirea unor relații pozitive cu colegii, familiile elevilor și cu organizații existente în comunitatea în care trăiește, în așa fel încât să stimuleze angajarea acestora în sprijinirea activităților școlii;
- înțelege necesitatea de a asista elevii în orientarea lor către carieră și de a integra educația pentru carieră în activitatea didactică;
- înțelege aspectele de ordin legislativ ale activității sale, respectiv, drepturile legale ale elevului și părinților, precum și propriile sale drepturi și responsabilități;
- înțelege criteriile de evaluare a activității sale și are capacitatea de a le integra în conceperea și realizarea activității didactice.
B. COMPETENȚE SPECIFICE PROFESORULUI DE DISCIPLINE SOCIO-UMANE
Programa vizează, pe lângă conținuturile științifice și cele de metodică a disciplinelor, anumite competențe specifice profesorului de discipline socio-umane, competențe pe care acesta trebuie să și le dezvolte și probeze pe parcursul desfășurării activității didactice. Într-o formulare sintetică, aceste competențe sunt:
- cunoașterea conținuturilor științifice ale disciplinelor, cunoștințe de metodica disciplinelor;
- cunoașterea și utilizarea principalelor documente școlare reglatoare: planuri-cadru, programe școlare, programe pentru examene naționale;
- capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi;
- capacitatea de proiectare și realizare a dezvoltărilor curriculare intra- și interdisciplinare;
- capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi;
- capacitatea de a adecva demersurile didactice la particularitățile de vârstă ale colectivului de elevi;
- capacitatea de a construi un climat educativ stimulativ și eficient.
C. TEMATICA PENTRU DISCIPLINA DE SPECIALITATE SOCIOLOGIE
I. SOCIOLOGIA CA ȘTIINȚĂ
1. Obiectul și temele majore ale sociologiei
2. Relația sociologiei cu alte domenii ale cunoașterii
3. Sociologia generală și sociologiile de ramură
4. Apariția și evoluția sociologiei. Sociologia românească
II. CERCETAREA SOCIOLOGICĂ A VIEȚII SOCIALE
1. Cunoașterea la nivelul simțului comun și cunoașterea științifică a vieții sociale
2. Cercetări teoretice și cercetări empirice în sociologie
3. Etapele cercetării sociologice
4. Metode și tehnici de cercetare sociologică: observația, experimentul, ancheta, analiza de conținut; monografia
5. Analiza statistică a datelor: distribuții de frecvență, indicatori ai caracteristicilor cantitative, asocierea, corelația, procedee de eșantionare
III. INDIVID ȘI SOCIETATE
1. Personalitatea socială
2. Grupuri sociale
3. Organizații sociale. Tipuri, structuri și configurații organizaționale. Conflicte organizaționale. Birocrația
4. Comunități umane teritoriale: comunitățile rurale și urbane
IV. SOCIALIZARE, EDUCAȚIE ȘI COMUNICARE
1. Procesul socializării: mecanisme ale socializării, tipuri de socializare, dezvoltarea morală a personalității prin socializare, agenți și instanțe socializante
2. Educația: funcțiile școlii, egalitatea de șansă școlară, școala și mobilitatea socială, sistemul de învățământ în România, viitorul educației
3. Conceptul de comunicare. Formele comunicării
4. Mass-media
V. POPULAȚIE ȘI SOCIETATE. CALITATEA VIEȚII
1. Fenomene demografice: natalitatea, mortalitatea, nupțialitatea, divorțialitatea
2. Structura populației pe vârste și sexe. Îmbătrânirea demografică
3. Inegalitățile sociale. Sărăcia
4. Problema poluării mediului ambiant. Nivel de viață. Mod de viață. Stil de viață. Indicatori ai calității vieții
VI. STRUCTURĂ, STRATIFICARE, MOBILITATE ȘI SCHIMBARE SOCIALĂ
1. Sistemul rol social - status social
2. Stratificare socială
3. Mobilitate socială. Mobilitatea teritorială: migrația și navetismul
4. Conflicte sociale. Forme de acțiune colectivă. Schimbarea socială și rezistența la schimbare
VII. ANOMIE, DEVIANȚĂ ȘI CONTROL SOCIAL
1. Fenomene anomice: explicații și cauze. Corupția. Sinuciderea. Delincvența. Fenomenul copiilor străzii
2. Studiul comportamentului deviant. Devianță și delict
3. Ordine și control social
VIII. FAMILIA, CĂSĂTORIA ȘI VIAȚA PERSONALĂ
1. Conceptul de familie. Tipuri și structuri familiale
2. Alegerea partenerului conjugal
3. Violența în familie
4. Alternative diadice maritale și nonmaritale. Valorile familiale
5. Stereotipii socio-culturale în asimetria rolurilor de sex
IX. CULTURĂ
1. Cultură și civilizație. Natura, specificul și funcțiile culturii
2. Diversitatea culturală. Forme de cultură: cultura populară, cultura de masă, cultura înaltă, subcultura, contracultura, etnocentrism, multiculturalism
X. AUTORITATE ȘI PUTERE
1. Tipuri de autoritate. Tipuri de guvernare
2. Puterea politică
3. Opinia publică și democrația pluralistă. Persuasiune și manipulare
4. Comportamentul politic: socializarea politică, participare și apatie politică, grupuri de interes și grupuri de presiune
XI. APARTENENȚA ETNICĂ ȘI RASA
1. Conceptul de etnicitate. Conceptul de rasă
2. Stereotipii și prejudecăți. Prejudecată și discriminare. Minoritate și discriminare
3. Relații interetnice. Conflicte și soluții
NOTĂ: Pentru toate unitățile de conținut menționate mai sus, candidatul va face dovada unor competențe specifice privind utilizarea metodologiei cercetării sociologice.
D. BIBLIOGRAFIE PENTRU DISCIPLINA DE SPECIALITATE SOCIOLOGIE
1. Boudon R. (coord.) - Tratat de sociologie, Ed. Humanitas, București, 1997
2. Buzărnescu Șt. - Istoria doctrinelor sociologice, E.D.P., București, 1995
3. Costaforu X. (ed. îngrijită de Maria Voinea) - Cercetarea monografică a familiei, Ed. Tritonic, București, 2005
4. Chelcea S., Mărginean I., Cauc I. - Cercetarea sociologică. Metode și tehnici, Ed. Destin, Deva, 1998
5. Durkheim E. - Regulile metodei sociologice, Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1974
6. Giddens A. - Sociologie, Ed. All - Central European University Press, București, 2000
7. Iluț P. - Abordarea calitativă a socioumanului, Ed. Polirom, Iași, 1997
8. Mihăilescu I., - Sociologie generală. Concepte fundamentale și studii de caz, Ed. Polirom, Iași, 2005
9. Mihu A. - Introducere în sociologie, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1992
10. Mills W. - Imaginația sociologică, București, Ed. Politică, 1975 sau edițiile ulterioare
11. Mitrofan I., Mitrofan N. - Familia de la A ... la Z, Ed. Științifică, București, 1991
12. Rotariu T., "Demografie și sociologia populației. Fenomene demografice", Ed. Polirom, Iași, 2005
13. Rotariu T., Iluț P. - Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică, Ed. Polirom, Iași, 1997
14. Rotariu T. și Iluț P. (coord.) - Sociologie, Ed. Mesagerul, Cluj-Napoca, 1996
15. Sandu D. - Sociologia tranziției. Valori și tipuri sociale în România, Ed. Satff, București, 1996
16. Stahl H. H. - Tehnica monografiei sociologice, Ed. S.N.S.P.A., București, 2001
17. Stănciulescu E., "Teorii sociologice ale educației", Ed. Polirom, Iași, 1996
18. Vlăsceanu L. - Metodologia cercetării sociale. Metode și tehnici, Ed. Științifică și Enciclopedică București, 1986
19. Weber M. - Etica protestantă și spiritul capitalismului, Ed. Humanitas, București, 1995
20. Zamfir C. și Vlăsceanu L. (coord.) - Dicționar de sociologie, Ed. Babel, București, 1993
21. *** Dicționar de sociologie, Seria Larousse, Ed. Univers Enciclopedic, București, 1996
E. TEMATICA PENTRU METODICA DISCIPLINEI SOCIOLOGIE
I. Proiectarea, organizarea și desfășurarea activității didactice la disciplina Sociologie
1. Componentele curriculumului național: planuri-cadru (trunchi comun, curriculum diferențiat, curriculum la decizia școlii/curriculum în dezvoltare locală), programe școlare, manuale școlare, auxiliare curriculare; alți termeni de referință ai curriculumului național: arii curriculare, discipline, module, standarde curriculare.
2. Proiectarea curriculumului în dezvoltare locală sau la decizia școlii de tipul: aprofundare/ extindere/opțional ca disciplină nouă.
3. Competențele predării-învățării-evaluării la disciplinele socio-umane. Competențe generale, competențe specifice. Operaționalizarea obiectivelor/competențelor.
4. Proiectarea activității didactice: planificare calendaristică, proiectarea unității de învățare, proiecte de lecție (pentru diferite tipuri de lecții), proiectarea de activități de învățare intra-, inter- și transdisciplinare.
II. Strategii didactice utilizate în procesul de predare-învățare-evaluare la disciplina Sociologie. Strategii și modalități de integrare în lecție a activităților cu caracter practic-aplicativ
1. Metode didactice specifice: clasificare, prezentare, caracterizare, utilizarea metodelor centrate pe elev/tehnicilor de învățare prin cooperare.
2. Forme de organizare a activității didactice: clasificare, caracterizare.
3. Mijloacele de învățământ și integrarea lor în procesul de predare-învățare-evaluare.
3.1. Funcțiile didactice ale mijloacelor de învățământ.
3.2. Tipuri de mijloace de învățământ și caracteristicile lor.
4. Mediul de instruire, mediul relațional și mediul comunicațional. Utilizarea tehnologiei informației și comunicării în construirea unor medii active de instruire.
5. Evaluarea procesului instructiv-educativ, a progresului și a rezultatelor școlare în concordanță cu obiectivele curriculare și criteriile de performanță din standardele de evaluare.
5.1. Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învățământ: obiective, funcții, tipuri de evaluări, caracterizare.
5.2. Metode de evaluare: tradiționale și complementare (tipuri și caracterizare).
5.3. Calitățile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate și aplicabilitate.
5.4. Tipologia itemilor: definiție, clasificări, caracteristici, domenii de utilizare, reguli de proiectare, modalități de evaluare și de notare.
F. BIBLIOGRAFIE PENTRU METODICA DE SPECIALITATE
1. *** Ghid de evaluare pentru științe socio-umane, SNEE, Ed. Prognosis, București, 2000
2. *** Ghid metodologic de aplicare a programelor școlare pentru aria curriculară "Om și societate", - lucrare apărută sub coordonarea CNC, Ed. SC Aramis Print, București, 2002
3. Cerghit I., Neacșu I., Pânișoară I. O., Potolea D., "Prelegeri pedagogice", Ed. Polirom, Iași, 2001
4. Crețu C., "Curriculum individualizat și personalizat", Ed. Polirom, Iași, 1998
5. Crețu C., "Psihopedagogia succesului", Ed. Polirom, Iași, 1997
6. Cristea Sorin, "Dicționar de termeni pedagogici", E.D.P., București, 1998
7. Cucoș C., "Pedagogie generală", Ed. Polirom, Iași, 2000
8. Ionescu M., Radu I., "Didactica moderna", Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1995
9. Neacșu I., "Metode și tehnici de învățare eficientă", Ed. Militară, București, 1990
10. Nicola I., "Tratat de pedagogie școlară", Ed. Aramis, București, 2000
11. Stoica A. (coord), "Evaluarea curentă și examenele", Ghid pentru profesori, Ed. Prognosis, București, 2001
12. Stoica A., "Evaluarea progresului școlar. De la teorie la practică", Ed. Humanitas Educational, București, 2003
13. Vlăsceanu L. și Cerghit I. (coord.), "Curs de pedagogie", T.U.B., București, 1988
NOTĂ: Bibliografia pentru metodica de specialitate include și planurile-cadru, programele școlare pentru disciplina Sociologie, precum și manualele alternative cuprinse în Catalogul manualelor școlare valabile în învățământul preuniversitar, în anul școlar în care se susține concursul.
Grupul de lucru pentru discipline socio-umane
Eugen STOICA - Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, Direcția Generală Educație și Învățare pe Tot Parcursul Vieții
Angela TESILEANU - Institutul de Științe ale Educației
Sorin SPINEANU DOBROTĂ - Centrul Național de Evaluare și Examinare
Marius AVRAM - Centrul Național de Evaluare și Examinare
CONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE
VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR
PROGRAMĂ PENTRU TEHNICI CINEMATOGRAFICE ȘI DE TELEVIZIUNE
PROFESORI
- București -
2010
A. NOTĂ DE PREZENTARE
Programa pentru disciplinele TEHNOLOGICE se adresează absolvenților facultăților de profil și profesorilor care se prezintă la concursul pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante din învățământul preuniversitar. Conținutul și structura programei sunt elaborate pe baza standardului ocupațional "Profesor pentru învățământul gimnazial și pentru învățământul liceal", în așa fel încât să răspundă schimbărilor impuse de abordarea curriculară sistemică în realizarea procesului educațional.
Structura arborescentă și sistemul modular de organizare curriculară pentru învățământul tehnologic, solicită abordarea structurală a desfășurării procesului de învățământ.
Programa de concurs este elaborată în acord cu programele școlare în vigoare din învățământul preuniversitar pentru respectiva disciplină și cu programele pentru evaluările și examenele naționale. Aspectele fundamentale vizate prin prezenta programă operaționalizează profilul absolventului de învățământ superior, urmărind:
- cunoașterea de către profesor a conținuturilor știintifice și a principalelor tendințe în evoluția disciplinelor de pregătire profesională și a metodicii predării acestora;
- utilizarea competentă a documentelor școlare reglatoare;
- capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi;
- capacitatea de proiectare și realizare a demersului didactic intra-, trans-, inter-, și multidisciplinar, în concordanță cu standardele de pregatire profesională;
- capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi;
- demonstrarea abilităților de comunicare, empatice și de cooperare necesare realizării actului educațional.
Fiind date particularitățile disciplinelor tehnologice și rolul pe care acestea îl au asupra formării și maturizării profesionale a elevului, precum și asupra întregului climat educațional al școlii, profesorul trebuie să demonstreze că:
- înțelege conceptele centrale și metodele de investigație specifice disciplinelor pe care le predă;
- are capacitatea de a crea experiențe de învățare semnificative pentru elev;
- înțelege cum învață și cum se dezvoltă elevul și poate să ofere oportunități de învățare care sprijină dezvoltarea profesională a acestuia;
- înțelege că elevii sunt diferiți din punctul de vedere al felului în care învață și poate să ofere oportunități instructiv-educative adaptate la diferențele individuale de învățare;
- înțelege procesele de integrare curriculară și folosește o varietate de strategii didactice care încurajează dezvoltarea gândirii critice a elevului, capacitatea de rezolvare a problemelor și performanțele lui în utilizarea noilor tehnologii;
- are capacitatea de a alege și utiliza cele mai bune metode ce vizează motivația și comportamentul pentru a crea un mediu educațional care încurajează interacțiunea socială pozitivă, motivația intrinsecă și angajarea elevului în actul învățării, sprijinind astfel succesul școlar al acestuia;
- dezvoltă cunoașterea și utilizarea unor variate strategii de comunicare eficientă pentru a sprijini curiozitatea, colaborarea și interacțiunea elevilor în activitatea de învățare;
- planifică activitatea de predare-învățare pe baza obiectivelor și competențelor curriculare, a cunoașterii proceselor predării-învățării, a conținutului disciplinei, a abilităților elevilor și a diferențelor dintre elevi; modelează activitatea la clasă conform obiectivelor evaluării;
- înțelege și folosește o diversitate de strategii de evaluare pentru a aprecia și modifica activitățile didactice, asigurând continua dezvoltare intelectuală și socială a elevului;
- evaluează efectele opțiunilor și acțiunilor sale asupra elevilor, părinților, altor colegi (profesori) și modifică aceste acțiuni atunci când este necesar;
- caută în mod activ oportunități pentru perfecționarea sa profesională continuă;
- contribuie la stabilirea unor relații pozitive cu colegii, familiile elevilor și altor organizații existente în comunitatea în care trăiește, în așa fel încât să stimuleze angajarea acestora în sprijinirea activităților școlii;
- înțelege necesitatea de a asista elevii în orientarea lor către carieră și de a integra educația pentru carieră în activitatea didactică;
- înțelege aspectele de ordin legislativ ale activității sale, respectiv, drepturile legale ale elevului și părinților, precum și propriile sale drepturi și responsabilități;
- înțelege criteriile de evaluare a activității sale și are capacitatea de a le integra în conceperea și realizarea activității didactice.
B. COMPETENȚE SPECIFICE PROFESORULUI DE DISCIPLINE TEHNOLOGICE
Programa vizează, pe lângă conținuturile științifice și cele de metodică a disciplinelor, anumite competențe specifice profesorului de discipline Tehnologice, competențe pe care acesta trebuie să și le dezvolte și probeze pe parcursul desfășurării activității didactice. Într-o formulare sintetică, aceste competențe sunt:
- cunoașterea conținuturilor științifice ale disciplinelor, cunoștințe de metodica disciplinelor;
- cunoașterea și utilizarea principalelor documente școlare reglatoare: standarde de pregătire profesională, planuri-cadru, programe școlare, programe pentru examene naționale;
- capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi;
- capacitatea de proiectare și realizare a dezvoltărilor curriculare intra- și interdisciplinare;
- capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi;
- capacitatea de a adecva demersurile didactice la particularitățile de vârstă ale colectivului de elevi;
- capacitatea de a construi un climat educativ stimulativ și eficient.
C. TEMATICA PENTRU METODICA DISCIPLINELOR TEHNOLOGICE
TEME DE DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ
a. Proiectarea, organizarea și desfășurarea activității didactice
1. Componentele curriculumului școlar: curriculum național, planuri cadru, arii curriculare, trunchi comun, discipline, module, standarde de pregătire profesională, programe școlare, manuale școlare, auxiliare curriculare;
2. Proiectarea curriculumului în dezvoltare locală sau la decizia scolii de tipul: aprofundare/ extindere/opțional ca disciplină nouă;
2.1. Repere/condiționări în elaborarea CDȘ/CDL (resurse umane, materiale, context local, interesele elevilor);
2.2. Modalități de adecvare a unui CDȘ/CDL la grupuri țintă diferite;
2.3. Obiectivele predării - învățării - evaluării la disciplinele CDȘ/CDL din domeniul științei Informării;
2.4. Obiective cadru, obiective de referință, competențe generale, competențe specifice, unități de competență și competențe;
2.5. Elaborarea obiectivelor operaționale;
3. Proiectarea activității didactice: planificare calendaristică, proiectarea unității de învățare, proiecte de lecție (pentru diferite tipuri de lecții), proiectarea de activități de învățare intra-, inter-, pluri și transdisciplinare.
b. Strategii didactice utilizate în procesul de instruire. Strategii și modalități de integrare în lecție a activităților cu caracter practic - aplicativ
1. Metode didactice specifice: clasificare, prezentare, caracterizare;
2. Utilizarea metodelor centrate pe elev, tehnicilor de învățare prin cooperare;
3. Forme de organizare a activității didactice: clasificare, caracterizare;
4. Mijloacele de învățământ și integrarea lor în procesul de predare-învățare-evaluare;
4.1. Funcțiile didactice ale mijloacelor de învățământ;
4.2. Tipuri de mijloace de învățământ și caracteristicile lor;
5. Selectarea metodelor optime în vederea formării gândirii critice și deprinderilor practice, formării gândirii tehnice și a dezvoltării simțului artistic/estetic;
6. Mediul de instruire: mediul relațional și mediul comunicațional. Utilizarea Tehnologiei informației și comunicării în construirea unor medii active de instruire;
7. Manifestarea unei conduite psihopedagogice inovative în plan profesional/social;
8. Evaluarea procesului instructiv-educativ, a progresului și a rezultatelor școlare. Valorizarea muncii elevului;
9. Adoptarea de strategii didactice care să permită utilizarea eficientă a mijloacelor și a auxiliarelor didactice în procesul instructiv-educativ.
c. Managementul clasei
1. Rolurile profesorului în facilitarea experiențelor care conduc la formarea autonomiei elevilor în învățare (organizator, participant, membru al unei echipe, persoană resursă, facilitator, intermediar, evaluator etc.);
2. Organizarea activităților: crearea unui climat favorabil învățării, folosirea resurselor adecvate; folosirea resurselor psihice ale profesorului și elevilor (capacități, cunoștințe, experiențe individuale sau colective); folosirea eficientă a timpului; forme de instruire (pe grupe, studiu individual, frontal etc.) și alternarea acestora în cadrul unei secvențe didactice; antrenarea persoanelor resursă din interiorul și din afara unității de învățământ în activitățile clasei; gestionarea situațiilor conflictuale.
d. Evaluarea rezultatelor școlare
1. Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învățământ: obiective, funcții, tipuri de evaluări, caracterizare;
2. Metode de evaluare: tradiționale și complementare (tipuri și caracterizare);
3. Calitățile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate și aplicabilitate;
4. Tipologia itemilor: definiție, clasificări, caracteristici, domenii de utilizare, reguli de proiectare, modalități de corectare și notare;
5. Construirea instrumentelor de evaluare
6. Erori de evaluare și modalități de minimizare a lor.
Bibliografie: DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ
1
Cristea Sorin
Studii de pedagogie generală.
Editura Didactică și
Pedagogică, București, 2004
2
Cristea Sorin
Fundamentele pedagogiei
Editura Polirom, Iași, 2010
3
Cucoș Constantin
Pedagogie generală
Editura Polirom, Iași 2006
4
Cucoș Constantin
Psihopedagogie pentru examenele de
definitivare și grade didactice
Editura Polirom Iași, 2009
5
Dragomir Mariana
Managementul activității didactice.
Eurodidact, Cluj-Napoca,
2003.
6
Ionescu M.
Didactica modernă
Editura Dacia, Cluj, 1995.
7
Iucu Romiță
Managementul și gestiunea clasei de
elevi.
Editura Polirom, Iași, 2000
8
Iucu Romiță
Instruirea școlară
Editura Polirom, Iași, 2001
9
Neacșu Ion
Introducere în psihologia educației și a
dezvoltării
Editura Polirom, Iași, 2010
10
Neacșu Ion
Instruire și învățare
Editura Științifică, București,
1990.
11
Nicola I.
Tratat de pedagogie școlară
Editura Aramis, București,
2000
12
Pânișoară Ovidiu
Comunicarea eficientă. Metode de
interacțiune eficientă.
Editura Polirom Iași, 2003
13
Păun Emil
Școala: abordare sociopedagogică
Editura Polirom, Iași, 1999.
14
Stan Emil
Managementul clasei
Editura Aramis, colecția
Educația XXI, 2005
15
Evaluarea curentă și examenele: Ghid
pentru profesori.
București: ProGnosis, 2001
16
Pedagogie. Fundamentări teoretice și
demersuri aplicative
Editura Polirom, Iași, 2002
17
Curriculum național. Programe școlare
pentru disciplinele tehnologice
18
Planurile-cadru, standarde de pregătire
profesională
Competențe specifice
1. Cunoașterea și aprofundarea de către candidați a conținuturilor științifice de specialitate și metodice pentru disciplinele tehnologice;
2. Realizarea de conexiuni între conținuturile disciplinelor tehnologice și problemele de învățare specifice domeniului de pregătire;
3. Realizarea corelațiilor intra, inter și pluridisciplinare a conținuturilor;
4. Operarea cu standardele de pregătire profesională și programele școlare pentru proiectarea unui demers didactic adaptat nivelului de învățământ, calificării și specificului clasei;
5. Aplicarea adecvată a principiilor și metodelor specifice didacticii disciplinelor tehnologice;
6. Elaborarea, selectarea și aplicarea unor metode de evaluare adecvate obiectivelor sau competențelor vizate;
7. Proiectarea și/sau selectarea unor conținuturi pentru programele opționale sau curriculumul în dezvoltare locală de tipul aprofundare/extindere/opțional ca disciplină nouă;
8. Comunicarea eficientă cu partenerii în activitatea educațională;
9. Aplicarea unor forme de management al clasei în funcție de activitatea de învățare proiectată;
10. Transmiterea, în funcție de particularitățile de vârstă ale elevilor, a conținuturilor astfel încât să dezvolte structuri operatorii, afective și atitudinale;
11. Stimularea potențialului fiecărui elev și dezvoltarea creativității.
D. TEME DE SPECIALITATE
1. Repere ale dezvoltării tehnologiei audiovizuale
1.1. Repere ale dezvoltării tehnologiilor de comunicare audio-vizuală.
1.2. Coexistența imaginii fotografice argentice și magnetice în fotografie, cinematografie și televiziune.
1.3. Folosirea tehnicilor video-electronice în producția de filme cinematografice.
1.4. Transpunerea imaginii de film pe suport magnetic.
1.5. Transferul imaginii magnetice pe pelicula cinematografică.
2. Înregistrarea și redarea electronică a imaginilor cinematografice
2.1. Bazele psihofiziologice ale percepției mișcării cinematografice.
2.2. Procesul fotografic - baza realizării imaginii cinematografice.
2.3. Etapele tehnologice de realizare a filmelor.
2.4. Tehnica filmării și aparatura.
2.5. Formate și sisteme de cinema.
2.6. Compatibilitatea cadrelor cinematografice și de televiziune.
3. Pelicula cinematografică și prelucrarea ei
3.1. Structura și clasificarea peliculelor cinematografice.
3.2. Proprietățile peliculelor cinematografice.
4. Înregistrarea și redarea imaginilor de televiziune.
4.1. Avantajele și dezavantajele sistemului de înregistrare și redare a imaginii pe suport magnetic.
4.2. Principiile înregistrării magnetice a imaginii.
4.3. Echipamente de înregistrare și redare a imaginii magnetice.
4.4. Banda video: structură și proprietăți.
4.5. Tehnica videocaptării.
4.6. Procese de postprocesare a imaginilor TV.
4.7. Particularitățile și avantajele televiziunii electronice.
5. Înregistrarea și redarea sunetului în cinematografie și televiziune
5.1. Sisteme de înregistrare și redare a sunetului în cinematografie și televiziune.
5.2. Principiile înregistrării și redării sunetului pe cale optico-fotografică.
5.3. Principiile înregistrării și redării magnetice a sunetului.
5.4. Echipamente de înregistrare, post-procesare și redare a sunetului.
5.5. Tehnologii de înregistrare a sunetului de film.
5.6. Stereofonia digitală.
6. Aspecte ale artei cinematografice și de televiziune
6.1. Limbajul foto - cinematografic și de televiziune.
6.2. Caracterul dual al cinematografiei și televiziunii de artă și tehnică.
6.3. Limbajul cinematografic. Mijloace specifice de exprimare în film (montajul).
6.4. Curente cinematografice.
7. Cinematograful -baza de realizare a spectacolului cinematografic
7.1. Proiecția cinematografică. Aparatură și dispozitivele auxiliare.
7.2. Sala de cinema. Cerințe acustice și de vizibilitate.
7.3. Calitatea spectacolului cinematografic. Caracteristicile tehnice ale calității spectacolului.
7.4. Proiecția imaginilor electronice pe ecran mare.
8. Exploatarea și conservarea filmelor
8.1. Uzura filmelor. Factorii mecanici, fizici și chimici care distrug pelicula.
8.2. Condițiile optime de păstrare a peliculei, a benzilor magnetice și a suportului electronic.
8.3. Perspectiva păstrării filmelor pe alți purtători.
9. Formarea și obținerea imaginii fotografice
9.1. Noțiuni generale despre lumina, culoare, compoziție, unghiulație și mișcări de aparat.
9.2. Legile și principiile fundamentale ale opticii fotografice.
9.3. Etapele obținerii imaginii fotografice.
9.4. Materiale fotosensibile folosite în fotografie.
9.5. Aparatul de fotografiat. Părțile componente și rolul lor funcțional.
9.6. Echipamente și dispozitive auxiliare ale aparatului de fotografiat.
9.7. Fotografia digitală.
10. Tehnica fotografierii
10.1. Alegerea aparatului și a materialului fotosensibil.
10.2. Reguli de stabilire a punctului de stație.
10.3. Tehnica iluminării cadrului.
10.4. Tehnica fotografierii cu blitzul.
10.5. Stabilirea parametrilor de expunere.
10.6. Stabilirea planului de claritate și a profunzimii planului de claritate.
10.7. Folosirea filtrelor în fotografie.
10.8. Particularitățile fotografierii diverselor tipuri și genuri de fotografie.
10.9. Tehnici speciale de fotografiere. Macro și microfotografia. Fotografierea în zonele invizibile ale spectrului.
11. Obținerea imaginii fotografice color
11.1. Principiile realizării fotografiei în culori.
11.2. Materiale fotografice color. Structură și proprietăți.
11.3. Esența developării cromogene.
11.4. Sisteme de obținere a imaginilor fotografice color.
11.5. Temperatura de culoare și influența ei asupra reproducerii culorilor în fotografie.
11.6. Probleme ale expunerii materialelor fotografice color.
11.7. Denaturările de culoare și corecția lor.
12. Estetica imaginii fotografice
12.1. Conceptul de estetică a imaginii.
12.2. Limbajul de exprimare specific în fotografie și film. Sisteme de punctuație în limbajul cinematografic
12.3. Mijloace plastice expresive în fotografie.
13. Fotografia digitală
13.1. Principiile înregistrării imaginii digitale.
13.2. Camera digitală. Principalele părți componente. Tipuri de camere digitale. Performanțe.
13.3. Imaginea digitală. Rezoluția și claritatea ei.
13.4. Avantajele și limitele folosirii imaginii digitale.
13.5. Procesarea imaginii digitale. Echipamente de imprimare.
13.6. Transferul și stocarea imaginilor digitale.
Bibliografie:
1
Alexandrescu P.,
Petculescu Al.
Tehnica filmării și aparatura
Editura Didactică și
Pedagogică, București, 1977
2
Adair King J.
Fotografia digitală
Editura Tehnică, București,
2001
3
Burlacu V., Marin A.
ș.a.
Tehnologia cinematografică
Editura Didactică și
Pedagogică, București, 1974
4
Bistrițeanu D.
Filtre fotografice
Editura Tehnică, București,
1989
5
Drugă O., Murgu H.
Elemente de gramatică a
limbajului audiovizual
Editura Fundației PRO,
2002
6
Lawsen J. H.
Film și creație
Editura Meridiane, 1968
7
Marin A., Burlacu V.
Tehnica înregistrării sunetului și
aparatură
Editura Didactică și
Pedagogică, București, 1977
8
Marin A., D.
Morozan, Stătescu V.
Tehnologia filmului
Editura Didactică și
Pedagogică, București, 1977
9
Marin A., Morozan D.
ș.a.
Tehnica filmului de la A la Z
Editura Tehnică București 1979
10
Mociornița D.
Tehnica fotografică
Agenția de informații CAMI,
2000
11
Munteanu V.
Tehnologia prelucrării peliculei
Editura Didactică și
Pedagogică, București, 1977
12
Nicolescu N. ș.a.
Tehnica proiecției cinematografice
Editura Didactică și
Pedagogică, București, 1977
13
Oteteșteanu M. ș.a.
Sisteme de înregistrare audiovideo
Editura de Vest Timișoara,
1997
14
Radu Gh., Radu R.
Conservarea și regenerarea diafoto-
filmelor
Editura Tehnică, București,
1981
15
Răduleț T.
Optica foto-cinematografică
Editura Tehnică, București,
1978
16
Răduleț O.,
Percepția imaginii cinematografice
și de televiziune
Editura Printech, 2002
17
Sadoul G.
Istoria cinematografului mondial
de la origini până în zilele
noastre
Editura Științifică, București,
1961
18
Stanciu N. ș.a.
Tehnica imaginii în televiziune
și cinematografie
Editura Tehnică, București,
1971
19
Manualele în vigoare
Autori:
CIOBANU MARIANA VIOLETA - Colegiul Tehnic Media, București
OLTEANU MATEI - Colegiul Tehnic Media, București
CONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE
VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR
PROGRAMĂ PENTRU TEHNICI CINEMATOGRAFICE ȘI DE TELEVIZIUNE
MAIȘTRI INSTRUCTORI
- București -
2010
A. NOTĂ DE PREZENTARE
Programa pentru disciplinele TEHNOLOGICE se adresează absolvenților facultăților de profil și maiștrilor instructori care se prezintă la concursul pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante din învățământul preuniversitar. Conținutul și structura programei sunt elaborate în așa fel încât să răspundă schimbărilor impuse de abordarea curriculară sistemică în realizarea procesului educațional.
Structura arborescentă și sistemul modular de organizare curriculară pentru învățământul tehnologic, solicită abordarea structurală a desfășurării procesului de învățământ.
Programa de concurs este elaborată în acord cu programele școlare în vigoare din învățământul preuniversitar pentru respectiva disciplină și cu programele pentru evaluările și examenele naționale. Aspectele fundamentale vizate prin prezenta programă operaționalizează profilul maistrului instructor, urmărind:
- cunoașterea de către profesor a conținuturilor știintifice și a principalelor tendințe în evoluția disciplinelor de pregătire profesională și a metodicii predării acestora;
- utilizarea competentă a documentelor școlare reglatoare;
- capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi;
- capacitatea de proiectare și realizare a demersului didactic intra-, trans-, inter-, și multidisciplinar, în concordanță cu standardele de pregătire profesională;- capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi;
- demonstrarea abilităților de comunicare, empatice și de cooperare necesare realizării actului educațional.
Au fost urmărite formarea și structurarea competențelor pentru maiștri instructori, cu aplicare la specificul activităților de instruire practică. Pe lângă competențele specifice, în specialitate, sunt vizate competențele pentru îndeplinirea eficientă a unui rol social precum și competențele metodice.
Conținuturile programei urmăresc sporirea flexibilității, mobilității ocupaționale și creșterea gradului de adaptabilitate a maiștrilor instructori la evoluția tehnică, tehnologică și economică în domeniu.
Programa este orientată pe evaluarea calității concepției didactice și a modalităților concrete prin care maistrul instructor pune elevii în situații de învățare eficientă, menite să conducă la formarea competențelor prevăzute în standardele de pregătire profesională.
Această orientare este cu atât mai necesară în prezent, când flexibilitatea programelor școlare solicită din partea cadrelor didactice efortul de a concepe procese și parcursuri didactice adaptate nivelului claselor de elevi cu care lucrează și finalităților învățământului tehnologic.
B. COMPETENȚE SPECIFICE
Programa vizează, pe lângă conținuturile științifice și cele de metodică a disciplinelor, anumite competențe specifice maistrului instructor pentru discipline Tehnologice, competențe pe care acesta trebuie să și le dezvolte și probeze pe parcursul desfășurării activității didactice.
- Cunoașterea și aprofundarea de către candidați a conținuturilor științifice și metodice de specialitate;
- Operarea cu standardele de pregătire profesională și programele școlare pentru proiectarea unui demers didactic adaptat nivelului de învățământ, calificării și specificului clasei;
- Realizarea corelațiilor intra, -inter și pluridisciplinare ale conținuturilor;
- Proiectarea activităților de instruire practică/pregătire practică în concordanță cu cerințele curriculumului și ale tehnologiei didactice moderne;
- Organizarea și coordonarea activității de instruire/pregătire practică în atelierul tehnologic școlar și la agenții economici în scopul formării și dezvoltării competențelor specifice;
- Selectarea și aplicarea metodelor de evaluare adecvate activității de instruire/pregătire practică;
- Comunicarea eficientă cu partenerii în activitatea educațională;
- Exploatarea utilajelor, instalațiilor și echipamentelor în condițiile respectării normelor de igienă, de securitate și sănătate în muncă, prevenirea situațiilor de urgență și protecția mediului înconjurător;
- Respectarea normelor de calitate pentru desfășurarea proceselor, obținerea produselor și oferirea serviciilor.
Programa vizează, pe lângă conținuturile științifice și cele de metodică a disciplinelor, anumite competențe specifice maistrului de discipline Tehnologice, competențe pe care acesta trebuie să le dezvolte și să le probeze pe parcursul desfășurării activității didactice. Într-o formulare sintetică, aceste competențe sunt:
- cunoașterea conținuturilor științifice ale disciplinelor, cunoștințe de metodica disciplinelor;
- cunoașterea și utilizarea principalelor documente școlare reglatoare: standarde de pregatire profesională, planuri-cadru, programe școlare, programe pentru examene naționale;
- capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi;
- capacitatea de proiectare și realizare a dezvoltărilor curriculare intra- și interdisciplinare;
- capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi;
- capacitatea de a adecva demersurile didactice la particularitățile de vârstă ale colectivului de elevi;
- capacitatea de a construi un climat educativ stimulativ și eficient.
C. TEMATICA PENTRU METODICA DISCIPLINELOR TEHNOLOGICE
TEME DE DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ
a. Proiectarea, organizarea și desfășurarea activității didactice
1. Componențele curriculumului școlar: curriculum național, planuri cadru, arii curriculare, trunchi comun, discipline, module, standarde de pregătire profesională, programe școlare, manuale școlare, auxiliare curriculare;
2. Proiectarea curriculumului în dezvoltare locală: aprofundare/extindere;
2.1. Repere/condiționări în elaborarea CDL (resurse umane, materiale, context local, interesele elevilor);
2.2. Modalități de adecvare a unui CDL la grupuri țintă diferite;
2.3. Obiectivele predării - învățării - evaluării la disciplinele CDL din domeniul științei informării. Obiective cadru, obiective de referință, competențe generale, competențe specifice, unități de competență și competențe. Elaborarea obiectivelor operaționale;
3. Proiectarea activității didactice: planificare calendaristică, proiectarea unității de învățare, proiecte de lecție (pentru diferite tipuri de lecții), proiectarea de activități de învățare intra-, inter-, pluri și transdisciplinare.
b. Strategii didactice utilizate în procesul de instruire. Strategii și modalități de integrare în lecție a activităților cu caracter practic - aplicativ
1. Metode didactice specifice: clasificare, prezentare, caracterizare;
2. Utilizarea metodelor centrate pe elev, tehnicilor de învățare prin cooperare;
3. Forme de organizare a activității didactice: clasificare, caracterizare;
4. Mijloacele de învățământ și integrarea lor în procesul de predare-învățare-evaluare;
4.1. Funcțiile didactice ale mijloacelor de învățământ;
4.2. Tipuri de mijloace de învățământ și caracteristicile lor;
5. Selectarea metodelor optime în vederea formării gândirii critice și deprinderilor practice, formării gândirii tehnice și a dezvoltării simțului artistic/estetic;
6. Mediul de instruire: mediul relațional și mediul comunicațional. Utilizarea Tehnologiei informației și comunicării în construirea unor medii active de instruire;
7. Manifestarea unei conduite psihopedagogice inovative în plan profesional/social;
8. Evaluarea procesului instructiv-educativ, a progresului și a rezultatelor scolare. Valorizarea muncii elevului;
9. Adoptarea de strategii didactice care să permită utilizarea eficientă a mijloacelor și a auxiliarelor didactice în procesul instructiv- educativ.
c. Managementul clasei
1. Rolurile maistrului instructor în facilitarea experiențelor care conduc la formarea autonomiei elevilor în învățare (organizator, participant, membru al unei echipe, persoană resursă, facilitator, intermediar, evaluator etc.);
2. Organizarea activităților: crearea unui climat adecvat, folosirea resurselor adecvate; folosirea resurselor psihice ale profesorului și elevilor (capacități, cunoștințe, experiențe individuale sau colective); folosirea eficientă a timpului; forme de instruire (pe grupe, studiu individual, frontal etc.) și alternarea acestora în cadrul unei secvențe didactice; antrenarea persoanelor resursă din interiorul și din afara unității de invățământ în activitățile clasei; gestionarea situațiilor conflictuale.
d. Evaluarea rezultatelor școlare
1. Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învățământ: obiective, funcții, tipuri de evaluări, caracterizare;
2. Metode de evaluare: tradiționale și complementare (tipuri și caracterizare);
3. Calitățile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate și aplicabilitate;
4. Tipologia itemilor: definiție, clasificări, caracteristici, domenii de utilizare, reguli de proiectare, modalități de corectare și notare;
5. Construirea instrumentelor de evaluare;
6. Erori de evaluare și modalități de minimizare a lor.
Bibliografie: DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ
1
Cristea Sorin
Studii de pedagogie generală
Editura Didactică și pedagogică,
București, 2004
2
Cristea Sorin
Fundamentele pedagogiei
Editura Polirom, Iași, 2010
3
Cucoș Constantin
Pedagogie generală
Editura Polirom, Iași 2006
4
Cucoș Constantin
Psihopedagogie pentru examenele
de definitivare și grade didactice
Editura Polirom Iași, 2009
5
Dragomir Mariana
Managementul activității didactice
Eurodidact, Cluj-Napoca, 2003.
6
Ionescu M
Didactica modernă
Editura Dacia, Cluj, 1995.
7
Iucu Romiță
Managementul și gestiunea clasei de
elevi
Editura Polirom, Iași, 2000
8
Iucu Romiță
Instruirea școlară
Editura Polirom, Iași, 2001
9
Neacșu Ion
Introducere în psihologia educației și
a dezvoltării
Editura Polirom, Iași, 2010
10
Neacșu Ion
Instruire și învățare
Editura Științifică, București,
1990.
11
Nicola I
Tratat de pedagogie școlară
Editura Aramis, București, 2000
12
Pânișoară Ovidiu
Comunicarea eficientă. Metode de
interacțiune eficientă
Editura Polirom Iași, 2003
13
Păun Emil
Școala: abordare socio-pedagogică
Editura Polirom, Iași, 1999.
14
Stan Emil
Managementul clasei
Editura Aramis, colecția
Educația XXI, 2005
15
Evaluarea curentă și examenele:
Ghid pentru profesori.
Editura ProGnosis, București,
2001
16
Pedagogie. Fundamentări teoretice și
demersuri aplicative
Editura Polirom, Iași, 2002
17
Curriculum național. Programe școlare
pentru disciplinele tehnologice
18
Planurile-cadru, standarde de
pregătire profesională
Competențe specifice
1. Cunoașterea și aprofundarea de către candidați a conținuturilor științifice și metodice de specialitate;
2. Operarea cu standardele de pregătire profesională și programele școlare pentru proiectarea unui demers didactic adaptat nivelului de învățământ, calificării și specificului clasei;
3. Realizarea corelațiilor intra, -inter și pluridisciplinare a conținuturilor;
4. Proiectarea activităților de instruire practică/pregătire practică în concordanță cu cerințele curriculumului și ale tehnologiei didactice moderne;
5. Aplicarea unor forme de management al clasei în funcție de activitatea proiectată;
6. Organizarea și coordonarea activității de instruire/pregătire practică în atelierul tehnologic școlar și la agenții economici în scopul formării și dezvoltării competențelor specifice;
7. Selectarea și aplicarea metodelor de evaluare adecvate activității de instruire/pregătire practică;
8. Comunicarea eficientă cu partenerii în activitatea educațională;
9. Exploatarea utilajelor, instalațiilor și echipamentelor în condițiile respectării normelor de protecție și igiena muncii, P.S.I. și protecția mediului înconjurător;
10. Respectarea normelor de calitate pentru desfășurarea proceselor, obținerea produselor și oferirea serviciilor;
11. Transmiterea, în funcție de particularitățile de vârstă ale elevilor, a conținuturilor astfel încât să dezvolte structuri operatorii, afective și atitudinale;
12. Stimularea potențialului fiecărui elev și dezvoltarea creativității.
D. Conținuturile programei
I. Noțiuni introductive.:
1. Audiovizualul mijloc eficient de comunicare și informatizare;
2. Sisteme de înregistrare și redare audiovizuale;
3. Repere ale apariției și dezvoltării tehnicilor cinematografice și de televiziune.
II. Bazele psihofiziologice ale percepției imaginii cinematografice și de televiziune:
1. Noțiunea de imagine cinematografică;
2. Ochiul ca sistem optic: baza funcționării cinematografiei;
3. Schema generală a percepției vizuale;
4. Percepția mișcării;
5. Percepția reliefului;
6. Percepția culorilor.
III. Înregistrarea și redarea imaginilor cinematografice:
1. Procesul fotografic - baza dezvoltării imaginii cinematografice;
2. Tehnologia realizării filmelor;
3. Tehnica filmării și aparatura;
4. Formate și sisteme de cinema.
IV. Pelicula cinematografică și prelucrarea ei:
1. Structura și clasificarea peliculelor cinematografice;
2. Proprietățile peliculelor cinematografice.
V. Înregistrarea și redarea imaginilor de televiziune:
1. Principiile înregistrării magnetice și electronice a imaginii TV;
2. Echipamente de înregistrare și redare a imaginii magnetice și electronice a imaginii TV;
3. Purtători ai imaginii magnetice/i electronice;
4. Tehnica video-captării;
5. Procese de postprocesare a imaginilor TV;
6. Televiziunea digitală. Particularități și avantaje.
VI. Înregistrarea și redarea sunetului în cinematografie și televiziune:
1. Sisteme de înregistrare și redare a sunetului în cinematografie și televiziune;
2. Principiile înregistrării și redării sunetului pe cale optico-fotografică;
3. Echipamente de înregistrare, postprocesare și redare a sunetului magnetic;
4. Tehnologia înregistrării sunetului de film;
5. Tehnici digitale de înregistrare și redare a sunetului.
VII. Sala de cinema - baza de realizare a spectacolului cinematografic:
1. Proiecția cinematografică. Aparatura și dispozitivele auxiliare;
2. Sala de cinema. Cerințe acustice și de vizibilitate;
3. Calitatea spectacolului cinematografic. Caracteristicile tehnice ale calității spectacolului;
4. Verificarea calității spectacolului cinematografic;
5. Tendințe de dezvoltare și diversificare a spectacolului cinematografic (redarea imaginilor digitale).
VIII. Exploatarea și conservarea filmelor:
1. Uzura filmelor. Factori mecanici, chimici și fizici care distrug pelicula;
2. Condițiile optime de păstrare a filmelor pe pelicula, a benzilor magnetice și a sportului digital.
IX. Noțiuni de arta și tehnica fotografică:
1. Formarea și obținerea imaginii fotografice;
2. Aparatul de fotografiat. Părțile componente și rolul lor funcțional;
3. Materiale fotosensibile folosite în fotografie și prelucrarea lor;
4. Părțile componente ale imaginii: lumina, culoare, compoziție, unghiulație, mișcări de aparat;
5. Noțiuni specifice limbajului cinematografic;
6. Folosirea filtrelor în fotografie;
7. Tipuri și genuri de fotografie.
X. Fotografia digitală:
1. Principiile înregistrării imaginii digitale;
2. Camera digitală. Principalele părți componente. Tipuri de camere digitale. Performanțe;
3. Imaginea digitală. Rezoluția și claritatea ei;
4. Avantajele și limitele folosirii imaginii digitale;
5. Procesarea imaginii digitale. Echipamente de imprimare;
6. Transferul și stocarea imaginilor digitale.
Bibliografie:
1. Alexandrescu, P., Petculescu, Al., Tehnica filmării și aparatura, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1977.
2. Adair King J., Fotografia digitala pentru amici, Editura Tehnică, București, 2001
3. Burlacu, V., Marin, A., ș.a., Tehnologia cinematografică, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1974
4. Bistrițeanu, D., Filtre fotografice, Editura Tehnică, București, 1989
5. Druga, O., Murgu, H., Elemente de gramatică a limbajului audiovizual, Editura Fundației PRO, 2002
6. Marin A., Burlacu, V., Tehnica înregistrării sunetului și aparatura, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1977
7. Marin, A., Morozan, D., Tehnica filmului de la A la Z, Editura Tehnică, București, 1979
8. Marin, A., Morozan, D., Statescu, V., Tehnica filmului, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1977
9. Mociornița, D., Tehnica fotografică, Agenția de informații CAMI, 2000
10. Munteanu, V., Tehnologia prelucrării peliculei, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1977
11. Nicolescu, N., ș.a., Tehnica proiecției cinematografice, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1977
12. Oteșteanu M., Alexa, F., Ianăși, C., Sisteme de înregistrare audio-video, Editura de Vest Timișoara, 1997
13. Radu, Gh., Radu, R., Conservarea și regenerarea dia-foto-filmelor, Editura Tehnică, București, 1981
14. Radulet, Optica foto-cinematografică, Editura Tehnică, București, 1978
15. Sadoul, G., Istoria cinematografului mondial de la origini până în zilele noastre, Editura Științifică, București, 1961
16. Stanciu, N., ș.a., Tehnica imaginii în televiziune și cinematografe, Editura Tehnică, București, 1971
AUTORI:
CIOBANU MARIANA VIOLETA, Colegiul Tehnic Media, București
OLTEANU MATEI, Colegiul Tehnic Media, București
CONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE
VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR
PROGRAMA PENTRU TEHNICI POLIGRAFICE
PROFESORI
- București -
2010
A. NOTĂ DE PREZENTARE
Programa pentru disciplinele TEHNOLOGICE se adresează absolvenților facultăților de profil și profesorilor care se prezintă la concursul pentru ocuparea posturilor didactice/ catedrelor vacante din învățământul preuniversitar. Conținutul și structura programei sunt elaborate pe baza standardului ocupațional "Profesor pentru învățământul gimnazial și pentru învățământul liceal", în așa fel încât să răspundă schimbărilor impuse de abordarea curriculară sistemică în realizarea procesului educațional.
Structura arborescentă și sistemul modular de organizare curriculară pentru învățământul tehnologic, solicită abordarea structurală a desfășurării procesului de învățământ.
Programa de concurs este elaborată în acord cu programele școlare în vigoare din învățământul preuniversitar pentru respectiva disciplină și cu programele pentru evaluările și examenele naționale. Aspectele fundamentale vizate prin prezenta programă operaționalizează profilul absolventului de învățământ superior, urmărind:
- cunoașterea de către profesor a conținuturilor știintifice și a principalelor tendințe în evoluția disciplinelor de pregătire profesională și a metodicii predării acestora;
- utilizarea competentă a documentelor școlare reglatoare;
- capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi;
- capacitatea de proiectare și realizare a demersului didactic intra-, trans-, inter-, și multidisciplinar, în concordanță cu standardele de pregatire profesională;
- capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi;
- demonstrarea abilităților de comunicare, empatice și de cooperare necesare realizării actului educațional.
Fiind date particularitățile disciplinelor tehnologice și rolul pe care acestea îl au asupra formării și maturizării profesionale a elevului, precum și asupra întregului climat educațional al școlii, profesorul trebuie să demonstreze că:
- înțelege conceptele centrale și metodele de investigație specifice disciplinelor pe care le predă;
- are capacitatea de a crea experiențe de învățare semnificative pentru elev;
- înțelege cum învață și cum se dezvoltă elevul și poate să ofere oportunități de învățare care sprijină dezvoltarea profesională a acestuia;
- înțelege că elevii sunt diferiți din punctul de vedere al felului în care învață și poate să ofere oportunități instructiv-educative adaptate la diferențele individuale de învățare;
- înțelege procesele de integrare curriculară și folosește o varietate de strategii didactice care încurajează dezvoltarea gândirii critice a elevului, capacitatea de rezolvare a problemelor și performanțele lui în utilizarea noilor tehnologii;
- are capacitatea de a alege și utiliza cele mai bune metode ce vizează motivația și comportamentul pentru a crea un mediu educațional care încurajează interacțiunea socială pozitivă, motivația intrinsecă și angajarea elevului în actul învățării, sprijinind astfel succesul școlar al acestuia;
- dezvoltă cunoașterea și utilizarea unor variate strategii de comunicare eficientă pentru a sprijini curiozitatea, colaborarea și interacțiunea elevilor în activitatea de învățare;
- planifică activitatea de predare-învățare pe baza obiectivelor și competențelor curriculare, a cunoașterii proceselor predării-învățării, a conținutului disciplinei, a abilităților elevilor și a diferențelor dintre elevi; modelează activitatea la clasă conform obiectivelor evaluării;
- înțelege și folosește o diversitate de strategii de evaluare pentru a aprecia și modifica activitățile didactice, asigurând continua dezvoltare intelectuală și socială a elevului;
- evaluează efectele opțiunilor și acțiunilor sale asupra elevilor, părinților, altor colegi (profesori) și modifică aceste acțiuni atunci când este necesar;
- caută în mod activ oportunități pentru perfecționarea sa profesională continuă;
- contribuie la stabilirea unor relații pozitive cu colegii, familiile elevilor și altor organizații existente în comunitatea în care trăiește, în așa fel încât să stimuleze angajarea acestora în sprijinirea activităților școlii;
- înțelege necesitatea de a asista elevii în orientarea lor către carieră și de a integra educația pentru carieră în activitatea didactică;
- înțelege aspectele de ordin legislativ ale activității sale, respectiv, drepturile legale ale elevului și părinților, precum și propriile sale drepturi și responsabilități;
- înțelege criteriile de evaluare a activității sale și are capacitatea de a le integra în conceperea și realizarea activității didactice.
B. COMPETENȚE SPECIFICE PROFESORULUI DE DISCIPLINE TEHNOLOGICE
Programa vizează, pe lângă conținuturile științifice și cele de metodică a disciplinelor, anumite competențe specifice profesorului de discipline Tehnologice, competențe pe care acesta trebuie să și le dezvolte și probeze pe parcursul desfășurării activității didactice. Într-o formulare sintetică, aceste competențe sunt:
- cunoașterea conținuturilor științifice ale disciplinelor, cunoștințe de metodica disciplinelor;
- cunoașterea și utilizarea principalelor documente școlare reglatoare: standarde de pregatire profesională, planuri-cadru, programe școlare, programe pentru examene naționale;
- capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi;
- capacitatea de proiectare și realizare a dezvoltărilor curriculare intra- și interdisciplinare;
- capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi;
- capacitatea de a adecva demersurile didactice la particularitățile de vârstă ale colectivului de elevi;
- capacitatea de a construi un climat educativ stimulativ și eficient.
C. TEMATICA PENTRU METODICA DISCIPLINELOR TEHNOLOGICE
TEME DE DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ
a. Proiectarea, organizarea și desfășurarea activității didactice
1. Componentele curriculumului școlar: curriculum național, planuri cadru, arii curriculare, trunchi comun, discipline, module, standarde de pregătire profesională, programe școlare, manuale școlare, auxiliare curriculare;
2. Proiectarea curriculumului în dezvoltare locală sau la decizia scolii de tipul: aprofundare/ extindere/opțional ca disciplină nouă;
2.1. Repere/condiționări în elaborarea CDS/CDL (resurse umane, materiale, context local, interesele elevilor);
2.2. Modalități de adecvare a unui CDS/CDL la grupuri țintă diferite;
2.3. Obiectivele predării - învățării - evaluării la disciplinele CDS/CDL din domeniul stiinței informării.
2.4. Obiective cadru, obiective de referință, competențe generale, competențe specifice, unități de competență și competențe.
2.5. Elaborarea obiectivelor operaționale;
3. Proiectarea activității didactice: planificare calendaristică, proiectarea unității de învățare, proiecte de lecție (pentru diferite tipuri de lecții), proiectarea de activități de învățare intra-, inter-, pluri și transdisciplinare.
b. Strategii didactice utilizate în procesul de instruire. Strategii și modalități de integrare în lecție a activităților cu caracter practic - aplicativ
1. Metode didactice specifice: clasificare, prezentare, caracterizare;
2. Utilizarea metodelor centrate pe elev, tehnicilor de învățare prin cooperare;
3. Forme de organizare a activității didactice: clasificare, caracterizare;
4. Mijloacele de învățământ și integrarea lor în procesul de predare-învățare-evaluare;
4.1. Funcțiile didactice ale mijloacelor de învățământ;
4.2. Tipuri de mijloace de învățământ și caracteristicile lor;
5. Selectarea metodelor optime în vederea formării gândirii critice și deprinderilor practice, formării gândirii tehnice și a dezvoltării simțului artistic/estetic;
6. Mediul de instruire: mediul relațional și mediul comunicațional. Utilizarea Tehnologiei informației și comunicării în construirea unor medii active de instruire;
7. Manifestarea unei conduite psihopedagogice inovative în plan profesional/social;
8. Evaluarea procesului instructiv-educativ, a progresului și a rezultatelor școlare. Valorizarea muncii elevului;
9. Adoptarea de strategii didactice care să permită utilizarea eficientă a mijloacelor și a auxiliarelor didactice în procesul instructiv- educativ.
c. Managementul clasei
1. Rolurile profesorului în facilitarea experiențelor care conduc la formarea autonomiei elevilor în învățare (organizator, participant, membru al unei echipe, persoană resursă, facilitator, intermediar, evaluator etc.);
2. Organizarea activităților: crearea unui climat favorabil învățării, folosirea resurselor adecvate; folosirea resurselor psihice ale profesorului și elevilor (capacități, cunoștințe, experiențe individuale sau colective); folosirea eficientă a timpului; forme de instruire (pe grupe, studiu individual, frontal etc.) și alternarea acestora în cadrul unei secvențe didactice; antrenarea persoanelor resursă din interiorul și din afara unității de învățământ în activitățile clasei; gestionarea situațiilor conflictuale.
d. Evaluarea rezultatelor școlare
1. Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învățământ: obiective, funcții, tipuri de evaluări, caracterizare;
2. Metode de evaluare: tradiționale și complementare (tipuri și caracterizare);
3. Calitățile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate și aplicabilitate;
4. Tipologia itemilor: definiție, clasificări, caracteristici, domenii de utilizare, reguli de proiectare, modalități de corectare și notare;
5. Construirea instrumentelor de evaluare
6. Erori de evaluare și modalități de minimizare a lor.
Bibliografie: DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ
1
Cristea Sorin
Studii de pedagogie generală.
Editura Didactică și
pedagogică, București, 2004
2
Cristea Sorin
Fundamentele pedagogiei
Editura Polirom, Iași, 2010
3
Cucoș Constantin
Pedagogie generală
Editura Polirom, Iași 2006
4
Cucoș Constantin
Psihopedagogie pentru examenele de
definitivare și grade didactice
Editura Polirom Iași, 2009
5
Dragomir Mariana
Managementul activității didactice.
Eurodidact, Cluj-Napoca, 2003.
6
Ionescu M
Didactica modernă
Editura Dacia, Cluj, 1995.
7
Iucu Romiță
Managementul și gestiunea clasei de
elevi.
Editura Polirom, Iași, 2000
8
Iucu Romiță
Instruirea școlară
Editura Polirom, Iași, 2001
9
Neacșu Ion
Introducere în psihologia educației și a
dezvoltării
Editura Polirom, Iași, 2010
10
Neacșu Ion
Instruire și învățare
Editura Stiințifică, București,
1990.
11
Nicola I
Tratat de pedagogie școlară
Editura Aramis, București,
2000
12
Pânișoară Ovidiu
Comunicarea eficientă. Metode de
interacțiune eficientă
Editura Polirom Iași, 2003
13
Păun Emil
Școala: abordare sociopedagogică
Editura Polirom, Iași, 1999.
14
Stan Emil
Managementul clasei
Editura Aramis, colecția
Educația XXI, 2005
15
Evaluarea curentă și examenele: Ghid
pentru profesori.
București: ProGnosis, 2001
16
Pedagogie. Fundamentări teoretice și
demersuri aplicative
Editura Polirom, Iași, 2002
17
Curriculum național. Programe școlare
pentru disciplinele tehnologice
18
Planurile-cadru, standarde de pregatire
profesională
Competențe specifice
1. Cunoașterea și aprofundarea de către candidați a conținuturilor științifice de specialitate și metodice pentru disciplinele tehnologice;
2. Realizarea de conexiuni între conținuturile disciplinelor tehnologice și problemele de învățare specifice domeniului de pregătire;
3. Realizarea corelațiilor intra, inter și pluridisciplinare a conținuturilor;
4. Operarea cu standardele de pregătire profesională și programele școlare pentru proiectarea unui demers didactic adaptat nivelului de învățământ, calificării și specificului clasei;
5. Aplicarea adecvată a principiilor și metodelor specifice didacticii disciplinelor tehnologice;
6. Elaborarea, selectarea și aplicarea unor metode de evaluare adecvate obiectivelor sau competențelor vizate;
7. Proiectarea și/sau selectarea unor conținuturi pentru programele opționale sau curriculumul în dezvoltare locală de tipul aprofundare/extindere/opțional ca disciplină nouă;
8. Comunicarea eficientă cu partenerii în activitatea educațională;
9. Aplicarea unor forme de management al clasei în funcție de activitatea de învățare proiectată;
10. Transmiterea, în funcție de particularitățile de vârstă ale elevilor, a conținuturilor astfel încât să dezvolte structuri operatorii, afective și atitudinale;
11. Stimularea potențialului fiecărui elev și dezvoltarea creativității.
D. TEME DE SPECIALITATE
1. Noțiuni de bază despre tehnica poligrafică
1.1. Definirea noțiunilor de: poligrafie, forme de tipar, elemente tipăritoare și netipăritoare, tipăritură.
1.2. Genuri de tipar, caracteristicile lor tehnico-economice și sfera lor de întrebuințare.
1.3. Procesele tehnologice din industria poligrafică, de pregătire a formei, de imprimare și de finisare.
2. Managementul culorii
2.1. Noțiuni generale de teoria culorilor:
2.1.1. Compoziția cromatică a luminii albe.
2.1.2. Perceperea culorilor.
2.1.3. Culoarea corpurilor. Caracteristicile culorilor
2.1.4. Sinteza culorilor.
2.1.5. Reprezentarea culorilor.
2.1.6. Măsurarea culorii: standarde pentru măsurarea culorilor/sisteme de culoare de referință, parametrii de culoare, unități de măsură pentru culoare, instrumente de măsură a culorii (densitometre, colorimetre, spectrofotometre).
2.2. Reproducerea culorilor prin tiparul policrom
2.2.1. Reproducerea tricromă.
2.2.2. Tiparul negru.
2.2.3. Reproductibilitatea originalelor policrome.
2.2.4. Defectele selecțiilor de culoare.
2.3. Selecția și corecția digitală a culorilor
2.3.1. Sisteme digitale de culoare: profile de culoare, conversii între profile.
2.3.2. Controlul software al culorii (limite de culoare, toleranțe).
3. Operația de montaj
3.1. Materiale și echipamente manuale și automatizate specifice montajului.
3.2. Formate tipografice.
3.3. Executarea schiței de montaj.
3.4. Executarea montajului.
3.5. Procese automatizate, aplicații software și elemente specifice folosite pentru realizare a montajelor tipografice;
3.6. Procesul descompunerii culorilor pe filme de separatie, dispozitive manuale și automatizate folosite în separatia pe film (Reprocamere, Imagesettere).
3.7. Tipuri de filme tipografice și aplicațiile specifice de montaj.
3.8. Verificarea filmelor de separatie; Instrumente de măsura (densitometre etc) și proceduri de verificare;
4. Procese de copiere pe suprafețe metalice
4.1. Straturi de copiere
4.1.1. Mecanismul tanării sub acțiunii luminii.
4.1.2. Principalele straturi de copiere
4.2. Metale folosite pentru pregătirea formelor.
4.2.1. Plăci pentru tiparul plan.
4.2.2. Pregătirea suprafețelor metalice în vederea depunerii stratului fotosensibil.
4.3. Depunerea stratului fotosensibil pe placa metalică
4.4. Executarea operației de copiere
4.5. Plăci presensibilizate
4.6. Fotopolimeri
4.7. Procese automatizate folosite pentru realizarea directa a formei de tipar - platesettere. Tehnologia CtP (computer-to-plate). Tipuri de dispozitive CtP folosite în prezent, placi etc.
4.8. Verificarea și masurarea calității plăcilor realizate prin sisteme CtP. Instrumente de măsura. Proceduri specifice de corectie a defectelor.
4.9. Alte procese de realizare directa a formei de tipar (computer-to-press etc).
5. Procedee de tipar
5.1. Imprimarea offset
5.2. Flexografie
5.3. Serigrafie
5.4. Tiparul adânc/tampografia
5.5. Imprimare digitală/Computer to press
6. Echipamente și procese tehnologice de imprimare
6.1. Descrierea mașinilor de imprimat
6.1.1. Mașini pentru imprimarea hârtiei de coli.
6.1.2. Mașini pentru imprimarea hârtiei în bobină.
6.2. Principalele mecanisme și aparate ale mașinilor pentru tiparul plan
6.2.1. Sistemul de alimentare și de eliminare a colilor de hârtie.
6.2.2. Aparate de imprimare.
6.2.3. Aparate de cerneală.
6.2.4. Aparate de umezire.
6.2.5. Aparate de uscare.
6.2.6. Mecanisme și instalații auxiliare.
6.3. Pregătirea mașinilor de tipar plan pentru imprimare
6.3.1. Pregătirea formei de imprimare.
6.3.2. Fixarea așternutului pe cilindrul de ofset.
6.3.3. Fixarea formelor pe cilindrii post-formă
6.3.4. Pregătirea aparatelor de cerneală.
6.3.5. Pregătirea aparatelor de umezire.
6.3.6. Pregătirea mecanismului de alimentare cu hârtie.
6.3.7. Pregătirea mecanismului de eliminare, tăiere, fălțuire.
6.3.8. Aranjarea suprapunerii și a registrului de imprimare.
6.3.9. Reglarea presiunii între cilindri.
6.3.10. Pregătirea aparatelor auxiliare.
6.4. Pregătirea substratului imprimabil și a cernelii pentru imprimare pe mașini de tipar plan
6.4.1. Verificarea proprietăților fizice și optice (grad de umiditate, calitatea suprafetei, gradul de alb etc.) și pregătirea substratului pentru imprimare.
6.4.2. Alegerea și pregătirea cernelurilor ofset pentru imprimare.
6.4.3. Folosirea aditivilor pentru cerneluri.
6.5. Imprimarea tirajului pe mașinile de tipar plan
6.5.1. Procesul de imprimare a tirajului
6.5.2. Condițiile optime ale procesului de imprimare la tiparul plan
6.5.3. Supravegherea tirajului.
6.5.4. Eliminarea și stivuirea imprimatelor. Curățirea mașinii. Scoaterea formei din mașină
6.5.5. Organizarea procesului de imprimare
6.5.6. Defecțiuni ale procesului de imprimare la tiparul plan și măsuri de remediere
6.6. Elemente constructive ale rotativelor offset cu hârtie în bobină
6.6.1. Rotative offset cu hârtie în bobine - noțiuni generale
6.6.2. Legătura între numărul benzilor de hârtie și paginație
6.6.3. Circumferința cilindrilor mașinilor rotative
6.6.4. Echiparea cilindrilor mașinilor rotative
6.6.5. Configurația cilindrilor în mașinile rotative cu hârtia în bobina
6.7. Aparate de fălțuit cu pâlnie (cu con) ale rotativelor offset cu hârtie în bobina
6.7.1. Rolul conului primului falț
6.7.2. Trimiterea de la un con la altul
6.7.3. Echipamentele conului primului falț
6.7.4. Mecanismul celui de al doilea falț
6.7.5. Antrenarea benzilor în mecanismul celui de-al doilea falț
6.7.6. Mecanisme de fălțuit rotative
6.7.7. Mecanisme de fălțuit cu bacuri
6.7.8. Aparatul de fălțuit cu mecanisme pentru al treilea falț
6.7.9. Principiul producției acumulate în mecanismul de fălțuit
6.7.10. Acumularea pe cilindrul de tăiere
6.7.11. Acumularea pe cilindrul fălțuitor
6.8. Dispozitive de uscare la mașinile rotative
6.8.1. Uscătoare cu circulație de aer cald
6.8.2. Uscătoare cu raze infraroșii
6.8.3. Uscătoare cu radiații ultraviolete
6.8.4. Uscătoare cu ultrasunete
6.9. Debitoare de banda și derulatoare de bobine
6.9.1. Derulatoare de bobine cu lipire automată la viteza zero
6.9.2. Derulatoare de bobina cu lipire automată în mers
6.9.3. Debitoare de bandă
6.10. Echipamente auxiliare ale rotativelor offset
6.10.1. Instalații de răcire a benzii de hârtie
6.10.2. Aparate de aplicat soluție cu silicon
6.10.3. Sisteme automate de suprapunere a culorilor (AUTOTRON)
6.10.4. Tehnologia "sleeve-offset"
6.10.5. Particularitățile rotativelor cu hârtia în coli comparativ cu cele cu hârtia în bobină
7. Finisarea produselor poligrafice
7.7. Procese manuale și automatizate folosite pentru finisare tipăriturilor.
7.8. Executarea cărților broșate
7.8.1. 13.1. Pregătirea colilor tipărite
7.8.2. 13.2. Fălțuirea colilor
7.8.3. 13.3. Aplicarea suplimentelor și adunatul
7.8.4. 13.4. Fixarea blocului
7.8.5. 13.5. Broșarea
7.9. Executarea cărților legate
7.9.1. 14.1. Confecționarea scoarțelor
7.9.2. 14.2. Pregătirea blocului de carte
7.9.3. 14.3. Introducerea blocurilor în scoarțe
7.9.4. 14.4. Finisarea cărților legate
7.10. Realizarea lucrărilor de papetărie
7.10.1. 15.1. Confecționarea caietelor, carnetelor, bloc-notes-urilor, blocurilor de desen, dosarelor și registrelor
7.10.2. 15.2. Confecționarea hărților cașerate pe pânză
7.10.3. 15.3. Confecționarea tablourilor, mapelor și a suporturilor pentru calendar
7.10.4. 15.4. Confecționarea albumelor și a clasoarelor de timbre
7.10.5. 15.5. Legarea revistelor și a ziarelor
7.11. Legătoria de artă
7.11.1. Legăturile cu ornamente de metal
7.11.2. Decorarea scoarțelor și cotorului cărților
7.11.3. Realizarea șnitului
7.11.4. Legătura în piele
7.12. Plastifierea la cald și la rece. Tipuri de folii. Tipuri de dispozitive folosite pentru aplicarea foliilor. Alegerea tipului adecvat de plastifiere. Pregătirea corecta a colilor tiparite pentru plastiere. Probleme frecvente apărute în plastifiere și remedierea lor. Influența plastierii aplicate pe lucrare în procesul de legatorie sau finisare.
7.13. Lăcuirea. Tipuri de lacuri și proprietățile lor. Dispozitive de aplicare a lacurilor inline și offline. Procese de pregătire și aplicare a lacurilor total sau selectiv. Lacuri UV. Probleme frecvente care apar în procesul lăcuirii. Influența lăcuire în legătorie sau alte operații de finisare.
7.14. Ștanțarea. Tipuri de procese de stantare (plana, rotativa etc.). Mașini manuale, semiautomate și automate folosite pentru stantare. Elemente constructive folosite pentru realizarea formei de stantare (cutite, biguri, perforuri, cauciucuri presoare și aruncătoare etc). Realizarea formei de ștanțare. Realizarea ștanțării. Verificarea defectelor lucrării apărute la ștanțare și remedierea lor.
7.15. Decuparea sau stantarea cu ajutorul plotterelor
7.15.1. Tipurile de procese automatizate de decupare (plotere pentru autocolant și alte substraturi flexibile, plottere pentru carton și substraturi rigide. Rutere. Dispozitive de decupare cu laser etc.
7.16. Executarea ambalajelor din carton
7.16.1. Tipurile de ambalaje specifice. Caracteristici.
7.16.2. Materiale folosite pentru ambalaje (hartie, carton duplex, carton grafic, carton ondulat, cartoane speciale folosite pentru ambalaje alimentare etc.). Procese de finisare a ambalajelor (lăcuire, plastifiere, stantare etc.)
7.17. Asamblarea manuala a lucrărilor complexe.
Bibliografie:
┌──┬─────────────────────┬──────────────────────────────────┬────────────────────────────┐
│ 1│Helmuth Kipphan
│Handbook of Print Media
│Editura Springer, 2001
│
├──┼─────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────────────────────┤
│ 2│Biriș V.
│Tehnoredactare
│Editura AXY IMPEX,
│
│
│
│
│București, 2003
│
├──┼─────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────────────────────┤
│ 3│Mereț S.M, Mereț E., │Mașini și utilaje din industria
│Editura Didactică și
│
│
│Foiaș P., Bărbulescu │poligrafică
│Pedagogică, 1980
│
│
│P.
│
│
│
├──┼─────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────────────────────┤
│ 4│Nestor M. N., Radu C.│Manualul legătorului
│Editura Didactică și
│
│
│
│
│Pedagogică, 1970
│
├──┼─────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────────────────────┤
│ 5│Niță - Schleien E.,
│Tehnologie Poligrafică
│Editura Didactică și
│
│
│Vasilache N.
│
│Pedagogică, 1978
│
├──┼─────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────────────────────┤
│ 6│Pavel E., Albaiu S.
│Utilajul și tehnologia poligrafică│Editura Didactică și
│
│
│
│
│Pedagogică, 1978
│
├──┼─────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────────────────────┤
│ 7│Staș M., Ciobanu A.
│Tehnoredactare computerizată
│Editura Militară, București,│
│
│
│
│1995
│
├──┼─────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────────────────────┤
│ 8│***
│Colecția revistei Tehnica în
│Centrul de Producție și
│
│
│
│tipografie
│Cercetări Poligrafice
│
│
│
│
│SERTI, București 1990-1999
│
├──┼─────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────────────────────┤
│ 9│***
│Colecția revistei Lumea tiparului │Centrul de Producție și
│
│
│
│
│Cercetări Poligrafice
│
│
│
│
│SERTI, București 1990-1999
│
├──┼─────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────────────────────┤
│10│***
│Colecția Revista tipografilor
│Editura CIVIO - Reviste
│
│
│
│
│specializate, București,
│
│
│
│
│2002 - 2003
│
├──┼─────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────────────────────┤
│11│***
│Colecția revistei
│Editura Print&Publishing,
│
│
│
│Print&Publishing
│București, 1998-2002
│
├──┼─────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────────────────────┤
│12│***
│Computer to plate
│Editura Zoomsoft,
│
│
│
│
│București, 1999
│
├──┼─────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────────────────────┤
│13│
│Colecția Print Magazin
│Editura Print Magazin,
│
│
│
│
│București, 2009-2010
│
├──┼─────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────────────────────┤
│14│***
│Electronic Publishing
│Editura Libipress,
│
│
│
│
│București, 1998
│
├──┼─────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────────────────────┤
│15│***
│Computer to press
│Heidelberg, 1999
│
├──┼─────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────────────────────┤
│16│***
│Standarde, norme tehnice, reguli
│Institutul Român de
│
│
│
│de culegere
│Standardizare și Regia
│
│
│
│
│Autonomă Monitorul
│
│
│
│
│Oficial, București, 1996
│
├──┼─────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────────────────────┤
│17│***
│Colecția STAS -
│Editura Tehnică, București, │
│
│
│informare-documentare, editură și │1974
│
│
│
│poligrafie
│
│
├──┼─────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────────────────────┤
│18│Manualele școlare în │
│
│
│
│vigoare
│
│
│
└──┴─────────────────────┴──────────────────────────────────┴────────────────────────────┘
Autori:
CIOBANU MARIANA VIOLETA, Colegiul Tehnic Media, București
OLTEANU MATEI, Colegiul Tehnic Media, București
CONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE
VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR
PROGRAMA PENTRU TEHNICI POLIGRAFICE
MAIȘTRI INSTRUCTORI
- București -
2010
A. NOTĂ DE PREZENTARE
Programa pentru disciplinele TEHNOLOGICE se adresează absolvenților facultăților de profil și maiștrilor instructori care se prezintă la concursul pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante din învățământul preuniversitar. Conținutul și structura programei sunt elaborate în așa fel încât să răspundă schimbărilor impuse de abordarea curriculară sistemică în realizarea procesului educațional.
Structura arborescentă și sistemul modular de organizare curriculară pentru învățământul tehnologic, solicită abordarea structurală a desfășurării procesului de învățământ.
Programa de concurs este elaborată în acord cu programele școlare în vigoare din învățământul preuniversitar pentru respectiva disciplină și cu programele pentru evaluările și examenele naționale. Aspectele fundamentale vizate prin prezenta programă operaționalizează profilul maistrului instructor, urmărind:
- cunoașterea de către profesor a conținuturilor știintifice și a principalelor tendințe în evoluția disciplinelor de pregătire profesională și a metodicii predării acestora;
- utilizarea competentă a documentelor școlare reglatoare;
- capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi;
- capacitatea de proiectare și realizare a demersului didactic intra-, trans-, inter-, și multidisciplinar, în concordanță cu standardele de pregatire profesională;
- capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi;
- demonstrarea abilităților de comunicare, empatice și de cooperare necesare realizării actului educațional
Au fost urmărite formarea și structurarea competențelor pentru maiștri instructori, cu aplicare la specificul activităților de instruire practică. Pe lângă competențele specifice, în specialitate, sunt vizate competențele pentru îndeplinirea eficientă a unui rol social precum și competențele metodice.
Conținuturile programei urmăresc sporirea flexibilității, mobilității ocupaționale și creșterea gradului de adaptabilitate a maiștrilor instructori la evoluția tehnică, tehnologică și economică în domeniu.
Programa este orientată pe evaluarea calității concepției didactice și a modalităților concrete prin care maistrul instructor pune elevii în situații de învățare eficientă, menite să conducă la formarea competențelor prevăzute în standardele de pregătire profesională. Această orientare este cu atât mai necesară în prezent, când flexibilitatea programelor școlare solicită din partea cadrelor didactice efortul de a concepe procese și parcursuri didactice adaptate nivelului claselor de elevi cu care lucrează și finalităților învățământului tehnologic.
B. COMPETENȚE SPECIFICE
Programa vizează, pe lângă conținuturile științifice și cele de metodică a disciplinelor, anumite competențe specifice maistrului instructor pentru discipline Tehnologice, competențe pe care acesta trebuie să și le dezvolte și probeze pe parcursul desfășurării activității didactice.
- Cunoașterea și aprofundarea de către candidați a conținuturilor științifice și metodice de specialitate;
- Operarea cu standardele de pregătire profesională și programele școlare pentru proiectarea unui demers didactic adaptat nivelului de învățământ, calificării și specificului clasei;
- Realizarea corelațiilor intra, -inter și pluridisciplinare ale conținuturilor;
- Proiectarea activităților de instruire practică/pregătire practică în concordanță cu cerințele curriculumului și ale tehnologiei didactice moderne;
- Organizarea și coordonarea activității de instruire/pregătire practică în atelierul tehnologic școlar și la agenții economici în scopul formării și dezvoltării competențelor specifice;
- Selectarea și aplicarea metodelor de evaluare adecvate activității de instruire/pregătire practică;
- Comunicarea eficientă cu partenerii în activitatea educațională;
- Exploatarea utilajelor, instalațiilor și echipamentelor în condițiile respectării normelor de igienă, de securitate și sănătate în muncă, prevenirea situațiilor de urgență și protecția mediului înconjurător;
- Respectarea normelor de calitate pentru desfășurarea proceselor, obținerea produselor și oferirea serviciilor;
Programa vizează, pe lângă conținuturile științifice și cele de metodică a disciplinelor, anumite competențe specifice maistrului de discipline Tehnologice, competențe pe care acesta trebuie să le dezvolte și să le probeze pe parcursul desfășurării activității didactice. Într-o formulare sintetică, aceste competențe sunt:
- cunoașterea conținuturilor științifice ale disciplinelor, cunoștințe de metodica disciplinelor;
- cunoașterea și utilizarea principalelor documente școlare reglatoare: standarde de pregatire profesională, planuri-cadru, programe școlare, programe pentru examene naționale;
- capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi;
- capacitatea de proiectare și realizare a dezvoltărilor curriculare intra- și interdisciplinare;
- capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi;
- capacitatea de a adecva demersurile didactice la particularitățile de vârstă ale colectivului de elevi;
- capacitatea de a construi un climat educativ stimulativ și eficient.
C. TEMATICA PENTRU METODICA DISCIPLINELOR TEHNOLOGICE
TEME DE DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ
a. Proiectarea, organizarea și desfășurarea activității didactice
1. Componentele curriculumului școlar: curriculum național, planuri cadru, arii curriculare, trunchi comun, discipline, module, standarde de pregătire profesională, programe școlare, manuale școlare, auxiliare curriculare;
2. Proiectarea curriculumului în dezvoltare locală: aprofundare/extindere;
2.1. Repere/condiționări în elaborarea CDL (resurse umane, materiale, context local, interesele elevilor);
2.2. Modalități de adecvare a unui CDL la grupuri țintă diferite;
2.3. Obiectivele predării - învățării - evaluării la disciplinele CDL din domeniul stiinței informării. Obiective cadru, obiective de referință, competențe generale, competențe specifice, unități de competență și competențe. Elaborarea obiectivelor operaționale;
3. Proiectarea activității didactice: planificare calendaristică, proiectarea unității de învățare, proiecte de lecție (pentru diferite tipuri de lecții), proiectarea de activități de învățare intra-, inter-, pluri și transdisciplinare.
b. Strategii didactice utilizate în procesul de instruire. Strategii și modalități de integrare în lecție a activităților cu caracter practic - aplicativ
1. Metode didactice specifice: clasificare, prezentare, caracterizare;
2. Utilizarea metodelor centrate pe elev, tehnicilor de învățare prin cooperare;
3. Forme de organizare a activității didactice: clasificare, caracterizare;
4. Mijloacele de învățământ și integrarea lor în procesul de predare-învățare-evaluare;
4.1. Funcțiile didactice ale mijloacelor de învățământ;
4.2. Tipuri de mijloace de învățământ și caracteristicile lor;
5. Selectarea metodelor optime în vederea formării gândirii critice și deprinderilor practice, formării gândirii tehnice și a dezvoltării simțului artistic/estetic;
6. Mediul de instruire: mediul relațional și mediul comunicațional. Utilizarea Tehnologiei informației și comunicării în construirea unor medii active de instruire;
7. Manifestarea unei conduite psihopedagogice inovative în plan profesional/social;
8. Evaluarea procesului instructiv-educativ, a progresului și a rezultatelor scolare. Valorizarea muncii elevului;
9. Adoptarea de strategii didactice care să permită utilizarea eficientă a mijloacelor și a auxiliarelor didactice în procesul instructiv- educativ.
c. Managementul clasei
1. Rolurile maistrului instructor în facilitarea experiențelor care conduc la formarea autonomiei elevilor în învățare (organizator, participant, membru al unei echipe, persoană resursă, facilitator, intermediar, evaluator etc.);
2. Organizarea activităților: crearea unui climat adecvat, folosirea resurselor adecvate; folosirea resurselor psihice ale profesorului și elevilor (capacități, cunoștințe, experiențe individuale sau colective); folosirea eficientă a timpului; forme de instruire (pe grupe, studiu individual, frontal etc.) și alternarea acestora în cadrul unei secvențe didactice; antrenarea persoanelor resursă din interiorul și din afara unității de invățământ în activitățile clasei; gestionarea situațiilor conflictuale.
d. Evaluarea rezultatelor școlare
1. Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învățământ: obiective, funcții, tipuri de evaluări, caracterizare;
2. Metode de evaluare: tradiționale și complementare (tipuri și caracterizare);
3. Calitățile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate și aplicabilitate;
4. Tipologia itemilor: definiție, clasificări, caracteristici, domenii de utilizare, reguli de proiectare, modalități de corectare și notare;
5. Construirea instrumentelor de evaluare;
6. Erori de evaluare și modalități de minimizare a lor.
Bibliografie: DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ
1
Cristea Sorin
Studii de pedagogie generală.
Editura Didactică și
pedagogică, București, 2004
2
Cristea Sorin
Fundamentele pedagogiei
Editura Polirom, Iași, 2010
3
Cucoș Constantin
Pedagogie generală
Editura Polirom, Iași 2006
4
Cucoș Constantin
Psihopedagogie pentru examenele de
definitivare și grade didactice
Editura Polirom Iași, 2009
5
Dragomir Mariana
Managementul activității didactice.
Eurodidact, Cluj-Napoca, 2003.
6
Ionescu M
Didactica modernă
Editura Dacia, Cluj, 1995.
7
Iucu Romiță
Managementul și gestiunea clasei de
elevi.
Editura Polirom, Iași, 2000
8
Iucu Romiță
Instruirea școlară
Editura Polirom, Iași, 2001
9
Neacșu Ion
Introducere în psihologia educației și a
dezvoltării
Editura Polirom, Iași, 2010
10
Neacșu Ion
Instruire și învățare
Editura Stiințifică, București,
1990.
11
Nicola I
Tratat de pedagogie școlară
Editura Aramis, București,
2000
12
Pânișoară Ovidiu
Comunicarea eficientă. Metode de
interacțiune eficientă
Editura Polirom Iași, 2003
13
Păun Emil
Școala: abordare sociopedagogică
Editura Polirom, Iași, 1999.
14
Stan Emil
Managementul clasei
Editura Aramis, colecția
Educația XXI, 2005
15
Evaluarea curentă și examenele: Ghid
pentru profesori.
București: ProGnosis, 2001
16
Pedagogie. Fundamentări teoretice și
demersuri aplicative
Editura Polirom, Iași, 2002
17
Curiculum național. Programe școlare
pentru disciplinele tehnologice
18
Planurile-cadru, standarde de pregatire
profesională
Competențe specifice
1. Cunoașterea și aprofundarea de către candidați a conținuturilor științifice și metodice de specialitate;
2. Operarea cu standardele de pregătire profesională și programele școlare pentru proiectarea unui demers didactic adaptat nivelului de învățământ, calificării și specificului clasei;
3. Realizarea corelațiilor intra, -inter și pluridisciplinare a conținuturilor;
4. Proiectarea activităților de instruire practică/pregătire practică în concordanță cu cerințele curriculumului și ale tehnologiei didactice moderne;
5. Aplicarea unor forme de management al clasei în funcție de activitatea proiectată;
6. Organizarea și coordonarea activității de instruire/pregătire practică în atelierul tehnologic școlar și la agenții economici în scopul formării și dezvoltării competențelor specifice;
7. Selectarea și aplicarea metodelor de evaluare adecvate activității de instruire/pregătire practică;
8. Comunicarea eficientă cu partenerii în activitatea educațională;
9. Exploatarea utilajelor, instalațiilor și echipamentelor în condițiile respectării normelor de protecție și igiena muncii, P.S.I. și protecția mediului înconjurător;
10. Respectarea normelor de calitate pentru desfășurarea proceselor, obținerea produselor și oferirea serviciilor;
11. Transmiterea, în funcție de particularitățile de vârstă ale elevilor, a conținuturilor astfel încât să dezvolte structuri operatorii, afective și atitudinale;
12. Stimularea potențialului fiecărui elev și dezvoltarea creativității.
D. CONȚINUTURILE PROGRAMEI
1. Noțiuni de bază despre tehnica poligrafică
1.1.1. Definirea noțiunilor de: poligrafie, forme de tipar, elemente tipăritoare și netipăritoare, tipăritură.
1.1.2. Genuri de tipar, caracteristicile lor tehnico-economice și sfera lor de întrebuințare.
1.1.3. Procesele tehnologice din industria poligrafică, de pregătire a formei, de imprimare și de finisare.
2. Bazele reproducerii poligrafice a culorilor
2.1. Noțiuni generale de teoria culorilor.
2.1.1. Compoziția cromatică a luminii albe.
2.1.2. Perceperea culorilor.
2.2. Culoarea corpurilor. Caracteristicile culorilor
2.2.1. Sinteza culorilor.
2.2.2. Reprezentarea culorilor.
2.3. Reproducerea culorilor prin tiparul policrom
2.3.1. Reproducerea tricromă.
2.3.2. Tiparul negru.
2.3.3. Reproductibilitatea originalelor policrome.
2.4. Defectele selecțiilor de culoare.
2.4.1. Sisteme de color management și instrumente de măsura a calității culorii
2.4.2. Noțiuni generale de color management, profile de culoare etc.
2.4.3. Instrumente de măsurare a culorii (colorimetre, spectrofotometre etc.). Folosirea acestor dispozitive pentru masurarea culorii tiparite. Sisteme automatizate de măsurare a culorii dispuse pe masinile de tipar.
2.4.4. Proceduri de verificare și corectie a culorii în funcție de datele masurate electronic.
3. Operația de montaj
3.1. Materiale și echipamente manuale și automatizate specifice montajului.
3.2. Formate tipografice.
3.3. Executarea schiței de montaj.
3.4. Executarea montajului.
3.5. Procese automatizate, aplicații software și elemente specifice folosite pentru realizare a montajelor tipografice;
3.6. Procesul descompunerii culorilor pe filme de separatie, dispozitive manuale și automatizate folosite în separatia pe film (Reprocamere, Imagesettere).
3.7. Tipuri de filme tipografice și aplicațiile specifice de montaj.
3.8. Verificarea filmelor de separatie; Instrumente de măsura (densitometre etc) și proceduri de verificare;
4. Procese de copiere pe suprafețe metalice
4.1. Straturi de copiere
4.1.1. Mecanismul tanării sub acțiunii luminii.
4.1.2. Principalele straturi de copiere
4.2. Metale folosite pentru pregătirea formelor
4.2.1. Plăci pentru tiparul plan.
4.2.2. Pregătirea suprafețelor metalice în vederea depunerii stratului fotosensibil.
4.3. Depunerea stratului fotosensibil pe placa metalică
4.4. Executarea operației de copiere
4.5. Plăci presensibilizate
4.6. Fotopolimeri
4.7. Procese automatizate folosite pentru realizarea directa a formei de tipar - platesettere. Tehnologia CtP (computer-to-plate). Tipuri de dispozitive CtP folosite în prezent, placi etc.
4.8. Verificarea și masurarea calității plăcilor realizate prin sisteme CtP. Instrumente de măsura. Proceduri specifice de corectie a defectelor.
4.9. Alte procese de realizare directa a formei de tipar (computer-to-press etc).
5. Prelucrarea formelor pentru tiparul plan
5.1. Prelucrarea plăcilor monometalice.
5.2. Prelucrarea plăcilor polimetalice.
5.3. Executarea tiparului de control (probă). Corectarea și finisarea plăcilor.
6. Echipamente și procese tehnologice de imprimare
6.1. Descrierea mașinilor pentru tiparul plan
6.1.1. Mașini pentru imprimarea hârtiei de coli.
6.1.2. Mașini pentru imprimarea hârtiei în bobină.
6.2. Principalele mecanisme și aparate ale mașinilor pentru tiparul plan
6.2.1. Sistemul de alimentare și de eliminare a colilor de hârtie.
6.2.2. Aparate de imprimare.
6.2.3. Aparate de cerneală.
6.2.4. Aparate de umezire.
6.2.5. Aparate de uscare.
6.2.6. Mecanisme și instalații auxiliare.
6.3. Pregătirea mașinilor de tipar plan pentru imprimare
6.3.1. Pregătirea formei de imprimare.
6.3.2. Fixarea așternutului pe cilindrul de ofset.
6.3.3. Fixarea formelor pe cilindrii post-formă
6.3.4. Pregătirea aparatelor de cerneală.
6.3.5. Pregătirea aparatelor de umezire.
6.3.6. Pregătirea mecanismului de alimentare cu hârtie.
6.3.7. Pregătirea mecanismului de eliminare, tăiere, fălțuire.
6.3.8. Aranjarea suprapunerii și a registrului de imprimare.
6.3.9. Reglarea presiunii între cilindri.
6.3.10. Pregătirea aparatelor auxiliare.
6.4. Pregătirea substratului imprimabil și a cernelii pentru imprimare pe mașini de tipar plan
6.4.1. Verificarea proprietăților fizice și optice (grad de umiditate, calitatea suprafetei, gradul de alb etc.) și pregătirea substratului pentru imprimare.
6.4.2. Alegerea și pregătirea cernelurilor ofset pentru imprimare.
6.4.3. Folosirea aditivilor pentru cerneluri.
6.5. Imprimarea tirajului pe mașinile de tipar plan
6.5.1. Procesul de imprimare a tirajului
6.5.1.1. Condițiile optime ale procesului de imprimare la tiparul plan
6.5.1.2. Supravegherea tirajului.
6.5.1.3. Eliminarea și stivuirea imprimatelor. Curățirea mașinii. Scoaterea formei din mașină
6.5.2. Organizarea procesului de imprimare
6.5.3. Particularitățile imprimării pe mașini de tipar plan
6.5.3.1. Particularitățile imprimării pe mașini plan cu hârtie în bobină
6.5.3.2. Imprimarea pe mașini de tipar plan de format redus
6.5.4. Defecțiuni ale procesului de imprimare la tiparul plan și măsuri de remediere
6.5.5. Alte procedee de imprimare și multiplicare (tipar înalt, tipar adânc, tampografie, imprimare digitală, flexografie, serigrafie)
6.6. Finisarea integrată pe masini de imprimat ofset rotative.
6.6.1. Tăiere
6.6.2. Perforare
6.6.3. Fălțuire
6.6.4. Lipire
6.6.5. Agrafare/capsare
6.6.6. Ambalare
7. Finisarea produselor poligrafice
7.1. Procese manuale și automatizate folosite pentru finisare tipăriturilor.
7.2. Executarea cărților broșate
7.2.1. 13.1. Pregătirea colilor tipărite
7.2.2. 13.2. Fălțuirea colilor
7.2.3. 13.3. Aplicarea suplimentelor și adunatul
7.2.4. 13.4. Fixarea blocului
7.2.5. 13.5. Broșarea
7.3. Executarea cărților legate
7.3.1. 14.1. Confecționarea scoarțelor
7.3.2. 14.2. Pregătirea blocului de carte
7.3.3. 14.3. Introducerea blocurilor în scoarțe
7.3.4. 14.4. Finisarea cărților legate
7.4. Realizarea lucrărilor de papetărie
7.4.1. 15.1. Confecționarea caietelor, carnetelor, bloc-notes-urilor, blocurilor de desen, dosarelor și registrelor
7.4.2. 15.2. Confecționarea hărților cașerate pe pânză
7.4.3. 15.3. Confecționarea tablourilor, mapelor și a suporturilor pentru calendar
7.4.4. 15.4. Confecționarea albumelor și a clasoarelor de timbre
7.4.5. 15.5. Legarea revistelor și a ziarelor
7.5. Legătoria de artă
7.5.1. Legăturile cu ornamente de metal
7.5.2. Decorarea scoarțelor și cotorului cărților
7.5.3. Realizarea șnitului
7.5.4. Legătura în piele
7.6. Plastifierea la cald și la rece. Tipuri de folii. Tipuri de dispozitive folosite pentru aplicarea foliilor. Alegerea tipului adecvat de plastifiere. Pregătirea corectă a colilor tipărite pentru plastiere. Probleme frecvente apărute în plastifiere și remedierea lor. Influența plastierii aplicate pe lucrare în procesul de legătorie sau finisare.
7.7. Lăcuirea. Tipuri de lacuri și proprietățile lor. Dispozitive de aplicare a lacurilor inline și offline. Procese de pregătire și aplicare a lacurilor total sau selectiv. Lacuri UV. Probleme frecvente care apar în procesul lăcuirii. Influența lăcuire în legatorie sau alte operații de finisare.
7.8. Ștantarea. Tipuri de procese de ștanțare (plană, rotativă etc.). Mașini manuale, semiautomate și automate folosite pentru ștanțare. Elemente constructive folosite pentru realizarea formei de ștanțare (cuțite, biguri, perforuri, cauciucuri presoare și aruncătoare etc). Realizarea formei de ștanțare. Realizarea ștanțării. Verificarea defectelor lucrării apărute la stantare și remedierea lor.
7.9. Decuparea sau stantarea cu ajutorul plotterelor
7.9.1. Tipurile de procese automatizate de decupare (plotere pentru autocolant și alte substraturi flexibile, plottere pentru carton și substraturi rigide. Rutere. Dispozitive de decupare cu laser etc.
7.10. Executarea ambalajelor din carton
7.10.1. Tipurile de ambalaje specifice. Caracteristici.
7.10.2. Materiale folosite pentru ambalaje (hârtie, carton duplex, carton grafic, carton ondulat, cartoane speciale folosite pentru ambalaje alimentare etc.). Procese de finisare a ambalajelor (lăcuire, plastifiere, ștanțare etc.)
7.11. Asamblarea manuală a lucrărilor complexe.
Bibliografie:
┌──┬─────────────────────┬──────────────────────────────────┬────────────────────────────┐
│ 1│Helmuth Kipphan
│Handbook of Print Media
│Editura Springer, 2001
│
├──┼─────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────────────────────┤
│ 2│Biriș V.
│Tehnoredactare
│Editura AXY IMPEX,
│
│
│
│
│București, 2003
│
├──┼─────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────────────────────┤
│ 3│Mereț S.M, Mereț E., │Mașini și utilaje din industria
│Editura Didactică și
│
│
│Foiaș P., Bărbulescu │poligrafică
│Pedagogică, 1980
│
│
│P.
│
│
│
├──┼─────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────────────────────┤
│ 4│Nestor M. N., Radu C.│Manualul legătorului
│Editura Didactică și
│
│
│
│
│Pedagogică, 1970
│
├──┼─────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────────────────────┤
│ 5│Niță - Schleien E.,
│Tehnologie Poligrafică
│Editura Didactică și
│
│
│Vasilache N.
│
│Pedagogică, 1978
│
├──┼─────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────────────────────┤
│ 6│Pavel E., Albaiu S.
│Utilajul și tehnologia poligrafică│Editura Didactică și
│
│
│
│
│Pedagogică, 1978
│
├──┼─────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────────────────────┤
│ 7│Staș M., Ciobanu A.
│Tehnoredactare computerizată
│Editura Militară, București,│
│
│
│
│1995
│
├──┼─────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────────────────────┤
│ 8│***
│Colecția revistei Tehnica în
│Centrul de Producție și
│
│
│
│tipografie
│Cercetări Poligrafice
│
│
│
│
│SERTI, București 1990-
│
│
│
│
│1999
│
├──┼─────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────────────────────┤
│ 9│***
│Colecția revistei Lumea tiparului │Centrul de Producție și
│
│
│
│
│Cercetări Poligrafice
│
│
│
│
│SERTI, București 1990-1999
│
├──┼─────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────────────────────┤
│10│***
│Colecția Revista tipografilor
│Editura CIVIO - Reviste
│
│
│
│
│specializate, București,
│
│
│
│
│2002 - 2003
│
├──┼─────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────────────────────┤
│11│***
│Colecția revistei
│Editura Print&Publishing,
│
│
│
│Print&Publishing
│București, 1998-2002
│
├──┼─────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────────────────────┤
│12│***
│Computer to plate
│Editura Zoomsoft,
│
│
│
│
│București, 1999
│
├──┼─────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────────────────────┤
│13│
│Colecția Print Magazin
│Editura Print Magazin,
│
│
│
│
│București, 2009-2010
│
├──┼─────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────────────────────┤
│14│***
│Electronic Publishing
│Editura Libipress,
│
│
│
│
│București, 1998
│
├──┼─────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────────────────────┤
│15│***
│Computer to press
│Heidelberg, 1999
│
├──┼─────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────────────────────┤
│16│***
│Standarde, norme tehnice, reguli
│Institutul Român de
│
│
│
│de culegere
│Standardizare și Regia
│
│
│
│
│Autonomă Monitorul
│
│
│
│
│Oficial, București, 1996
│
├──┼─────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────────────────────┤
│17│***
│Colecția STAS - informare-
│Editura Tehnică, București, │
│
│
│documentare, editură și
│1974
│
│
│
│poligrafie
│
│
├──┼─────────────────────┴──────────────────────────────────┴────────────────────────────┤
│18│Manualele școlare în vigoare aprobate de MECTS
│
└──┴─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
AUTORI:
CIOBANU MARIANA VIOLETA, Colegiul Tehnic Media București
OLTEANU MATEI, Colegiul Tehnic Media București
CONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE
VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR
PROGRAMĂ PENTRU TELECOMUNICAȚII
MAIȘTRI INSTRUCTORI
- București -
2010
A. NOTĂ DE PREZENTARE
Programa pentru disciplinele TEHNOLOGICE se adresează absolvenților facultăților de profil și maiștrilor instructori care se prezintă la concursul pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante din învățământul preuniversitar. Conținutul și structura programei sunt elaborate în așa fel încât să răspundă schimbărilor impuse de abordarea curriculară sistemică în realizarea procesului educațional.
Structura arborescentă și sistemul modular de organizare curriculară pentru învățământul tehnologic, solicită abordarea structurală a desfășurării procesului de învățământ.
Programa de concurs este elaborată în acord cu programele școlare în vigoare din învățământul preuniversitar pentru respectiva disciplină și cu programele pentru evaluările și examenele naționale. Aspectele fundamentale vizate prin prezenta programă operaționalizează profilul maistrului instructor, urmărind:
- cunoașterea de către profesor a conținuturilor știintifice și a principalelor tendințe în evoluția disciplinelor de pregătire profesională și a metodicii predării acestora;
- utilizarea competentă a documentelor școlare reglatoare;
- capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi;
- capacitatea de proiectare și realizare a demersului didactic intra-, trans-, inter-, și multidisciplinar, în concordanță cu standardele de pregatire profesională;
- capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi;
- demonstrarea abilităților de comunicare, empatice și de cooperare necesare realizării actului educațional
Au fost urmărite formarea și structurarea competențelor pentru maiștri instructori, cu aplicare la specificul activităților de instruire practică. Pe lângă competențele specifice, în specialitate, sunt vizate competențele pentru îndeplinirea eficientă a unui rol social precum și competențele metodice.
Conținuturile programei urmăresc sporirea flexibilității, mobilității ocupaționale și creșterea gradului de adaptabilitate a maiștrilor instructori la evoluția tehnică, tehnologică și economică în domeniu.
Programa este orientată pe evaluarea calității concepției didactice și a modalităților concrete prin care maistrul instructor pune elevii în situații de învățare eficientă, menite să conducă la formarea competențelor prevăzute în standardele de pregătire profesională. Această orientare este cu atât mai necesară în prezent, când flexibilitatea programelor școlare solicită din partea cadrelor didactice efortul de a concepe procese și parcursuri didactice adaptate nivelului claselor de elevi cu care lucrează și finalităților învățământului tehnologic.
B. COMPETENȚE SPECIFICE
Programa vizează, pe lângă conținuturile științifice și cele de metodică a disciplinelor, anumite competențe specifice maistrului instructor pentru discipline Tehnologice, competențe pe care acesta trebuie să și le dezvolte și probeze pe parcursul desfășurării activității didactice.
- Cunoașterea și aprofundarea de către candidați a conținuturilor științifice și metodice de specialitate;
- Operarea cu standardele de pregătire profesională și programele școlare pentru proiectarea unui demers didactic adaptat nivelului de învățământ, calificării și specificului clasei;
- Realizarea corelațiilor intra, -inter și pluridisciplinare ale conținuturilor;
- Proiectarea activităților de instruire practică/pregătire practică în concordanță cu cerințele curriculumului și ale tehnologiei didactice moderne;
- Organizarea și coordonarea activității de instruire/pregătire practică în atelierul tehnologic școlar și la agenții economici în scopul formării și dezvoltării competențelor specifice;
- Selectarea și aplicarea metodelor de evaluare adecvate activității de instruire/pregătire practică;
- Comunicarea eficientă cu partenerii în activitatea educațională;
- Exploatarea utilajelor, instalațiilor și echipamentelor în condițiile respectării normelor de igienă, de securitate și sănătate în muncă, prevenirea situațiilor de urgență și protecția mediului înconjurător;
- Respectarea normelor de calitate pentru desfășurarea proceselor, obținerea produselor și oferirea serviciilor;
Programa vizează, pe lângă conținuturile științifice și cele de metodică a disciplinelor, anumite competențe specifice maistrului de discipline Tehnologice, competențe pe care acesta trebuie să le dezvolte și să le probeze pe parcursul desfășurării activității didactice. Într-o formulare sintetică, aceste competențe sunt:
- cunoașterea conținuturilor științifice ale disciplinelor, cunoștințe de metodica disciplinelor;
- cunoașterea și utilizarea principalelor documente școlare reglatoare: standarde de pregatire profesională, planuri-cadru, programe școlare, programe pentru examene naționale;
- capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi;
- capacitatea de proiectare și realizare a dezvoltărilor curriculare intra- și interdisciplinare;
- capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi;
- capacitatea de a adecva demersurile didactice la particularitățile de vârstă ale colectivului de elevi;
- capacitatea de a construi un climat educativ stimulativ și eficient.
C. TEMATICA PENTRU METODICA DISCIPLINELOR TEHNOLOGICE
TEME DE DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ
a. Proiectarea, organizarea și desfășurarea activității didactice
1. Componentele curriculumului școlar: curriculum național, planuri cadru, arii curriculare, trunchi comun, discipline, module, standarde de pregătire profesională, programe școlare, manuale școlare, auxiliare curriculare;
2. Proiectarea curriculumului în dezvoltare locală: aprofundare/extindere;
2.1. Repere/condiționări în elaborarea CDL (resurse umane, materiale, context local, interesele elevilor);
2.2. Modalități de adecvare a unui CDL la grupuri țintă diferite;
2.3. Obiectivele predării - învățării - evaluării la disciplinele CDL din domeniul stiinței informării. Obiective cadru, obiective de referință, competențe generale, competențe specifice, unități de competență și competențe. Elaborarea obiectivelor operaționale;
3. Proiectarea activității didactice: planificare calendaristică, proiectarea unității de învățare, proiecte de lecție (pentru diferite tipuri de lecții), proiectarea de activități de învățare intra-, inter-, pluri și transdisciplinare.
b. Strategii didactice utilizate în procesul de instruire. Strategii și modalități de integrare în lecție a activităților cu caracter practic - aplicativ
1. Metode didactice specifice: clasificare, prezentare, caracterizare;
2. Utilizarea metodelor centrate pe elev, tehnicilor de învățare prin cooperare;
3. Forme de organizare a activității didactice: clasificare, caracterizare;
4. Mijloacele de învățământ și integrarea lor în procesul de predare-învățare-evaluare;
4.1. Funcțiile didactice ale mijloacelor de învățământ;
4.2. Tipuri de mijloace de învățământ și caracteristicile lor;
5. Selectarea metodelor optime în vederea formării gândirii critice și deprinderilor practice, formării gândirii tehnice și a dezvoltării simțului artistic/estetic;
6. Mediul de instruire: mediul relațional și mediul comunicațional. Utilizarea Tehnologiei informației și comunicării în construirea unor medii active de instruire;
7. Manifestarea unei conduite psihopedagogice inovative în plan profesional/social;
8. Evaluarea procesului instructiv-educativ, a progresului și a rezultatelor scolare. Valorizarea muncii elevului;
9. Adoptarea de strategii didactice care să permită utilizarea eficientă a mijloacelor și a auxiliarelor didactice în procesul instructiv- educativ.
c. Managementul clasei
1. Rolurile maistrului instructor în facilitarea experiențelor care conduc la formarea autonomiei elevilor în învățare (organizator, participant, membru al unei echipe, persoană resursă, facilitator, intermediar, evaluator etc.);
2. Organizarea activităților: crearea unui climat adecvat, folosirea resurselor adecvate; folosirea resurselor psihice ale profesorului și elevilor (capacități, cunoștințe, experiențe individuale sau colective); folosirea eficientă a timpului; forme de instruire (pe grupe, studiu individual, frontal etc.) și alternarea acestora în cadrul unei secvențe didactice; antrenarea persoanelor resursă din interiorul și din afara unității de invățământ în activitățile clasei; gestionarea situațiilor conflictuale.
d. Evaluarea rezultatelor școlare
1. Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învățământ: obiective, funcții, tipuri de evaluări, caracterizare;
2. Metode de evaluare: tradiționale și complementare (tipuri și caracterizare);
3. Calitățile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate și aplicabilitate;
4. Tipologia itemilor: definiție, clasificări, caracteristici, domenii de utilizare, reguli de proiectare, modalități de corectare și notare;
5. Construirea instrumentelor de evaluare;
6. Erori de evaluare și modalități de minimizare a lor.
Bibliografie: DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ
1
Cristea Sorin
Studii de pedagogie generală.
Editura Didactică și
pedagogică, București, 2004
2
Cristea Sorin
Fundamentele pedagogiei
Editura Polirom, Iași, 2010
3
Cucoș Constantin
Pedagogie generală
Editura Polirom, Iași 2006
4
Cucoș Constantin
Psihopedagogie pentru examenele de
definitivare și grade didactice
Editura Polirom Iași, 2009
5
Dragomir Mariana
Managementul activității didactice.
Eurodidact, Cluj-Napoca,
2003.
6
Ionescu M
Didactica modernă
Editura Dacia, Cluj, 1995.
7
Iucu Romiță
Managementul și gestiunea clasei de
elevi.
Editura Polirom, Iași, 2000
8
Iucu Romiță
Instruirea școlară
Editura Polirom, Iași, 2001
9
Neacșu Ion
Introducere în psihologia educației și a
dezvoltării
Editura Polirom, Iași, 2010
10
Neacșu Ion
Instruire și învățare
Editura Stiințifică, București,
1990.
11
Nicola I
Tratat de pedagogie școlară
Editura Aramis, București,
2000
12
Pânișoară Ovidiu
Comunicarea eficientă. Metode de
interacțiune eficientă
Editura Polirom Iași, 2003
13
Păun Emil
Școala: abordare sociopedagogică
Editura Polirom, Iași, 1999.
14
Stan Emil
Managementul clasei
Editura Aramis, colecția
Educația XXI, 2005
15
Evaluarea curentă și examenele: Ghid
pentru profesori.
București: ProGnosis, 2001
16
Pedagogie. Fundamentări teoretice și
demersuri aplicative
Editura Polirom, Iași, 2002
17
Curiculum național. Programe școlare
pentru disciplinele tehnologice
18
Planurile-cadru, standarde de pregatire
profesională
Competențe specifice
1. Cunoașterea și aprofundarea de către candidați a conținuturilor științifice și metodice de specialitate;
2. Operarea cu standardele de pregătire profesională și programele școlare pentru proiectarea unui demers didactic adaptat nivelului de învățământ, calificării și specificului clasei;
3. Realizarea corelațiilor intra, -inter și pluridisciplinare a conținuturilor;
4. Proiectarea activităților de instruire practică/pregătire practică în concordanță cu cerințele curriculumului și ale tehnologiei didactice moderne;
5. Aplicarea unor forme de management al clasei în funcție de activitatea proiectată;
6. Organizarea și coordonarea activității de instruire/pregătire practică în atelierul tehnologic școlar și la agenții economici în scopul formării și dezvoltării competențelor specifice;
7. Selectarea și aplicarea metodelor de evaluare adecvate activității de instruire/pregătire practică;
8. Comunicarea eficientă cu partenerii în activitatea educațională;
9. Exploatarea utilajelor, instalațiilor și echipamentelor în condițiile respectării normelor de protecție și igiena muncii, P.S.I. și protecția mediului înconjurător;
10. Respectarea normelor de calitate pentru desfășurarea proceselor, obținerea produselor și oferirea serviciilor;
11. Transmiterea, în funcție de particularitățile de vârstă ale elevilor, a conținuturilor astfel încât să dezvolte structuri operatorii, afective și atitudinale;
12. Stimularea potențialului fiecărui elev și dezvoltarea creativității.
D. CONȚINUTURILE PROGRAMEI
1. Bazele electrotehnicii
1.1. Circuite de curent continuu
1.1.1. Legi de bază în electrotehnica (Legea lui Ohm, Legile lui Kirchhoff).
1.1.2. Rezistoare electrice și gruparea lor.
1.1.3. Puterea și energia electrică în curent continuu.
1.2. Circuite de curent alternativ
1.2.1. Componente reactive (inductoare, condensatoare) și gruparea lor.
1.2.2. Curenți și tensiuni în circuite de curent alternativ.
1.2.3. Puterea și energia electrică în curent alternativ.
1.3. Efectele curentului electric
1.3.1. Efectele termice.
1.3.2. Iluminatul electric.
1.3.3. Efectele chimice.
1.3.4. Efectele magnetice.
1.4. Inducția electromagnetică și aplicațiile sale
1.4.1. Transformatorul ideal.
1.4.2. Transformatorul real.
1.4.3. Autotransformatorul.
2. Electronică analogică
2.1. Elemente active de circuit
2.1.1. Diode semiconductoare (dioda redresoare, dioda stabilizatoare, dioda varicap, diode de comutație) - principiul de funcționare, simbol, caracteristica statică, parametrii, utilizări.
2.1.2. Tranzistoare bipolare - principiul de funcționare, ecuații fundamentale, simboluri, conexiuni, caracteristici statice, regimuri de funcționare, parametrii, circuite de polarizare, punct static de funcționare, utilizări.
2.1.3. Tranzistoare unipolare (TEC-J, TEC MOS) - principiul de funcționare, simboluri, parametrii
2.1.4. Dispozitive optoelectronice (fotorezistența, fotodioda, fototranzistor, diodă electroluminiscentă, optocuplor) - principiul de funcționare, simboluri, parametrii, utilizări.
2.2. Circuite electronice
2.2.1. Redresoare, monoalternanță și dublă alternanță: parametri, scheme de utilizare, filtre de netezire, identificarea și remedierea defectelor.
2.2.2. Stabilizatoare: parametri, scheme electrice, parametrii, identificarea și remedierea defectelor.
2.2.3. Amplificatoare electronice: definiție, parametri, tipuri de amplificatoare (de audiofrecvență, videofrecvență, de bandă largă, operaționale): scheme de principiu, funcționare, parametrii electrici, identificarea și remedierea defectelor.
3. Electronică digitală
3.1. Porți logice: tipuri (ȘI, SAU, NAND, NOR): tabel de adevăr, simbol, utilizări, verificarea parametrilor.
3.2. Implementarea funcțiilor logice cu porți logice.
3.3. Circuite logice combinaționale: codificatoare, decodificatoare, multiplexoare, demultiplexoare; definiție, identificarea circuitelor, parametrii, utilizări.
3.4. Circuite basculante logice RS, D, JK, T - definiție, identificarea circuitelor, parametrii, utilizări.
3.5. Numărătoare: clasificare, identificarea circuitelor, utilizări.
4. Cuadripoli pasivi folosiți în telecomunicații
4.1. Atenuatoare și egalizoare de atenuare.
4.2. Filtre electrice.
4.3. Transformatoare de bandă largă.
5. Cablaje imprimate
5.1. Suporturi metalizate.
5.2. Prelucrări mecanice.
5.3. Desenarea și decaparea.
5.4. Plantarea componentelor.
5.5. Finisarea finală.
5.6. Conectică.
6. Cabluri de telecomunicații
6.1. Materiale folosite.
6.2. Cabluri simetrice.
6.3. Cabluri coaxiale.
6.4. Cabluri cu fibră optică
6.5. Măsurarea atenuării cablurilor.
6.6. Joncționarea cablurilor.
6.7. Echipament auxiliar pentru cabluri.
7. Subansamblurile funcționale de tip electroacustic.
7.1. Măsurarea parametrilor specifici microfoanelor telefonice.
7.2. Măsurarea parametrilor specifici difuzoarelor.
8. Instalații specifice de electroalimentare în telecomunicații
8.1. Grupuri electrogene.
8.2. Grupuri convertizoare.
8.3. Convertori și invertori statici.
9. Materiale folosite în electrotehnică și electronică
9.1. Metale și aliaje.
9.2. Materiale izolante.
9.3. Materiale magnetice.
9.4. Adezivi.
9.5. Protejarea contra efectelor climatice și chimice.
10. Localizarea deranjamentelor pe linii și cabluri
10.1. Clasificarea deranjamentelor pe circuite fizice.
10.2. Localizarea defectelor de izolament.
10.3. Localizarea defectelor de continuitate și omogenitate.
10.4. Locatorul cu impulsuri.
10.5. Norme uzuale pentru linii și cabluri.
11. Elemente specifice circuitelor de electroalimentare a echipamentelor de telecomunicații
11.1. Dispozitive de protecție la supracurenți.
11.2. Sisteme de comutare, semnalizare și alarmare.
11.3. Punerea la pământ.
11.4. Dimensionarea conductoarelor.
12. Rețele electrice și metode de protecție
12.1. Rețele electrice monofazate.
12.2. Metode de protecție a echipamentelor și oamenilor.
13. Surse chimice reversibile și ireversibile
13.1. Pile și baterii utilizate în telecomunicații.
13.2. Acumulatori utilizați în telecomunicații.
13.3. Surse neconvenționale.
13.4. Întreținere și verificare.
13.5. Precauții legate de utilizare.
13.6. Norme specifice de protecția muncii.
Bibliografie
1
Andrei, Ilie.
Tehnica transmisiei informației
București: Editura Printech,
2006
2
Bosie, Ion și Wardalla,
Mircea.
Măsurări speciale în
telecomunicații, vol I
București Romtelecom, 1997
3
Bosie, Ion și Wardalla,
Mircea.
Măsurări speciale în
telecomunicații, vol II
București: Editura Agir;
4
Bossie I., Wardalla M.
Măsurări electrice în
telecomunicații
Editura didactica și pedagogica
1982
5
Boldea Gheorghe
Localizarea deranjamentelor din
cablurile de telecomunicații
București: Editura Tehnică,
1974
6
Georgescu, Otilia și
Andrei Ilie
Auxiliar curricular "Exploatarea
și întreținerea rețelelor de
telecomunicații"
www.eprofu.ro
7
Colectiv de autori
Instrucțiuni de protejare a
cablurilor de telecomunicații
Direcția Generală a Poștelor și
Telecomunicațiilor 1977
8
Dănilă, T. Ionescu-
Vaida, M.
Componente și circuite electronice
- manual pentru clasa a X - a,
licee industriale
București, Editura Didactică și
Pedagogică, 1996
9
Dănilă, T. Ionescu-
Vaida, M.
Componente și circuite electronice
- manual pentru clasa a XI - a,
licee industriale
București, Editura Didactică și
Pedagogică, 1996
10
Ghiță, Teodor
Cabluri de telecomunicații
București: Editura Tehnică,
1990
11
Ion M., Goagă, F.
Ghid metodic de evaluare pentru
învățământul profesional și tehnic
preuniversitar
Editura INFO, Craiova, 1999
12
Trifu A., Seefeld R.,
Wardalla M., Lie M.,
Călin M.
Electronică, automatică,
informatică tehnologică
industrială. Manual pentru
pregătirea de bază, anul I Școli
profesionale
Editura Tehnică, București,
2000
13
Suciu Pompiliu
Linii și cabluri de telecomunicații
Editura Didactica și Pedagogica
14
Trifu A., Seefeld R.,
Wardalla M., Lie M.,
Călin M.
Electronică, automatică,
informatică tehnologică
industrială. Manual pentru
pregătirea de bază, anul I Școli
profesionale
Editura Tehnică, București,
2000
15
Trifu A., Seefeld R.,
Wardalla M.
Ghid metodic de aplicare a
curriculumului la decizia școlii -
Măsurări electrice clasa a IX-a
Editura Economică, 2000
16
***
Instrucțiuni pentru executarea
lucrărilor în rețele telefonice
Romtelecom. 1999
Autori:
GHEAȚĂ CARMEN - GRUP ȘCOLAR. UNIREA BUCUREȘTI
MUȘAT CARMEN - COLEGIUL TEHNIC EDMOND NICOLAU BUCUREȘTI
PINTEA MIHAELA - GRUP ȘCOLAR ELECTROMUREȘ TÎRGU MUREȘ
CONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE
VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR
PROGRAMA PENTRU DISCIPLINA TERAPIA EDUCAȚIONALĂ COMPLEXĂ ȘI INTEGRATĂ
- București -
2010
A. NOTĂ DE PREZENTARE
Prezenta programă se adresează cadrelor didactice care doresc să participe la concursul pentru ocuparea posturilor/catedrelor vacante din învățământul preuniversitar, la disciplina Terapia Educațională Complexă și Integrată, absolvenți ai liceelor pedagogice, ai învățământului postliceal și ai învățământului universitar de scurtă durată, având ca scop pregătirea și evaluarea capacităților și competențelor acestora.
Terapia Educațională Complexă și Integrată este o ramură a psihopedagogiei speciale care abordează complex și integrativ programele educațional terapeutice pentru valorificarea resurselor de învățare prin: stimulare cognitivă, ludoterapie, terapie educațională, activități de socializare și formarea autonomiei personale a copilului/elevului oferind o largă deschidere spre normalizarea condițiilor de viață.
Cadrele didactice care participă la concursul pentru ocuparea posturilor/catedrelor vacante din învățământul preuniversitar la disciplina Terapia Educațională, Complexă și Integrată pot ocupa următoarele posturi/catedre:
● educatoare/educator;
● educatoare/educator/itinerant/de sprijin;
● învățător-educator;
● învățător itinerant/de sprijin.
Prezenta programă de concurs este elaborată în acord cu legislația în vigoare și cu programele școlare care se aplică în învățământul special.
Aspecte fundamentale vizate de programă
● Cunoașterea conținuturilor științifice fundamentale și a tendințelor în psihopedagogia specială.
● Cunoașterea specificului învățării, educării, compensării/recuperării, integrării copiilor cu cerințe educative speciale (CES)
● Evaluarea și monitorizarea progresului educațional, ca o consecință a procesului de învățământ desfășurat în școala specială sau în școala de masa pe tot parcursul școlar.
● Creșterea calității actului educațional prin perfecționarea resursei umane în domeniul educației speciale.
● Proiectarea și implementarea activității specifice, diferentiate, în funcție de particularitățile biopsihosociale ale copiilor/elevilor/tinerilor cu CES de integrare școlară și socială a copiilor cu CES în școala de masă sau în comunitate.
● Dezvoltarea competențelor metodice și metodologice ale cadrelor didactice din învățământul special și special integrat.
B. COMPETENȚELE SPECIFICE
Competențele și conținuturile din programă sunt proiectate în conformitate cu abordarea curriculară sistemică, în realizarea activităților didactice și vizează:
● cunoașterea conținuturilor științifice,
● înțelegerea principiilor didacticii generale și specifice, cunoașterea documentelor școlare reglatoare,
● capacitatea de proiectare și realizare a demersului didactic trans-, inter-, multidisciplinare,
● capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi,
● capacitatea de a adecva demersurile didactice la particularitățile de vârstă și psihoindividuale ale elevilor,
● capacitatea de construi un climat educativ, interactiv, de cooperare stimulativ, de creștere a eficienței rezultatelor activităților didactice.
● Capacitatea de a proiecta și desfășura activități educațional - terapeutice cu elevi/copii/tineri cu CES.
● Capacitatea de a implementa strategii privind integrarea educațională și inserția socială a elevilor/copiilor cu CES.
C. TEMATICA ȘTIINȚIFICĂ LA DISCIPLINA TERAPIA EDUCAȚIONALĂ COMPLEXĂ ȘI INTEGRATĂ
I. Terapia educațională complexă și integrată ramură a Psihopedagogiei speciale
1. Terapia educațională. Caracterul complex și integraționist al acesteia.
2. Valențele educaționale ale terapiilor.
3. Tehnicile educațional-terapeutice.
4. Tipuri/module de activități educațional-terapeutice. Competențe specifice fiecărui tip de activitate.
II. Rolul și locul psihopedagogiei speciale în cadrul științelor educației. Cadrul conceptual și terminologia specifică
1. Psihopedagogia specială - statutul interdisciplinar și relațiile acesteia cu psihologia, pedagogia și alte științe.
2. Psihopedagogia specială - conținut, structură, finalități.
3. Statutul interdisciplinar, relațiile cu psihologia, pedagogia și alte științe.
III. Etiologia specifică diferitelor tipuri de deficiențe
1. Rolul factorilor endogeni și exogeni în modificările morfofuncționale ale sistemului nervos central, ale analizatorilor și ale aparatului fonoarticulator.
2. Cauzele și frecvența diferitelor tipuri de deficiențe.
IV. Factorii și etapele dezvoltării copilului/elevului cu dizabilități
1. Factorii care condiționează dezvoltarea copilului/elevului. Relația dintre factorii ereditari, factorii de mediu și factorii educaționali. Raportul specific dintre aceștia în cazul copiilor/elevilor cu dizabilități.
2. Etapele dezvoltării ontogenetice și caracterizarea lor în plan psihosomatic.
3. Structura și formele de manifestare ale personalității copilului/tânărului cu dizabilități.
V. Particularitățile dezvoltării psihofizice și sociale ale copiilor/elevilor cu dizabilități.
1. Trăsături de specificitate ale evoluției psihofizice a copiilor/elevilor cu dizabilități.
2. Individualizarea comunicării pe tipuri de deficiențe.
3. Consecințe ale manifestării deficienței în procesul de dezvoltare, adaptare, integrare socială a copiilor.
VI. Integrarea copiilor/elevilor cu CES în școala de masă
1. Conceptele de integrare și incluziune. Forme ale integrării.
2. Modalități de favorizare a integrării copiilor cu deficiențe în școala de masă prin: depistare precoce a deficienței, intervenție timpurie, educație preșcolară, debut școlar în școala de masă, trasee educaționale compatibile cu tipul și gradul de deficiență.
3. Limitele integrării școlare.
VI. Modalități și tehnici ale activităților educațional-terapeutice
1. Stimulare cognitivă
a) Rolul activităților cognitive în educația specială a copiilor/elevilor cu CES.
b) Conținutul activităților cognitive.
c) Activitățile educațional-terapeutice și rolul acestora în organizarea cunoașterii. Elementele diferențiale față de activitatea de predare.
d) Formarea abilităților senzorial-perceptive.
e) Structurile de activitate pentru formarea conceptelor fundamentale: sortarea, gruparea, asocierea, corespondența unu la unu, ordinea numerică, ș.a.
f) Formarea, dezvoltarea, restructurarea proceselor-activităților psihice prin exerciții senzorio - motorii și perceptive și importanța acestora în învățare. Structura generală a exercițiilor și activităților.
g) Activități de consolidare a achizițiilor dobândite prin activități complementare de stimulare/dezvoltare cognitivă.
2. Ludoterapia
a) Jocul ca proces de învățare și de recuperare în cadrul acțiunii de terapie educațională integrată.
b) Modalități de realizare a jocului. Valențe educative ale jocului.
c) Jocuri didactice și activități de loisir realizate cu copiii/elevii cu CES în activitatea de învățare și în terapia educațională integrată.
3. Terapia ocupațională
a) Terapia ocupațională. Rolul și funcțiile terapiei ocupaționale.
b) Desfășurarea procesului de terapie ocupațională.
c) Tipuri și forme de organizare a terapiei ocupaționale. Strategii educațional-terapeutice.
d) Conținutul, obiectivele și valențele educațional-terapeutice ale diferitelor tipuri de activități de terapie ocupațională.
4. Terapia psihomotricității și abilitarea manuală
a) Activitatea motorie și învățarea.
b) Conținutul, obiectivele și modalitățile de evaluare a activităților de abilitare manuală.
c) Structura psihomotricității. Obiective și instrumente de evaluare.
d) Metodologia terapiei educaționale a psihomotricității.
e) Corelarea conținuturilor din sfera abilitării manuale cu formarea și consolidarea componentelor de profesionalizare.
5. Formarea autonomiei personale și sociale
a) Autonomia personală și socială și integrarea în comunitate.
b) Formarea comportamentelor de autoservire, igienă personală, securitate, deplasare. Obiective și structuri de activități educațional-terapeutice.
c) Formarea comportamentului social: competențe sociale, deplasare, mobilitate în comunitate, utilizarea resurselor comunității. Obiective și structuri de activități educațional-terapeutice. Integrarea socială.
D. BIBLIOGRAFIE PENTRU TEMATICA ȘTIINȚIFICĂ LA DISCIPLINA TERAPIA EDUCAȚIONALĂ COMPLEXĂ ȘI INTEGRATĂ
1. Boici Gherghina, Stănică Ilie - Evaluarea copiilor cu CES în perspectiva integrării, Timpul, Reșița, 1998
2. Boșcaiu Emilia - Prevenirea și corectarea tulburărilor de vorbire în grădinițele de copii, București, Editura Didactică și Pedagogică, 1973
3. Bratu Hristu, Popescu Eugenia, Șerban Filoftea - Activități de joc și recreativ distractive, Editura Didactică și Pedagogică RA, București, 1994
4. Cozma Adrian - Psihopedagogia comunicării la copii cu dizabilități mintale, Editura RAR, București, 2008
5. Gherguț Alois, Neamțu Cristina - Psihopedagogia specială. Ghid practic pentru învățământul deschis la distanță, Editura Polirom, Iași, 2000
6. Gherguț Alois - Sinteze de psihopedagogie specială, Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice, Editura Polirom, Iași, 2005
7. Gherguț Alois - Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale, Strategii diferențiate și incluzive în educație, Editura Polirom, Iași, 2006
8. Green Cristofer, Chee Kit - Să înțelegem ADHD, Editura Aramis, București, 2009
9. Golu Pantelimon, Zlate Mielu, Verza Emil - Psihologia copilului. Manual pentru clasele a XI-a-școli normale, Editura Didactică și Pedagogică București, 1996
10. Kulcsar Tiberiu - Factorii psihologici ai reușitei școlare, București, Editura Didactică și Pedagogică, 1978
11. Mușu Ionel, Taflan Aurel (coord.) - Terapia educațională integrată, Editura Pro Humanitate, București, 1997
12. Păunescu Constantin, Mușu Ionel - Psihopedagogia specială integrată. Handicapul mintal. Handicapul intelectual, Pro Humanitate, București, 1997
13. Peeters Theo - Autismul. Teorie și intervenție educațională, Editura Științele Educației, 2009
14. Popovici Doru Vlad - Dezvoltarea comunicării la copiii cu deficiențe mintale, Ed. Pro Humanitate, București, 2000
15. Popovici Doru Vlad - Orientări teoretice și practice în educația integrată, Editura Universității Aurel Vlaicu, Arad, 2007
16. Preda Vasile - Psihopedagogia intervenției timpurii la deficienții vizuali, PUC, Cluj Napoca, 2002
17. Preda Vasile - Intervenția precoce în educarea copiilor deficienți vizuali, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj Napoca, 1999
18. Preda Vasile (coord.) - Elemente de psihopedagogie specială. Cercetări fundamentale și aplicate, Editura Eikon, Cluj Napoca, 2007
19. Radu Gheorghe - Psihopedagogia dezvoltării școlarilor cu handicap, Editura Didactică și Pedagogică București, 1999
20. Radu Gheorghe - Psihologie școlară pentru învățământul special. Sinteze, Editura Fundației Humanitas, București, 2001
21. Stănică Ilie, Mușu Ionel, Popa Mariana, Popovici Doru Vlad, Rozorea Anca - Psihopedagogia specială - Deficiența senzorială, Pro Humanitate, București, 1997
22. Ștefan Mircea - Educarea copiilor cu vedere slabă, București, Editura Didactică și Pedagogică, 1981
23. Taflan Aurel, Mușu Ionel (coord.) - Terapia educațională integrată, Editura Pro Humanitate, București, 1997
24. Ungureanu Dorel - Copii cu dificultăți de învățare, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1998
25. Verza Emil - Psihopedagogia specială, București, Editura Didactică și Pedagogică, 1994
26. Verza Emil, Verza Emil Florin - Psihologia vârstelor, Editura Prohumanitate, București, 2000
27. Verza Emil Florin - Introducere în psihopedagogia specială și asistență socială, Editura Fundației Humanitas, 2002
28. Vlad Mircea, Ghilaș Ileana, Cozma Adrian, Vasiliu Coca - Marlena - Dicționar enciclopedic de Psihopedagogie specială, Editura Fundației Culturale Marin Speteanu, București, 2009
● HG 1251/2005 privind unele măsuri de îmbunătățire a activității de învățare, instruire, compensare, recuperare și protecție specială a copiilor/elevilor/tinerilor cu cerințe educative speciale din cadrul sistemului de învățământ special și special integrat
E. TEMATICA PENTRU METODICA DISCIPLINEI TERAPIA EDUCAȚIONALĂ COMPLEXĂ ȘI INTEGRATĂ
I. Didactica-teorie generală a procesului de învățământ
1. Obiectul și funcțiile didacticii psihopedagogiei speciale
2. Direcții de dezvoltare ale didacticii contemporane
3. Finalitățile didactice și funcțiile lor
4. Tipologia și dinamica obiectivelor educaționale
II. Procesul de învățământ - cadrul principal de desfășurare a activității instructiv-educative, de recuperare și integrare a elevilor cu CES
1. Elementele componente ale procesului de învățământ și interacțiunea dintre ele
2. Procesul de învățământ ca relație dintre predare-învățare-evaluare
3. Principiile procesului de învățământ
4. Caracterul formativ-educativ al programului de terapie educațională complexă și integrată și al programului de sprijin pentru elevii cu CES integrați în învățământul de masă
III. Proiectarea, organizarea și desfășurarea activității didactice la disciplina Terapia Educațională Complexă și Integrată
1. Componentele curriculumului național: planuri-cadru (trunchi comun, curriculum diferențiat, curriculum la decizia școlii/curriculum în dezvoltare locală), programe școlare, manuale școlare, auxiliare curriculare; alți termeni de referință ai curriculumului național: arii curriculare, discipline, module, standarde curriculare. Conținutul învățământului special.
2. Proiectarea curriculumului în dezvoltare locală sau la decizia școlii de tipul: aprofundare/extindere/opțional ca disciplină nouă.
3. Competențele predării-învățării-evaluării la disciplina Terapia Educațională Complexă și Integrată. Competențe generale, competențe specifice. Operaționalizarea obiectivelor/competențelor.
4. Proiectarea activității didactice: planificare calendaristică, proiectarea unității de învățare, proiecte de activități didactice (pentru diferite tipuri de lecții și activități educațional-terapeutice), proiectarea de activități de învățare intra-, inter- și transdisciplinare, adaptări curriculare pentru elevii cu CES, planuri de intervenție personalizate.
II. Strategii didactice utilizate în procesul de predare-învățare-evaluare la disciplina Terapia Educațională Complexă și Integrată. Strategii și modalități de integrare în lecție/activitate educațional terapeutică a unor lucrări cu conținut practic-aplicativ.
1. Metode didactice specifice: clasificare, prezentare, caracterizare, utilizarea metodelor centrate pe elev/tehnicilor de învățare prin cooperare.
2. Forme de organizare a activității educațional-terapeutice: clasificare, caracterizare.
3. Mijloacele de învățământ și integrarea lor în procesul de predare-învățare-evaluare.
3.1. Funcțiile didactice ale mijloacelor de învățământ.
3.2. Tipuri de mijloace de învățământ și caracteristicile lor.
3.3. Particularități ale utilizării mijloacelor de învățământ în educația specială.
4. Mediul de instruire, mediul relațional și mediul comunicațional. Utilizarea tehnologiei informației și comunicării în construirea unor medii active de instruire. Tipuri de relații specifice educației speciale.
5. Însușirea instrumentelor de bază ale cunoașterii/învățării: citit-scrisul și calculul matematic
5.1. Activitatea școlară formativă în vederea achiziționării și consolidării abilităților și deprinderilor pentru citit-scris la diferite categorii de deficiențe. Abilitatea manuală, pregrafia și grafia - etape ale însușirii scrisului. Etapele însușirii cititului la copilul cu deficiențe. Citit-scrisul în Braille. Particularități ale citit-scrisului în cazul copiilor cu surditate și surdo-cecitate.
5.2. Specificul formării competenței de calcul aritmetic la copilul cu deficiențe. Formarea conceptului de număr natural. Numerația. Operația cu numere naturale. Specificul rezolvării problemelor la diferite tipuri de deficiențe.
6. Evaluarea procesului instructiv-educativ-recuperativ-compensatoriu și de integrare, a progresului și a rezultatelor școlare în concordanță cu obiectivele curriculare și criteriile de performanță din standardele de evaluare.
6.1. Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învățământ: obiective, funcții, tipuri de evaluări, caracterizare.
6.2. Metode de evaluare: tradiționale și complementare (tipuri și caracterizare).
6.3. Calitățile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate și aplicabilitate.
6.4. Tipologia itemilor: definiție, clasificări, caracteristici, domenii de utilizare, reguli de proiectare, modalități de evaluare și de notare.
F. BIBLIOGRAFIE PENTRU METODICA DISCIPLINEI TERAPIA EDUCAȚIONALĂ COMPLEXĂ ȘI INTEGRATĂ
1. Casteilla Andre - Scrierea cursivă modernă, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1977
2. Cerghit Ioan, Neacșu Ioan., Pânișoară Ioan Ovidiu, Potolea Dan - Prelegeri pedagogice, Editura Polirom, Iași, 2001
3. Cerghit Ioan - Metode de învățământ, Editura Polirom, Iași, 2006
4. Cerghit Ioan, Radu T. Ion, Popescu Eugenia, Vlăsceanu Lazăr - Didactica. Manual pentru clasa a X-a-liceele pedagogice, Editura Didactică și Pedagogică RA, București, 1997
5. Cosmovici Andrei - Psihologia școlară, Editura Polirom, Iași, 1998
6. Crețu Carmen - Curriculum individualizat și personalizat, Editura Polirom, Iași, 1998
7. Cucoș Constantin - Pedagogie generală, Editura Polirom, Iași, 2000
8. Geissler Erick - Mijloace de educație, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1997
9. Gherguț Alois - Sinteze de psihopedagogie specială, Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice, Editura Polirom, Iași, 2005
10. Gherguț Alois - Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație, Editura Polirom, Iași, 2006
11. Iftimie Gheorghe - Jocuri logice pentru preșcolari și școlarii mici, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1977
12. Ionescu Miron, Radu Ioan - Didactica modernă, Editura Dacia Cluj, 2004
13. Macovei Elena - Pedagogie. Propedeutică. Didactică, Editura Didactică și Pedagogică RA, București, 1997
14. Mara Daniel - Strategii didactice în educația incluzivă, Editura Didactică și Pedagogică RA, București, 2009
15. Mușu Ionel, Taflan Aurel (coord.) - Terapia educațională integrată, Editura Pro Humanitate, București, 1997
16. Neacșu Ioan - Metode și tehnici de învățare eficientă, Editura Militară, București, 1990
17. Nicola Ioan - Tratat de pedagogie școlară, Editura Aramis, București, 2000
18. Nicola Ioan, Farcaș Domnica - Teoria educației și noțiuni de cercetare pedagogică. Manual pentru clasa a XI-a școli normale, Editura Didactică și Pedagogică București RA, 1994
19. Oprescu Nicolae - Modernizarea învățământului matematic în ciclul primar, Editura Didactică și Pedagogică București, 1974
20. Păunescu Constantin, Mușu Ionel - Metodologia învățării matematicii la deficienții mintali, Editura Didactică și Pedagogică București, 1981
21. Radu Gheorghe - Psihopedagogia dezvoltării școlarilor cu handicap, Editura Didactică și Pedagogică București, 1999
22. Radu Gheorghe - Psihopedagogia școlarilor cu handicap mintal, Editura Pro Humanitate, București, 2000
23. Stoica Adrian (coord.) - Evaluarea curentă și examenele, Ghid pentru profesori, Editura Prognosis, București, 2001
24. Sima Ioan - Psihopedagogia specială: studii și cercetări, vol. I, vol. II, Editura Didactică și Pedagogică București, 1998
25. Stănică Ilie, Mușu Ionel, Popa Mariana, Popovici Doru Vlad, Rozorea Anca - Psihopedagogia specială - Deficiența senzorială, Pro Humanitate, București, 1997
26. Stoica Adrian - Evaluarea progresului școlar. De la teorie la practică, Editura Humanitas Educational, București, 2003
27. Ștefan Mircea - Educarea copiilor cu vedere slabă, București, Editura Didactică și Pedagogică, 1981
28. Ținică Silvia (coord.) - Repere în abordarea copilului dificil. Instrument de lucru pentru cadre didactice și consilieri, Editura Eikon, Cluj Napoca, 2004
29. Verza Emil - Disgrafia și terapia ei, Editura Didactică și Pedagogică București, 1983
30. Verza Emil - Psihopedagogia specială, Editura Didactică și Pedagogică București, 1994
31. Vlad Mircea, Ghilaș Ileana, Cozma Adrian, Vasiliu Coca-Marlena - Dicționar enciclopedic de Psihopedagogie specială, Editura Fundației Culturale Marin Speteanu, București, 2009
32. Vlăsceanu Lazăr și Cerghit Ioan (coord.) - Curs de pedagogie, T.U.B., București, 1988
33. Vrăsmaș Ecaterina - Învățarea scrisului-o perspectivă comprehensivă și integrativă, Editura Prohumanitate, București, 1999
NOTĂ: Bibliografia pentru metodica de specialitate include și planurile-cadru, programele școlare pentru disciplina Terapia Educațională Complexă și Integrată (toți anii de studiu).
CONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE
VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR
PROGRAMA PENTRU TRANSPORTURI
MAIȘTRI INSTRUCTORI
- București -
2010
A. NOTĂ DE PREZENTARE
Programa pentru disciplinele TEHNOLOGICE se adresează absolvenților facultăților de profil și maiștrilor instructori care se prezintă la concursul pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante din învățământul preuniversitar. Conținutul și structura programei sunt elaborate în așa fel încât să răspundă schimbărilor impuse de abordarea curriculară sistemică în realizarea procesului educațional.
Structura arborescentă și sistemul modular de organizare curriculară pentru învățământul tehnologic, solicită abordarea structurală a desfășurării procesului de învățământ.
Programa de concurs este elaborată în acord cu programele școlare în vigoare din învățământul preuniversitar pentru respectiva disciplină și cu programele pentru evaluările și examenele naționale.
Aspectele fundamentale vizate prin prezenta programă operaționalizează profilul maistrului instructor, urmărind:
- cunoașterea de către profesor a conținuturilor știintifice și a principalelor tendințe în evoluția disciplinelor de pregătire profesională și a metodicii predării acestora;
- utilizarea competentă a documentelor școlare reglatoare;
- capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi;
- capacitatea de proiectare și realizare a demersului didactic intra-, trans-, inter-, și multidisciplinar, în concordanță cu standardele de pregatire profesională;
- capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi;
- demonstrarea abilităților de comunicare, empatice și de cooperare necesare realizării actului educațional
Au fost urmărite formarea și structurarea competențelor pentru maiștri instructori, cu aplicare la specificul activităților de instruire practică. Pe lângă competențele specifice, în specialitate, sunt vizate competențele pentru îndeplinirea eficientă a unui rol social precum și competențele metodice.
Conținuturile programei urmăresc sporirea flexibilității, mobilității ocupaționale și creșterea gradului de adaptabilitate a maiștrilor instructori la evoluția tehnică, tehnologică și economică în domeniu.
Programa este orientată pe evaluarea calității concepției didactice și a modalităților concrete prin care maistrul instructor pune elevii în situații de învățare eficientă, menite să conducă la formarea competențelor prevăzute în standardele de pregătire profesională. Această orientare este cu atât mai necesară în prezent, când flexibilitatea programelor școlare solicită din partea cadrelor didactice efortul de a concepe procese și parcursuri didactice adaptate nivelului claselor de elevi cu care lucrează și finalităților învățământului tehnologic.
B. COMPETENȚE SPECIFICE
Programa vizează, pe lângă conținuturile științifice și cele de metodică a disciplinelor, anumite competențe specifice maistrului instructor pentru discipline Tehnologice, competențe pe care acesta trebuie să și le dezvolte și probeze pe parcursul desfășurării activității didactice.
- Cunoașterea și aprofundarea de către candidați a conținuturilor științifice și metodice de specialitate;
- Operarea cu standardele de pregătire profesională și programele școlare pentru proiectarea unui demers didactic adaptat nivelului de învățământ, calificării și specificului clasei;
- Realizarea corelațiilor intra, -inter și pluridisciplinare ale conținuturilor;
- Proiectarea activităților de instruire practică/pregătire practică în concordanță cu cerințele curriculumului și ale tehnologiei didactice moderne;
- Organizarea și coordonarea activității de instruire/pregătire practică în atelierul tehnologic școlar și la agenții economici în scopul formării și dezvoltării competențelor specifice;
- Selectarea și aplicarea metodelor de evaluare adecvate activității de instruire/pregătire practică;
- Comunicarea eficientă cu partenerii în activitatea educațională;
- Exploatarea utilajelor, instalațiilor și echipamentelor în condițiile respectării normelor de igienă, de securitate și sănătate în muncă, prevenirea situațiilor de urgență și protecția mediului înconjurător;
- Respectarea normelor de calitate pentru desfășurarea proceselor, obținerea produselor și oferirea serviciilor;
Programa vizează, pe lângă conținuturile științifice și cele de metodică a disciplinelor, anumite competențe specifice maistrului de discipline Tehnologice, competențe pe care acesta trebuie să le dezvolte și să le probeze pe parcursul desfășurării activității didactice. Într-o formulare sintetică, aceste competențe sunt:
- cunoașterea conținuturilor științifice ale disciplinelor, cunoștințe de metodica disciplinelor;
- cunoașterea și utilizarea principalelor documente școlare reglatoare: standarde de pregatire profesională, planuri-cadru, programe școlare, programe pentru examene naționale;
- capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi;
- capacitatea de proiectare și realizare a dezvoltărilor curriculare intra- și interdisciplinare;
- capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi;
- capacitatea de a adecva demersurile didactice la particularitățile de vârstă ale colectivului de elevi;
- capacitatea de a construi un climat educativ stimulativ și eficient.
C. TEMATICA PENTRU METODICA DISCIPLINELOR TEHNOLOGICE
TEME DE DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ
a. Proiectarea, organizarea și desfășurarea activității didactice
1. Componentele curriculumului școlar: curriculum național, planuri cadru, arii curriculare, trunchi comun, discipline, module, standarde de pregătire profesională, programe școlare, manuale școlare, auxiliare curriculare;
2. Proiectarea curriculumului în dezvoltare locală: aprofundare/extindere;
2.1. Repere/condiționări în elaborarea CDL (resurse umane, materiale, context local, interesele elevilor);
2.2. Modalități de adecvare a unui CDL la grupuri țintă diferite;
2.3. Obiectivele predării - învățării - evaluării la disciplinele CDL din domeniul stiinței informării. Obiective cadru, obiective de referință, competențe generale, competențe specifice, unități de competență și competențe. Elaborarea obiectivelor operaționale;
3. Proiectarea activității didactice: planificare calendaristică, proiectarea unității de învățare, proiecte de lecție (pentru diferite tipuri de lecții), proiectarea de activități de învățare intra-, inter-, pluri și transdisciplinare.
b. Strategii didactice utilizate în procesul de instruire. Strategii și modalități de integrare în lecție a activităților cu caracter practic - aplicativ
1. Metode didactice specifice: clasificare, prezentare, caracterizare;
2. Utilizarea metodelor centrate pe elev, tehnicilor de învățare prin cooperare;
3. Forme de organizare a activității didactice: clasificare, caracterizare;
4. Mijloacele de învățământ și integrarea lor în procesul de predare-învățare-evaluare;
4.1. Funcțiile didactice ale mijloacelor de învățământ;
4.2. Tipuri de mijloace de învățământ și caracteristicile lor;
5. Selectarea metodelor optime în vederea formării gândirii critice și deprinderilor practice, formării gândirii tehnice și a dezvoltării simțului artistic/estetic;
6. Mediul de instruire: mediul relațional și mediul comunicațional. Utilizarea Tehnologiei informației și comunicării în construirea unor medii active de instruire;
7. Manifestarea unei conduite psihopedagogice inovative în plan profesional/social;
8. Evaluarea procesului instructiv-educativ, a progresului și a rezultatelor scolare. Valorizarea muncii elevului;
9. Adoptarea de strategii didactice care să permită utilizarea eficientă a mijloacelor și a auxiliarelor didactice în procesul instructiv- educativ.
c. Managementul clasei
1. Rolurile maistrului instructor în facilitarea experiențelor care conduc la formarea autonomiei elevilor în învățare (organizator, participant, membru al unei echipe, persoană resursă, facilitator, intermediar, evaluator etc.);
2. Organizarea activităților: crearea unui climat adecvat, folosirea resurselor adecvate; folosirea resurselor psihice ale profesorului și elevilor (capacități, cunoștințe, experiențe individuale sau colective); folosirea eficientă a timpului; forme de instruire (pe grupe, studiu individual, frontal etc.) și alternarea acestora în cadrul unei secvențe didactice; antrenarea persoanelor resursă din interiorul și din afara unității de invățământ în activitățile clasei; gestionarea situațiilor conflictuale.
d. Evaluarea rezultatelor școlare
1. Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învățământ: obiective, funcții, tipuri de evaluări, caracterizare;
2. Metode de evaluare: tradiționale și complementare (tipuri și caracterizare);
3. Calitățile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate și aplicabilitate;
4. Tipologia itemilor: definiție, clasificări, caracteristici, domenii de utilizare, reguli de proiectare, modalități de corectare și notare;
5. Construirea instrumentelor de evaluare;
6. Erori de evaluare și modalități de minimizare a lor.
Bibliografie: DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ
1
Cristea Sorin
Studii de pedagogie generală.
Editura Didactică și
pedagogică, București, 2004
2
Cristea Sorin
Fundamentele pedagogiei
Editura Polirom, Iași, 2010
3
Cucoș Constantin
Pedagogie generală
Editura Polirom, Iași 2006
4
Cucoș Constantin
Psihopedagogie pentru examenele de
definitivare și grade didactice
Editura Polirom Iași, 2009
5
Dragomir Mariana
Managementul activității didactice.
Eurodidact, Cluj-Napoca, 2003.
6
Ionescu M
Didactica modernă
Editura Dacia, Cluj, 1995.
7
Iucu Romiță
Managementul și gestiunea clasei de
elevi.
Editura Polirom, Iași, 2000
8
Iucu Romiță
Instruirea școlară
Editura Polirom, Iași, 2001
9
Neacșu Ion
Introducere în psihologia educației și a
dezvoltării
Editura Polirom, Iași, 2010
10
Neacșu Ion
Instruire și învățare
Editura Stiințifică, București,
1990.
11
Nicola I
Tratat de pedagogie școlară
Editura Aramis, București,
2000
12
Pânișoară Ovidiu
Comunicarea eficientă. Metode de
interacțiune eficientă
Editura Polirom Iași, 2003
13
Păun Emil
Școala: abordare sociopedagogică
Editura Polirom, Iași, 1999.
14
Stan Emil
Managementul clasei
Editura Aramis, colecția
Educația XXI, 2005
15
Evaluarea curentă și examenele: Ghid
pentru profesori.
București: ProGnosis, 2001
16
Pedagogie. Fundamentări teoretice și
demersuri aplicative
Editura Polirom, Iași, 2002
17
Curiculum național. Programe școlare
pentru disciplinele tehnologice
18
Planurile-cadru, standarde de pregatire
profesională
Competențe specifice
1. Cunoașterea și aprofundarea de către candidați a conținuturilor științifice și metodice de specialitate;
2. Operarea cu standardele de pregătire profesională și programele școlare pentru proiectarea unui demers didactic adaptat nivelului de învățământ, calificării și specificului clasei;
3. Realizarea corelațiilor intra, -inter și pluridisciplinare a conținuturilor;
4. Proiectarea activităților de instruire practică/pregătire practică în concordanță cu cerințele curriculumului și ale tehnologiei didactice moderne;
5. Aplicarea unor forme de management al clasei în funcție de activitatea proiectată;
6. Organizarea și coordonarea activității de instruire/pregătire practică în atelierul tehnologic școlar și la agenții economici în scopul formării și dezvoltării competențelor specifice;
7. Selectarea și aplicarea metodelor de evaluare adecvate activității de instruire/pregătire practică;
8. Comunicarea eficientă cu partenerii în activitatea educațională;
9. Exploatarea utilajelor, instalațiilor și echipamentelor în condițiile respectării normelor de protecție și igiena muncii, P.S.I. și protecția mediului înconjurător;
10. Respectarea normelor de calitate pentru desfășurarea proceselor, obținerea produselor și oferirea serviciilor;
11. Transmiterea, în funcție de particularitățile de vârstă ale elevilor, a conținuturilor astfel încât să dezvolte structuri operatorii, afective și atitudinale;
12. Stimularea potențialului fiecărui elev și dezvoltarea creativității.
D. CONȚINUTURILE PROGRAMEI
1. Desen tehnic
1.1. Standarde fundamentale utilizate în desenul tehnic (linii, formate)
1.2. Cotarea (elementele cotării, reguli de cotare, metode de cotare)
1.3. Schița (faze premergătoare executării schiței, etapele de executare a schiței)
1.4. Citirea desenului de ansamblu
2. Studiul materialelor
2.5. Proprietățile fizice, mecanice și tehnologice ale materialelor metalice.
2.6. Otelul și fonte nealiate (clasificare, simbolizare și utilizare).
2.7. Coroziunea metalelor și aliajelor. Protecția împotriva coroziunii
2.8. Materiale nemetalice (tipuri, utilizare)
1.8.1. materiale semiconductoare și electroizolante,
1.8.2. lubrifianti
1.8.3. lichide de racire
1.8.4. degresanți și decapanți
1.8.5. materiale abrazive
3. Măsurări tehnice
3.1. Unități de măsură (fundamentale, derivate, asociate, multipli și submultipli)
3.2. Mijloace de măsurare și control ale mărimilor mecanice și electrice
4. Tehnologia meseriei
4.1. Organizarea locului de muncă (microclimatul industrial, principii ergonomice de organizare a locului de muncă, utilaje folosite, mod de amplasare, utilizare)
4.2. Operații de lăcătușerie (SDV-uri, utilaje, tehnologie, control)
4.2.1. Operații de pregătire (curățire, îndreptare)
4.2.2. Operații de prelucrare (trasare, debitare, îndoire, pilire, polizare, găurire și filetare manuală)
4.3. Asamblări nedemontabile
4.3.1. Nituirea (domeniul de utilizare, tipuri de nituri și de asamblări nituite, scule-dispozitive-utilaje, tehnologia nituirii)
4.3.2. Lipirea (domeniul de utilizare, avantaje, dezavantaje, procedee, materiale utilizate, tehnologia lipirii)
4.3.3. Sudarea (domenii de utilizare, avantaje, dezavantaje)
4.4. Asamblări demontabile
4.4.1. Asamblări prin pene (domeniul de utilizare, tipuri de pene)
4.4.2. Asamblări prin filet (domenii de utilizare, tipuri de șuruburi, piulițe, șaibe, asigurarea asamblării contra autodesfacerii asamblării)
4.4.3. Asamblări prin bolțuri și știfturi (domenii de utilizare, tipuri de bolțuri și știfturi).
5. Motoare termice
5.1. Clasificarea motoarelor termice
5.2. Principii de funcționare (funcționarea MAS în patru timpi - ciclul real; funcționarea MAC în patru timpi - ciclul real; funcționarea MAS în doi timpi cu baleiaj prin carter)
5.3. Principii de formare a amestecului combustibil-aer (dozajul amestecului; dozajul aerului; dozajul combustibilului). Calitatea amestecului (amestec teoretic, amestec sărac, amestec bogat)
5.4. Regimurile de funcționare a motorului. Sarcina motorului.
5.5. Fazele de distribuție.
5.6. Steaua manivelelor și ordinea de aprindere la motoarele în patru timpi și în doi timpi
5.7. Pistonul: deformarea pistonului sub acțiunea forțelor; bătaia pistonului; ungerea, frecarea și uzarea pistonului; construcția pistonului; materiale
5.8. Biela: construcție; materiale
5.9. Arborele cotit: construcție; materiale.
5.10. Colectoare de gaze;
5.11. Mecanismul de distribuție cu supape (soluții constructive)
5.12. Sistemul de ungere (aspectele frecării în lagărele cu alunecare; circuitul uleiului de ungere; pompa de ulei)
5.13. Sistemul de răcire (soluții constructive; pompa de lichid; termostatul; ventilatorul)
5.14. Supraalimentarea motoarelor - procedee
5.15. Instalația de alimentare prin injecție (principiile de funcționare ale sistemelor de injecție de benzină și diesel, diagnosticarea instalației cu injecție de benzină, pompe de injecție la motoarele diesel, pompa de alimentare cu piston, construcția injectoarelor, filtre de combustibil; filtre de aer; diagnosticarea, reglarea, întreținerea și repararea instalației de alimentare a motorului diesel)
6. Cuplaje intermitente. Construcție.
6.1. Cuplaje intermitente rigide.
6.2. Cuplaje intermitente cu fricțiune.
6.3. Ambreiaje hidrodinamice.
7. Transmisii prin roți dințate. Angrenaje.
7.1. Caracterizare, clasificare, notații.
7.2. Construcția reductoarelor cu roți dințate: clasificarea reductoarelor; tipuri de reductoare; elementele constructive ale reductoarelor; ungerea reductoarelor cu roți dințate.
8. Transmisii prin curele
8.1. Caracterizare, clasificare, standardizare și notare
8.2. Construcția transmisiilor prin curele trapezoidale și prin curele dințate
9. Norme de sănătatea și securitatea muncii specifice domeniului.
NOTĂ: La conținuturile menționate se adaugă diagnosticarea, întreținerea și repararea dispozitivelor/sistemelor instalațiilor la temă.
Bibliografie:
1
A. Popescu, ș.a.
Tehnologia elaborării și prelucrării
semifabricatelor clasa a XI-a
Editura Didactică și
Pedagogică, București, 2002
2
A. Țurcanu, ș.a.
Desen tehnic clasa a X-a Filiera
tehnologică, Profil: Tehnic
Editura Economică
Preuniversitaria, București,
2000
3
B. Grunwald
Teoria, calculul și construcția motoarelor
pentru autovehicule rutiere
E.D.P., București, 1980
4
D. Burdușel, ș.a.
Desen tehnic clasa a X-a
Editura Sigma, București,
2000
5
E. Isac
Măsurări electrice și electronice. Manual
pentru clasa a X-a, a XI-a și a XII-a, licee
cu profil electrotehnică și electronică,
E.D.P., București, 1993
6
Gafițeanu, M.,
ș.a.
Organe de mașini
Editura Tehnică, București,
1983
7
I Moraru, ș.a.
Tehnologia elaborării și prelucrării
semifabricatelor clasa a XI-a
Editura Sigma, București,
2002
8
I. Ionescu ș.a.
Solicitări și măsurări tehnice, Filiera
tehnologică, Profil:Tehnic clasa aX-a
Editura Economică
Preuniversitaria, București,
2000
9
M. Constantin,
A. Ciocârlea
Vasilescu
Solicitări și măsurări tehnice clasa a X-a
Editura All Educational,
București, 2001
10
Gh. Frățilă șc
Automobile, cunoaștere, întreținere, reparare
Editura Didactică și
Pedagogică, București 2007
AUTORI:
AUREL PEICU - Inspectoratul Școlar al Județului Călărași
GHEORGHE BARBU - prof. gr. did. I, Grupul Școlar Industrial de Transporturi Auto Craiova
VASILE BORZA - Inspectoratul Școlar Județean Arad
CONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE
VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR
PROGRAMA PENTRU TRANSPORTURI AERONAUTICE
PROFESORI
- București -
2010
A. NOTĂ DE PREZENTARE
Programa pentru disciplinele TEHNOLOGICE se adresează absolvenților facultăților de profil și profesorilor care se prezintă la concursul pentru ocuparea posturilor didactice/ catedrelor vacante din învățământul preuniversitar. Conținutul și structura programei sunt elaborate pe baza standardului ocupațional "Profesor pentru învățământul gimnazial și pentru învățământul liceal", în așa fel încât să răspundă schimbărilor impuse de abordarea curriculară sistemică în realizarea procesului educațional.
Structura arborescentă și sistemul modular de organizare curriculară pentru învățământul tehnologic, solicită abordarea structurală a desfășurării procesului de învățământ.
Programa de concurs este elaborată în acord cu programele școlare în vigoare din învățământul preuniversitar pentru respectiva disciplină și cu programele pentru evaluările și examenele naționale. Aspectele fundamentale vizate prin prezenta programă operaționalizează profilul absolventului de învățământ superior, urmărind:
- cunoașterea de către profesor a conținuturilor știintifice și a principalelor tendințe în evoluția disciplinelor de pregătire profesională și a metodicii predării acestora;
- utilizarea competentă a documentelor școlare reglatoare;
- capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi;
- capacitatea de proiectare și realizare a demersului didactic intra-, trans-, inter-, și multidisciplinar, în concordanță cu standardele de pregatire profesională;
- capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi;
- demonstrarea abilităților de comunicare, empatice și de cooperare necesare realizării actului educațional.
Fiind date particularitățile disciplinelor tehnologice și rolul pe care acestea îl au asupra formării și maturizării profesionale a elevului, precum și asupra întregului climat educațional al școlii, profesorul trebuie să demonstreze că:
- înțelege conceptele centrale și metodele de investigație specifice disciplinelor pe care le predă;
- are capacitatea de a crea experiențe de învățare semnificative pentru elev;
- înțelege cum învață și cum se dezvoltă elevul și poate să ofere oportunități de învățare care sprijină dezvoltarea profesională a acestuia;
- înțelege că elevii sunt diferiți din punctul de vedere al felului în care învață și poate să ofere oportunități instructiv-educative adaptate la diferențele individuale de învățare;
- înțelege procesele de integrare curriculară și folosește o varietate de strategii didactice care încurajează dezvoltarea gândirii critice a elevului, capacitatea de rezolvare a problemelor și performanțele lui în utilizarea noilor tehnologii;
- are capacitatea de a alege și utiliza cele mai bune metode ce vizează motivația și comportamentul pentru a crea un mediu educațional care încurajează interacțiunea socială pozitivă, motivația intrinsecă și angajarea elevului în actul învățării, sprijinind astfel succesul școlar al acestuia;
- dezvoltă cunoașterea și utilizarea unor variate strategii de comunicare eficientă pentru a sprijini curiozitatea, colaborarea și interacțiunea elevilor în activitatea de învățare;
- planifică activitatea de predare-învățare pe baza obiectivelor și competențelor curriculare, a cunoașterii proceselor predării-învățării, a conținutului disciplinei, a abilităților elevilor și a diferențelor dintre elevi; modelează activitatea la clasă conform obiectivelor evaluării;
- înțelege și folosește o diversitate de strategii de evaluare pentru a aprecia și modifica activitățile didactice, asigurând continua dezvoltare intelectuală și socială a elevului;
- evaluează efectele opțiunilor și acțiunilor sale asupra elevilor, părinților, altor colegi (profesori) și modifică aceste acțiuni atunci când este necesar;
- caută în mod activ oportunități pentru perfecționarea sa profesională continuă;
- contribuie la stabilirea unor relații pozitive cu colegii, familiile elevilor și altor organizații existente în comunitatea în care trăiește, în așa fel încât să stimuleze angajarea acestora în sprijinirea activităților școlii;
- înțelege necesitatea de a asista elevii în orientarea lor către carieră și de a integra educația pentru carieră în activitatea didactică;
- înțelege aspectele de ordin legislativ ale activității sale, respectiv, drepturile legale ale elevului și părinților, precum și propriile sale drepturi și responsabilități;
- înțelege criteriile de evaluare a activității sale și are capacitatea de a le integra în conceperea și realizarea activității didactice.
B. COMPETENȚE SPECIFICE PROFESORULUI DE DISCIPLINE TEHNOLOGICE
Programa vizează, pe lângă conținuturile științifice și cele de metodică a disciplinelor, anumite competențe specifice profesorului de discipline Tehnologice, competențe pe care acesta trebuie să și le dezvolte și probeze pe parcursul desfășurării activității didactice. Într-o formulare sintetică, aceste competențe sunt:
- cunoașterea conținuturilor științifice ale disciplinelor, cunoștințe de metodica disciplinelor;
- cunoașterea și utilizarea principalelor documente școlare reglatoare: standarde de pregatire profesională, planuri-cadru, programe școlare, programe pentru examene naționale;
- capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi;
- capacitatea de proiectare și realizare a dezvoltărilor curriculare intra- și interdisciplinare;
- capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi;
- capacitatea de a adecva demersurile didactice la particularitățile de vârstă ale colectivului de elevi;
- capacitatea de a construi un climat educativ stimulativ și eficient.
C. TEMATICA PENTRU METODICA DISCIPLINELOR TEHNOLOGICE
TEME DE DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ
a. Proiectarea, organizarea și desfășurarea activității didactice
1. Componentele curriculumului școlar: curriculum național, planuri cadru, arii curriculare, trunchi comun, discipline, module, standarde de pregătire profesională, programe școlare, manuale școlare, auxiliare curriculare;
2. Proiectarea curriculumului în dezvoltare locală sau la decizia scolii de tipul: aprofundare/ extindere/opțional ca disciplină nouă;
2.1. Repere/condiționări în elaborarea CDS/CDL (resurse umane, materiale, context local, interesele elevilor);
2.2. Modalități de adecvare a unui CDS/CDL la grupuri țintă diferite;
2.3. Obiectivele predării - învățării - evaluării la disciplinele CDS/CDL din domeniul stiinței informării.
2.4. Obiective cadru, obiective de referință, competențe generale, competențe specifice, unități de competență și competențe.
2.5. Elaborarea obiectivelor operaționale;
3. Proiectarea activității didactice: planificare calendaristică, proiectarea unității de învățare, proiecte de lecție (pentru diferite tipuri de lecții), proiectarea de activități de învățare intra-, inter-, pluri și transdisciplinare.
b. Strategii didactice utilizate în procesul de instruire. Strategii și modalități de integrare în lecție a activităților cu caracter practic - aplicativ
1. Metode didactice specifice: clasificare, prezentare, caracterizare;
2. Utilizarea metodelor centrate pe elev, tehnicilor de învățare prin cooperare;
3. Forme de organizare a activității didactice: clasificare, caracterizare;
4. Mijloacele de învățământ și integrarea lor în procesul de predare-învățare-evaluare;
4.1. Funcțiile didactice ale mijloacelor de învățământ;
4.2. Tipuri de mijloace de învățământ și caracteristicile lor;
5. Selectarea metodelor optime în vederea formării gândirii critice și deprinderilor practice, formării gândirii tehnice și a dezvoltării simțului artistic/estetic;
6. Mediul de instruire: mediul relațional și mediul comunicațional. Utilizarea Tehnologiei informației și comunicării în construirea unor medii active de instruire;
7. Manifestarea unei conduite psihopedagogice inovative în plan profesional/social;
8. Evaluarea procesului instructiv-educativ, a progresului și a rezultatelor școlare. Valorizarea muncii elevului;
9. Adoptarea de strategii didactice care să permită utilizarea eficientă a mijloacelor și a auxiliarelor didactice în procesul instructiv- educativ.
c. Managementul clasei
1. Rolurile profesorului în facilitarea experiențelor care conduc la formarea autonomiei elevilor în învățare (organizator, participant, membru al unei echipe, persoană resursă, facilitator, intermediar, evaluator etc.);
2. Organizarea activităților: crearea unui climat favorabil învățării, folosirea resurselor adecvate; folosirea resurselor psihice ale profesorului și elevilor (capacități, cunoștințe, experiențe individuale sau colective); folosirea eficientă a timpului; forme de instruire (pe grupe, studiu individual, frontal etc.) și alternarea acestora în cadrul unei secvențe didactice; antrenarea persoanelor resursă din interiorul și din afara unității de învățământ în activitățile clasei; gestionarea situațiilor conflictuale.
d. Evaluarea rezultatelor scolare
1. Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învățământ: obiective, funcții, tipuri de evaluări, caracterizare;
2. Metode de evaluare: tradiționale și complementare (tipuri și caracterizare);
3. Calitățile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate și aplicabilitate;
4. Tipologia itemilor: definiție, clasificări, caracteristici, domenii de utilizare, reguli de proiectare, modalități de corectare și notare;
5. Construirea instrumentelor de evaluare
6. Erori de evaluare și modalități de minimizare a lor.
Bibliografie: DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ
1
Cristea Sorin
Studii de pedagogie generală.
Editura Didactică și
pedagogică, București, 2004
2
Cristea Sorin
Fundamentele pedagogiei
Editura Polirom, Iași, 2010
3
Cucoș Constantin
Pedagogie generală
Editura Polirom, Iași 2006
4
Cucoș Constantin
Psihopedagogie pentru examenele de
definitivare și grade didactice
Editura Polirom Iași, 2009
5
Dragomir Mariana
Managementul activității didactice.
Eurodidact, Cluj-Napoca, 2003.
6
Ionescu M
Didactica modernă
Editura Dacia, Cluj, 1995.
7
Iucu Romiță
Managementul și gestiunea clasei de
elevi.
Editura Polirom, Iași, 2000
8
Iucu Romiță
Instruirea școlară
Editura Polirom, Iași, 2001
9
Neacșu Ion
Introducere în psihologia educației și a
dezvoltării
Editura Polirom, Iași, 2010
10
Neacșu Ion
Instruire și învățare
Editura Stiințifică, București,
1990.
11
Nicola I
Tratat de pedagogie școlară
Editura Aramis, București,
2000
12
Pânișoară Ovidiu
Comunicarea eficientă. Metode de
interacțiune eficientă
Editura Polirom Iași, 2003
13
Păun Emil
Școala: abordare sociopedagogică
Editura Polirom, Iași, 1999.
14
Stan Emil
Managementul clasei
Editura Aramis, colecția
Educația XXI, 2005
15
Evaluarea curentă și examenele: Ghid
pentru profesori.
București: ProGnosis, 2001
16
Pedagogie. Fundamentări teoretice și
demersuri aplicative
Editura Polirom, Iași, 2002
17
Curriculum național. Programe școlare
pentru disciplinele tehnologice
18
Planurile-cadru, standarde de pregatire
profesională
Competențe specifice
1. Cunoașterea și aprofundarea de către candidați a conținuturilor științifice de specialitate și metodice pentru disciplinele tehnologice;
2. Realizarea de conexiuni între conținuturile disciplinelor tehnologice și problemele de învățare specifice domeniului de pregătire;
3. Realizarea corelațiilor intra, inter și pluridisciplinare a conținuturilor;
4. Operarea cu standardele de pregătire profesională și programele școlare pentru proiectarea unui demers didactic adaptat nivelului de învățământ, calificării și specificului clasei;
5. Aplicarea adecvată a principiilor și metodelor specifice didacticii disciplinelor tehnologice;
6. Elaborarea, selectarea și aplicarea unor metode de evaluare adecvate obiectivelor sau competențelor vizate;
7. Proiectarea și/sau selectarea unor conținuturi pentru programele opționale sau curriculumul în dezvoltare locală de tipul aprofundare/extindere/opțional ca disciplină nouă;
8. Comunicarea eficientă cu partenerii în activitatea educațională;
9. Aplicarea unor forme de management al clasei în funcție de activitatea de învățare proiectată;
10. Transmiterea, în funcție de particularitățile de vârstă ale elevilor, a conținuturilor astfel încât să dezvolte structuri operatorii, afective și atitudinale;
11. Stimularea potențialului fiecărui elev și dezvoltarea creativității.
D. TEME DE SPECIALITATE
1. Fizica atmosferei terestre
2. Mecanica fluidelor și elemente de aerodinamică.
3. Mecanica zborului.
4. Instalații de forța pentru aeronave.
5. Proprietățile materialelor utilizate în construcția mașinilor aeriene.
6. Stabilitatea statica și comanda avionului.
7. Construcția aripii, fuzelajului și ampenajelor avionului.
8. Particularități funcționale și constructive ale elicopterului.
9. Funcționarea și construcția motoarelor cu piston pentru aviație.
10. Funcționarea și construcția motoarelor cu turbine.
11. Caracteristicile motoarelor pentru aeronave.
12. Acționari electrice la bord.
13. Sisteme de navigație inerțială.
14. Aparate de bord pentru aeronave.
Bibliografie:
1
I. Aron
Instalații electrice de bord
EDP 1980
București
2
C. Berbente, R. Perju,
I. Predescu, C. Ghiban
Construcția aeronavelor
EDP 1980
București
3
C. Berbente, R. Perju
Aeronautica
EDP 1980
București
4
R. Berea, A. Lungu
Instalații electrice și aparate de
bord ale aeronavelor (cls. a XI-a)
EDP 1980
București
5
R. Berea, E. Cosma
Instalații electrice și aparate de
bord ale aeronavelor (cls. a XI-a)
EDP 1980
București
6
Gh. Coman, Al. Nica, P.
Iliescu, M. Fenici, I.
Pascut, C. Ghiban
Motoare și instalații ale
aeronavelor (cls a XII-a)
EDP 1980
București
7
Gh. Coman, Al.
Nica, I. Ionesti, I. Pascut
Motoare și instalații ale
aeronavelor (cls. a XI-a)
EDP 1980
București
8
S. Galetuse, P. Mitu, Gh.
Stoian
Construcția aeronavelor (cls.
a XII-a)
EDP 1980
București
9
R. Perju, N. Constantin
Construcții metalice aeronave
EDP 1978
București
10
V.P imsner
Motoare aeroreactoare
EDP 1983
București
Autori:
[ ] Vasile Borza, pof. gr. did. I, Inspectoratul Școlar Județean Arad
[ ] Aurel Peicu, pof. gr. did. I, Inspectoratul Școlar Județean Călărași
[ ] Gheorghe Barbu, pof. gr. did. I, Grupul Școlar de Transporturi Auto Craiova
CONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE
VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR
PROGRAMA PENTRU TRANSPORTURI FEROVIARE
PROFESORI
- București -
2010
A. NOTĂ DE PREZENTARE
Programa pentru disciplinele TEHNOLOGICE se adresează absolvenților facultăților de profil și profesorilor care se prezintă la concursul pentru ocuparea posturilor didactice/ catedrelor vacante din învățământul preuniversitar. Conținutul și structura programei sunt elaborate pe baza standardului ocupațional "Profesor pentru învățământul gimnazial și pentru învățământul liceal", în așa fel încât să răspundă schimbărilor impuse de abordarea curriculară sistemică în realizarea procesului educațional.
Structura arborescentă și sistemul modular de organizare curriculară pentru învățământul tehnologic, solicită abordarea structurală a desfășurării procesului de învățământ.
Programa de concurs este elaborată în acord cu programele școlare în vigoare din învățământul preuniversitar pentru respectiva disciplină și cu programele pentru evaluările și examenele naționale. Aspectele fundamentale vizate prin prezenta programă operaționalizează profilul absolventului de învățământ superior, urmărind:
- cunoașterea de către profesor a conținuturilor știintifice și a principalelor tendințe în evoluția disciplinelor de pregătire profesională și a metodicii predării acestora;
- utilizarea competentă a documentelor școlare reglatoare;
- capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi;
- capacitatea de proiectare și realizare a demersului didactic intra-, trans-, inter-, și multidisciplinar, în concordanță cu standardele de pregatire profesională;
- capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi;
- demonstrarea abilităților de comunicare, empatice și de cooperare necesare realizării actului educațional.
Fiind date particularitățile disciplinelor tehnologice și rolul pe care acestea îl au asupra formării și maturizării profesionale a elevului, precum și asupra întregului climat educațional al școlii, profesorul trebuie să demonstreze că:
- înțelege conceptele centrale și metodele de investigație specifice disciplinelor pe care le predă;
- are capacitatea de a crea experiențe de învățare semnificative pentru elev;
- înțelege cum învață și cum se dezvoltă elevul și poate să ofere oportunități de învățare care sprijină dezvoltarea profesională a acestuia;
- înțelege că elevii sunt diferiți din punctul de vedere al felului în care învață și poate să ofere oportunități instructiv-educative adaptate la diferențele individuale de învățare;
- înțelege procesele de integrare curriculară și folosește o varietate de strategii didactice care încurajează dezvoltarea gândirii critice a elevului, capacitatea de rezolvare a problemelor și performanțele lui în utilizarea noilor tehnologii;
- are capacitatea de a alege și utiliza cele mai bune metode ce vizează motivația și comportamentul pentru a crea un mediu educațional care încurajează interacțiunea socială pozitivă, motivația intrinsecă și angajarea elevului în actul învățării, sprijinind astfel succesul școlar al acestuia;
- dezvoltă cunoașterea și utilizarea unor variate strategii de comunicare eficientă pentru a sprijini curiozitatea, colaborarea și interacțiunea elevilor în activitatea de învățare;
- planifică activitatea de predare-învățare pe baza obiectivelor și competențelor curriculare, a cunoașterii proceselor predării-învățării, a conținutului disciplinei, a abilităților elevilor și a diferențelor dintre elevi; modelează activitatea la clasă conform obiectivelor evaluării;
- înțelege și folosește o diversitate de strategii de evaluare pentru a aprecia și modifica activitățile didactice, asigurând continua dezvoltare intelectuală și socială a elevului;
- evaluează efectele opțiunilor și acțiunilor sale asupra elevilor, părinților, altor colegi (profesori) și modifică aceste acțiuni atunci când este necesar;
- caută în mod activ oportunități pentru perfecționarea sa profesională continuă;
- contribuie la stabilirea unor relații pozitive cu colegii, familiile elevilor și altor organizații existente în comunitatea în care trăiește, în așa fel încât să stimuleze angajarea acestora în sprijinirea activităților școlii;
- înțelege necesitatea de a asista elevii în orientarea lor către carieră și de a integra educația pentru carieră în activitatea didactică;
- înțelege aspectele de ordin legislativ ale activității sale, respectiv, drepturile legale ale elevului și părinților, precum și propriile sale drepturi și responsabilități;
- înțelege criteriile de evaluare a activității sale și are capacitatea de a le integra în conceperea și realizarea activității didactice.
B. COMPETENȚE SPECIFICE PROFESORULUI DE DISCIPLINE TEHNOLOGICE
Programa vizează, pe lângă conținuturile științifice și cele de metodică a disciplinelor, anumite competențe specifice profesorului de discipline Tehnologice, competențe pe care acesta trebuie să și le dezvolte și probeze pe parcursul desfășurării activității didactice. Într-o formulare sintetică, aceste competențe sunt:
- cunoașterea conținuturilor științifice ale disciplinelor, cunoștințe de metodica disciplinelor;
- cunoașterea și utilizarea principalelor documente școlare reglatoare: standarde de pregatire profesională, planuri-cadru, programe școlare, programe pentru examene naționale;
- capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi;
- capacitatea de proiectare și realizare a dezvoltărilor curriculare intra- și interdisciplinare;
- capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi;
- capacitatea de a adecva demersurile didactice la particularitățile de vârstă ale colectivului de elevi;
- capacitatea de a construi un climat educativ stimulativ și eficient.
C. TEMATICA PENTRU METODICA DISCIPLINELOR TEHNOLOGICE
TEME DE DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ
a. Proiectarea, organizarea și desfășurarea activității didactice
1. Componentele curriculumului școlar: curriculum național, planuri cadru, arii curriculare, trunchi comun, discipline, module, standarde de pregătire profesională, programe școlare, manuale școlare, auxiliare curriculare;
2. Proiectarea curriculumului în dezvoltare locală sau la decizia scolii de tipul: aprofundare/ extindere/opțional ca disciplină nouă;
2.1. Repere/condiționări în elaborarea CDS/CDL (resurse umane, materiale, context local, interesele elevilor);
2.2. Modalități de adecvare a unui CDS/CDL la grupuri țintă diferite;
2.3. Obiectivele predării - învățării - evaluării la disciplinele CDS/CDL din domeniul stiinței informării.
2.4. Obiective cadru, obiective de referință, competențe generale, competențe specifice, unități de competență și competențe.
2.5. Elaborarea obiectivelor operaționale;
3. Proiectarea activității didactice: planificare calendaristică, proiectarea unității de învățare, proiecte de lecție (pentru diferite tipuri de lecții), proiectarea de activități de învățare intra-, inter-, pluri și transdisciplinare.
b. Strategii didactice utilizate în procesul de instruire. Strategii și modalități de integrare în lecție a activităților cu caracter practic - aplicativ
1. Metode didactice specifice: clasificare, prezentare, caracterizare;
2. Utilizarea metodelor centrate pe elev, tehnicilor de învățare prin cooperare;
3. Forme de organizare a activității didactice: clasificare, caracterizare;
4. Mijloacele de învățământ și integrarea lor în procesul de predare-învățare-evaluare;
4.1. Funcțiile didactice ale mijloacelor de învățământ;
4.2. Tipuri de mijloace de învățământ și caracteristicile lor;
5. Selectarea metodelor optime în vederea formării gândirii critice și deprinderilor practice, formării gândirii tehnice și a dezvoltării simțului artistic/estetic;
6. Mediul de instruire: mediul relațional și mediul comunicațional. Utilizarea Tehnologiei informației și comunicării în construirea unor medii active de instruire;
7. Manifestarea unei conduite psihopedagogice inovative în plan profesional/social;
8. Evaluarea procesului instructiv-educativ, a progresului și a rezultatelor școlare. Valorizarea muncii elevului;
9. Adoptarea de strategii didactice care să permită utilizarea eficientă a mijloacelor și a auxiliarelor didactice în procesul instructiv-educativ.
c. Managementul clasei
1. Rolurile profesorului în facilitarea experiențelor care conduc la formarea autonomiei elevilor în învățare (organizator, participant, membru al unei echipe, persoană resursă, facilitator, intermediar, evaluator etc.);
2. Organizarea activităților: crearea unui climat favorabil învățării, folosirea resurselor adecvate; folosirea resurselor psihice ale profesorului și elevilor (capacități, cunoștințe, experiențe individuale sau colective); folosirea eficientă a timpului; forme de instruire (pe grupe, studiu individual, frontal etc.) și alternarea acestora în cadrul unei secvențe didactice; antrenarea persoanelor resursă din interiorul și din afara unității de învățământ în activitățile clasei; gestionarea situațiilor conflictuale.
d. Evaluarea rezultatelor scolare
1. Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învățământ: obiective, funcții, tipuri de evaluări, caracterizare;
2. Metode de evaluare: tradiționale și complementare (tipuri și caracterizare);
3. Calitățile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate și aplicabilitate;
4. Tipologia itemilor: definiție, clasificări, caracteristici, domenii de utilizare, reguli de proiectare, modalități de corectare și notare;
5. Construirea instrumentelor de evaluare
6. Erori de evaluare și modalități de minimizare a lor.
Bibliografie: DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ
1
Cristea Sorin
Studii de pedagogie generală.
Editura Didactică și
pedagogică, București, 2004
2
Cristea Sorin
Fundamentele pedagogiei
Editura Polirom, Iași, 2010
3
Cucoș Constantin
Pedagogie generală
Editura Polirom, Iași 2006
4
Cucoș Constantin
Psihopedagogie pentru examenele de
definitivare și grade didactice
Editura Polirom Iași, 2009
5
Dragomir Mariana
Managementul activității didactice.
Eurodidact, Cluj-Napoca, 2003.
6
Ionescu M
Didactica modernă
Editura Dacia, Cluj, 1995.
7
Iucu Romiță
Managementul și gestiunea clasei de
elevi.
Editura Polirom, Iași, 2000
8
Iucu Romiță
Instruirea școlară
Editura Polirom, Iași, 2001
9
Neacșu Ion
Introducere în psihologia educației și a
dezvoltării
Editura Polirom, Iași, 2010
10
Neacșu Ion
Instruire și învățare
Editura Stiințifică, București,
1990.
11
Nicola I
Tratat de pedagogie școlară
Editura Aramis, București,
2000
12
Pânișoară Ovidiu
Comunicarea eficientă. Metode de
interacțiune eficientă
Editura Polirom Iași, 2003
13
Păun Emil
Școala: abordare sociopedagogică
Editura Polirom, Iași, 1999.
14
Stan Emil
Managementul clasei
Editura Aramis, colecția
Educația XXI, 2005
15
Evaluarea curentă și examenele: Ghid
pentru profesori.
București: ProGnosis, 2001
16
Pedagogie. Fundamentări teoretice și
demersuri aplicative
Editura Polirom, Iași, 2002
17
Curriculum național. Programe școlare
pentru disciplinele tehnologice
18
Planurile-cadru, standarde de pregatire
profesională
Competențe specifice
1. Cunoașterea și aprofundarea de către candidați a conținuturilor științifice de specialitate și metodice pentru disciplinele tehnologice;
2. Realizarea de conexiuni între conținuturile disciplinelor tehnologice și problemele de învățare specifice domeniului de pregătire;
3. Realizarea corelațiilor intra, inter și pluridisciplinare a conținuturilor;
4. Operarea cu standardele de pregătire profesională și programele școlare pentru proiectarea unui demers didactic adaptat nivelului de învățământ, calificării și specificului clasei;
5. Aplicarea adecvată a principiilor și metodelor specifice didacticii disciplinelor tehnologice;
6. Elaborarea, selectarea și aplicarea unor metode de evaluare adecvate obiectivelor sau competențelor vizate;
7. Proiectarea și/sau selectarea unor conținuturi pentru programele opționale sau curriculumul în dezvoltare locală de tipul aprofundare/extindere/opțional ca disciplină nouă;
8. Comunicarea eficientă cu partenerii în activitatea educațională;
9. Aplicarea unor forme de management al clasei în funcție de activitatea de învățare proiectată;
10. Transmiterea, în funcție de particularitățile de vârstă ale elevilor, a conținuturilor astfel încât să dezvolte structuri operatorii, afective și atitudinale;
11. Stimularea potențialului fiecărui elev și dezvoltarea creativității.
D. TEME DE SPECIALITATE
1. Locomotive și vagoane
1.1. Dinamica vehiculelor de cale ferata
1.1.1. Aspecte geometrice ale suprafeței de rulare și ale buzei de ghidare a rotii
1.1.2. Capacitatea geometrica de ghidare a buzei
1.1.3. Suprafața de contact roată-șină, coeficienți de frecare dintre roti și sine
1.1.4. Forte transmise osiei și limitarea acestora
1.1.5. Limita de deraiere
1.1.6. Procedee analitice și grafo-analitice de determinare a poziției de înscriere în curbe.
1.1.7. Vibrații forțate ale vehiculelor de cale ferata
1.1.8. Calitatea mersului la vehiculele de cale ferata
1.2. Structuri portante ale vehiculelor de cale ferata
1.2.1. Determinarea dimensiunilor de gabarit ale vehiculelor de cale ferata
1.2.2. Construcția aparatului de rulare: dimensiuni și tolerante convenționale la osiile montate
1.2.3. Construcția principalelor tipuri de boghiuri; precizarea forțelor care acționează asupra acestora
1.2.4. Șasiuri și cutii ale vehiculelor - principii constructive și elemente de calcul
1.2.5. Suspensii pentru vehiculele de cale ferată - elemente elastice și de amortizare
1.2.6. Aparate de ciocnire, de tracțiune și de reglare-tipuri constructive
1.3. Tracțiune Diesel și electrică
1.3.1. Tracțiune Diesel
1.3.1.1. Caracteristicile și tipurile motoarelor diesel pentru locomotive
1.3.1.2. Părțile fixe ale motorului diesel și mecanismul motor
1.3.1.3. Transmisii folosite la locomotive
1.3.1.4. Caracteristicile de tracțiune ale locomotivelor diesel cu transmisie electrica ale celor cu transmisie hidraulica
1.3.1.5. Sisteme de excitație ale generatoarelor de curent continuu și modul lor de reglare pentru a obține caracteristici externe de putere constanta
1.3.1.6. Funcționarea în comun a grupului motor diesel - generator
1.3.1.7. Exploatarea și întreținerea motorului termic și a instalațiilor anexe. Aplicarea normelor de sănătatea și securitatea muncii
1.3.2. Tracțiune electrica
1.3.2.1. Sisteme de tracțiune electrică feroviară
1.3.2.2. Echipamente ale circuitului de forța de pe locomotivele electrice de curent alternativ monofazat: transformatorul principal (construcție, reglaj), puntea redresoare (tipuri, construcție, reglaj), selful de aplatizare, motorul electric de tracțiune (tipuri, caracteristici, reglaj).
1.3.2.3. Echipamente ale circuitului de forța de pe vehiculele motoare electrice de tracțiune urbana
1.3.2.4. Sistemul de realizare a serviciilor auxiliare pe vehicule de tracțiune electrica: principii de realizare, aparataj
1.3.2.5. Funcționarea în regim de frânare electrica a vehiculelor motoare electrice (condiții, scheme, caracteristica).
1.3.2.6. Întreținerea și repararea circuitelor electrice principale, auxiliare și de comanda. N.T.S.M și P.S.I
1.4. Frâne folosite pe vehicule feroviare
1.4.1. Sisteme de frânare folosite pe vehiculele clasice și moderne;
1.4.2. Realizarea forței de frânare, a caracteristicilor de frânare și determinarea drumului de frânare;
1.4.3. Tipuri, roluri și principii de funcționare ale robinetului mecanicului de locomotiva și ale distribuitoarelor;
1.4.4. Exploatarea, întreținerea și repararea frânelor. Aplicarea normelor de sănătatea și securitatea muncii
2. Tehnologia transportului pe calea ferată
2.1. Sisteme de transport
2.1.1. Cererea de transport.
2.1.2. Fluxuri de transport, fluxuri de trafic.
2.1.3. Elemente constructive ale infrastructurii feroviare.
2.1.4. Trasee de linii feroviare pe teren accidentat.
2.1.5. Mijloace de transport.
2.2. Stații de cale ferată
2.2.1. Puncte de secționare și distanțe de circulație. Incinta stațiilor.
2.2.2. Clasificări ale punctelor de secționare: semnale B.L.A., halte de mișcare și comerciale, stații de cale ferata.
2.2.3. Linii și grupe de linii.
2.2.4. Mijloace de trecere a materialului rulant de pe o linie pe alta.
2.2.5. Gabarite utilizate în calea ferata.
2.2.6. Complexe de cale ferata. Noduri de transport.
2.3. Tehnologia activităților stațiilor de cale ferata.
2.3.1. Modele matematice ale coordonării activității.
2.3.2. Modele CPM și PERT
2.3.3. Procese tehnologice. Graficul Gantt.
2.3.4. Tehnologia activității în stații intermediare, tehnice, de triaj, de marfă, de călători.
2.3.5. Influența circulației pe secții asupra activității de manevra în stație.
2.3.6. Capacitățile elementelor constitutive ale stațiilor.
2.3.7. Planul grafic de lucru.
2.3.8. Planul tehnic de exploatare.
2.3.9. Indicatorii de baza ai activității de tranzit și manevra în stații.
2.3.10. Folosirea calculatoarelor electronice pentru rezolvarea problemelor de exploatare în stații.
2.5. Tehnica circulației trenurilor
2.5.1. Problematica deplasării trenurilor între doua puncte de secționare.
2.5.2. Conceptul de capacitate: a infrastructurii, de tranzit, de circulație, de transport.
2.5.3. Modele matematice ale circulației trenurilor.
2.5.4. Modele de creștere a capacității: constructive, organizatorice.
2.5.5. Tehnica trasării graficului de circulație.
2.5.6. Tehnologia deservirii stațiilor prin trenuri locale.
2.5.7. Indicatori ai activității pe secție.
2.5.8. Viteza de secție: factori de influență și repercusiuni pentru exploatare.
2.5.9. Utilizarea calculatorului în rezolvarea problemelor de circulație pe secții.
Bibliografie:
1
Al. Popa
Locomotive și automotoare cu motoare
termice
Editura Didactica și
Pedagogica, 1982
2
Bivolaru I., s.a
Reingineria în transporturi.
Editura Printech, București
2000
3
C Burada și
alții
Structuri portante ale vehiculelor de cale
ferată
Editura Tehnica, 1980
4
Catarama I.
Transport industrial.
Teoria generală a mașinilor și instalațiilor
pentru manipulare de mărfuri.
UPB, București 1993
5
Ghionea F
Tehnologia transporturilor
Editura Matrix, București
2000
6
I. Simut
Locomotiva electrică 060- EA, scheme
electrice
Editura Didactica și
Pedagogica, 1999
7
I. Sebesan,
D. Hanganu
Proiectarea suspensiilor pentru vehicule
pe sine
Ed. Tehnica, 1993
8
J. Sebesean
Dinamica vehiculelor de cale ferată
Editura Tehnica, 1995
9
M. Marcu
Scheme electrice
Editura Didactica și
Pedagogica, 1998
10
N. Condacse
Locomotive și trenuri electrice
Editura Didactica și
Pedagogica, 1980
11
Raicu S., ș.a.
Transport feroviar, funcționare,
dezvoltare, eficiență
Editura Științifică și
Enciclopedica
București, 1981
12
Rapoarte ORE și fișe UIC referitoare la problemele de dinamică a vehiculelor
13
S. Sebesan
Frânarea trenurilor
Didactica și Pedagogica,
1980
14
Tanasuica I
Tehnologia activității stațiilor de cale
ferată
Editura Feroviară,
București 2001
15
Tanasuica I.
Managementul logisticii transporturilor.
CPRU, București 1998
16
Taran, Lângă,
Tilea
Frâne folosite pe material rulant
Didactica și Pedagogica,
1985
Autori:
[ ] AUREL PEICU - prof. gr. did. I, Inspectoratul Școlar al Județului Călărași
[ ] GHEORGHE BARBU - prof. gr. did. I, Grupul Școlar Industrial de Transporturi Auto Craiova
[ ] VASILE BORZA - prof. gr. did. I, Inspectoratul Școlar Județean Arad
CONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE
VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR
PROGRAMA PENTRU TRANSPORTURI NAVALE
PROFESORI
- București -
2010
A. NOTĂ DE PREZENTARE
Programa pentru disciplinele TEHNOLOGICE se adresează absolvenților facultăților de profil și profesorilor care se prezintă la concursul pentru ocuparea posturilor didactice/ catedrelor vacante din învățământul preuniversitar. Conținutul și structura programei sunt elaborate pe baza standardului ocupațional "Profesor pentru învățământul gimnazial și pentru învățământul liceal", în așa fel încât să răspundă schimbărilor impuse de abordarea curriculară sistemică în realizarea procesului educațional.
Structura arborescentă și sistemul modular de organizare curriculară pentru învățământul tehnologic, solicită abordarea structurală a desfășurării procesului de învățământ.
Programa de concurs este elaborată în acord cu programele școlare în vigoare din învățământul preuniversitar pentru respectiva disciplină și cu programele pentru evaluările și examenele naționale. Aspectele fundamentale vizate prin prezenta programă operaționalizează profilul absolventului de învățământ superior, urmărind:
- cunoașterea de către profesor a conținuturilor știintifice și a principalelor tendințe în evoluția disciplinelor de pregătire profesională și a metodicii predării acestora;
- utilizarea competentă a documentelor școlare reglatoare;
- capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi;
- capacitatea de proiectare și realizare a demersului didactic intra-, trans-, inter-, și multidisciplinar, în concordanță cu standardele de pregatire profesională;
- capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi;
- demonstrarea abilităților de comunicare, empatice și de cooperare necesare realizării actului educațional.
Fiind date particularitățile disciplinelor tehnologice și rolul pe care acestea îl au asupra formării și maturizării profesionale a elevului, precum și asupra întregului climat educațional al școlii, profesorul trebuie să demonstreze că:
- înțelege conceptele centrale și metodele de investigație specifice disciplinelor pe care le predă;
- are capacitatea de a crea experiențe de învățare semnificative pentru elev;
- înțelege cum învață și cum se dezvoltă elevul și poate să ofere oportunități de învățare care sprijină dezvoltarea profesională a acestuia;
- înțelege că elevii sunt diferiți din punctul de vedere al felului în care învață și poate să ofere oportunități instructiv-educative adaptate la diferențele individuale de învățare;
- înțelege procesele de integrare curriculară și folosește o varietate de strategii didactice care încurajează dezvoltarea gândirii critice a elevului, capacitatea de rezolvare a problemelor și performanțele lui în utilizarea noilor tehnologii;
- are capacitatea de a alege și utiliza cele mai bune metode ce vizează motivația și comportamentul pentru a crea un mediu educațional care încurajează interacțiunea socială pozitivă, motivația intrinsecă și angajarea elevului în actul învățării, sprijinind astfel succesul școlar al acestuia;
- dezvoltă cunoașterea și utilizarea unor variate strategii de comunicare eficientă pentru a sprijini curiozitatea, colaborarea și interacțiunea elevilor în activitatea de învățare;
- planifică activitatea de predare-învățare pe baza obiectivelor și competențelor curriculare, a cunoașterii proceselor predării-învățării, a conținutului disciplinei, a abilităților elevilor și a diferențelor dintre elevi; modelează activitatea la clasă conform obiectivelor evaluării;
- înțelege și folosește o diversitate de strategii de evaluare pentru a aprecia și modifica activitățile didactice, asigurând continua dezvoltare intelectuală și socială a elevului;
- evaluează efectele opțiunilor și acțiunilor sale asupra elevilor, părinților, altor colegi (profesori) și modifică aceste acțiuni atunci când este necesar;
- caută în mod activ oportunități pentru perfecționarea sa profesională continuă;
- contribuie la stabilirea unor relații pozitive cu colegii, familiile elevilor și altor organizații existente în comunitatea în care trăiește, în așa fel încât să stimuleze angajarea acestora în sprijinirea activităților școlii;
- înțelege necesitatea de a asista elevii în orientarea lor către carieră și de a integra educația pentru carieră în activitatea didactică;
- înțelege aspectele de ordin legislativ ale activității sale, respectiv, drepturile legale ale elevului și părinților, precum și propriile sale drepturi și responsabilități;
- înțelege criteriile de evaluare a activității sale și are capacitatea de a le integra în conceperea și realizarea activității didactice.
B. COMPETENȚE SPECIFICE PROFESORULUI DE DISCIPLINE TEHNOLOGICE
Programa vizează, pe lângă conținuturile științifice și cele de metodică a disciplinelor, anumite competențe specifice profesorului de discipline Tehnologice, competențe pe care acesta trebuie să și le dezvolte și probeze pe parcursul desfășurării activității didactice. Într-o formulare sintetică, aceste competențe sunt:
- cunoașterea conținuturilor științifice ale disciplinelor, cunoștințe de metodica disciplinelor;
- cunoașterea și utilizarea principalelor documente școlare reglatoare: standarde de pregatire profesională, planuri-cadru, programe școlare, programe pentru examene naționale;
- capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi;
- capacitatea de proiectare și realizare a dezvoltărilor curriculare intra- și interdisciplinare;
- capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi;
- capacitatea de a adecva demersurile didactice la particularitățile de vârstă ale colectivului de elevi;
- capacitatea de a construi un climat educativ stimulativ și eficient.
C. TEMATICA PENTRU METODICA DISCIPLINELOR TEHNOLOGICE
TEME DE DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ
a. Proiectarea, organizarea și desfășurarea activității didactice
1. Componentele curriculumului școlar: curriculum național, planuri cadru, arii curriculare, trunchi comun, discipline, module, standarde de pregătire profesională, programe școlare, manuale școlare, auxiliare curriculare;
2. Proiectarea curriculumului în dezvoltare locală sau la decizia scolii de tipul: aprofundare/ extindere/opțional ca disciplină nouă;
2.1. Repere/condiționări în elaborarea CDS/CDL (resurse umane, materiale, context local, interesele elevilor);
2.2. Modalități de adecvare a unui CDS/CDL la grupuri țintă diferite;
2.3. Obiectivele predării - învățării - evaluării la disciplinele CDS/CDL din domeniul stiinței informării.
2.4. Obiective cadru, obiective de referință, competențe generale, competențe specifice, unități de competență și competențe.
2.5. Elaborarea obiectivelor operaționale;
3. Proiectarea activității didactice: planificare calendaristică, proiectarea unității de învățare, proiecte de lecție (pentru diferite tipuri de lecții), proiectarea de activități de învățare intra-, inter-, pluri și transdisciplinare.
b. Strategii didactice utilizate în procesul de instruire. Strategii și modalități de integrare în lecție a activităților cu caracter practic - aplicativ
1. Metode didactice specifice: clasificare, prezentare, caracterizare;
2. Utilizarea metodelor centrate pe elev, tehnicilor de învățare prin cooperare;
3. Forme de organizare a activității didactice: clasificare, caracterizare;
4. Mijloacele de învățământ și integrarea lor în procesul de predare-învățare-evaluare;
4.1. Funcțiile didactice ale mijloacelor de învățământ;
4.2. Tipuri de mijloace de învățământ și caracteristicile lor;
5. Selectarea metodelor optime în vederea formării gândirii critice și deprinderilor practice, formării gândirii tehnice și a dezvoltării simțului artistic/estetic;
6. Mediul de instruire: mediul relațional și mediul comunicațional. Utilizarea Tehnologiei informației și comunicării în construirea unor medii active de instruire;
7. Manifestarea unei conduite psihopedagogice inovative în plan profesional/social;
8. Evaluarea procesului instructiv-educativ, a progresului și a rezultatelor școlare. Valorizarea muncii elevului;
9. Adoptarea de strategii didactice care să permită utilizarea eficientă a mijloacelor și a auxiliarelor didactice în procesul instructiv- educativ.
c. Managementul clasei
1. Rolurile profesorului în facilitarea experiențelor care conduc la formarea autonomiei elevilor în învățare (organizator, participant, membru al unei echipe, persoană resursă, facilitator, intermediar, evaluator etc.);
2. Organizarea activităților: crearea unui climat favorabil învățării, folosirea resurselor adecvate; folosirea resurselor psihice ale profesorului și elevilor (capacități, cunoștințe, experiențe individuale sau colective); folosirea eficientă a timpului; forme de instruire (pe grupe, studiu individual, frontal etc.) și alternarea acestora în cadrul unei secvențe didactice; antrenarea persoanelor resursă din interiorul și din afara unității de învățământ în activitățile clasei; gestionarea situațiilor conflictuale.
d. Evaluarea rezultatelor școlare
1. Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învățământ: obiective, funcții, tipuri de evaluări, caracterizare;
2. Metode de evaluare: tradiționale și complementare (tipuri și caracterizare);
3. Calitățile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate și aplicabilitate;
4. Tipologia itemilor: definiție, clasificări, caracteristici, domenii de utilizare, reguli de proiectare, modalități de corectare și notare;
5. Construirea instrumentelor de evaluare
6. Erori de evaluare și modalități de minimizare a lor.
Bibliografie: DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ
1
Cristea Sorin
Studii de pedagogie generală.
Editura Didactică și
pedagogică, București, 2004
2
Cristea Sorin
Fundamentele pedagogiei
Editura Polirom, Iași, 2010
3
Cucoș Constantin
Pedagogie generală
Editura Polirom, Iași 2006
4
Cucoș Constantin
Psihopedagogie pentru examenele de
definitivare și grade didactice
Editura Polirom Iași, 2009
5
Dragomir Mariana
Managementul activității didactice.
Eurodidact, Cluj-Napoca,
2003.
6
Ionescu M
Didactica modernă
Editura Dacia, Cluj, 1995.
7
Iucu Romiță
Managementul și gestiunea clasei de
elevi.
Editura Polirom, Iași, 2000
8
Iucu Romiță
Instruirea școlară
Editura Polirom, Iași, 2001
9
Neacșu Ion
Introducere în psihologia educației și a
dezvoltării
Editura Polirom, Iași, 2010
10
Neacșu Ion
Instruire și învățare
Editura Stiințifică, București,
1990.
11
Nicola I
Tratat de pedagogie școlară
Editura Aramis, București,
2000
12
Pânișoară Ovidiu
Comunicarea eficientă. Metode de
interacțiune eficientă
Editura Polirom Iași, 2003
13
Păun Emil
Școala: abordare sociopedagogică
Editura Polirom, Iași, 1999.
14
Stan Emil
Managementul clasei
Editura Aramis, colecția
Educația XXI, 2005
15
Evaluarea curentă și examenele: Ghid
pentru profesori.
București: ProGnosis, 2001
16
Pedagogie. Fundamentări teoretice și
demersuri aplicative
Editura Polirom, Iași, 2002
17
Curriculum național. Programe școlare
pentru disciplinele tehnologice
18
Planurile-cadru, standarde de pregatire
profesională
Competențe specifice
1. Cunoașterea și aprofundarea de către candidați a conținuturilor științifice de specialitate și metodice pentru disciplinele tehnologice;
2. Realizarea de conexiuni între conținuturile disciplinelor tehnologice și problemele de învățare specifice domeniului de pregătire;
3. Realizarea corelațiilor intra, inter și pluridisciplinare a conținuturilor;
4. Operarea cu standardele de pregătire profesională și programele școlare pentru proiectarea unui demers didactic adaptat nivelului de învățământ, calificării și specificului clasei;
5. Aplicarea adecvată a principiilor și metodelor specifice didacticii disciplinelor tehnologice;
6. Elaborarea, selectarea și aplicarea unor metode de evaluare adecvate obiectivelor sau competențelor vizate;
7. Proiectarea și/sau selectarea unor conținuturi pentru programele opționale sau curriculumul în dezvoltare locală de tipul aprofundare/extindere/opțional ca disciplină nouă;
8. Comunicarea eficientă cu partenerii în activitatea educațională;
9. Aplicarea unor forme de management al clasei în funcție de activitatea de învățare proiectată;
10. Transmiterea, în funcție de particularitățile de vârstă ale elevilor, a conținuturilor astfel încât să dezvolte structuri operatorii, afective și atitudinale;
11. Stimularea potențialului fiecărui elev și dezvoltarea creativității.
D. TEME DE SPECIALITATE
1. Elemente caracteristice principale ale navei.
2. Forțe ce acționează asupra navei.
3. Rezistența la înaintare.
4. Sisteme de osatură (structuri pentru planșee: de fund, dublu fund, punte, bordaj).
5. Particularități constructive și de exploatare a navelor comerciale.
6. Tehnologii de debitare a laminatelor convenționale.
7. Metode de asamblare a secțiilor plane și de volum.
8. Asamblarea navelor pe cală.
9. Instalații de bord și punte.
10. Motoare navale (clasificare, construcție, funcționare).
11. Sisteme auxiliare ale motoarelor navale.
12. Legislație navală. Regulile INCOTERMS.
13. Nave. Clasificare. Spații de depozitare a mărfurilor. Calculul staliilor.
14. Mărfuri. Clasificare. Paletizarea și containerizarea mărfurilor - avantaje și dezavantaje. Indice de stivuire a mărfurilor.
15. Terminalul de containere - sistem complex. Echipamente de manipulare și transfer a containerelor în terminal.
16. Tehnologii de operare a mărfurilor: generale, vrac solide și vrac lichide.
17. Documente redactate în cazul încărcării mărfurilor.
18. Utilaje portuare: autostivuitoare, autoîncărcătoare.
19. Instalații portuare: macarale de cheu, macarale plutitoare, poduri transbordoare, instalații de transport continuu a mărfurilor.
Notă: la fiecare utilaj sau instalație portuară se vizează următoarele aspecte: clasificare, caracteristici constructive, scheme cinematice, mecanisme de acționare.
Bibliografie:
1
Alămoreanu M.
Mașini de ridicat, vol. I, II
Editura Tehnică,
București, 1996
2
Beziris A.,
Bamboi Gh.
Transportul maritim Vol. I, II
Editura Tehnică, București,
1988
3
Ceangă V., Lungu
A., Paraschivescu
C., Ploieșteanu C.
Instalații navale de punte
Editura Academică, Galați,
2000
4
Ioniță C.
Instalații de bord și acționări
hidraulice
Universitatea Galați, 1980
5
Maier V.
Mecanica și construcția navei
(vol. I, II, III),
Editura Tehnică, București,
1985/1987/1989
6
Popovici O., Ioan
A., Domnișoru L.
Construcția, amenajarea și
exploatarea navei
Universitatea Galați, 1991
7
Sbora T., Tănase
Gh., Șerban D.
Economia, organizarea și
planificarea transporturilor
Editura Didactică și
Pedagogică, București, 1986
8
Segall H.
Mașini de ridicat și de transportat
pentru construcții. Instalații de
transport continuu
I.C. București, 1988
9
Segall H., Vîță I.,
Popa I.
Macarale pentru construcții
INCERC, 1975
10
Sgrumală M.,
Bidoaie I
Proiectarea și construcția navelor
mici
Editura Tehnică, București,
1978
11
Simionov M.
Mașini și instalații navale de
propulsie
Editura Evrika, Brăila, 2001
12
Șerban D., Tăutu
P., Găvan E.
Tehnologia fabricării navei
Universitatea Galați, 1991
Autori:
[ ] VASILE BORZA, Inspectoratul Școlar Județean Arad
[ ] AUREL PEICU, Inspectoratul Școlar Județean Călărași
[ ] GHEORGHE BARBU, prof. gr. did. I, Grupul Școlar de Transporturi Auto Craiova
CONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE
VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR
PROGRAMA PENTRU TRANSPORTURI RUTIERE
PROFESORI
- București -
2010
A. NOTĂ DE PREZENTARE
Programa pentru disciplinele TEHNOLOGICE se adresează absolvenților facultăților de profil și profesorilor care se prezintă la concursul pentru ocuparea posturilor didactice/ catedrelor vacante din învățământul preuniversitar. Conținutul și structura programei sunt elaborate pe baza standardului ocupațional "Profesor pentru învățământul gimnazial și pentru învățământul liceal", în așa fel încât să răspundă schimbărilor impuse de abordarea curriculară sistemică în realizarea procesului educațional.
Structura arborescentă și sistemul modular de organizare curriculară pentru învățământul tehnologic, solicită abordarea structurală a desfășurării procesului de învățământ.
Programa de concurs este elaborată în acord cu programele școlare în vigoare din învățământul preuniversitar pentru respectiva disciplină și cu programele pentru evaluările și examenele naționale. Aspectele fundamentale vizate prin prezenta programă operaționalizează profilul absolventului de învățământ superior, urmărind:
- cunoașterea de către profesor a conținuturilor știintifice și a principalelor tendințe în evoluția disciplinelor de pregătire profesională și a metodicii predării acestora;
- utilizarea competentă a documentelor școlare reglatoare;
- capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi;
- capacitatea de proiectare și realizare a demersului didactic intra-, trans-, inter-, și multidisciplinar, în concordanță cu standardele de pregatire profesională;
- capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi;
- demonstrarea abilităților de comunicare, empatice și de cooperare necesare realizării actului educațional.
Fiind date particularitățile disciplinelor tehnologice și rolul pe care acestea îl au asupra formării și maturizării profesionale a elevului, precum și asupra întregului climat educațional al școlii, profesorul trebuie să demonstreze că:
- înțelege conceptele centrale și metodele de investigație specifice disciplinelor pe care le predă;
- are capacitatea de a crea experiențe de învățare semnificative pentru elev;
- înțelege cum învață și cum se dezvoltă elevul și poate să ofere oportunități de învățare care sprijină dezvoltarea profesională a acestuia;
- înțelege că elevii sunt diferiți din punctul de vedere al felului în care învață și poate să ofere oportunități instructiv-educative adaptate la diferențele individuale de învățare;
- înțelege procesele de integrare curriculară și folosește o varietate de strategii didactice care încurajează dezvoltarea gândirii critice a elevului, capacitatea de rezolvare a problemelor și performanțele lui în utilizarea noilor tehnologii;
- are capacitatea de a alege și utiliza cele mai bune metode ce vizează motivația și comportamentul pentru a crea un mediu educațional care încurajează interacțiunea socială pozitivă, motivația intrinsecă și angajarea elevului în actul învățării, sprijinind astfel succesul școlar al acestuia;
- dezvoltă cunoașterea și utilizarea unor variate strategii de comunicare eficientă pentru a sprijini curiozitatea, colaborarea și interacțiunea elevilor în activitatea de învățare;
- planifică activitatea de predare-învățare pe baza obiectivelor și competențelor curriculare, a cunoașterii proceselor predării-învățării, a conținutului disciplinei, a abilităților elevilor și a diferențelor dintre elevi; modelează activitatea la clasă conform obiectivelor evaluării;
- înțelege și folosește o diversitate de strategii de evaluare pentru a aprecia și modifica activitățile didactice, asigurând continua dezvoltare intelectuală și socială a elevului;
- evaluează efectele opțiunilor și acțiunilor sale asupra elevilor, părinților, altor colegi (profesori) și modifică aceste acțiuni atunci când este necesar;
- caută în mod activ oportunități pentru perfecționarea sa profesională continuă;
- contribuie la stabilirea unor relații pozitive cu colegii, familiile elevilor și altor organizații existente în comunitatea în care trăiește, în așa fel încât să stimuleze angajarea acestora în sprijinirea activităților școlii;
- înțelege necesitatea de a asista elevii în orientarea lor către carieră și de a integra educația pentru carieră în activitatea didactică;
- înțelege aspectele de ordin legislativ ale activității sale, respectiv, drepturile legale ale elevului și părinților, precum și propriile sale drepturi și responsabilități;
- înțelege criteriile de evaluare a activității sale și are capacitatea de a le integra în conceperea și realizarea activității didactice.
B. COMPETENȚE SPECIFICE PROFESORULUI DE DISCIPLINE TEHNOLOGICE
Programa vizează, pe lângă conținuturile științifice și cele de metodică a disciplinelor, anumite competențe specifice profesorului de discipline Tehnologice, competențe pe care acesta trebuie să și le dezvolte și probeze pe parcursul desfășurării activității didactice. Într-o formulare sintetică, aceste competențe sunt:
- cunoașterea conținuturilor științifice ale disciplinelor, cunoștințe de metodica disciplinelor;
- cunoașterea și utilizarea principalelor documente școlare reglatoare: standarde de pregatire profesională, planuri-cadru, programe școlare, programe pentru examene naționale;
- capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi;
- capacitatea de proiectare și realizare a dezvoltărilor curriculare intra- și interdisciplinare;
- capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi;
- capacitatea de a adecva demersurile didactice la particularitățile de vârstă ale colectivului de elevi;
- capacitatea de a construi un climat educativ stimulativ și eficient.
C. TEMATICA PENTRU METODICA DISCIPLINELOR TEHNOLOGICE
TEME DE DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ
a. Proiectarea, organizarea și desfășurarea activității didactice
1. Componentele curriculumului școlar: curriculum național, planuri cadru, arii curriculare, trunchi comun, discipline, module, standarde de pregătire profesională, programe școlare, manuale școlare, auxiliare curriculare;
2. Proiectarea curriculumului în dezvoltare locală sau la decizia scolii de tipul: aprofundare/ extindere/opțional ca disciplină nouă;
2.1. Repere/condiționări în elaborarea CDS/CDL (resurse umane, materiale, context local, interesele elevilor);
2.2. Modalități de adecvare a unui CDS/CDL la grupuri țintă diferite;
2.3. Obiectivele predării - învățării - evaluării la disciplinele CDS/CDL din domeniul stiinței informării.
2.4. Obiective cadru, obiective de referință, competențe generale, competențe specifice, unități de competență și competențe.
2.5. Elaborarea obiectivelor operaționale;
3. Proiectarea activității didactice: planificare calendaristică, proiectarea unității de învățare, proiecte de lecție (pentru diferite tipuri de lecții), proiectarea de activități de învățare intra-, inter-, pluri și transdisciplinare.
b. Strategii didactice utilizate în procesul de instruire. Strategii și modalități de integrare în lecție a activităților cu caracter practic - aplicativ
1. Metode didactice specifice: clasificare, prezentare, caracterizare;
2. Utilizarea metodelor centrate pe elev, tehnicilor de învățare prin cooperare;
3. Forme de organizare a activității didactice: clasificare, caracterizare;
4. Mijloacele de învățământ și integrarea lor în procesul de predare-învățare-evaluare;
4.1. Funcțiile didactice ale mijloacelor de învățământ;
4.2. Tipuri de mijloace de învățământ și caracteristicile lor;
5. Selectarea metodelor optime în vederea formării gândirii critice și deprinderilor practice, formării gândirii tehnice și a dezvoltării simțului artistic/estetic;
6. Mediul de instruire: mediul relațional și mediul comunicațional. Utilizarea Tehnologiei informației și comunicării în construirea unor medii active de instruire;
7. Manifestarea unei conduite psihopedagogice inovative în plan profesional/social;
8. Evaluarea procesului instructiv-educativ, a progresului și a rezultatelor școlare. Valorizarea muncii elevului;
9. Adoptarea de strategii didactice care să permită utilizarea eficientă a mijloacelor și a auxiliarelor didactice în procesul instructiv- educativ.
c. Managementul clasei
1. Rolurile profesorului în facilitarea experiențelor care conduc la formarea autonomiei elevilor în învățare (organizator, participant, membru al unei echipe, persoană resursă, facilitator, intermediar, evaluator etc.);
2. Organizarea activităților: crearea unui climat favorabil învățării, folosirea resurselor adecvate; folosirea resurselor psihice ale profesorului și elevilor (capacități, cunoștințe, experiențe individuale sau colective); folosirea eficientă a timpului; forme de instruire (pe grupe, studiu individual, frontal etc.) și alternarea acestora în cadrul unei secvențe didactice; antrenarea persoanelor resursă din interiorul și din afara unității de învățământ în activitățile clasei; gestionarea situațiilor conflictuale.
d. Evaluarea rezultatelor școlare
1. Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învățământ: obiective, funcții, tipuri de evaluări, caracterizare;
2. Metode de evaluare: tradiționale și complementare (tipuri și caracterizare);
3. Calitățile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate și aplicabilitate;
4. Tipologia itemilor: definiție, clasificări, caracteristici, domenii de utilizare, reguli de proiectare, modalități de corectare și notare;
5. Construirea instrumentelor de evaluare
6. Erori de evaluare și modalități de minimizare a lor.
Bibliografie: DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ
1
Cristea Sorin
Studii de pedagogie generală.
Editura Didactică și
pedagogică, București, 2004
2
Cristea Sorin
Fundamentele pedagogiei
Editura Polirom, Iași, 2010
3
Cucoș Constantin
Pedagogie generală
Editura Polirom, Iași 2006
4
Cucoș Constantin
Psihopedagogie pentru examenele de
definitivare și grade didactice
Editura Polirom Iași, 2009
5
Dragomir Mariana
Managementul activității didactice.
Eurodidact, Cluj-Napoca,
2003.
6
Ionescu M
Didactica modernă
Editura Dacia, Cluj, 1995.
7
Iucu Romiță
Managementul și gestiunea clasei de
elevi.
Editura Polirom, Iași, 2000
8
Iucu Romiță
Instruirea școlară
Editura Polirom, Iași, 2001
9
Neacșu Ion
Introducere în psihologia educației și a
dezvoltării
Editura Polirom, Iași, 2010
10
Neacșu Ion
Instruire și învățare
Editura Stiințifică, București,
1990.
11
Nicola I
Tratat de pedagogie școlară 2000
Editura Aramis, București,
12
Pânișoară Ovidiu
Comunicarea eficientă. Metode de
interacțiune eficientă
Editura Polirom Iași, 2003
13
Păun Emil
Școala: abordare sociopedagogică
Editura Polirom, Iași, 1999.
14
Stan Emil
Managementul clasei
Editura Aramis, colecția
Educația XXI, 2005
15
Evaluarea curentă și examenele: Ghid
pentru profesori.
București: ProGnosis, 2001
16
Pedagogie. Fundamentări teoretice și
demersuri aplicative
Editura Polirom, Iași, 2002
17
Curriculum național. Programe școlare
pentru disciplinele tehnologice
18
Planurile-cadru, standarde de pregatire
profesională
Competențe specifice
1. Cunoașterea și aprofundarea de către candidați a conținuturilor științifice de specialitate și metodice pentru disciplinele tehnologice;
2. Realizarea de conexiuni între conținuturile disciplinelor tehnologice și problemele de învățare specifice domeniului de pregătire;
3. Realizarea corelațiilor intra, inter și pluridisciplinare a conținuturilor;
4. Operarea cu standardele de pregătire profesională și programele școlare pentru proiectarea unui demers didactic adaptat nivelului de învățământ, calificării și specificului clasei;
5. Aplicarea adecvată a principiilor și metodelor specifice didacticii disciplinelor tehnologice;
6. Elaborarea, selectarea și aplicarea unor metode de evaluare adecvate obiectivelor sau competențelor vizate;
7. Proiectarea și/sau selectarea unor conținuturi pentru programele opționale sau curriculumul în dezvoltare locală de tipul aprofundare/extindere/opțional ca disciplină nouă;
8. Comunicarea eficientă cu partenerii în activitatea educațională;
9. Aplicarea unor forme de management al clasei în funcție de activitatea de învățare proiectată;
10. Transmiterea, în funcție de particularitățile de vârstă ale elevilor, a conținuturilor astfel încât să dezvolte structuri operatorii, afective și atitudinale;
11. Stimularea potențialului fiecărui elev și dezvoltarea creativității.
D. TEME DE SPECIALITATE
I. Procesul autopropulsării autovehiculului (raportul de transmitere al transmisiei, momentul motor la roți, forta la roată, forta de tracțiune);
II. Cinematica și dinamica rotilor (cinematica roții, dinamica rotii conduse, dinamica rotii motoare, dinamica roții frânate);
III. Rezistențele la înaintarea autovehiculelor (rezistența la rularea roților, rezistența la rampă, rezistența aerului, rezistența la demarare, caracteristica de tracțiune, caracteristica de putere, caracteristica dinamică);
IV. Reacțiunile căii de rulare asupra rotilor (reacțiunile normale la automobilul cu două punți, reacțiunile normale la automobilul cu trei punți, reacțiunea tangențială, reacțiunea laterală);
V. Bilanțul de tracțiune și de putere (caracteristica de tractiune, bilanțul de tracțiune, bilanțul de putere, caracteristica dinamică);
VI. Stabilitatea autovehiculelor (stabilitatea longitudinală., stabilitatea transversală la deplasarea m viraj pe drum orizontal, stabilitatea transversală la deplasarea pe un drum cu înclinare laterală);
VII. Ciclurile de funcționare ale motoarelor cu ardere internă (ciclul teoretic de funcționare al motorului cu aprindere prin scânteie în patru timpi; ciclul teoretic de funcționare al motorului cu aprindere prin comprimare în patru timpi; ciclul real de funcționare al motorului cu aprindere prin scânteie în patru timpi; ciclul real de funcționare al motorului cu aprindere prin comprimare în patru timpi; ciclul teoretic și ciclul real de funcționare al motorului în doi timpi cu baleiaj prin carter; procesul de admisiune la motoarele cu ardere internă - influența diverșilor factori, diagrama fazelor de distribuție; procesul de comprimare la motoarele cu ardere internă - influența diverșilor factori; aspecte calitative ale formării amestecului aer-combustibil: dozajul amestecului, dozajul combustibilului, dozajul aerului, amestec teoretic, amestec sărac, amestec bogat; combustibili pentru motoarele cu ardere internă: caracteristici, proprietăți; arderea în motoarele cu aprindere prin scânteie: caracteristici, aspecte anormale; arderea în motoarele cu aprindere prin comprimare: caracteristici, aspecte anormale; procesul de destindere în motoarele cu ardere internă - influența diverșilor factori; procesul de evacuare în motoarele cu ardere internă - influența diverșilor factori; supraalimentarea motoarelor - procedee, modificarea parametrilor proceselor termice);
VIII. Parametrii funcționali și comparativi ai motoarelor cu ardere internă (diagrama indicată; parametrii indicați; parametrii efectivi; parametrii comparativi; modificarea parametrilor funcționali prin supraalimentare);
IX. Caracteristicile motoarelor cu ardere internă (caracteristicile de reglaj; caracteristicile de moment motor - exterioară și la sarcini parțiale, la MAS și la MAC; caracteristicile de putere - exterioară și la sarcini parțiale la MAS și la MAC; caracteristicile de consum - exterioară și la sarcini parțiale la MAS și la MAC; bilanțul termic al motorului);
X. Mecanismul motor (cinematica și dinamica mecanismului motor, steaua manivelelor, ordinea de aprindere, soluții modeme, construcția părților componente, diagnosticarea, întreținerea și repararea mecanismului motor);
XI. Sistemul de distribuție a gazelor (construcția mecanismului de distribuție; construcția colectorului de admisiune; construcția colectorului de admisiune; amortizorul de zgomot; catalizatorul; reglarea mecanismului de distribuție; diagnosticarea întreținerea și repararea sistemului de distribuție a gazelor.
XII. Instalația de alimentare prin carburație (carburatorul elementar, dispozitivele de corecție ale carburatorului elementar, pompa de alimentare cu membrană, filtre de combustibil, filtre de aer; rezervorul de combustibil; diagnosticarea, reglarea, întreținerea și repararea instalației de alimentare prin carburație);
XIII. Instalația de alimentare prin injecție (principiile de funcționare ale sistemelor de injecție de benzină și diesel, diagnosticarea instalației cu injecție de benzină, pompe de injecție la motoarele diesel, pompa de alimentare cu piston, construcția injectoarelor, filtre de combustibil; filtre de aer; diagnosticarea, reglarea, întreținerea și repararea instalației de alimentare a motorului diesel);
XIV. Sistemul de ungere al motoarelor cu ardere internă (procedee de ungere, proprietăți ale uleiurilor de ungere, circuitul uleiului de ungere, tipuri constructive de pompe de ulei; diagnosticarea, întreținerea și repararea sistemului de ungere);
XV. Sistemul de răcire al motoarelor cu ardere internă (procedee de răcire, lichide de răcire, construcția sistemului de răcire cu aer, construcția sistemului de răcire cu lichid; diagnosticarea, întreținerea și repararea sistemului de răcire);
XVI. Instalația de aprindere a motoarelor cu ardere internă (scânteia electrică, tipuri de instalații de aprindere, construcția instalației clasice de aprindere; diagnosticarea, întreținerea și repararea instalației clasice de aprindere);
XVII. Instalația de pornire a motoarelor cu ardere internă (influența diverșilor factori asupra pornirii motoarelor, construcția și funcționarea instalației de pornire cu cuplaj electromagnetic, metode pentru ușurarea pornirii motoarelor; diagnosticarea, întretinerea și repararea instalației de pornire);
XVIII. Ambreiajul (soluții constructive, construcția componentelor, amortizorul oscilațiilor torsionale, elementul elastic pentru limitarea încărcărilor transmisiei; diagnosticarea, reglarea, întreținerea și repararea ambreiajului);
XIX. Schimbătorul de viteze și reductorul distribuitor (clasificare, soluții constructive de cutii de viteze mecanice și hidrodinamice și de reductoare-distribuitoare; diagnosticarea, întreținerea și repararea schimbătorului de viteze și a reductorului-distribuitor);
XX. Transmisia longitudinală (cinematica cuplajului cardanic și a transmisiei longitudinale bicardanice, soluții constructive de transmisii longitudinale, cuplaje homocinetice, construcția cuplajului cardanic și a arborelui longitudinal; diagnosticarea, întreținerea și repararea transmisiei longitudinale);
XXI. Transmisia principală (soluții constructive; diagnosticarea, reglarea, întreținerea și repararea transmisiei principale);
XXII. Diferentialul (tipuri constructive de diferentiale, cinematica diferențialului, dinamica diferențialului; diagnosticarea, întreținerea și repararea diferențialului);
XXIII. Arborii planetari (tipuri și soluții constructive);
XXIV. Transmisii finale (tipuri și soluții constructive; diagnosticarea, întreținerea și repararea transmisiilor finale);
XXV. Sistemul de direcție (unghiurile direcției, virajul automobilelor cu roți rigide transversal, virajul automobilelor cu roți elastice transversal, soluții constructive de mecanisme de direcție, servodirecția hidraulică, diagnosticarea, întreținerea și repararea sistemului de direcție);
XXVI. Sistemul de franare (forța de frânare la roată, frânele cu tambur și saboți interiori, frânele cu disc, dispozitive de încetinire, acționarea frânelor: mecanică, hidraulică, pneumatică, pneumohidraulică, combinată; diagnosticarea, întreținerea și repararea sistemului de frânare);
XXVII. Cadrul și caroseria (soluții constructive pentru cadru, caroserii pentru autovehicule destinate transportului de persoane, caroserii pentru autovehicule destinate transportului de mărfuri);
XXVIII. Organele de rulare (soluții constructive de jante; tipuri de pneuri, construcția anvelopelor, standardizarea și notarea pneurilor; echilibrarea roților; diagnosticarea, întreținerea și repararea roților);
XXIX. Suspensia (soluții constructive de elemente elastice, soluții constructive de amortizoare, barele stabilizatoare, suspensii cu roți independente, suspensii cu roți dependente; diagnosticarea, reglarea, întreținerea și repararea suspensiei);
XXX. Echipamentul electric (sursele de energie electrică auto, instalația de iluminare exterioară, instalația pentru semnalizarea schimbării direcției de mers, instalația de avertizare sonoră: claxonul; instalația de climatizare; diagnosticarea, reglarea, întreținerea și repararea instalațiilor și dispozitivelor menționate).
XXXI. Dispozitive pentru siguranța circulației (Programul Electronic de Stabilitate - ESP; dispozitive antiblocare - sistemul ABS Bosch 2U/2S; airbag; tracțiune controlată - TCS).
XXXII. Întreținerea preventivă și controlul stării tehnice a autovehiculelor și remorcilor auto (verificări zilnice/înaintea plecării la drum, revizii tehnice: periodicitate, principalele tipuri de revizii și, în detaliu, cel puțin 10 lucrări reprezentative în cadrul acestora la automobilele Dacia, Ford; inspecțiile tehnice periodice - periodicitate, cel puțin 20 de operații/lucrări de inspecție tehnică).
Notă: Conținuturile includ funcțiunile, destinația, clasificarea, aplicarea normelor de sănătate și securitate în muncă aferente fiecărei instalații, fiecărui dispozitiv, sistem menționat la fiecare temă.
Bibliografie:
1
Andreescu, C.
Dinamica autovehiculelor pe roti,
vol. I
Editura Politehnica Press,
București, 2010
2
Andreescu, C. ș. c.
Diagnosticarea automobilelor -
lucrări practice
Editura Printech, București, 2002
3
Frățilă, Gh.
Calculul și construcția automobilelor
Editura Didactică și Pedagogică,
București, 1977
4
Frățilă, Gh. ș. c.
Automobile - cunoaștere, întreținere
și reparare
Editura Didactică și Pedagogică,
București, 2007
5
Frățilă. Gh.,
Mărculescu, Gh.
Sistemele de frânare ale
autovehiculelor
Editura Didactică și Pedagogică,
București, 1982
6
Grunvald, B.
Teoria, calculul și construcția
motoarelor pentru autovehicule
rutiere
Editura Didactică și Pedagogică,
București, 1980
7
Oprean, I.-M.
Transmisii automate pentru
automobile
Editura Printech, București, 1999.
8
Stoicescu, A.
Proiectarea performanțelor de
tracțiune și de consum ale
autovehiculelor
Editura Tehnică, București, 2007
9
Stratulat, M.,
Andreescu, C.
Diagnosticarea automobilului
Editura Societatea Științifică și
Tehnică, București, 1998,
10
Tocaiuc, Gh.
Manualul electricianului auto
București, 1993-1995
Editura Didactică și Pedagogică,
11
Untaru, M. ș. c.
Calculul și construcția automobilelor
Editura Didactică și Pedagogică,
București, 1984
12
Untaru, M. ș. c.
Dinamica autovehiculelor cu roți
Editura Didactică și Pedagogică,
București, 1981
13
***
Curriculum național pentru
domeniul transporturi rutiere,
nivelurile 2, 3 și 3 avansat
14
***
Ghid de garanție și service, Ford
15
***
Ghid de garanție și service, Dacia
16
***
Hotărârea Guvernului României
nr. 594/1991 privind verificarea
îndeplinirii condițiilor tehnice de
către autovehiculele și remorcile
care circulă pe drumurile, cu
modificările ulterioare
AUTORI:
AUREL PEICU - Inspectoratul Școlar al Județului Călărași
GHEORGHE BARBU - prof. gr. did. I, Grupul Școlar Industrial de Transporturi Auto Craiova
VASILE BORZA - Inspectoratul Școlar Județean Arad
CONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE
VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR
PROGRAMĂ PENTRU TURISM
MAIȘTRI INSTRUCTORI
- București -
2010
A. NOTĂ DE PREZENTARE
Programa pentru disciplinele TEHNOLOGICE se adresează absolvenților facultăților de profil și maiștrilor instructori care se prezintă la concursul pentru ocuparea posturilor didactice/ catedrelor vacante din învățământul preuniversitar. Conținutul și structura programei sunt elaborate în așa fel încât să răspundă schimbărilor impuse de abordarea curriculară sistemică în realizarea procesului educațional.
Structura arborescentă și sistemul modular de organizare curriculară pentru învățământul tehnologic, solicită abordarea structurală a desfășurării procesului de învățământ.
Programa de concurs este elaborată în acord cu programele școlare în vigoare din învățământul preuniversitar pentru respectiva disciplină și cu programele pentru evaluările și examenele naționale. Aspectele fundamentale vizate prin prezenta programă operaționalizează profilul maistrului instructor, urmărind:
● cunoașterea de către profesor a conținuturilor științifice și a principalelor tendințe în evoluția disciplinelor de pregătire profesională și a metodicii predării acestora;
● utilizarea competentă a documentelor școlare reglatoare;
● capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi;
● capacitatea de proiectare și realizare a demersului didactic intra-, trans-, inter-, și multidisciplinar, în concordanță cu standardele de pregatire profesională;
● capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi;
● demonstrarea abilităților de comunicare, empatice și de cooperare necesare realizării actului educațional
Au fost urmărite formarea și structurarea competențelor pentru maiștri instructori, cu aplicare la specificul activităților de instruire practică. Pe lângă competențele specifice, în specialitate, sunt vizate competențele pentru îndeplinirea eficientă a unui rol social precum și competențele metodice.
Conținuturile programei urmăresc sporirea flexibilității, mobilității ocupaționale și creșterea gradului de adaptabilitate a maiștrilor instructori la evoluția tehnică, tehnologică și economică în domeniu.
Programa este orientată pe evaluarea calității concepției didactice și a modalităților concrete prin care maistrul instructor pune elevii în situații de învățare eficientă, menite să conducă la formarea competențelor prevăzute în standardele de pregătire profesională.
Această orientare este cu atât mai necesară în prezent, când flexibilitatea programelor școlare solicită din partea cadrelor didactice efortul de a concepe procese și parcursuri didactice adaptate nivelului claselor de elevi cu care lucrează și finalităților învățământului tehnologic.
B. COMPETENȚE SPECIFICE
Programa vizează, pe lângă conținuturile științifice și cele de metodică a disciplinelor, anumite competențe specifice maistrului instructor pentru discipline Tehnologice, competențe pe care acesta trebuie să și le dezvolte și probeze pe parcursul desfășurării activității didactice.
● Cunoașterea și aprofundarea de către candidați a conținuturilor științifice și metodice de specialitate;
● Operarea cu standardele de pregătire profesională și programele școlare pentru proiectarea unui demers didactic adaptat nivelului de învățământ, calificării și specificului clasei;
● Realizarea corelațiilor intra, -inter și pluridisciplinare ale conținuturilor;
● Proiectarea activităților de instruire practică/pregătire practică în concordanță cu cerințele curriculumului și ale tehnologiei didactice moderne;
● Organizarea și coordonarea activității de instruire/pregătire practică în atelierul tehnologic școlar și la agenții economici în scopul formării și dezvoltării competențelor specifice;
● Selectarea și aplicarea metodelor de evaluare adecvate activității de instruire/pregătire practică;
● Comunicarea eficientă cu partenerii în activitatea educațională;
● Exploatarea utilajelor, instalațiilor și echipamentelor în condițiile respectării normelor de igienă, de securitate și sănătate în muncă, prevenirea situațiilor de urgență și protecția mediului înconjurător;
● Respectarea normelor de calitate pentru desfășurarea proceselor, obținerea produselor și oferirea serviciilor;
Programa vizează, pe lângă conținuturile științifice și cele de metodică a disciplinelor, anumite competențe specifice maistrului de discipline Tehnologice, competențe pe care acesta trebuie să le dezvolte și să le probeze pe parcursul desfășurării activității didactice. Într-o formulare sintetică, aceste competențe sunt:
● cunoașterea conținuturilor științifice ale disciplinelor, cunoștințe de metodica disciplinelor;
● cunoașterea și utilizarea principalelor documente școlare reglatoare: standarde de pregătire profesională, planuri-cadru, programe școlare, programe pentru examene naționale;
● capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi;
● capacitatea de proiectare și realizare a dezvoltărilor curriculare intra- și interdisciplinare;
● capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi;
● capacitatea de a adecva demersurile didactice la particularitățile de vârstă ale colectivului de elevi;
● capacitatea de a construi un climat educativ stimulativ și eficient.
C. TEMATICA PENTRU METODICA DISCIPLINELOR TEHNOLOGICE
TEME DE DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ
a. Proiectarea, organizarea și desfășurarea activității didactice
1. Componențele curriculumului școlar: curriculum național, planuri cadru, arii curriculare, trunchi comun, discipline, module, standarde de pregătire profesională, programe școlare, manuale școlare, auxiliare curriculare;
2. Proiectarea curriculumului în dezvoltare locală: aprofundare/extindere;
2.1. Repere/condiționări în elaborarea CDL (resurse umane, materiale, context local, interesele elevilor);
2.2. Modalități de adecvare a unui CDL la grupuri țintă diferite;
2.3. Obiectivele predării - învățării - evaluării la disciplinele CDL din domeniul științei informării. Obiective cadru, obiective de referință, competențe generale, competențe specifice, unități de competență și competențe. Elaborarea obiectivelor operaționale;
3. Proiectarea activității didactice: planificare calendaristică, proiectarea unității de învățare, proiecte de lecție (pentru diferite tipuri de lecții), proiectarea de activități de învățare intra-, inter-, pluri și transdisciplinare.
b. Strategii didactice utilizate în procesul de instruire. Strategii și modalități de integrare în lecție a activităților cu caracter practic - aplicativ
1. Metode didactice specifice: clasificare, prezentare, caracterizare;
2. Utilizarea metodelor centrate pe elev, tehnicilor de învățare prin cooperare;
3. Forme de organizare a activității didactice: clasificare, caracterizare;
4. Mijloacele de învățământ și integrarea lor în procesul de predare-învățare-evaluare;
4.1. Funcțiile didactice ale mijloacelor de învățământ;
4.2. Tipuri de mijloace de învățământ și caracteristicile lor;
5. Selectarea metodelor optime în vederea formării gândirii critice și deprinderilor practice, formării gândirii tehnice și a dezvoltării simțului artistic/estetic;
6. Mediul de instruire: mediul relațional și mediul comunicațional. Utilizarea Tehnologiei informației și comunicării în construirea unor medii active de instruire;
7. Manifestarea unei conduite psihopedagogice inovative în plan profesional/social;
8. Evaluarea procesului instructiv-educativ, a progresului și a rezultatelor școlare. Valorizarea muncii elevului;
9. Adoptarea de strategii didactice care să permită utilizarea eficientă a mijloacelor și a auxiliarelor didactice în procesul instructiv-educativ.
c. Managementul clasei
1. Rolurile maistrului instructor în facilitarea experiențelor care conduc la formarea autonomiei elevilor în învățare (organizator, participant, membru al unei echipe, persoană resursă, facilitator, intermediar, evaluator etc.);
2. Organizarea activităților: crearea unui climat adecvat, folosirea resurselor adecvate; folosirea resurselor psihice ale profesorului și elevilor (capacități, cunoștințe, experiențe individuale sau colective); folosirea eficientă a timpului; forme de instruire (pe grupe, studiu individual, frontal etc.) și alternarea acestora în cadrul unei secvențe didactice; antrenarea persoanelor resursă din interiorul și din afara unității de învățământ în activitățile clasei; gestionarea situațiilor conflictuale.
d. Evaluarea rezultatelor școlare
1. Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învățământ: obiective, funcții, tipuri de evaluări, caracterizare;
2. Metode de evaluare: tradiționale și complementare (tipuri și caracterizare);
3. Calitățile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate și aplicabilitate;
4. Tipologia itemilor: definiție, clasificări, caracteristici, domenii de utilizare, reguli de proiectare, modalități de corectare și notare;
5. Construirea instrumentelor de evaluare;
6. Erori de evaluare și modalități de minimizare a lor.
Bibliografie: DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ
1
***
Evaluarea curentă și examenele: Ghid
pentru profesori.
București: ProGnosis,
2001
2
***
Pedagogie. Fundamentări teoretice și
demersuri aplicative
Editura Polirom, Iași,
2002
3
***
Curriculum național. Programe școlare
pentru disciplinele tehnologice
4
***
Planurile-cadru, standarde de pregatire
profesională
5
Cristea Sorin
Studii de pedagogie generală.
Editura Didactică și
pedagogică, București,
2004
6
Cristea Sorin
Fundamentele pedagogiei
Editura Polirom, Iași,
2010
7
Cucoș Constantin
Pedagogie generală
Editura Polirom, Iași 2006
8
Cucoș Constantin
Psihopedagogie pentru examenele de
definitivare și grade didactice
Editura Polirom Iași, 2009
9
Dragomir Mariana
Managementul activității didactice.
Eurodidact, Cluj-Napoca,
2003.
10
Ionescu M
Didactica modernă
Editura Dacia, Cluj, 1995.
11
Iucu Romiță
Managementul și gestiunea clasei de
elevi.
Editura Polirom, Iași,
2000
12
Iucu Romiță
Instruirea școlară
Editura Polirom, Iași,
2001
13
Neacșu Ion
Introducere în psihologia educației și a
dezvoltării
Editura Polirom, Iași,
2010
14
Neacșu Ion
Instruire și învățare
Editura Științifică,
București, 1990.
15
Nicola I
Tratat de pedagogie școlară
Editura Aramis, București,
2000
16
Pânișoară Ovidiu
Comunicarea eficientă. Metode de
interacțiune eficientă
Editura Polirom Iași, 2003
17
Păun Emil
Școala: abordare sociopedagogică
Editura Polirom, Iași,
1999.
18
Stan Emil
Managementul clasei
Editura Aramis, colecția
Educația XXI, 2005
Competențe specifice
1. Cunoașterea și aprofundarea de către candidați a conținuturilor științifice și metodice de specialitate;
2. Operarea cu standardele de pregătire profesională și programele școlare pentru proiectarea unui demers didactic adaptat nivelului de învățământ, calificării și specificului clasei;
3. Realizarea corelațiilor intra, -inter și pluridisciplinare a conținuturilor;
4. Proiectarea activităților de instruire practică/pregătire practică în concordanță cu cerințele curriculumului și ale tehnologiei didactice moderne;
5. Aplicarea unor forme de management al clasei în funcție de activitatea proiectată;
6. Organizarea și coordonarea activității de instruire/pregătire practică în atelierul tehnologic școlar și la agenții economici în scopul formării și dezvoltării competențelor specifice;
7. Selectarea și aplicarea metodelor de evaluare adecvate activității de instruire/pregătire practică;
8. Comunicarea eficientă cu partenerii în activitatea educațională;
9. Exploatarea utilajelor, instalațiilor și echipamentelor în condițiile respectării normelor de protecție și igiena muncii, P.S.I. și protecția mediului înconjurător;
10. Respectarea normelor de calitate pentru desfășurarea proceselor, obținerea produselor și oferirea serviciilor;
11. Transmiterea, în funcție de particularitățile de vârstă ale elevilor, a conținuturilor astfel încât să dezvolte structuri operatorii, afective și atitudinale;
12. Stimularea potențialului fiecărui elev și dezvoltarea creativității.
D. TEME DE SPECIALITATE
1. TEHNICA SERVICIILOR HOTELIERE
1.1. Produsul hotelier
● conținut și tipologie
● etapele conceperii produsului hotelier
1.2. Tipurile de structuri de primire cu funcțiuni de cazare turistică din România
● clasificarea pe categorii de încadrare
● caracterizarea structuri de primire cu funcțiuni de cazare turistică din România
● normele de clasificare a structurilor de primire în România
1.3. Organizarea și exploatarea departamentelor operaționale
● structura organizatorică a hotelului
● structuri și organigrame pentru hoteluri funcție de clasificarea lor pe stele.
1.4. Spațiile hoteliere și dotarea acestora
● spațiile hoteliere: clasificare, caracterizare, dotare
● echipamentele hoteliere
1.5. Serviciul front-office
1.5.1. Funcția rezervări
[ ] modalități de rezervare a spațiilor de cazare
[ ] procedura de rezervare a spațiilor de cazare
[ ] înregistrarea și gestiunea rezervărilor
1.5.2. Funcția recepție
[ ] pregătirea primirii clienților
[ ] primirea propriu-zisă
1.5.3. Funcția concierge
[ ] activități specifice
1.5.4. Funcția casierie-facturare
[ ] activități specifice
[ ] păstrarea obiectelor de valoare
1.6. Serviciul de etaj
● organizarea serviciului de etaj
1.7. Norme de sănătate și securitate în muncă și P.S.I. în structurile de primire
2. TEHNICA OPERAȚIUNILOR DE TURISM
2.1. Formele de turism
● clasificare, caracterizare
● noi forme de turism: rural, agroturism, ecoturism
2.2. Produsul turistic:
● conținut, caracteristici
● etapele conceperii unui produs turistic
● categorii de produse turistice oferite de o agenție de turism și caracteristicile lor
2.3. Serviciile turistice
● Tipologie și caracteristici
● Calitatea serviciilor
● Tehnologia serviciilor pentru turism:
░ subactivitatea de excursii interne și externe
░ subactivitatea de odihnă-tratament
░ turismul organizat
░ turismul semiorganizat și neorganizat.
2.4. Instrumente și modalități de plată în turism
● voucher-ul
● cărțile de credit
● cec-ul
● alte instrumente și modalități de plată
2.6. Organizarea activității agentului de turism
● categorii de agenți de turism
● cerințe pentru desfășurarea activității agenților de turism (licența și brevetul de turism)
● personalul agențiilor de voiaj
2.7. Potențialul turistic al României
● potențialul turistic natural
● potențialul turistic antropic
Bibliografie:
1
Dincă, Cristian și
colab.
Tehnician în turism. Manual pentru
clasa a XI-a
E.D.P. R.A., București, 2007
2
Draica, C.,
Ghid practic de turism internațional
și intern,
Editura ALL, București,
1997;
3
Lupu, N.,
Hotelul-economie și management,
Editura All, București, 1998;
4
Mihai, Ș.
(coordonator)
Tehnologie hotelieră, manual pentru
clasa a-XII-a
Editura Niculescu ABC,
București, 2003;
5
Minciu, R.
Economia turismului
Editura Uranus, București,
2000
6
Nicolescu, R.,
Tehnologia restaurantelor,
Editura Inter-Rebs, București,
1997;
7
Snak, O., P.
Baron, N. Neacșu
Economia turismului,
Editura Expert, București,
2001;
8
Stănciulescu, G.,
Tehnica operațiunilor de turism,
Editura ALL, București,
2000;
9
Stănciulescu, G.,
(coordonator)
Tehnologia turismului pentru clasele
a-XI-XII-a
Editura Niculescu ABC,
București, 2002;
10
Stănciulescu, G.,
(coordonator)
Economia întreprinderii, profil
servicii- manual pentru clasa a-X-a
Editura Oscar Print,
București, 2001;
11
Stănciulescu, G.,
(coordonator)
Economia întreprinderii, profil
turism - manual pentru clasa a-XI-a
Editura Oscar Print,
București, 2001;
12
Stănciulescu, G.,
Managementul agenției de turism
Editura ASE, București, 2001
AUTORI:
> COSTACHE RODICA - prof. grd. I - ISJ Sălaj
> CHIOSA ION - prof. grd. I - ISJ Caraș-Severin
> POPA SORIN - prof. grd. I - Grup Școlar Economic Administrativ și de Servicii, Vâlcea
CONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE
VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR
PROGRAMĂ PENTRU TURISM ȘI SERVICII
PROFESORI
- București -
2010
A. NOTĂ DE PREZENTARE
Programa pentru disciplinele TEHNOLOGICE se adresează absolvenților facultăților de profil și profesorilor care se prezintă la concursul pentru ocuparea posturilor didactice/ catedrelor vacante din învățământul preuniversitar. Conținutul și structura programei sunt elaborate pe baza standardului ocupațional "Profesor pentru învățământul gimnazial și pentru învățământul liceal", în așa fel încât să răspundă schimbărilor impuse de abordarea curriculară sistemică în realizarea procesului educațional.
Structura arborescentă și sistemul modular de organizare curriculară pentru învățământul tehnologic, solicită abordarea structurală a desfășurării procesului de învățământ.
Programa de concurs este elaborată în acord cu programele școlare în vigoare din învățământul preuniversitar pentru respectiva disciplină și cu programele pentru evaluările și examenele naționale. Aspectele fundamentale vizate prin prezenta programă operaționalizează profilul absolventului de învățământ superior, urmărind:
- cunoașterea de către profesor a conținuturilor știintifice și a principalelor tendințe în evoluția disciplinelor de pregătire profesională și a metodicii predării acestora;
- utilizarea competentă a documentelor școlare reglatoare;
- capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi;
- capacitatea de proiectare și realizare a demersului didactic intra-, trans-, inter-, și multidisciplinar, în concordanță cu standardele de pregătire profesională;
- capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi;
- demonstrarea abilităților de comunicare, empatice și de cooperare necesare realizării actului educațional.
Fiind date particularitățile disciplinelor tehnologice și rolul pe care acestea îl au asupra formării și maturizării profesionale a elevului, precum și asupra întregului climat educațional al școlii, profesorul trebuie să demonstreze că:
- înțelege conceptele centrale și metodele de investigație specifice disciplinelor pe care le predă;
- are capacitatea de a crea experiențe de învățare semnificative pentru elev;
- înțelege cum învață și cum se dezvoltă elevul și poate să ofere oportunități de învățare care sprijină dezvoltarea profesională a acestuia;
- înțelege că elevii sunt diferiți din punctul de vedere al felului în care învață și poate să ofere oportunități instructiv-educative adaptate la diferențele individuale de învățare;
- înțelege procesele de integrare curriculară și folosește o varietate de strategii didactice care încurajează dezvoltarea gândirii critice a elevului, capacitatea de rezolvare a problemelor și performanțele lui în utilizarea noilor tehnologii;
- are capacitatea de a alege și utiliza cele mai bune metode ce vizează motivația și comportamentul pentru a crea un mediu educațional care încurajează interacțiunea socială pozitivă, motivația intrinsecă și angajarea elevului în actul învățării, sprijinind astfel succesul școlar al acestuia;
- dezvoltă cunoașterea și utilizarea unor variate strategii de comunicare eficientă pentru a sprijini curiozitatea, colaborarea și interacțiunea elevilor în activitatea de învățare;
- planifică activitatea de predare-învățare pe baza obiectivelor și competențelor curriculare, a cunoașterii proceselor predării-învățării, a conținutului disciplinei, a abilităților elevilor și a diferențelor dintre elevi; modelează activitatea la clasă conform obiectivelor evaluării;
- înțelege și folosește o diversitate de strategii de evaluare pentru a aprecia și modifica activitățile didactice, asigurând continua dezvoltare intelectuală și socială a elevului;
- evaluează efectele opțiunilor și acțiunilor sale asupra elevilor, părinților, altor colegi (profesori) și modifică aceste acțiuni atunci când este necesar;
- caută în mod activ oportunități pentru perfecționarea sa profesională continuă;
- contribuie la stabilirea unor relații pozitive cu colegii, familiile elevilor și altor organizații existente în comunitatea în care trăiește, în așa fel încât să stimuleze angajarea acestora în sprijinirea activităților școlii;
- înțelege necesitatea de a asista elevii în orientarea lor către carieră și de a integra educația pentru carieră în activitatea didactică;
- înțelege aspectele de ordin legislativ ale activității sale, respectiv, drepturile legale ale elevului și părinților, precum și propriile sale drepturi și responsabilități;
- înțelege criteriile de evaluare a activității sale și are capacitatea de a le integra în conceperea și realizarea activității didactice.
B. COMPETENȚE SPECIFICE PROFESORULUI DE DISCIPLINE TEHNOLOGICE
Programa vizează, pe lângă conținuturile științifice și cele de metodică a disciplinelor, anumite competențe specifice profesorului de discipline Tehnologice, competențe pe care acesta trebuie să și le dezvolte și probeze pe parcursul desfășurării activității didactice. Într-o formulare sintetică, aceste competențe sunt:
- cunoașterea conținuturilor științifice ale disciplinelor, cunoștințe de metodica disciplinelor;
- cunoașterea și utilizarea principalelor documente școlare reglatoare: standarde de pregatire profesională, planuri-cadru, programe școlare, programe pentru examene naționale;
- capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi;
- capacitatea de proiectare și realizare a dezvoltărilor curriculare intra- și interdisciplinare;
- capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi;
- capacitatea de a adecva demersurile didactice la particularitățile de vârstă ale colectivului de elevi;
- capacitatea de a construi un climat educativ stimulativ și eficient.
C. TEMATICA PENTRU METODICA DISCIPLINELOR TEHNOLOGICE
TEME DE DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ
a. Proiectarea, organizarea și desfășurarea activității didactice
1. Componentele curriculumului școlar: curriculum național, planuri cadru, arii curriculare, trunchi comun, discipline, module, standarde de pregătire profesională, programe școlare, manuale școlare, auxiliare curriculare;
2. Proiectarea curriculumului în dezvoltare locală sau la decizia școlii de tipul: aprofundare/ extindere/opțional ca disciplină nouă;
2.1. Repere/condiționări în elaborarea CDȘ/CDL (resurse umane, materiale, context local, interesele elevilor);
2.2. Modalități de adecvare a unui CDȘ/CDL la grupuri țintă diferite;
2.3. Obiectivele predării - învățării - evaluării la disciplinele CDȘ/CDL din domeniul stiinței informării.
2.4. Obiective cadru, obiective de referință, competențe generale, competențe specifice, unități de competență și competențe.
2.5. Elaborarea obiectivelor operaționale;
3. Proiectarea activității didactice: planificare calendaristică, proiectarea unității de învățare, proiecte de lecție (pentru diferite tipuri de lecții), proiectarea de activități de învățare intra-, inter-, pluri și transdisciplinare.
b. Strategii didactice utilizate în procesul de instruire. Strategii și modalități de integrare în lecție a activităților cu caracter practic - aplicativ
1. Metode didactice specifice: clasificare, prezentare, caracterizare;
2. Utilizarea metodelor centrate pe elev, tehnicilor de învățare prin cooperare;
3. Forme de organizare a activității didactice: clasificare, caracterizare;
4. Mijloacele de învățământ și integrarea lor în procesul de predare-învățare-evaluare;
4.1. Funcțiile didactice ale mijloacelor de învățământ;
4.2. Tipuri de mijloace de învățământ și caracteristicile lor;
5. Selectarea metodelor optime în vederea formării gândirii critice și deprinderilor practice, formării gândirii tehnice și a dezvoltării simțului artistic/estetic;
6. Mediul de instruire: mediul relațional și mediul comunicațional. Utilizarea Tehnologiei informației și comunicării în construirea unor medii active de instruire;
7. Manifestarea unei conduite psihopedagogice inovative în plan profesional/social;
8. Evaluarea procesului instructiv-educativ, a progresului și a rezultatelor școlare. Valorizarea muncii elevului;
9. Adoptarea de strategii didactice care să permită utilizarea eficientă a mijloacelor și a auxiliarelor didactice în procesul instructiv- educativ.
c. Managementul clasei
1. Rolurile profesorului în facilitarea experiențelor care conduc la formarea autonomiei elevilor în învățare (organizator, participant, membru al unei echipe, persoană resursă, facilitator, intermediar, evaluator etc.);
2. Organizarea activităților: crearea unui climat favorabil învățării, folosirea resurselor adecvate; folosirea resurselor psihice ale profesorului și elevilor (capacități, cunoștințe, experiențe individuale sau colective); folosirea eficientă a timpului; forme de instruire (pe grupe, studiu individual, frontal etc.) și alternarea acestora în cadrul unei secvențe didactice; antrenarea persoanelor resursă din interiorul și din afara unității de învățământ în activitățile clasei; gestionarea situațiilor conflictuale.
d. Evaluarea rezultatelor scolare
1. Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învățământ: obiective, funcții, tipuri de evaluări, caracterizare;
2. Metode de evaluare: tradiționale și complementare (tipuri și caracterizare);
3. Calitățile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate și aplicabilitate;
4. Tipologia itemilor: definiție, clasificări, caracteristici, domenii de utilizare, reguli de proiectare, modalități de corectare și notare;
5. Construirea instrumentelor de evaluare
6. Erori de evaluare și modalități de minimizare a lor.
Bibliografie: DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ
1
Cristea Sorin
Studii de pedagogie generală.
Editura Didactică și
pedagogică, București, 2004
2
Cristea Sorin
Fundamentele pedagogiei
Editura Polirom, Iași, 2010
3
Cucoș Constantin
Pedagogie generală
Editura Polirom, Iași 2006
4
Cucoș Constantin
Psihopedagogie pentru examenele de
definitivare și grade didactice
Editura Polirom Iași, 2009
5
Dragomir Mariana
Managementul activității didactice.
Eurodidact, Cluj-Napoca,
2003.
6
Ionescu M.
Didactica modernă
Editura Dacia, Cluj, 1995.
7
Iucu Romiță
Managementul și gestiunea clasei de
Editura Polirom, Iași, 2000
elevi.
8
Iucu Romiță
Instruirea școlară
Editura Polirom, Iași, 2001
9
Neacșu Ion
Introducere în psihologia educației și a
dezvoltării
Editura Polirom, Iași, 2010
10
Neacșu Ion
Instruire și învățare
Editura Științifică, București,
1990.
11
Nicola I.
Tratat de pedagogie școlară
Editura Aramis, București,
2000
12
Pânișoară Ovidiu
Comunicarea eficientă. Metode de
interacțiune eficientă
Editura Polirom Iași, 2003
13
Păun Emil
Școala: abordare sociopedagogică
Editura Polirom, Iași, 1999.
14
Stan Emil
Managementul clasei
Editura Aramis, colecția
Educația XXI, 2005
15
Evaluarea curentă și examenele: Ghid
pentru profesori.
București: ProGnosis, 2001
16
Pedagogie. Fundamentări teoretice și
demersuri aplicative
Editura Polirom, Iași, 2002
17
Curriculum național. Programe școlare
pentru disciplinele tehnologice
18
Planurile-cadru, standarde de pregătire
profesională
Competențe specifice
1. Cunoașterea și aprofundarea de către candidați a conținuturilor științifice de specialitate și metodice pentru disciplinele tehnologice;
2. Realizarea de conexiuni între conținuturile disciplinelor tehnologice și problemele de învățare specifice domeniului de pregătire;
3. Realizarea corelațiilor intra, inter și pluridisciplinare a conținuturilor;
4. Operarea cu standardele de pregătire profesională și programele școlare pentru proiectarea unui demers didactic adaptat nivelului de învățământ, calificării și specificului clasei;
5. Aplicarea adecvată a principiilor și metodelor specifice didacticii disciplinelor tehnologice;
6. Elaborarea, selectarea și aplicarea unor metode de evaluare adecvate obiectivelor sau competențelor vizate;
7. Proiectarea și/sau selectarea unor conținuturi pentru programele opționale sau curriculumul în dezvoltare locală de tipul aprofundare/extindere/opțional ca disciplină nouă;
8. Comunicarea eficientă cu partenerii în activitatea educațională;
9. Aplicarea unor forme de management al clasei în funcție de activitatea de învățare proiectată;
10. Transmiterea, în funcție de particularitățile de vârstă ale elevilor, a conținuturilor astfel încât să dezvolte structuri operatorii, afective și atitudinale;
11. Stimularea potențialului fiecărui elev și dezvoltarea creativității.
D. TEME DE SPECIALITATE
1. Întreprinderea hotelieră
● Forme de exploatație;
● Organizarea structurală și procesuală;
● Organizarea și exploatarea departamentelor operaționale:
● Structura organizatorică a hotelului;
● Serviciul front-office (recepție);
[ ] Funcția rezervări: modalități de rezervare; procedura de rezervare; gestiunea rezervărilor; situații speciale de rezervare;
[ ] Funcția recepție: pregătirea primirii; primirea propriu-zisă;
[ ] Funcția concierge: activitatea lucrătorului concierge;
[ ] Funcția facturare-casierie: activități specifice funcției facturare - casierie; gestiunea seif-urilor (păstrarea obiectelor de valoare).
2. Serviciul de etaj
● Structura organizatorică a serviciului de etaj;
● Organizarea activității serviciului de etaj;
● Funcțiile și ierarhiile profesionale.
3. Agenția de turism
● Tipuri de agenții de turism;
● Organizarea internă a unei agenții de turism;
● Licențierea și brevetarea în turism.
4. Serviciile turistice
● Definire, clasificare, caracteristici; Calitatea serviciilor;
● Serviciile de transport turistic;
● Serviciile de cazare;
● Serviciile de alimentație sau restaurație;
● Serviciile suplimentare.
5. Modalități și mijloace de plată în turism
● Voucher-ul;
● Cărțile de credit;
● Cecurile de călătorie;
● Alte modalități de plată pentru serviciile turistice.
6. Mediul extern al întreprinderii turistice
● Caracteristicile și componentele mediului extern;
● Parteneri externi ai întreprinderii turistice;
● Contracte civile și comerciale utilizate de întreprinderile turistice: contractul de vânzare-cumpărare; contractul de comision.
7. Marketing turistic
7.1. Politica de produs
● Conținutul politicii de produs;
● Strategii de produs.
7.2. Politica de preț
● Conținutul politicii de preț;
● Strategii de preț.
7.3. Politica de distribuție
● Conținutul și rolul politicii de distribuție;
● Canale de distribuție;
● Strategii de distribuție.
7.4. Politica de promovare
● Concepte și obiective ale publicității;
● Structura publicității;
● Promovarea vânzărilor.
Bibliografie:
1
Cosmescu, I.,
Turismul,
Editura Economică,
București, 1998
2
Dincă, Cristian și colab.
Tehnician în turism. Manual
pentru clasa a XI-a
E.D.P. R.A., București,
2007
3
Gherasim, D., Gherasim,
T.,
Marketing turistic,
Editura Economică,
București, 1999
4
Hurmuzescu, D.,
Tehnica turismului,
Editura Pan-Europe,
Iași, 1999
5
Lupu, N.,
Hotelul-economie și
management,
Editura All Beck,
București, 2003, 2005
6
Merce, E., și colectiv
Marketing, Turism și alimentație
publică - manual pentru clasa a
XI-a,
Editura Oscar Print,
București, 2002
7
Merce, E., și colectiv
Marketing turistic, Turism și
alimentație publică - auxiliar
curricular pentru clasa a XII-a,
Editura Oscar Print,
București, 2003
7
Mihai, Ș. (coordonator)
Tehnologie hotelieră - manual
pentru clasa a-XII-a
Editura Niculescu
ABC, București, 2003
8
Minciu, R.
Economia turismului
Editura Uranus,
București, 2000, 2004
9
Patriche, D. și colectiv,
Elemente de marketing turistic,
Editura Global Media
Image, Deva, 2000
10
Stănciulescu, G.,
Managementul agenției de
turism,
Editura ASE, București,
2001
11
Stănciulescu, G.,
(coordonator)
Tehnologia turismului - pentru
clasele XI-XII,
Editura Niculescu
ABC, București, 2002
12
Stănciulescu, G.,
(coordonator)
Economia întreprinderii, profil
Servicii - manual pentru clasa a
X-a,
Editura Oscar Print,
București, 2001
13
Stănciulescu, G.,
(coordonator)
Economia întreprinderii, profil
Turism - manual pentru clasa a
XI-a,
Editura Oscar Print,
București, 2001
14
Stănciulescu, G., Nicolae,
Tehnica operațiunilor de turism,
Editura Beck All,
București, 1999
15
Stănciulescu, G., Tigu, G.,
Tehnica operațiunilor de turism -
Studii de caz,
Editura Beck All,
București, 1999
AUTORI:
> COSTACHE RODICA - prof. grd. I - ISJ Sălaj
> CHIOSA ION - prof. grd. I - ISJ Caraș-Severin
> POPA SORIN - prof. grd. I - Grup Școlar Economic Administrativ și de Servicii, Vâlcea
CONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE
VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR
PROGRAMĂ PENTRU VETERINAR
PROFESORI
- București -
2010
A. NOTĂ DE PREZENTARE
Programa pentru disciplinele TEHNOLOGICE se adresează absolvenților facultăților de profil și profesorilor care se prezintă la concursul pentru ocuparea posturilor didactice/ catedrelor vacante din învățământul preuniversitar. Conținutul și structura programei sunt elaborate pe baza standardului ocupațional "Profesor pentru învățământul gimnazial și pentru învățământul liceal", în așa fel încât să răspundă schimbărilor impuse de abordarea curriculară sistemică în realizarea procesului educațional.
Structura arborescentă și sistemul modular de organizare curriculară pentru învățământul tehnologic, solicită abordarea structurală a desfășurării procesului de învățământ.
Programa de concurs este elaborată în acord cu programele școlare în vigoare din învățământul preuniversitar pentru respectiva disciplină și cu programele pentru evaluările și examenele naționale. Aspectele fundamentale vizate prin prezenta programă operaționalizează profilul absolventului de învățământ superior, urmărind:
- cunoașterea de către profesor a conținuturilor știintifice și a principalelor tendințe în evoluția disciplinelor de pregătire profesională și a metodicii predării acestora;
- utilizarea competentă a documentelor școlare reglatoare;
- capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi;
- capacitatea de proiectare și realizare a demersului didactic intra-, trans-, inter-, și multidisciplinar, în concordanță cu standardele de pregătire profesională;
- capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi;
- demonstrarea abilităților de comunicare, empatice și de cooperare necesare realizării actului educațional.
Fiind date particularitățile disciplinelor tehnologice și rolul pe care acestea îl au asupra formării și maturizării profesionale a elevului, precum și asupra întregului climat educațional al școlii, profesorul trebuie să demonstreze că:
- înțelege conceptele centrale și metodele de investigație specifice disciplinelor pe care le predă;
- are capacitatea de a crea experiențe de învățare semnificative pentru elev;
- înțelege cum învață și cum se dezvoltă elevul și poate să ofere oportunități de învățare care sprijină dezvoltarea profesională a acestuia;
- înțelege că elevii sunt diferiți din punctul de vedere al felului în care învață și poate să ofere oportunități instructiv-educative adaptate la diferențele individuale de învățare;
- înțelege procesele de integrare curriculară și folosește o varietate de strategii didactice care încurajează dezvoltarea gândirii critice a elevului, capacitatea de rezolvare a problemelor și performanțele lui în utilizarea noilor tehnologii;
- are capacitatea de a alege și utiliza cele mai bune metode ce vizează motivația și comportamentul pentru a crea un mediu educațional care încurajează interacțiunea socială pozitivă, motivația intrinsecă și angajarea elevului în actul învățării, sprijinind astfel succesul școlar al acestuia;
- dezvoltă cunoașterea și utilizarea unor variate strategii de comunicare eficientă pentru a sprijini curiozitatea, colaborarea și interacțiunea elevilor în activitatea de învățare;
- planifică activitatea de predare-învățare pe baza obiectivelor și competențelor curriculare, a cunoașterii proceselor predării-învățării, a conținutului disciplinei, a abilităților elevilor și a diferențelor dintre elevi; modelează activitatea la clasă conform obiectivelor evaluării;
- înțelege și folosește o diversitate de strategii de evaluare pentru a aprecia și modifica activitățile didactice, asigurând continua dezvoltare intelectuală și socială a elevului;
- evaluează efectele opțiunilor și acțiunilor sale asupra elevilor, părinților, altor colegi (profesori) și modifică aceste acțiuni atunci când este necesar;
- caută în mod activ oportunități pentru perfecționarea sa profesională continuă;
- contribuie la stabilirea unor relații pozitive cu colegii, familiile elevilor și altor organizații existente în comunitatea în care trăiește, în așa fel încât să stimuleze angajarea acestora în sprijinirea activităților școlii;
- înțelege necesitatea de a asista elevii în orientarea lor către carieră și de a integra educația pentru carieră în activitatea didactică;
- înțelege aspectele de ordin legislativ ale activității sale, respectiv, drepturile legale ale elevului și părinților, precum și propriile sale drepturi și responsabilități;
- înțelege criteriile de evaluare a activității sale și are capacitatea de a le integra în conceperea și realizarea activității didactice.
B. COMPETENȚE SPECIFICE PROFESORULUI DE DISCIPLINE TEHNOLOGICE
Programa vizează, pe lângă conținuturile științifice și cele de metodică a disciplinelor, anumite competențe specifice profesorului de discipline Tehnologice, competențe pe care acesta trebuie să și le dezvolte și probeze pe parcursul desfășurării activității didactice. Într-o formulare sintetică, aceste competențe sunt:
- cunoașterea conținuturilor științifice ale disciplinelor, cunoștințe de metodica disciplinelor;
- cunoașterea și utilizarea principalelor documente școlare reglatoare: standarde de pregatire profesională, planuri-cadru, programe școlare, programe pentru examene naționale;
- capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi;
- capacitatea de proiectare și realizare a dezvoltărilor curriculare intra- și interdisciplinare;
- capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi;
- capacitatea de a adecva demersurile didactice la particularitățile de vârstă ale colectivului de elevi;
- capacitatea de a construi un climat educativ stimulativ și eficient.
C. TEMATICA PENTRU METODICA DISCIPLINELOR TEHNOLOGICE
TEME DE DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ
a. Proiectarea, organizarea și desfășurarea activității didactice
1. Componentele curriculumului școlar: curriculum național, planuri cadru, arii curriculare, trunchi comun, discipline, module, standarde de pregătire profesională, programe școlare, manuale școlare, auxiliare curriculare;
2. Proiectarea curriculumului în dezvoltare locală sau la decizia școlii de tipul: aprofundare/ extindere/opțional ca disciplină nouă;
2.1. Repere/condiționări în elaborarea CDȘ/CDL (resurse umane, materiale, context local, interesele elevilor);
2.2. Modalități de adecvare a unui CDȘ/CDL la grupuri țintă diferite;
2.3. Obiectivele predării - învățării - evaluării la disciplinele CDȘ/CDL din domeniul stiinței informării.
2.4. Obiective cadru, obiective de referință, competențe generale, competențe specifice, unități de competență și competențe.
2.5. Elaborarea obiectivelor operaționale;
3. Proiectarea activității didactice: planificare calendaristică, proiectarea unității de învățare, proiecte de lecție (pentru diferite tipuri de lecții), proiectarea de activități de învățare intra-, inter-, pluri și transdisciplinare.
b. Strategii didactice utilizate în procesul de instruire. Strategii și modalități de integrare în lecție a activităților cu caracter practic - aplicativ
1. Metode didactice specifice: clasificare, prezentare, caracterizare;
2. Utilizarea metodelor centrate pe elev, tehnicilor de învățare prin cooperare;
3. Forme de organizare a activității didactice: clasificare, caracterizare;
4. Mijloacele de învățământ și integrarea lor în procesul de predare-învățare-evaluare;
4.1. Funcțiile didactice ale mijloacelor de învățământ;
4.2. Tipuri de mijloace de învățământ și caracteristicile lor;
5. Selectarea metodelor optime în vederea formării gândirii critice și deprinderilor practice, formării gândirii tehnice și a dezvoltării simțului artistic/estetic;
6. Mediul de instruire: mediul relațional și mediul comunicațional. Utilizarea Tehnologiei informației și comunicării în construirea unor medii active de instruire;
7. Manifestarea unei conduite psihopedagogice inovative în plan profesional/social;
8. Evaluarea procesului instructiv-educativ, a progresului și a rezultatelor școlare. Valorizarea muncii elevului;
9. Adoptarea de strategii didactice care să permită utilizarea eficientă a mijloacelor și a auxiliarelor didactice în procesul instructiv- educativ.
c. Managementul clasei
1. Rolurile profesorului în facilitarea experiențelor care conduc la formarea autonomiei elevilor în învățare (organizator, participant, membru al unei echipe, persoană resursă, facilitator, intermediar, evaluator etc.);
2. Organizarea activităților: crearea unui climat favorabil învățării, folosirea resurselor adecvate; folosirea resurselor psihice ale profesorului și elevilor (capacități, cunoștințe, experiențe individuale sau colective); folosirea eficientă a timpului; forme de instruire (pe grupe, studiu individual, frontal etc.) și alternarea acestora în cadrul unei secvențe didactice; antrenarea persoanelor resursă din interiorul și din afara unității de învățământ în activitățile clasei; gestionarea situațiilor conflictuale.
d. Evaluarea rezultatelor școlare
1. Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învățământ: obiective, funcții, tipuri de evaluări, caracterizare;
2. Metode de evaluare: tradiționale și complementare (tipuri și caracterizare);
3. Calitățile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate și aplicabilitate;
4. Tipologia itemilor: definiție, clasificări, caracteristici, domenii de utilizare, reguli de proiectare, modalități de corectare și notare;
5. Construirea instrumentelor de evaluare
6. Erori de evaluare și modalități de minimizare a lor.
Bibliografie: DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ
1
Cristea Sorin
Studii de pedagogie generală.
Editura Didactică și
pedagogică, București, 2004
2
Cristea Sorin
Fundamentele pedagogiei
Editura Polirom, Iași, 2010
3
Cucoș Constantin
Pedagogie generală
Editura Polirom, Iași 2006
4
Cucoș Constantin
Psihopedagogie pentru examenele de
definitivare și grade didactice
Editura Polirom Iași, 2009
5
Dragomir Mariana
Managementul activității didactice.
Eurodidact, Cluj-Napoca,
2003.
6
Ionescu M.
Didactica modernă
Editura Dacia, Cluj, 1995.
7
Iucu Romiță
Managementul și gestiunea clasei de
elevi.
Editura Polirom, Iași, 2000
8
Iucu Romiță
Instruirea școlară
Editura Polirom, Iași, 2001
9
Neacșu Ion
Introducere în psihologia educației și a
dezvoltării
Editura Polirom, Iași, 2010
10
Neacșu Ion
Instruire și învățare
Editura Științifică, București,
1990.
11
Nicola I.
Tratat de pedagogie școlară 2000
Editura Aramis, București,
12
Pânișoară Ovidiu
Comunicarea eficientă. Metode de
interacțiune eficientă
Editura Polirom Iași, 2003
13
Păun Emil
Școala: abordare sociopedagogică
Editura Polirom, Iași, 1999.
14
Stan Emil
Managementul clasei
Editura Aramis, colecția
Educația XXI, 2005
15
Evaluarea curentă și examenele: Ghid
pentru profesori.
București: ProGnosis, 2001
16
Pedagogie. Fundamentări teoretice și
demersuri aplicative
Editura Polirom, Iași, 2002
17
Curriculum național. Programe școlare
pentru disciplinele tehnologice
18
Planurile-cadru, standarde de pregătire
profesională
Competențe specifice
1. Cunoașterea și aprofundarea de către candidați a conținuturilor științifice de specialitate și metodice pentru disciplinele tehnologice;
2. Realizarea de conexiuni între conținuturile disciplinelor tehnologice și problemele de învățare specifice domeniului de pregătire;
3. Realizarea corelațiilor intra, inter și pluridisciplinare a conținuturilor;
4. Operarea cu standardele de pregătire profesională și programele școlare pentru proiectarea unui demers didactic adaptat nivelului de învățământ, calificării și specificului clasei;
5. Aplicarea adecvată a principiilor și metodelor specifice didacticii disciplinelor tehnologice;
6. Elaborarea, selectarea și aplicarea unor metode de evaluare adecvate obiectivelor sau competențelor vizate;
7. Proiectarea și/sau selectarea unor conținuturi pentru programele opționale sau curriculumul în dezvoltare locală de tipul aprofundare/extindere/opțional ca disciplină nouă;
8. Comunicarea eficientă cu partenerii în activitatea educațională;
9. Aplicarea unor forme de management al clasei în funcție de activitatea de învățare proiectată;
10. Transmiterea, în funcție de particularitățile de vârstă ale elevilor, a conținuturilor astfel încât să dezvolte structuri operatorii, afective și atitudinale;
11. Stimularea potențialului fiecărui elev și dezvoltarea creativității.
D. TEME DE SPECIALITATE
1. Etiopatogeneza, simptomatologia și tratamentul bolilor prestomacelor.
2. Etiopatogeneza, simptomatologia și tratamentul gastroenteritelor la animale.
3. Etiopatogeneza, simptomatologia și tratamentul bronhopneumoniilor la animale.
4. Etiologia, simptomatologia, tabloul anatomopatologic și combaterea dismineralozelor la animale.
5. Etiopatogeneza, simptomatologia, tabloul anatomopatologic, profilaxia și combaterea bolilor infecțioase comune mai multor specii.
6. Etiopatogeneza, simptomatologia, tabloul anatomopatologic, profilaxia și combaterea bolilor infecțioase ale taurinelor.
7. Etiopatogeneza, simptomatologia, tabloul anatomopatologic, profilaxia și combaterea bolilor infecțioase ale suinelor.
8. Etiopatogeneza, simptomatologia, tabloul anatomopatologic, profilaxia și combaterea bolilor infecțioase ale păsărilor.
9. Etiologia, ciclul biologic, diagnostic, profilaxia și combaterea nematodozelor la animale.
10. Etiologia, ciclul biologic, diagnostic, profilaxia și combaterea trematodozelor la rumegătoare.
11. Controlul sanitar veterinar al cărnii și produselor din carne.
12. Controlul sanitar veterinar al cărnii și produselor din lapte.
13. Anatomia aparatului digestiv.
14. Anatomia aparatului respirator.
15. Anatomia aparatului genital femel și mascul
16. Patologia și terapia gestației
17. Patologia și terapia parturiției
18. Infecția chirurgicală
Bibliografie:
Barza H., Ghergariu
S., Hagiu H.,
Patologie și clinică medicală
veterinară
Editura "Ceres", București,
1981
Bercea I. și colab.,
Boli infecțioase ale animalelor
"EDP", București, 1981
Ghergariu S.,
Bazele patologiei medicale a
animalelor, vol. I și II
Editura "ALL", București,
1994
Gheție V. și colab.,
Anatomia animalelor domestice
"EDP", București, 1967
Mihai D.,
Boli de nutriție și metabolism la
animale
Editura "Ceres", București,
1984
Mihai D.,
Patologie și clinică medicală
veterinară
Editura Ceres, București,
1994
Moisiu M. și colab.,
Îndrumar de lucrări practice pentru
meseria veterinar
Editura "Ceres", București,
1993
Popa G., Stănescu
V.,
Controlul sanitar veterinar al
produselor de origine animală
"EDP", București, 1981
Rapuntean Gh.,
Hagiu N.,
Microbiologie și semiologie
Editura Tehnică Agricolă,
București, 1993
Rapuntean Gh.,
Moisiu M.,
Boli infecțioase ale animalelor
Editura "Ceres", București,
1997
Mitrea, I., L.
Boli parazitare la animale
Editura Ceres, București,
2002
M. Lungu, T. și
colab.
Patologie și clinica bolilor
parazitare
Editura "Didactică și
Pedagogică", București,
1982
I. Cristea și colab.
Propedeutică chirurgicală și
tehnică operatorie veterinară
Editura "Didactică și
pedagogică" București,
1983
Ion Alin Bîrțoiu și
Florian Seiciu
Tratat de reproducție la animale
Editura "ALL" București
2004
Valeriu Căpățînă și
colab.
Chirurgie Veterinară
Editura "Didactică și
Pedagogică", București
C. Vasiu și colab.
Viroze și boli prionice la animale
Editura "Nereamia" -
Napoca, 2003
C. Vasiu și colab.
Boli infecțioase la animale
(bacterioze)
Editura "MEGA" Cluj-Napoca,
2004
C. Savu și colab.
Controlul sanitar veterinar al
alimentelor
Editura "Ceres" 1997
G. Predoi
Anatomia animalelor domestice
Editura Didactică și
Pedagogică, București, 2002
AUTORI:
Micli Aglaia - profesor grad didactic I, drd, Inspectoratul Școlar Județean Olt
Dodocioiu Angela - profesor grad didactic I, Grupul Școlar Agricol Malu Mare, Dolj
Dascălu Marea - profesor dr. ing. Colegiul Național de Agricultură și Economie Tecuci,
CONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE
VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR
PROGRAMĂ PENTRU ZOOTEHNIST
PROFESORI
- București -
2010
A. NOTĂ DE PREZENTARE
Programa pentru disciplinele TEHNOLOGICE se adresează absolvenților facultăților de profil și profesorilor care se prezintă la concursul pentru ocuparea posturilor didactice/ catedrelor vacante din învățământul preuniversitar. Conținutul și structura programei sunt elaborate pe baza standardului ocupațional "Profesor pentru învățământul gimnazial și pentru învățământul liceal", în așa fel încât să răspundă schimbărilor impuse de abordarea curriculară sistemică în realizarea procesului educațional.
Structura arborescentă și sistemul modular de organizare curriculară pentru învățământul tehnologic, solicită abordarea structurală a desfășurării procesului de învățământ.
Programa de concurs este elaborată în acord cu programele școlare în vigoare din învățământul preuniversitar pentru respectiva disciplină și cu programele pentru evaluările și examenele naționale. Aspectele fundamentale vizate prin prezenta programă operaționalizează profilul absolventului de învățământ superior, urmărind:
- cunoașterea de către profesor a conținuturilor știintifice și a principalelor tendințe în evoluția disciplinelor de pregătire profesională și a metodicii predării acestora;
- utilizarea competentă a documentelor școlare reglatoare;
- capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi;
- capacitatea de proiectare și realizare a demersului didactic intra-, trans-, inter-, și multidisciplinar, în concordanță cu standardele de pregătire profesională;
- capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi;
- demonstrarea abilităților de comunicare, empatice și de cooperare necesare realizării actului educațional.
Fiind date particularitățile disciplinelor tehnologice și rolul pe care acestea îl au asupra formării și maturizării profesionale a elevului, precum și asupra întregului climat educațional al școlii, profesorul trebuie să demonstreze că:
- înțelege conceptele centrale și metodele de investigație specifice disciplinelor pe care le predă;
- are capacitatea de a crea experiențe de învățare semnificative pentru elev;
- înțelege cum învață și cum se dezvoltă elevul și poate să ofere oportunități de învățare care sprijină dezvoltarea profesională a acestuia;
- înțelege că elevii sunt diferiți din punctul de vedere al felului în care învață și poate să ofere oportunități instructiv-educative adaptate la diferențele individuale de învățare;
- înțelege procesele de integrare curriculară și folosește o varietate de strategii didactice care încurajează dezvoltarea gândirii critice a elevului, capacitatea de rezolvare a problemelor și performanțele lui în utilizarea noilor tehnologii;
- are capacitatea de a alege și utiliza cele mai bune metode ce vizează motivația și comportamentul pentru a crea un mediu educațional care încurajează interacțiunea socială pozitivă, motivația intrinsecă și angajarea elevului în actul învățării, sprijinind astfel succesul școlar al acestuia;
- dezvoltă cunoașterea și utilizarea unor variate strategii de comunicare eficientă pentru a sprijini curiozitatea, colaborarea și interacțiunea elevilor în activitatea de învățare;
- planifică activitatea de predare-învățare pe baza obiectivelor și competențelor curriculare, a cunoașterii proceselor predării-învățării, a conținutului disciplinei, a abilităților elevilor și a diferențelor dintre elevi; modelează activitatea la clasă conform obiectivelor evaluării;
- înțelege și folosește o diversitate de strategii de evaluare pentru a aprecia și modifica activitățile didactice, asigurând continua dezvoltare intelectuală și socială a elevului;
- evaluează efectele opțiunilor și acțiunilor sale asupra elevilor, părinților, altor colegi (profesori) și modifică aceste acțiuni atunci când este necesar;
- caută în mod activ oportunități pentru perfecționarea sa profesională continuă;
- contribuie la stabilirea unor relații pozitive cu colegii, familiile elevilor și altor organizații existente în comunitatea în care trăiește, în așa fel încât să stimuleze angajarea acestora în sprijinirea activităților școlii;
- înțelege necesitatea de a asista elevii în orientarea lor către carieră și de a integra educația pentru carieră în activitatea didactică;
- înțelege aspectele de ordin legislativ ale activității sale, respectiv, drepturile legale ale elevului și părinților, precum și propriile sale drepturi și responsabilități;
- înțelege criteriile de evaluare a activității sale și are capacitatea de a le integra în conceperea și realizarea activității didactice.
B. COMPETENȚE SPECIFICE PROFESORULUI DE DISCIPLINE TEHNOLOGICE
Programa vizează, pe lângă conținuturile științifice și cele de metodică a disciplinelor, anumite competențe specifice profesorului de discipline Tehnologice, competențe pe care acesta trebuie să și le dezvolte și probeze pe parcursul desfășurării activității didactice. Într-o formulare sintetică, aceste competențe sunt:
- cunoașterea conținuturilor științifice ale disciplinelor, cunoștințe de metodica disciplinelor;
- cunoașterea și utilizarea principalelor documente școlare reglatoare: standarde de pregatire profesională, planuri-cadru, programe școlare, programe pentru examene naționale;
- capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi;
- capacitatea de proiectare și realizare a dezvoltărilor curriculare intra- și interdisciplinare;
- capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi;
- capacitatea de a adecva demersurile didactice la particularitățile de vârstă ale colectivului de elevi;
- capacitatea de a construi un climat educativ stimulativ și eficient.
C. TEMATICA PENTRU METODICA DISCIPLINELOR TEHNOLOGICE
TEME DE DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ
a. Proiectarea, organizarea și desfășurarea activității didactice
1. Componentele curriculumului școlar: curriculum național, planuri cadru, arii curriculare, trunchi comun, discipline, module, standarde de pregătire profesională, programe școlare, manuale școlare, auxiliare curriculare;
2. Proiectarea curriculumului în dezvoltare locală sau la decizia școlii de tipul: aprofundare/ extindere/opțional ca disciplină nouă;
2.1. Repere/condiționări în elaborarea CDȘ/CDL (resurse umane, materiale, context local, interesele elevilor);
2.2. Modalități de adecvare a unui CDȘ/CDL la grupuri țintă diferite;
2.3. Obiectivele predării - învățării - evaluării la disciplinele CDȘ/CDL din domeniul stiinței informării.
2.4. Obiective cadru, obiective de referință, competențe generale, competențe specifice, unități de competență și competențe.
2.5. Elaborarea obiectivelor operaționale;
3. Proiectarea activității didactice: planificare calendaristică, proiectarea unității de învățare, proiecte de lecție (pentru diferite tipuri de lecții), proiectarea de activități de învățare intra-, inter-, pluri și transdisciplinare.
b. Strategii didactice utilizate în procesul de instruire. Strategii și modalități de integrare în lecție a activităților cu caracter practic - aplicativ
1. Metode didactice specifice: clasificare, prezentare, caracterizare;
2. Utilizarea metodelor centrate pe elev, tehnicilor de învățare prin cooperare;
3. Forme de organizare a activității didactice: clasificare, caracterizare;
4. Mijloacele de învățământ și integrarea lor în procesul de predare-învățare-evaluare;
4.1. Funcțiile didactice ale mijloacelor de învățământ;
4.2. Tipuri de mijloace de învățământ și caracteristicile lor;
5. Selectarea metodelor optime în vederea formării gândirii critice și deprinderilor practice, formării gândirii tehnice și a dezvoltării simțului artistic/estetic;
6. Mediul de instruire: mediul relațional și mediul comunicațional. Utilizarea Tehnologiei informației și comunicării în construirea unor medii active de instruire;
7. Manifestarea unei conduite psihopedagogice inovative în plan profesional/social;
8. Evaluarea procesului instructiv-educativ, a progresului și a rezultatelor școlare. Valorizarea muncii elevului;
9. Adoptarea de strategii didactice care să permită utilizarea eficientă a mijloacelor și a auxiliarelor didactice în procesul instructiv- educativ.
c. Managementul clasei
1. Rolurile profesorului în facilitarea experiențelor care conduc la formarea autonomiei elevilor în învățare (organizator, participant, membru al unei echipe, persoană resursă, facilitator, intermediar, evaluator etc.);
2. Organizarea activităților: crearea unui climat favorabil învățării, folosirea resurselor adecvate; folosirea resurselor psihice ale profesorului și elevilor (capacități, cunoștințe, experiențe individuale sau colective); folosirea eficientă a timpului; forme de instruire (pe grupe, studiu individual, frontal etc.) și alternarea acestora în cadrul unei secvențe didactice; antrenarea persoanelor resursă din interiorul și din afara unității de învățământ în activitățile clasei; gestionarea situațiilor conflictuale.
d. Evaluarea rezultatelor scolare
1. Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învățământ: obiective, funcții, tipuri de evaluări, caracterizare;
2. Metode de evaluare: tradiționale și complementare (tipuri și caracterizare);
3. Calitățile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate și aplicabilitate;
4. Tipologia itemilor: definiție, clasificări, caracteristici, domenii de utilizare, reguli de proiectare, modalități de corectare și notare;
5. Construirea instrumentelor de evaluare
6. Erori de evaluare și modalități de minimizare a lor.
Bibliografie: DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ
1
Cristea Sorin
Studii de pedagogie generală.
Editura Didactică și
pedagogică, București, 2004
2
Cristea Sorin
Fundamentele pedagogiei
Editura Polirom, Iași, 2010
3
Cucoș Constantin
Pedagogie generală
Editura Polirom, Iași 2006
4
Cucoș Constantin
Psihopedagogie pentru examenele de
definitivare și grade didactice
Editura Polirom Iași, 2009
5
Dragomir Mariana
Managementul activității didactice.
Eurodidact, Cluj-Napoca,
2003.
6
Ionescu M.
Didactica modernă
Editura Dacia, Cluj, 1995.
7
Iucu Romiță
Managementul și gestiunea clasei de
elevi.
Editura Polirom, Iași, 2000
8
Iucu Romiță
Instruirea școlară
Editura Polirom, Iași, 2001
9
Neacșu Ion
Introducere în psihologia educației și a
dezvoltării
Editura Polirom, Iași, 2010
10
Neacșu Ion
Instruire și învățare
Editura Științifică, București,
1990.
11
Nicola I.
Tratat de pedagogie școlară
Editura Aramis, București,
2000
12
Pânișoară Ovidiu
Comunicarea eficientă. Metode de
interacțiune eficientă
Editura Polirom Iași, 2003
13
Păun Emil
Școala: abordare sociopedagogică
Editura Polirom, Iași, 1999.
14
Stan Emil
Managementul clasei
Editura Aramis, colecția
Educația XXI, 2005
15
Evaluarea curentă și examenele: Ghid
pentru profesori.
București: ProGnosis, 2001
16
Pedagogie. Fundamentări teoretice și
demersuri aplicative
Editura Polirom, Iași, 2002
17
Curriculum național. Programe școlare
pentru disciplinele tehnologice
18
Planurile-cadru, standarde de pregătire
profesională
Competențe specifice
1. Cunoașterea și aprofundarea de către candidați a conținuturilor științifice de specialitate și metodice pentru disciplinele tehnologice;
2. Realizarea de conexiuni între conținuturile disciplinelor tehnologice și problemele de învățare specifice domeniului de pregătire;
3. Realizarea corelațiilor intra, inter și pluridisciplinare a conținuturilor;
4. Operarea cu standardele de pregătire profesională și programele școlare pentru proiectarea unui demers didactic adaptat nivelului de învățământ, calificării și specificului clasei;
5. Aplicarea adecvată a principiilor și metodelor specifice didacticii disciplinelor tehnologice;
6. Elaborarea, selectarea și aplicarea unor metode de evaluare adecvate obiectivelor sau competențelor vizate;
7. Proiectarea și/sau selectarea unor conținuturi pentru programele opționale sau curriculumul în dezvoltare locală de tipul aprofundare/extindere/opțional ca disciplină nouă;
8. Comunicarea eficientă cu partenerii în activitatea educațională;
9. Aplicarea unor forme de management al clasei în funcție de activitatea de învățare proiectată;
10. Transmiterea, în funcție de particularitățile de vârstă ale elevilor, a conținuturilor astfel încât să dezvolte structuri operatorii, afective și atitudinale;
11. Stimularea potențialului fiecărui elev și dezvoltarea creativității.
D. TEME DE SPECIALITATE
1. ECOLOGIE ȘI PROTECȚIA MEDIULUI
● Ecosistemul
- Biotop. Structuri și caracteristici.
- Biocenoza. Structuri și caracteristici.
- Relații intra și interspecifice în cadrul biocenozei.
- Structura și caracteristicile ecosistemului
● Tipuri de ecosisteme naturale și seminaturale:
- ecosisteme terestre (alpine, păduri, pajiști, etc.)
- ecosisteme acvatice (ape stătătoare, curgătoare, marine etc.)
● Ecosisteme urbane.
● Ecosisteme rurale.
● Agroecosisteme.
2. CREȘTEREA ANIMALELOR
● Specii și rase de animale domestice (însușiri morfologice și productive):
- Taurine: Bălțata Românească, Bruna de Maramureș, Friză, Charolaise;
- Ovine: Țigaie, Țurcana, Merinos de Palas, Karakul
- Porcine: Landrace, Marele alb; Duroc
- Cabaline: Pur sânge englez, Arabă, Lipițană, Trăpașul Românesc, Huțul;
- Păsări: Găini - Cornish, Leghorn, Playmouth Rock;
Rațe - Pekin, Leșească
Curci - Albă de Olanda;
Gâște - Toulouse; Emden
● Reproducția animalelor domestice (taurine, porcine, ovine, cabaline, păsări).
- Sisteme și metode de montă naturală;
- Însămânțări artificiale;
- Fecundația;
- Gestația;
- Fătarea și asistența la fătare.
- Incubația ouălor de găină;
- Factorii care influențează incubația;
- Biotehnologii de reproducție a animalelor domestice (taurine, ovine);
● Selecția și ameliorarea animalelor domestice (taurine, porcine, ovine, cabaline, păsări).
- Bazele biologice ale selecției;
- Criteriile și metodele de selecție ale animalelor domestice;
- Metode de creștere folosite în ameliorarea animalelor domestice.
● Hrănirea animalelor domestice (taurine, porcine, ovine, cabaline, păsări).
- Clasificarea nutrețurilor;
- Compoziția chimică a nutrețurilor;
- Valoarea nutritivă a nutrețurilor;
- Tehnologii de hrănire pe specii și categorii de animale domestice.
- Organizarea și tehnica pășunatului (taurine, ovine);
- Necesarul de substanțe nutritive pentru funcții vitale, reproducție și producție (carne, lapte).
- Tehnica alcătuirii rațiilor furajere.
● Producțiile animalelor domestice
a) Producția de lapte: (taurine).
- Factorii care influențează producția de lapte (individuală, totală, marfa);
- Mulsul mecanic al vacilor;
b) Producția de carne: (taurine, porcine, ovine, păsări)
- Factorii care influențează producția de carne;
- Tehnica sacrificării taurinelor, porcinelor, ovinelor și păsărilor
c) Producția de ouă: (păsări).
- Factorii care influențează producția de ouă;
- Factorii care influențează calitatea oului de incubație.
3. ANATOMIA ȘI FIZIOLOGIA ANIMALELOR DOMESTICE
● Aparatul digestiv
- Morfologie, fiziologie și particularități pe specii (monogastrice, poligastrice, păsări);
● Aparatul reproducător
- Aparatul genital mascul (morfologie, fiziologie, particularități pe specii);
- Aparatul genital femel (morfologie, fiziologie, particularități pe specii);
BIBLIOGRAFIE:
1
Buchman A, Bud M
- Ecologie și protecția mediului,
manual clasa a X-a;
- Editura "Economică",
București, 2000
2
Chiriac E, Dan F
- Tehnologia creșterii păsărilor;
manual clasa a X-a;
- Editura "Tehn. Agr"
București, 1993
3
Coțofan V, Gligor E
- Anatomia, fiziologia și bolile
animalelor domestice manual
clasa a XI-a și a XII-a;
- Editura "Ceres" București
1983
4
Dinu I. și colab.
- Tehnologia creșterii suinelor;
- Editura "Didactică
și Pedagogică" București,
1990
5
Dumitrescu I. și colab.
- Reproducția animalelor;
- Editura "Didactică
și Pedagogică" București,
1990
6
Georgescu Gh. și colab.
- Tehnologia creșterii bovinelor;
- Editura Didactică și
Pedagogică București, 1990
7
Georgescu Gh. și colab.
- Tehnologia creșterii
cabalinelor;
- Editura Didactică și
Pedagogică 1983
8
Georgescu Gh. și colab.
- Tehnologia creșterii animalelor
domestice; manual clasa a XII-a;
- Editura "Ceres" București
1989
9
Lozincă D, Ciubotaru L
- Igiena și alimentația animalelor
domestice; manual clasa a X-a;
- Editura "T. Agr." București,
1992
10
Vancea I. și colab.
- Tehnologia creșterii păsărilor,
animalelor mici, peștilor,
albinelor și viermilor de mătase;
manual clasa a XI-a și a XII-a;
- Editura "Ceres" București
1988
AUTORI:
Micli Aglaia - profesor grad didactic I, drd, Inspectoratul Școlar Județean Olt
Dodocioiu Angela - profesor grad didactic I, Grupul Școlar Agricol Malu Mare, Dolj
Dascălu Marea - profesor dr. ing. Colegiul Național de Agricultură și Economie Tecuci,
CONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE
VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR
PROGRAMĂ PENTRU VETERINAR ZOOTEHNIST
MAIȘTRI INSTRUCTORI
- București -
2010
A. NOTĂ DE PREZENTARE
Programa pentru disciplinele TEHNOLOGICE se adresează absolvenților facultăților de profil și maiștrilor instructori care se prezintă la concursul pentru ocuparea posturilor didactice/ catedrelor vacante din învățământul preuniversitar. Conținutul și structura programei sunt elaborate în așa fel încât să răspundă schimbărilor impuse de abordarea curriculară sistemică în realizarea procesului educațional.
Structura arborescentă și sistemul modular de organizare curriculară pentru învățământul tehnologic, solicită abordarea structurală a desfășurării procesului de învățământ.
Programa de concurs este elaborată în acord cu programele școlare în vigoare din învățământul preuniversitar pentru respectiva disciplină și cu programele pentru evaluările și examenele naționale. Aspectele fundamentale vizate prin prezenta programă operaționalizează profilul maistrului instructor, urmărind:
- cunoașterea de către profesor a conținuturilor știintifice și a principalelor tendințe în evoluția disciplinelor de pregătire profesională și a metodicii predării acestora;
- utilizarea competentă a documentelor școlare reglatoare;
- capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi;
- capacitatea de proiectare și realizare a demersului didactic intra-, trans-, inter-, și multidisciplinar, în concordanță cu standardele de pregatire profesională;
- capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi;
- demonstrarea abilităților de comunicare, empatice și de cooperare necesare realizării actului educațional
Au fost urmărite formarea și structurarea competențelor pentru maiștri instructori, cu aplicare la specificul activităților de instruire practică. Pe lângă competențele specifice, în specialitate, sunt vizate competențele pentru îndeplinirea eficientă a unui rol social precum și competențele metodice.
Conținuturile programei urmăresc sporirea flexibilității, mobilității ocupaționale și creșterea gradului de adaptabilitate a maiștrilor instructori la evoluția tehnică, tehnologică și economică în domeniu.
Programa este orientată pe evaluarea calității concepției didactice și a modalităților concrete prin care maistrul instructor pune elevii în situații de învățare eficientă, menite să conducă la formarea competențelor prevăzute în standardele de pregătire profesională.
Această orientare este cu atât mai necesară în prezent, când flexibilitatea programelor școlare solicită din partea cadrelor didactice efortul de a concepe procese și parcursuri didactice adaptate nivelului claselor de elevi cu care lucrează și finalităților învățământului tehnologic.
B. COMPETENȚE SPECIFICE
Programa vizează, pe lângă conținuturile științifice și cele de metodică a disciplinelor, anumite competențe specifice maistrului instructor pentru discipline Tehnologice, competențe pe care acesta trebuie să și le dezvolte și probeze pe parcursul desfășurării activității didactice.
- Cunoașterea și aprofundarea de către candidați a conținuturilor științifice și metodice de specialitate;
- Operarea cu standardele de pregătire profesională și programele școlare pentru proiectarea unui demers didactic adaptat nivelului de învățământ, calificării și specificului clasei;
- Realizarea corelațiilor intra, -inter și pluridisciplinare ale conținuturilor;
- Proiectarea activităților de instruire practică/pregătire practică în concordanță cu cerințele curriculumului și ale tehnologiei didactice moderne;
- Organizarea și coordonarea activității de instruire/pregătire practică în atelierul tehnologic școlar și la agenții economici în scopul formării și dezvoltării competențelor specifice;
- Selectarea și aplicarea metodelor de evaluare adecvate activității de instruire/pregătire practică;
- Comunicarea eficientă cu partenerii în activitatea educațională;
- Exploatarea utilajelor, instalațiilor și echipamentelor în condițiile respectării normelor de igienă, de securitate și sănătate în muncă, prevenirea situațiilor de urgență și protecția mediului înconjurător;
- Respectarea normelor de calitate pentru desfășurarea proceselor, obținerea produselor și oferirea serviciilor;
Programa vizează, pe lângă conținuturile științifice și cele de metodică a disciplinelor, anumite competențe specifice maistrului de discipline Tehnologice, competențe pe care acesta trebuie să le dezvolte și să le probeze pe parcursul desfășurării activității didactice. Într-o formulare sintetică, aceste competențe sunt:
- cunoașterea conținuturilor științifice ale disciplinelor, cunoștințe de metodica disciplinelor;
- cunoașterea și utilizarea principalelor documente școlare reglatoare: standarde de pregatire profesională, planuri-cadru, programe școlare, programe pentru examene naționale;
- capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi;
- capacitatea de proiectare și realizare a dezvoltărilor curriculare intra- și interdisciplinare;
- capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi;
- capacitatea de a adecva demersurile didactice la particularitățile de vârstă ale colectivului de elevi;
- capacitatea de a construi un climat educativ stimulativ și eficient.
C. TEMATICA PENTRU METODICA DISCIPLINELOR TEHNOLOGICE
TEME DE DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ
a. Proiectarea, organizarea și desfășurarea activității didactice
1. Componentele curriculumului școlar: curriculum național, planuri cadru, arii curriculare, trunchi comun, discipline, module, standarde de pregătire profesională, programe școlare, manuale școlare, auxiliare curriculare;
2. Proiectarea curriculumului în dezvoltare locală: aprofundare/extindere;
2.1. Repere/condiționări în elaborarea CDL (resurse umane, materiale, context local, interesele elevilor);
2.2. Modalități de adecvare a unui CDL la grupuri țintă diferite;
2.3. Obiectivele predării - învățării - evaluării la disciplinele CDL din domeniul stiinței informării. Obiective cadru, obiective de referință, competențe generale, competențe specifice, unități de competență și competențe. Elaborarea obiectivelor operaționale;
3. Proiectarea activității didactice: planificare calendaristică, proiectarea unității de învățare, proiecte de lecție (pentru diferite tipuri de lecții), proiectarea de activități de învățare intra-, inter-, pluri și transdisciplinare.
b. Strategii didactice utilizate în procesul de instruire. Strategii și modalități de integrare în lecție a activităților cu caracter practic - aplicativ
1. Metode didactice specifice: clasificare, prezentare, caracterizare;
2. Utilizarea metodelor centrate pe elev, tehnicilor de învățare prin cooperare;
3. Forme de organizare a activității didactice: clasificare, caracterizare;
4. Mijloacele de învățământ și integrarea lor în procesul de predare-învățare-evaluare;
4.1. Funcțiile didactice ale mijloacelor de învățământ;
4.2. Tipuri de mijloace de învățământ și caracteristicile lor;
5. Selectarea metodelor optime în vederea formării gândirii critice și deprinderilor practice, formării gândirii tehnice și a dezvoltării simțului artistic/estetic;
6. Mediul de instruire: mediul relațional și mediul comunicațional. Utilizarea Tehnologiei informației și comunicării în construirea unor medii active de instruire;
7. Manifestarea unei conduite psihopedagogice inovative în plan profesional/social;
8. Evaluarea procesului instructiv-educativ, a progresului și a rezultatelor scolare. Valorizarea muncii elevului;
9. Adoptarea de strategii didactice care să permită utilizarea eficientă a mijloacelor și a auxiliarelor didactice în procesul instructiv-educativ.
c. Managementul clasei
1. Rolurile maistrului instructor în facilitarea experiențelor care conduc la formarea autonomiei elevilor în învățare (organizator, participant, membru al unei echipe, persoană resursă, facilitator, intermediar, evaluator etc.);
2. Organizarea activităților: crearea unui climat adecvat, folosirea resurselor adecvate; folosirea resurselor psihice ale profesorului și elevilor (capacități, cunoștințe, experiențe individuale sau colective); folosirea eficientă a timpului; forme de instruire (pe grupe, studiu individual, frontal etc.) și alternarea acestora în cadrul unei secvențe didactice; antrenarea persoanelor resursă din interiorul și din afara unității de invățământ în activitățile clasei; gestionarea situațiilor conflictuale.
d. Evaluarea rezultatelor școlare
1. Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învățământ: obiective, funcții, tipuri de evaluări, caracterizare;
2. Metode de evaluare: tradiționale și complementare (tipuri și caracterizare);
3. Calitățile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate și aplicabilitate;
4. Tipologia itemilor: definiție, clasificări, caracteristici, domenii de utilizare, reguli de proiectare, modalități de corectare și notare;
5. Construirea instrumentelor de evaluare;
6. Erori de evaluare și modalități de minimizare a lor.
Bibliografie: DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ
1
Cristea Sorin
Studii de pedagogie generală.
Editura Didactică și pedagogică,
București, 2004
2
Cristea Sorin
Fundamentele pedagogiei
Editura Polirom, Iași, 2010
3
Cucoș Constantin
Pedagogie generală
Editura Polirom, Iași 2006
4
Cucoș Constantin
Psihopedagogie pentru examenele de
definitivare și grade didactice
Editura Polirom Iași, 2009
5
Dragomir Mariana
Managementul activității didactice.
Eurodidact, Cluj-Napoca, 2003.
6
Ionescu M
Didactica modernă
Editura Dacia, Cluj, 1995.
7
Iucu Romiță
Managementul și gestiunea clasei de
elevi.
Editura Polirom, Iași, 2000
8
Iucu Romiță
Instruirea școlară
Editura Polirom, Iași, 2001
9
Neacșu Ion
Introducere în psihologia educației și
a dezvoltării
Editura Polirom, Iași, 2010
10
Neacșu Ion
Instruire și învățare
Editura Stiințifică, București,
1990.
11
Nicola I
Tratat de pedagogie școlară
Editura Aramis, București, 2000
12
Pânișoară Ovidiu
Comunicarea eficientă. Metode de
interacțiune eficientă
Editura Polirom Iași, 2003
13
Păun Emil
Școala: abordare sociopedagogică
Editura Polirom, Iași, 1999.
14
Stan Emil
Managementul clasei
Editura Aramis, colecția
Educația XXI, 2005
15
Evaluarea curentă și examenele:
Ghid pentru profesori.
București: ProGnosis, 2001
16
Pedagogie. Fundamentări teoretice și
demersuri aplicative
Editura Polirom, Iași, 2002
17
Curiculum național. Programe școlare pentru disciplinele tehnologice
18
Planurile-cadru, standarde de pregatire profesională
Competențe specifice
1. Cunoașterea și aprofundarea de către candidați a conținuturilor științifice și metodice de specialitate;
2. Operarea cu standardele de pregătire profesională și programele școlare pentru proiectarea unui demers didactic adaptat nivelului de învățământ, calificării și specificului clasei;
3. Realizarea corelațiilor intra, -inter și pluridisciplinare a conținuturilor;
4. Proiectarea activităților de instruire practică/pregătire practică în concordanță cu cerințele curriculumului și ale tehnologiei didactice moderne;
5. Aplicarea unor forme de management al clasei în funcție de activitatea proiectată;
6. Organizarea și coordonarea activității de instruire/pregătire practică în atelierul tehnologic școlar și la agenții economici în scopul formării și dezvoltării competențelor specifice;
7. Selectarea și aplicarea metodelor de evaluare adecvate activității de instruire/pregătire practică;
8. Comunicarea eficientă cu partenerii în activitatea educațională;
9. Exploatarea utilajelor, instalațiilor și echipamentelor în condițiile respectării normelor de protecție și igiena muncii, P.S.I. și protecția mediului înconjurător;
10. Respectarea normelor de calitate pentru desfășurarea proceselor, obținerea produselor și oferirea serviciilor;
11. Transmiterea, în funcție de particularitățile de vârstă ale elevilor, a conținuturilor astfel încât să dezvolte structuri operatorii, afective și atitudinale;
12. Stimularea potențialului fiecărui elev și dezvoltarea creativității.
D. CONȚINUTURILE PROGRAMEI
1. Anatomia și fiziologia animalelor domestice
1.1. Scheletul animalelor domestice.
1.2. Aparatul digestiv la monogastrice și poligastrice.
2. Noțiuni de zootehnie generală
2.1. Tehnica abordării și contenției animalelor domestice.
2.2. Studiul regiunilor corporale la animale.
2.3. Culorile animalelor domestice.
2.4. Studiul aplomburilor la animalele domestice.
2.5. Individualizarea animalelor domestice.
2.6. Determinarea vârstei la animalele domestice.
3. Tehnologia creșterii și exploatării taurinelor
3.1. Recunoașterea raselor de taurine crescute în țara noastră (Bălțata Românească, Bruna de Maramureș, Friza).
3.2. Metode de depistare a vacilor și vițelelor în călduri.
3.3. Fătarea și asistența la fătare
3.4. Lucrări de hrănire, îngrijire și întreținere a taurinelor.
3.5. Tehnica pășunatului rațional la taurine
3.6. Mulsul și mecanic la vacile de lapte
3.7. Metode de apreciere a stării de îngrășare a taurinelor.
4. Tehnologia creșterii și exploatării cabalinelor
4.1. Recunoașterea raselor de cabaline crescute în țara noastră (Arabă, Pur sânge englez, Lipițan, Trăpașul Românesc, Huțul)
4.2. Organizarea reproducției la cabaline;
4.3. Lucrări de hrănire și îngrijire a cabalinelor pe categorii de vârstă.
4.4. Dresajul și antrenamentul la cabaline.
5. Tehnologia creșterii și exploatării suinelor
5.1. Recunoașterea raselor de suine crescute în țara noastră (Marele Alb, Landrace, Duroc).
5.2. Organizarea reproducției la suine.
5.3. Fătarea și asistența la fătare.
5.4. Lucrări de hrănire și îngrijire a suinelor pe categorii.
5.5. Tehnica înțărcării și lotizării purceilor;
5.6. Metode de îngrășare a porcilor pentru carne.
5.7. Tehnica sacrificării suinelor.
5.8. Determinarea randamentului la sacrificare.
6. Tehnologia creșterii și exploatării ovinelor și caprinelor
6.1. Recunoașterea raselor de ovine și caprine crescute în țara noastră (Merinos de Palas, Țigaie, Țurcană, Karakul, Albă de Banat, Carpatină).
6.2. Organizarea reproducției la ovine și caprine.
6.3. Fătarea și asistența la fătare.
6.4. Lucrări de hrănire și îngrijire a ovinelor și caprinelor pe categorii.
6.5. Tehnica înțărcării meilor și iezilor și lotizarea lor.
6.6. Modalități de amenajare a stânii și a strungii de muls
6.7. Tehnica mulsului la ovine și caprine
6.8. Tehnica tunsului, sortarea și ambalarea lânii.
7. Tehnologia creșterii și exploatării păsărilor
7.1. Recunoașterea principalele rase de păsări (Leghorn, Cornich, Rhode -Island, Playmouth Rock)
7.2. Lucrări de hrănire, îngrijire și întreținere la păsări.
7.3. Metode și tehnici de incubație.
7.4. Tipuri de incubatoare.
7.5. Tehnica sortării ouălor pentru incubație.
8. Norme de tehnica și securitatea muncii și P.S.I. specifice domeniului zootehnist-veterinar
Bibliografie:
1
Ciubotaru L., D
Lozincă,
Igienă și alimentație Manual clasa a IX-a
Editura Tehnică Agricolă,
București, 1999
2
Constantinescu
Gh.,
Anatomia și fiziologia animalelor
domestice clasa a XI-a
Editura Ceres, București,
1987
3
Coțofan V.,
Anatomia și fiziologia animalelor
domestice clasa a XI-a
Editura Ceres, București,
1989
4
Emil Vele, Sonia
Teodorescu,
Bazele zootehniei Manual clasa a IX-a
Editura Ceres București,
1989
5
Florina Dan,
Elena Miriac,
Tehnologia creșterii păsărilor Manual clasa
a X-a
Editura Tehnică Agricolă,
București, 1992
6
Gh. Georgescu,
Alimentația rațională a animalelor de lapte
Editura Ceres, București,
1998
7
Gh. Georgescu și
colab.,
Tehnologia creșterii animalelor domestice
Manual clasa a XII-a
Editura Ceres, București,
1988
8
Gh. Popescu, I
Lungu,
Tehnologia creșterii păsărilor Manual clasa
a X-a
Editura Tehnică Agricolă,
București, 1992
9
I. Popescu, Gh.
Chiriac,
Zootehnie - Manual clasa a X-a
Editura Tehnică Agricolă,
București, 1992
10
Moisiu M., Marcu
E., Pivodă C.,
Îndrumător pentru lucrări practice - meseria
veterinar -
Editura Ceres, București,
1987, 1993.
AUTORI:
Micli Aglaia - profesor grad didactic I, drd, Inspectoratul Școlar Județean Olt
Dodocioiu Angela - profesor grad didactic I, Grupul Școlar Agricol Malu Mare, Dolj
Dascălu Marea - profesor dr. ing. Colegiul Național de Agricultură și Economie Tecuci, Galați
--------Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.