Decizia nr. 769/2018
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 108^1 alin. 1 pct. 1 lit. b) și ale art. 108^2 alin. 1 din Codul de procedură civilă din 1865
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Legea nr. 134/2010 1 iulie 2010 (prevederi anume) privind Codul de procedură civilă
Valer Dorneanu
- președinte
Marian Enache
- judecător
Petre Lăzăroiu
- judecător
Mircea Ștefan Minea
- judecător
Daniel Marius Morar
- judecător
Mona-Maria Pivniceru
- judecător
Livia Doina Stanciu
- judecător
Simona-Maya Teodoroiu
- judecător
Varga Attila
- judecător
Fabian Niculae
- magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.
1.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor
art. 108 alin. 1 pct. b)
și ale
art. 108^2 alin. 1 din Codul de procedură civilă din 1865 , excepție ridicată de Cornelia Lupu în Dosarul nr. 19.901/318/2012* al Curții de Apel Craiova - Secția I civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 993D/2017.
2.
La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.
3.
Președintele dispune să se facă apelul și în Dosarul nr. 1.665D/2017, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 108^2 alin. 1 din Codul de procedură civilă din 1865 , excepție ridicată de Cornelia Lupu în Dosarul nr. 19.901/318/2012*/a3.1.1.1 al Tribunalului Gorj - Secția I civilă.
4.
La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.
5.
Având în vedere obiectul excepției de neconstituționalitate în dosarele mai sus menționate, Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea Dosarului nr. 1.665D/2017 la Dosarul nr. 993D/2017.
6.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de conexare a dosarelor. Curtea, în temeiul dispozițiilor
art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992
privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 1.665D/2017 la Dosarul nr. 993D/2017, care este primul înregistrat.
7.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. Acesta arată că instanța de contencios constituțional s-a mai pronunțat asupra prevederilor legale criticate.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:
8.
Prin Încheierea din 6 martie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 19.901/318/2012*, Curtea de Apel Craiova - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 108 alin. 1 pct. b)
și ale
art. 108^2 alin. 1 din Codul de procedură civilă din 1865 , excepție ridicată de Cornelia Lupu, într-o cauză având ca obiect soluționarea unor recursuri.
9.
Prin Încheierea din 7 aprilie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 19.901/318/2012*/a3.1.1.1, Tribunalul Gorj - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 108^2 alin. 1 din Codul de procedură civilă din 1865 , excepție ridicată de Cornelia Lupu, într-o cauză având ca obiect soluționarea unei cereri de reexaminare a unei încheieri prin care s-a aplicat o amendă judiciară.
10.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarea acesteia arată, în esență, că dispozițiile supuse controlului de constituționalitate nu sunt redactate într-o manieră previzibilă, permițând instanței de judecată să aplice sancțiuni părților ori de câte ori acestea formulează cereri de recuzare, încălcându-se, astfel, dreptul la un proces echitabil, partea fiind obstrucționată în a formula cereri și a ridica excepții. Este adevărat că legiuitorul a urmărit să limiteze posibilitatea justițiabilului de a formula cereri de recuzare în scopul tergiversării judecății, dar la fel de adevărat este că și justițiabilul trebuie protejat împotriva abuzurilor instanței. Poziția dominantă pe care se află instanța în cursul unui proces și lipsa reglementării legale a unei opoziții din partea părții la stoparea oricăror derapaje de la normele de procedură ale instanței constituie o lipsă de protecție a justițiabilului. Aplicarea unei sancțiuni părții pentru afirmații care au legătură cu desfășurarea legală a procesului conduce la intimidarea sa în scopul de a nu participa activ la soluționarea cauzei și de a nu stărui în apărarea drepturilor sale.
11.
Curtea de Apel Craiova - Secția I civilă și-a exprimat opinia considerând că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Se arată că dispozițiile legale criticate prevăd doar posibilitatea aplicării unei amenzi judiciare în cazul exercitării unor drepturi procesuale cu rea-credință, ceea ce corespunde exigențelor
art. 57 din Constituție
care instituie îndatorirea fundamentală a cetățenilor de a exercita drepturile și libertățile constituționale cu bună-credință, fără încălcarea drepturilor și libertăților celorlalți.
12.
Tribunalul Gorj - Secția I civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, dispozițiile legale criticate nefiind de natură să îngrădească accesul liber la justiție, astfel cum acesta este consacrat de
art. 21 din Constituție . Textul normativ este redactat într-un limbaj și stil juridic specific, normativ, concis, sobru, clar, cu caracter de accesibilitate și previzibilitate, în condițiile în care toți participanții la actul de justiție cunosc faptul că au obligația de a avea un comportament conform ordinii și solemnității ședințelor de judecată, iar nerespectarea acestei obligații atrage aplicarea sancțiunii amenzii judiciare, între limitele minime și maxime precis determinate de legiuitor.
13.
Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
14.
Guvernul și-a exprimat punctul de vedere, arătând că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, menționând jurisprudența relevantă în materie a instanței de contencios constituțional, respectiv
Decizia nr. 170 din 15 aprilie 2004
și
Decizia nr. 997 din 14 iulie 2011 .
15.
Avocatul Poporului apreciază, în Dosarul nr. 1.665D/2017, că dispozițiile legale criticate sunt constituționale. Acesta arată că textul legal criticat este enunțat cu suficientă precizie pentru a permite cetățeanului să își controleze conduita, să fie capabil să prevadă, într-o măsură rezonabilă, față de circumstanțele speței, consecințele care ar putea rezulta dintr-o anumită faptă.
16.
Totodată, se arată că dispozițiile legale criticate nu aduc atingere sub niciun aspect accesului liber la justiție, dreptului părților la un proces echitabil și la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil. În plus, se menționează că posibilitatea aplicării unor amenzi judiciare, în cazul exercitării cu rea-credință a unor drepturi procesuale, corespunde exigențelor
art. 57 din Constituție , care instituie îndatorirea fundamentală a cetățenilor de a exercita drepturile și libertățile constituționale cu bună-credință, fără încălcarea drepturilor și libertăților celorlalți.
17.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând actele de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile
Constituției , precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
18.
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor
art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale
art. 1 alin. (2) , ale
art. 2 ,
3 ,
10
și
29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
19.
Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum rezultă din încheierile de sesizare, îl constituie dispozițiile
art. 108 alin. 1 pct. 1 lit. b)
și ale
art. 108^2 alin. 1 din Codul de procedură civilă din 1865 . Din examinarea excepției de neconstituționalitate reiese că, în realitate, obiectul acesteia îl constituie dispozițiile
art. 108^1 alin. 1 pct. 1 lit. b)
și ale
art. 108^2 alin. 1 din Codul de procedură civilă din 1865
care au următorul cuprins:
–
Articolul 108
^1 alin. 1 pct. 1 lit. b) : „(1) Dacă legea nu prevede altfel, instanța, potrivit dispozițiilor prezentului capitol, va sancționa următoarele fapte săvârșite în legătură cu procesul, astfel:
1.
cu amendă judiciară de la 50 lei la 700 lei: [...]
b)
formularea, cu rea-credință, a unei cereri de recuzare sau de strămutare;“;
–
Articolul 108
^2 alin. 1 : „(1) Nerespectarea de către oricare dintre părți sau de către alte persoane a măsurilor luate de către instanță pentru asigurarea ordinii și solemnității ședinței de judecată se sancționează cu amendă de la 30 lei la 200 lei.“
20.
Curtea observă că la data de 15 februarie 2013 au intrat în vigoare majoritatea dispozițiilor din
noul Cod de procedură civilă . Având în vedere considerentele
Deciziei nr. 766 din 15 iunie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, dar și dispozițiile
art. 3 alin. (1) din Legea nr. 76/2012
pentru punerea în aplicare a
Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 30 mai 2012, Curtea urmează să analizeze dispozițiile legale criticate din
Codul de procedură civilă din 1865
întrucât continuă să își producă efecte în cauză.
21.
În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale cuprinse în
art. 21
privind dreptul la un proces echitabil. De asemenea, din formularea excepției de neconstituționalitate, Curtea reține că autoarea acesteia a înțeles să se raporteze și la
art. 1 alin. (5)
în componenta sa privind calitatea legii.
22.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile
art. 108^1 alin. 1 pct. 1 lit. b) din Codul de procedură civilă din 1865
au mai format obiectul controlului de constituționalitate, în raport cu critici similare, prin
Decizia nr. 59 din 11 februarie 2003 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 307 din 7 mai 2003,
Decizia nr. 547 din 18 octombrie 2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.030 din 21 noiembrie 2005,
Decizia nr. 2 din 10 ianuarie 2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 128 din 10 februarie 2006,
Decizia nr. 1.246 din 6 octombrie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 749 din 4 noiembrie 2009,
Decizia nr. 1.280 din 8 octombrie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 10 noiembrie 2009, și
Decizia nr. 997 din 14 iulie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 755 din 27 octombrie 2011. Cu acele prilejuri, Curtea a constatat constituționalitatea acestor dispoziții statuând că textele de lege criticate nu instituie inegalități sau discriminări între cetățeni ori categorii de persoane, ci prevăd doar posibilitatea aplicării unor amenzi judiciare în cazul exercitării cu rea-credință a unor drepturi procesuale, ceea ce corespunde exigențelor
art. 57 din Constituție , care instituie îndatorirea fundamentală a cetățenilor de a exercita drepturile și libertățile constituționale cu bună-credință, fără încălcarea drepturilor și libertăților celorlalți. Totodată, Curtea a reținut în jurisprudența sa că exercitarea abuzivă a unui drept se produce atunci când acel drept se realizează în alt scop decât cel pentru care legea l-a recunoscut.
23.
Întrucât în cauza de față nu au fost aduse elemente noi, de natură să impună reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale în materie, atât soluția, cât și considerentele deciziilor menționate își mențin valabilitatea și în prezenta cauză.
24.
În ceea ce privește critica de neconstituționalitate raportată la concordanța dintre dispozițiile legale criticate și
art. 1 alin. (5) din Constituție , Curtea constată că textele legale criticate sunt formulate cu o suficientă precizie care să permită destinatarului normei conformarea corespunzătoare. Astfel, potrivit jurisprudenței constante a Curții Constituționale, legea trebuie să întrunească cele trei cerințe de calitate care rezultă din
art. 1 alin. (5) din Constituție
- claritate, precizie și previzibilitate. Curtea a statuat că respectarea legilor este obligatorie, însă nu se poate pretinde unui subiect de drept să respecte o lege care nu este clară, precisă și previzibilă, întrucât acesta nu își poate adapta conduita în funcție de ipoteza normativă a legii. De aceea, una dintre cerințele principiului respectării legilor vizează calitatea actelor normative. Așadar, orice act normativ trebuie să îndeplinească anumite condiții calitative, respectiv să fie clar, precis și previzibil (în acest sens, a se vedea, cu titlu exemplificativ,
Decizia nr. 1 din 10 ianuarie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 19 februarie 2014, paragrafele 223-225,
Decizia nr. 363 din 7 mai 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 495 din 6 iulie 2015, paragrafele 16-20,
Decizia nr. 603 din 6 octombrie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 845 din 13 noiembrie 2015, paragrafele 20-23, sau
Decizia nr. 405 din 15 iunie 2016 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 517 din 8 iulie 2016, paragrafele 45, 46 și 55). Prin urmare, pe de o parte, legiuitorului îi revine obligația ca, în actul de legiferare, indiferent de domeniul în care își exercită această competență constituțională, să dea dovadă de o atenție sporită în respectarea principiului clarității și previzibilității legii. Pe de altă parte, organelor judiciare, în misiunea de interpretare și aplicare a legii și de stabilire a
defectuozității îndeplinirii atribuției de serviciu, le revine obligația de a aplica standardul obiectiv, astfel cum acesta a fost stabilit prin prescripția normativă ( Decizia nr. 405 din 15 iunie 2016 , precitată, paragraful 52). Curtea a stabilit că cerința de claritate a legii vizează caracterul neechivoc al obiectului reglementării, cea de precizie se referă la exactitatea soluției legislative alese și a limbajului folosit, în timp ce previzibilitatea legii privește scopul și consecințele pe care le antrenează ( Decizia nr. 183 din 2 aprilie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 381 din 22 mai 2014, paragraful 23). De asemenea, Curtea a mai reținut că legiuitorul trebuie să se raporteze la reglementările ce reprezintă un reper de claritate, precizie și previzibilitate, iar erorile de apreciere în redactarea actelor normative nu trebuie să se perpetueze în sensul de a deveni ele însele un precedent în activitatea de legiferare; din contră, aceste erori trebuie corectate pentru ca actele normative să contribuie la realizarea unei securități sporite a raporturilor juridice ( Decizia nr. 390 din 2 iulie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 532 din 17 iulie 2014, paragraful 32, și
Decizia nr. 619 din 11 octombrie 2016 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 6 din 4 ianuarie 2017).
25.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul
art. 146 lit. d)
și al
art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al
art. 1-3 , al
art. 11 alin. (1) lit. A.d)
și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Cornelia Lupu în Dosarul nr. 19.901/318/2012* al Curții de Apel Craiova - Secția I civilă și în Dosarul nr. 19.901/318/2012*/a3.1.1.1 al Tribunalului Gorj - Secția I civilă și constată că prevederile
art. 108^1 alin. 1 pct. 1 lit. b)
și ale
art. 108^2 alin. 1 din Codul de procedură civilă din 1865
sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Curții de Apel Craiova - Secția I civilă și Tribunalului Gorj - Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 29 noiembrie 2018.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Fabian Niculae
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.