Strategia din 6 februarie 2003

Capitolul 1 PREZENTARE

Cuvânt din partea Primului-ministru al Guvernului României

De ce o strategie naționala antidrog?

Adrian Nastase,

Prim-ministru al Guvernului României

Potrivit unor estimari ale Organizației Națiunilor Unite, ale INTERPOL și EUROPOL, "piața drogurilor" ocupa locul secund după cea a armamentului, cu o cifra de afaceri de sute de miliarde de dolari anual. Iata de ce se impune ca autoritățile competente ale tuturor statelor să depună eforturi susținute și conjugate pentru eradicarea acestui flagel cu repercusiuni dintre cele mai grave, care afectează în prezent un procent ridicat al populației, în special din rândul tinerilor.

Problematica drogurilor este de interes major, având în vedere și amplasarea geografică a tarii noastre, situata pe ruta marilor cai de comunicație europene și între țările producătoare și cele cunoscute ca se confrunta acut cu fenomenul consumului de droguri.

Dacă la începutul anilor '90 România era eminamente țara de tranzit al drogurilor, când treptat s-a prefigurat ruta balcanica de trafic al substanțelor stupefiante, având ca destinație state vest-europene, în prezent și pe teritoriul nostru național s-a dezvoltat rapid o piața profitabila de desfacere a drogurilor.

În contextul eforturilor actuale depuse pe plan mondial pentru contracararea terorismului și ținând seama de faptul ca unul dintre principalele mijloace de finanțare a grupărilor teroriste îl constituie profiturile enorme obținute pe piața drogurilor, Guvernul României, prin instituțiile sale specializate, a luat măsuri deosebite pentru eradicarea acestor fenomene.

În acest sens, este foarte important ca încă de la frontiera de stat sa dispunem de un sistem eficient de supraveghere și control care să limiteze cat mai mult posibil accesul drogurilor pe teritoriul României. Am în vedere atât luarea unor măsuri vizând prevenirea și combaterea trecerilor ilegale prin frontieră-vamă, cat și o colaborare internationala activa a tuturor instituțiilor abilitate în domeniu, care să asigure cunoașterea locurilor de producere, a traseelor de transport, a zonelor de destinație și a persoanelor implicate, pentru a se reusi, dacă nu stoparea, cel puțin limitarea acestui fenomen aflat într-o ascensiune ingrijoratoare. Pentru aceasta, Ministerul de Interne, prin structurile sale specializate - îndeosebi Poliția de Frontiera -, a luat măsuri concrete de natura sa conducă la securizarea frontierei de stat și, implicit, la descoperirea și stoparea, încă din acest loc, a încercărilor de introducere în țara a drogurilor.

De asemenea, prin Direcția generală de combatere a crimei organizate și antidrog se duce o lupta continua de identificare și tragere la răspundere a traficantilor de droguri care alimentează piața pentru consum sau fac parte din rețele transnationale de droguri care tranziteaza teritoriul tarii noastre.

Pentru a avea un program clar de acțiune împotriva acestui flagel, la nivel național s-a elaborat de către specialiștii în domeniu prezenta strategie naționala antidrog pentru perioada 2003-2004.

Acest document vine sa completeze cadrul organizatoric, coordonatele de acțiune ale instituțiilor abilitate în lupta contra drogurilor, sa constituie un instrument care să stea la baza viitoarelor proiecte și evaluări în domeniul drogurilor.

Este obligatoriu, totodată, sa reevaluam rolul școlii, al familiei în educarea tinerilor, pentru a reduce în mod semnificativ numărul celor care cad victime drogurilor. Nu vreau sa spun vorbe mari, dar mentinand sănătatea generațiilor viitoare vom asigura vitalitatea națiunii și vom păstra intacte sansele de dezvoltare normală a societății românești.

Consider ca aceasta este o mare responsabilitate pentru Guvernul României și vom acționa în consecința.

În anul 2000 Parlamentul a adoptat Legea nr. 143 privind combaterea traficului și consumului ilicit de droguri, act normativ care asigura cadrul juridic în materie și răspunde recomandărilor și obiectivelor O.N.U., ale Consiliului Europei și Uniunii Europene.

Apreciez ca în lupta împotriva drogurilor un rol important îl are latura preventivă, care trebuie avută în vedere atât de către personalul Ministerului de Interne, Ministerului Educației și Cercetării, Ministerului Justiției și nu în ultimul rând de cel al Ministerului Sănătății și Familiei, care are atribuții nemijlocite în acest domeniu.

Constientizam însă, în egala măsura, ca este nevoie și de un suport financiar pe care suntem dispusi sa îl asiguram în perioada următoare, dar vom avea grija ca banii alocati să fie folosiți judicios și exclusiv în scopul pentru care au fost destinați.

Este necesară intensificarea activităților pentru diminuarea numărului de tineri care consuma droguri și pe cat posibil sa monitorizam acest fenomen la nivel național.

Am făcut apel la toți colaboratorii mei, la toate organizațiile neguvernamentale, pentru a nu lasă sa treacă neobservat segmentul celor care fac eforturi pentru a abandona drogul, să-i sprijinim în recuperare și reintegrare socială.

Mai dureros este ca, abordand aspectul resocializarii foștilor dependenti de droguri, trebuie să avem în vedere întregul sistem de învățământ din România. În acest sens, cadrelor didactice, dar și familiilor acestor tineri le revine o mare răspundere în sprijinirea lor pentru a relua cursurile și a-și desavarsi educația.

Ma gandesc, de asemenea, la eforturile pe care trebuie să le facă Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, prin Direcția metodologie - Direcția generală asistența socială pentru reinsertia socială și profesională a celor care resimt nevoia imperioasa a unei surse de venit sigure, legale, pentru a duce o viața normală și a renunța definitiv la mirajul drogurilor.

Astept, totodată, o prezenta mai activa în viața noastră socială a organizațiilor neguvernamentale care își propun, prin propriile programe, combaterea traficului și consumului de droguri.

Consider ca la acest moment de rascruce este nevoie de eforturi susținute din partea tuturor celor ce pot contribui la salvarea victimelor drogurilor, la transformarea lor în cetățeni cu un comportament adecvat societății noastre, instituind chiar un sistem de supraveghere cetateneasca a victimelor drogurilor, până la reinsertia lor socială totală. În acest sens, un rol deosebit îl pot avea centrele de prevenire și consiliere antidrog.

Nutresc speranta și impartasesc optimismul ca Strategia naționala antidrog constituie un document programatic, eficient, în măsura să își atinga obiectivele și, în ultima instanța, să contribuie efectiv la diminuarea consumului ilicit de droguri.

Capitolul 2 INTRODUCERE

Cuvânt din partea Coordonatorului național pe droguri

Flagelul drogurilor reprezintă unul dintre fenomenele cele mai complexe, mai profunde și tragice ale lumii contemporane. Dacă până în 1990 noțiunea de drog era foarte vaga pentru majoritatea românilor, ulterior situația s-a modificat, România devenind, la început, o țara de tranzit și depozitare și, mai apoi, chiar o țara de consum al substanțelor stupefiante, în drumul lor dinspre Orient spre Occident.

Traficul și consumul de droguri constituie un pericol grav la adresa umanității, cu repercusiuni dramatice în plan economic și social. În fiecare an luam cunoștința - din diferite surse de informare - despre faptul ca sume considerabile sunt deturnate spre scopuri antisociale, traficantii și grupurile de criminali sfidand legile și autoritățile. Pe de altă parte, milioane de oameni se adauga anual celor căzuți deja prada "morții albe", un procent alarmant intrand în tristul cortegiu al celor iremediabil pierduti pentru societate.

Amploarea planetara a fenomenului depășește sfera preocuparilor medicale și pe cele ale forțelor de ordine și constituie o amenințare la adresa ordinii economice și sociale mondiale, depasind frontierele naționale.

Iata de ce în lupta împotriva acestui flagel este foarte importanța elaborarea unei strategii naționale coerente privind problematica drogurilor, care să aibă în vedere coordonarea factorilor implicați în contracararea tuturor aspectelor fenomenului infractional: abuz, aprovizionare, producție, trafic, prevenire și tratament.

Pornind de la considerentul ca activitatea de prevenire și combatere a traficului și consumului de droguri se realizează - pe lângă măsurile de ordin educațional, economic, social, medical și administrativ - și prin crearea unui cadru juridic adecvat, la elaborarea Strategiei naționale antidrog s-au avut în vedere amploarea și complexitatea fenomenului drogurilor în România, precum și necesitatea controlului consumului și traficului de droguri, corelat cu intensificarea activităților de prevenire a consumului și abuzului de substanțe stupefiante.

Prin aceasta strategie, pe termen scurt, se urmărește crearea cadrului instituțional și dezvoltarea capacității necesare pentru abordarea multisectoriala a problematicii drogurilor, iar pe termen lung, este avută în vedere reducerea numărului de persoane care se angajează în consumul de droguri, în paralel cu creșterea capacității naționale pentru crearea și dezvoltarea de servicii de educare-informare-prevenire-tratament și cu dezvoltarea și eficientizarea structurilor și programelor de combatere a traficului ilegal de droguri.

Capitolul 3 PRINCIPIILE DIRECTOARE, VIZIUNEA STRATEGICA, SCOPUL ȘI OBIECTIVELE STRATEGIEI

Principiile directoare

1. Principiul priorității. Problema prevenirii și combaterii traficului, consumului și abuzului de droguri este asumată ca o prioritate de către Guvernul României.

2. Principiul opțiunii individuale. Prevenirea consumului de droguri are în vedere complexitatea fenomenului care include și opțiunea individuală.

3. Principiul viziunii globale și unitare. Măsurile de prevenire și combatere a traficului, consumului și abuzului de droguri se bazează pe viziunea globală și unitară a problemei.

4. Principiul coordonării și cooperării unitare între toate sectoarele implicate. Practicile și procedurile în domeniul prevenirii și combaterii traficului, consumului și abuzului de droguri vor fi adaptate la caracteristicile sociale și culturale ale populației.

5. Principiul profesionalizarii în toate domeniile de activitate. Lupta împotriva traficului, consumului și abuzului de droguri presupune pregătirea profesională corespunzătoare a specialiștilor, precum și diseminarea informațiilor, a bunelor practici și a instrumentelor de lucru în domeniu.

6. Principiul complementaritatii. Implicarea societății civile alături de instituțiile guvernamentale pentru realizarea și extinderea programelor de prevenire a consumului și abuzului de droguri este o necesitate reală.

7. Principiul continuității. Activitățile desfășurate în vederea prevenirii și combaterii traficului, consumului și abuzului de droguri vor avea un caracter permanent.

8. Principiul legalității. Respectarea drepturilor fundamentale ale omului, precum și a prevederilor specifice din tratatele internaționale la care România este parte constituie o condiție obligatorie în abordarea fenomenului.

9. Principiul confidențialității. Datele personale deținute, rezultate din activitățile specifice antidrog, nu se fac publice.

10. Principiul nediscriminarii. Toate activitățile specifice antidrog se adresează tuturor cetățenilor, indiferent de sex, apartenența etnică și religioasă etc.

Viziunea

La sfârșitul anului 2004 România va pune în practica un sistem integrat de servicii de prevenire și tratament, structurat pe o rețea naționala de centre, capabile sa implementeze la nivel local strategii coerente. În același timp se vor eficientiza structurile și programele de combatere a fenomenului ilicit al drogurilor, în vederea reducerii traficului de droguri transfrontalier, cu consecințe în plan intern, reducerea cererii, iar în plan internațional, anihilarea rețelelor transnationale.

Scopul

Abordand cu realism problematica traficului și consumului ilicit de droguri, măsurile propuse în prezenta strategie au ca scop principal reducerea cererii și ofertei de droguri, cunoscut fiind faptul ca lupta împotriva acestui flagel nu a avut ca rezultat eradicarea acestuia, nici chiar pentru cele mai dezvoltate natiuni ale lumii.

Obiectivele

1. Inițierea și susținerea cu prioritate a unor dezbateri publice cu caracter politic și apolitic, la nivel național, menite sa susțină o viziune unitară și coerenta în domeniul luptei împotriva drogurilor

2. Încurajarea participării tuturor instituțiilor private, grupurilor colective, asociațiilor și persoanelor fizice care doresc să se implice în acest domeniu

3. Intensificarea și diversificarea activităților de prevenire a consumului de droguri, în special a celor ce au legătură cu debutul consumului, realizarea unor studii criminologice pe baza datelor privind traficantii și consumatorii de droguri

4. Întărirea luptei împotriva traficului și consumului ilicit de droguri, delincventei organizate asociate acestuia, intensificarea cooperării polițienești, vamale și judiciare cu alte state, în special cu statele membre ale UE

5. Constientizarea necesității abordarii globale a prevenirii și combaterii traficului și consumului de droguri, prin includerea tuturor substanțelor care pot fi utilizate și de care se poate face abuz, inclusiv alcoolul și tutunul

6. Organizarea sistemului de sănătate publică și servicii sociale într-o rețea integrată, astfel încât să se asigure utilizarea eficienta a tuturor resurselor existente și să se ofere o varietate larga de posibilități terapeutice, precum și să se faciliteze recuperarea socială a consumatorilor de droguri

7. Intensificarea și diversificarea acțiunilor împotriva traficului de droguri, spalarii banilor și altor infracțiuni asociate, prin îmbunătățirea coordonării diferitelor instituții abilitate

8. Îmbunătățirea cadrului legislativ în vederea asigurării unor posibilități multiple de reactie, adaptate la dinamica fenomenului

9. Organizarea eficienta a colectării, analizei, prognozarii și diseminarii datelor obiective, viabile și comparabile, referitoare la fenomenul drogurilor în România, cu sprijinul Observatorului român pe droguri și toxicomanii (ORDT) din cadrul Agenției Naționale Antidrog și al celorlalte instituții naționale cu atribuții în domeniu

10. Intensificarea cooperării internaționale, atât în ceea ce privește participarea la organizațiile internaționale competente, cat și în relațiile bilaterale sau multilaterale cu anumite tari ori arii geografice

11. Asigurarea evaluării periodice și eficiente a acțiunilor de lupta împotriva drogurilor.

Capitolul 4 ZONELE SPECIFICE DE INTERVENȚIE

4.I. Reducerea cererii

4.I.A. Prevenirea consumului de droguri

I. Analiza situației prevenirii consumului de droguri în România

Prezentul document reprezintă conceptia de acțiune la nivel guvernamental în domeniul prevenirii consumului și abuzului de droguri și se fundamentează pe o analiza integratoare asupra fenomenului în perioada 1990-2002 (studii ale unor structuri guvernamentale și neguvernamentale, naționale și internaționale, statistici și practici în domeniu).

1. Caracteristicile consumului și abuzului de droguri în România:

a) răspândirea fenomenului pe întregul teritoriu al tarii, în paralel cu extinderea rețelelor de trafic la nivel național și internațional;

b) extinderea utilizării medicamentelor cu conținut psihotrop, a benzodiazepinelor și a barbituricelor fără prescriere medicală, utilizate uneori în amestec cu alcool;

c) creșterea numărului deținătorilor și consumatorilor de droguri, precum heroina, canabis, opium, cocaina etc., și creșterea utilizării intravenoase a drogurilor, uneori chiar de la prima doza;

d) creșterea numărului consumatorilor de alcool și tutun la persoanele cu varste cuprinse între 15-24 de ani, în special în rândul celor de sex feminin;

e) creșterea consumului de amfetamine în rândul elevilor;

f) formarea unor grupuri de consum și distribuție a drogurilor, pe criterii de vârsta sau microgeografice;

g) creșterea producției de tutun și alcool indigene, precum și a numărului campaniilor de publicitate a produselor din tutun și alcool provenite din import;

h) răspândirea consumului de droguri în baruri, discoteci, locuri de distractie, locuințe părăsite, campusuri universitare etc.

2. Factorii determinanți ai consumului și abuzului de droguri:

a) lipsa de informare și educare în domeniu;

b) acceptarea la nivelul societății a consumului de tutun și alcool;

c) diminuarea supravegherii copiilor de către părinți, precum și lipsa de responsabilitate și implicare a unora dintre ei;

d) presiunea socială a anturajului la nivelul grupurilor de elevi și tineri;

e) accesibilitatea primelor doze și curiozitatea de a testa drogurile, fapte care determina utilizarea ulterioară a acestora pentru consum, nu numai pentru experimentare;

f) extinderea rețelelor de trafic la nivel național și internațional;

g) îmbunătățirea situației financiare la nivelul unor grupuri sociale;

h) situația economică precara a unora dintre utilizatori, fapt care determina intrarea în rețele de trafic pentru întreținerea consumului propriu;

i) migrarea copiilor în orașe mari, care determina apariția fenomenului "copiii strazii", asociat cu consumul de inhalanti;

j) existenta unor situații de criza nerezolvate corespunzător în rândul adolescentilor;

k) experienta redusă a autorităților și societății civile în confruntarea cu un fenomen nou, ce a generat incoerenta în reactie și obținerea unor rezultate parțiale;

l) absenteismul școlar care determina adolescentul să se integreze în anturaje riscante.

3. Programe în domeniul prevenirii consumului și abuzului de droguri

În vederea realizării componentei de prevenire a consumului de droguri din cadrul Programului național de prevenire și combatere a traficului și consumului de droguri, s-a constituit, prin Ordinul ministrului de interne, ministrului sănătății și familiei, ministrului administrației publice, ministrului educației și cercetării și al ministrului tineretului și sportului nr. 128/602/4.425/36.219/2.629/2001, Comisia interministeriala pentru prevenirea consumului ilicit de droguri (C.I.P.C.I.D.), alcătuită din reprezentanți ai Ministerului de Interne, Ministerului Sănătății și Familiei, Ministerului Administrației Publice, Ministerului Educației și Cercetării și Ministerului Tineretului și Sportului. Activitatea comisiei a fost deschisă și societății civile prin participarea celor mai reprezentative organizații neguvernamentale cu activități în domeniul prevenirii consumului și abuzului de droguri.

În vederea coordonării activităților desfășurate la nivel local, a fost creata rețeaua naționala constituită din 47 de centre de prevenire și consiliere antidrog, la nivelul fiecărui județ și sector din București.

Cu sprijinul financiar al Guvernului României, C.I.P.C.I.D. a derulat la nivel național proiectul "Consumul de droguri: incotro?", realizat în parteneriat cu Centrul de Resurse Juridice și Reprezentanta UNICEF în România și care a vizat desfășurarea de activități educative în vederea prevenirii consumului ilicit de droguri în rândul tinerilor și promovarea unui stil de viața sanatos, stil care să afirme explicit respingerea drogurilor. Activitățile realizate în cadrul proiectului au asigurat instruirea inițială a personalului centrelor locale de prevenire și consiliere antidrog în vederea derulării unor programe de prevenire.

În același timp, sub deviza "Depinde numai de tine", proiectul a desfășurat cea mai mare campanie naționala cu profil social, realizată prin intermediul spoturilor TV și radio difuzate de posturile naționale și locale, coroborata cu activități desfășurate în rândul tinerilor (concerte, expoziții, concursuri, seminarii etc.).

Toate aceste activități s-au derulat în parteneriat între reprezentanții C.I.P.C.I.D. și organizații naționale și internaționale.

În contextul prevenirii consumului și abuzului de droguri la copii și tineri, Ministerul Sănătății și Familiei, Ministerul Educației și Cercetării, în parteneriat cu organizații neguvernamentale, au elaborat conținutul programei de educație pentru sănătate, care va fi utilizata în școli începând din anul 2003, în vederea implicarii profesorilor și elevilor în cunoașterea fenomenului consumului de droguri, precum și formării abilităților de comunicare, interactionare și a comportamentelor sanatoase, în rândul elevilor din clasele I-XII.

Activitățile desfășurate sub egida C.I.P.C.I.D. vin în prelungirea unor programe derulate anterior de ministerele membre ale comisiei, în colaborare cu organizații neguvernamentale (educație în școli, materiale cu caracter informativ, cursuri de formare a specialiștilor, studii sectoriale, campanii media, seminarii etc.).

În ceea ce privește programele menționate, lipsa unei evaluări adecvate a acestor programe și a unor studii la nivelul întregii populații face dificila evidentierea schimbărilor la nivelul atitudinilor și comportamentului, în vederea prevenirii consumului și abuzului de droguri.

4. Oportunitati pentru reducerea consumului și abuzului de droguri:

a) existenta voinței politice pentru realizarea unei strategii de prevenire a consumului de droguri;

b) realizarea unui cadru legislativ adecvat privind prevenirea și combaterea consumului și abuzului de droguri;

c) implicarea unor organizații neguvernamentale în activități de prevenire a consumului și abuzului de droguri;

d) pregătirea unor specialiști din domeniul justiției, educației, poliției, sănătății, tineretului etc.;

e) alocarea fondurilor din bugetul sănătății prin programele naționale pentru prevenirea consumului de droguri, precum și existenta unor finanțări externe;

f) disponibilitati de finanțare din partea unor instituții internaționale;

g) existenta unor date statistice privind consumul de droguri și tendintele acestuia;

h) metode și tehnici adecvate de lucru;

i) schimbarea perceptiei la nivelul comunităților privind consumul și abuzul de droguri;

j) avizarea proiectelor cu sume mari și controlul acestora.

5. Dificultăți în activitățile de reducere a consumului și abuzului de droguri:

a) resurse financiare limitate, management deficitar;

b) absenta unor indicatori de performanță și a unui sistem de monitorizare și centralizare a datelor;

c) parteneriat insuficient structurat al instituțiilor guvernamentale și neguvernamentale, în derularea programelor de prevenire a consumului și abuzului de droguri;

d) lipsa de coerenta în constientizarea societății românești cu privire la consumul și abuzul de droguri;

e) capacitatea redusă a instituțiilor românești și autorităților abilitate de a interveni pentru reducerea criminalitatii;

f) absenta unor specialiști pregatiti, care să poată acționa dintr-o perspectiva interdisciplinara.

II. Obiective generale și specifice

A. Obiective generale:

1. Reducerea consumului și abuzului de droguri în rândul populației

2. Diminuarea numărului de copii și tineri care se angajează în consumul de droguri

3. Diminuarea consumului și abuzului de droguri la persoanele aflate în situații de risc

4. Reducerea riscurilor asociate consumului și abuzului de droguri

5. Monitorizarea, analiza și diagnoza consumului de droguri

6. Armonizarea legislativă și instituțională cu prevederile Uniunii Europene.

B. Obiective specifice:

a) Reducerea factorilor de risc

b) Diversificarea mijloacelor de prevenire a consumului și abuzului de droguri

c) Promovarea educației pentru sănătate în rândul populației

d) Diminuarea accesibilitatii și disponibilității drogurilor

e) Informarea populației despre riscurile și daunele asociate consumului de droguri

f) Implicarea societății civile

g) Dezvoltarea structurilor de coordonare la nivel național și local (Agenția Naționala Antidrog)

h) Imbuntatirea calității programelor preventive

i) Instruirea specialiștilor în domeniu

j) Crearea și promovarea alternativelor pentru petrecerea timpului liber

k) Sensibilizarea opiniei publice și formarea atitudinilor favorabile prevenirii consumului și abuzului de droguri

l) Consolidarea și dezvoltarea rețelei centrelor de prevenire a consumului și abuzului de droguri în toate județele tarii

m) Dezvoltarea la nivel universitar a unor cursuri de formare și specializare în prevenirea consumului și abuzului de droguri

n) Crearea de oportunitati pentru implicarea activa a domeniului privat în realizarea unor servicii de prevenire și tratament privind consumul și abuzul de droguri

o) Evaluarea periodică a programelor de prevenire a consumului și abuzului de droguri

p) Dezvoltarea și diversificarea cooperării dintre instituții naționale și internaționale care au ca obiect prevenirea consumului de droguri

q) Realizarea de studii criminologice pe baza datelor privind traficantii și consumatorii de droguri.

III. Plan de aplicare: educație, sănătate și familie, poliție, tineret, comunitate și organizații private, mass-media, cooperare naționala și internationala

1. Ministerul Educației și Cercetării

Plan de aplicare:

a) Elaborarea și dezvoltarea unui curriculum adecvat

a.1) Implementarea programului național "Educația pentru sănătate în școala românească" la nivelul unei populații școlare de 700.000 de elevi

Termen de evaluare: 2004

a.2) Completarea ghidului metodologic adresat profesorilor diriginti "Repere privind activitatea educativă" cu teme legate de prevenirea consumului și abuzului de droguri

Termen de realizare: 2003

a.3) Dezvoltarea unui sistem de informare fragmentata (informații specifice legate de problematica drogurilor, adresate elevilor în cadrul diverselor discipline: biologie, fizica, chimie, psihologie, educație civică etc.)

Termen de realizare: 2003-2004

b) Formarea profesorilor implicați în implementarea curriculumului

b.1) Elaborarea manualelor și organizarea stagiilor de formare destinate utilizatorilor acestora

Termen de realizare: 2003

b.2) Implementarea programului-pilot de prevenire a consumului de droguri

Termen de evaluare: anual

c) Implicarea școlii în programele comunitare

c.1) Dezvoltarea programelor de prevenire în școala prin intermediul personalului centrelor județene de consiliere și prevenire antidrog

Termen de evaluare: anual

c.2) Monitorizarea fenomenului în școala prin realizarea unor studii sociologice de evaluare a dimensiunilor acestuia

Termen de realizare: 2004

c.3) Participarea activa a unităților de învățământ la programele comunitare locale (ale instituțiilor descentralizate ale statului, ale organizațiilor neguvernamentale etc.)

Termen de evaluare: anual

d) Dezvoltarea programelor de timp liber

d.1) Dezvoltarea unor activități specifice timpului liber (manifestări artistice, tehnice și sportive), desfășurate în palate și cluburi ale copiilor

Termen de evaluare: anual

d.2) Înființarea unor centre socioeducative (elaborare proiect de act normativ)

Termen de evaluare: anual

e) Dezvoltarea programelor adresate familiei

e.1) Susținerea unor lectorate pentru părinți în cadrul unităților de învățământ (dezvoltarea unor inițiative gen "școala părinților")

Termen de evaluare: anual

f) Formarea continua a persoanelor implicate în prevenirea consumului de droguri

f.1) Dezvoltarea unui sistem de acreditare a studiilor în domeniu

Termen de realizare: 2004

f.2) Seminarii, cursuri de specializare, studii postuniversitare etc., incluse în sistemul național de acreditare

Termen de evaluare: anual

g) Organizarea unor acțiuni specifice grupurilor aflate în situații de risc

g.1) Identificarea grupurilor aflate în situații de risc

Termen de evaluare: anual

g.2) Realizarea de materiale de prevenire a consumului/abuzului de droguri, cu adresabilitate directa

Termen de realizare: 2003

2. Ministerul Sănătății și Familiei

Obiective operationale:

a) Crearea programelor de formare și stabilirea sistemului de acreditare pentru profesioniștii care lucrează în prevenirea consumului și abuzului de droguri

a.1) Formarea și educarea continua a personalului care desfășoară activități de promovare a sănătății și educației pentru sănătate. La finalul anului 2003 toți profesioniștii din rețeaua de promovare a sănătății vor avea competența în educația pentru sănătate. Aceștia vor organiza cel puțin câte un curs/an, pentru 10 profesionisti care lucrează în prevenirea consumului și abuzului de droguri din județul respectiv. Se va utiliza modulul de curs elaborat de Centrul Național de Perfecționare Postuniversitară a Medicilor și Farmacistilor.

Termen de evaluare: anual

a.2) Formarea formatorilor sanitari sau a formatorilor din programele de educație pentru sănătate, dezvoltate în cadrul diferitelor comunități, se va organiza de către serviciile de promovare din cadrul direcțiilor de sănătate publică județene și a municipiului București, conform nevoilor identificate în comunitatile locale, cel puțin o campanie pe an.

Termen de evaluare: anual

a.3) Stabilirea sistemului de acreditare a profesionistilor care desfășoară activități de promovare a sănătății și educație pentru sănătate, prin semnarea unui protocol între Centrul Național de Perfecționare Postuniversitară a Medicilor și Farmacistilor și Ministerul Muncii și Solidarității Sociale

Termen de realizare: 2004

b) Informarea și educarea tinerilor în vederea constientizarii și abilitarii acestora în luarea unor decizii responsabile privind consumul și abuzul de droguri

b.1) Prevenirea apariției consumului și abuzului de droguri la copiii cu varste de până la 13 ani

Termen de evaluare: anual

b.2) Desfășurarea unor campanii de informare, educare și comunicare, în vederea prevenirii consumului și abuzului de droguri ilegale, precum și de tutun și alcool, în colaborare cu mass-media și organizații neguvernamentale care desfășoară activități în domeniu

Termen de evaluare: anual

c) Dezvoltarea programelor de prevenire prin susținerea parteneriatului cu sectorul neguvernamental

c.1) Elaborarea planului de colaborare între organizațiile guvernamentale și neguvernamentale, care să implice programele de prevenire a consumului de droguri, programele de sprijinire a acestora pentru a adopta și a dezvolta măsuri de prevenire a consumului de droguri

Termen de realizare: 2003

c.2) Elaborarea măsurilor legislative pentru sprijinirea financiară și asistența tehnica a organizațiilor neguvernamentale care dezvolta programe de sănătate publică, în special prevenirea consumului de droguri

Termen de realizare: 2004

c.3) Elaborarea ghidului de evaluare a programelor de prevenire a consumului și abuzului de droguri, care se va adresa organizațiilor ce desfășoară astfel de activități în domeniul sănătății

Termen de realizare: 2004

d) Promovarea unui sistem de evaluare a nivelului de cunoștințe, atitudini și comportamente nefavorabile sănătății prin consumul și abuzul de droguri și a eficientei programelor de prevenire

d.1) Realizarea unui sistem de monitorizare periodică privind cunoștințele, atitudinile și comportamentele nefavorabile sănătății (fumat, alcool, droguri ilegale)

Termen de realizare: 2003

e) Dezvoltarea atitudinilor și comportamentelor favorabile sănătății la nivelul populației prin metode de promovare a sănătății și educație pentru sănătate

e.1) Reducerea consumului produselor din tutun cu 5% și a consumului de alcool cu 2% la nivelul populației, având ca an de referința 2002

Termen de realizare: 2004

e.2) Campanie de informare și educare a opiniei publice în vederea respectării legii publicității și a altor măsuri legislative privind combaterea consumului de alcool și tutun, precum și promovarea măsurilor legislative de interzicere a consumului de tutun în toate locurile publice și a oricăror forme de publicitate pentru tutun și alcool

Termen de evaluare: anual

e.3) Promovarea la nivel național a "locurilor de muncă sanatoase", precum și stabilirea legislației și a programelor de educație, prevenire și intervenție, în vederea reducerii consumului și abuzului de droguri la locul de muncă

Termen de evaluare: anual

e.4) Campanie de informare și educare a populației, adresată în special părinților, în vederea responsabilizarii acestora cu privire la rolul lor în educarea copiilor și în prevenirea consumului de droguri la nivelul tinerilor

Termen de evaluare: anual

e.5) Dezvoltarea de programe pentru sprijinirea părinților și educatorilor, asupra modului de abordare a copiilor în vederea adoptării unor stiluri de viața sanatoase și schimbării comportamentului privind consumul de droguri

Termen de evaluare: anual

3. Ministerul de Interne

Plan de aplicare:

a) Pregătirea politistilor în scopul realizării unei educatii preventive eficiente

a.1) Organizarea unor cursuri de perfecționare a pregătirii politistilor implicați în prevenirea și combaterea consumului de droguri

Termen de evaluare: anual

a.2) Introducerea unor teme specifice în programa de învățământ a unităților școlare din structura Ministerului de Interne

Termen de evaluare: anual

a.3) Optimizarea sistemului de indicatori privind traficul de stupefiante

Termen de evaluare: anual

b) Eficientizarea măsurilor specifice de acțiune ale poliției

b.1) Redistribuirea resurselor umane și logistice ale poliției prin acordarea unei atenții sporite prevenirii consumului de droguri

Termen de evaluare: anual

b.2) Realizarea unor materiale care să cuprindă standarde de conduita a politistului în relația cu persoanele implicate în consumul de droguri

Termen de evaluare: anual

c) Implicarea politistilor în programele comunitare

c.1) Inițierea unor programe parteneriale în cadrul cărora membrii comunității să fie informati asupra pericolelor consumului de droguri și implicați în activități practice de prevenire

Termen de evaluare: anual

d) Dezvoltarea parteneriatului social, extinderea parteneriatului cu instituții guvernamentale și organizații neguvernamentale care activează în acest domeniu

d.1) Atragerea și implicarea unui număr tot mai mare de organizații neguvernamentale în activitățile de prevenire a consumului de droguri

Termen de evaluare: anual

d.2) Dezvoltarea și diversificarea cooperării dintre instituțiile care au ca obiect de activitate prevenirea și combaterea consumului de droguri, îmbunătățirea colaborării dintre structurile Ministerului de Interne, Ministerului Sănătății și Familiei, Ministerului Educației și Cercetării, Ministerului Tineretului și Sportului și implicarea în aceste activități a C.I.P.C.I.D.

Termen de evaluare: anual

e) Identificarea factorilor de risc care pot genera consumul de droguri

e.1) Optimizarea sistemului de indicatori privind traficul de stupefiante

Termen de realizare: 2003

e.2) Realizarea de studii criminologice care să aibă în vedere: date complexe despre traficanti și consumatori, oportunitatile favorizante

Termen de evaluare: semestrial

e.3) Identificarea locurilor și mediilor propice consumului și traficului de droguri și evidentierea lor pe "harti" ale zonelor de competența

Termen de realizare: 2003

e.4) Organizarea de dispozitive fixe sau mobile în aceste locuri, cu misiunea de a descuraja infractorii și a proteja victimele

Termen de evaluare: semestrial

f) Creșterea încrederii cetățenilor în poliție, astfel încât ei sa apeleze la ajutorul politistului ori de câte ori au vreo problema, știind ca beneficiază de înțelegere și confidențialitate depline

f.1) Organizarea de intalniri interactive cu elevii de școala generală și de liceu, în scopul discutarii problemelor cu care se confrunta aceștia și gasirii unor soluții alternative la consumul de droguri

Termen de evaluare: trimestrial

f.2) Furnizarea de informații și recomandări pe tema drogurilor, inclusiv prin amenajarea în școli și licee a unor panouri cu materiale preventiv-educative și prin intermediul cabinetelor de asistența psihologică din rețeaua școlară

Termen de evaluare: semestrial

f.3) Intalniri interactive cu cadrele didactice și sanitare din unitățile de învățământ pentru a putea oferi, în parteneriat, elevilor și părinților sprijinul juridic, psihologic și medical necesar prevenirii consumului de droguri

Termen de evaluare: anual

g) Corelarea activităților formatiunilor de prevenire cu cele de combatere a traficului de stupefiante

4. Ministerul Tineretului și Sportului

Plan de aplicare:

1. Susținerea/finanțarea de programe/proiecte cu specific de prevenire a consumului și abuzului de droguri, în vederea reducerii numărului de tineri care se angajează în consumul/abuzul de droguri

Termen de evaluare: anual

2. Dezvoltarea de programe alternative pentru petrecerea timpului liber prin intermediul Programului de înființare și dezvoltare a unei rețele de centre de tineret

Termen de evaluare: anual

5. Relația cu mass-media

Cunoașterea influentei mass-media în consumul de droguri înseamnă a lua în considerare doua aspecte:

1. mass-media, prin informațiile care ajung la populație, poate promova atitudini, stereotipuri și mituri influentand reducerea consumului de droguri prin modelarea opiniei publice în raport cu aceasta problema, cu cauzele și consecințele ei;

2. mass-media poate influența deciziile politice în domeniu.

Una dintre modalitățile cele mai folosite în mod curent în domeniul prevenirii consumului și abuzului de droguri este reprezentată de campaniile de sensibilizare a populației. Este bine cunoscut faptul ca eficienta acestor campanii este posibila doar dacă ele fac parte dintr-o strategie globală de prevenire a consumului și abuzului de droguri și sunt elaborate de specialiști în prevenire. De asemenea, mesajele campaniilor trebuie să fie bine adresate, informate și să fie realiste.

Implicarea activa a mass-media în transmiterea mesajelor adecvate este singura modalitate de a asigura întărirea mesajelor pozitive din programele de prevenire.

Plan de aplicare comun ministerelor implicate:

a) implicarea mass-media în transmiterea mesajelor educativ-preventive și promovarea de modele de comportament;

b) informarea mass-media asupra activităților derulate;

c) participarea mass-media în programele comunitare de prevenire a consumului și abuzului de droguri;

d) pregătirea specifică a jurnalistilor în domeniul prevenirii și combaterii consumului de droguri.

4.I.B. Asistența medicală și psihologică, reabilitare și integrare socială

I. Introducere

Abuzul de droguri și consecințele acestuia reprezintă una dintre principalele probleme ale societăților europene actuale și, fără indoiala, una dintre marile probleme ale marilor orașe. Dependenta de droguri este un fenomen de mare anvergura prin caracterul sau multifactorial, dinamic și schimbator, care afectează toate grupele de vârsta, dar predominant pe cea cuprinsă între 14 și 35 de ani. Constituie totodată și o problemă majoră de sănătate publică, din cauza importantelor repercusiuni în plan individual (delincventa, marginalizare socială, moarte datorată supradozei sau prin suicid, transmiterea unor boli infectioase - SIDA, HVC - sau reemergenta TBC), familial și social. Drogurilor "traditionale" - alcool, tutun - li s-au adăugat alte categorii de droguri ca heroina, cocaina, canabisul etc.

Datorită fenomenologiei dependentei de droguri, cat și diversitatii factorilor care o determina, abordarea acestui fenomen complex trebuie să se facă dintr-o perspectiva globală și integrată, cu 3 niveluri de baza în actualitate:

● reducerea cererii;

● reducerea ofertei;

● cooperarea internationala.

Este de asemenea necesară existenta unor mecanisme permanente de coordonare între structurile implicate, pentru a se evita posibile situații de conflict.

Când ne referim la reducerea cererii, prevenirea, tratamentul și insertia/reinsertia socială formează un proces unitar.

Dependenta de droguri ca "boala cronica"

Procesele care stau la baza dependentei de droguri sunt considerate manifestări ale unei boli cronice, evoluand cu perioade de recaderi și recidive sau remisiuni spontane ori consecutive tratamentului.

Cauzele determinante în debutul și menținerea proceselor menționate sunt multifactoriale, în care predispozitia genetica interactioneaza cu factori biopsihologici și socioculturali.

Tratamentul dependentei de droguri

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (1998), tratamentul persoanelor dependente de droguri este un proces care începe când un consumator de substanțe psihoactive intră în contact cu un centru de sănătate sau un serviciu comunitar. Acest proces trebuie continuat prin alternarea unor intervenții specifice, în scopul de a se atinge o stare cat mai buna de sănătate și bunastare.

În majoritatea cazurilor, abordarea terapeutică a unei persoane dependente de droguri necesita coordonarea diferitelor mijloace de asistența în mod secvențial și simultan. Altfel, se poate spune ca fiecare element al sistemului este un factor necesar, dar nu suficient, al unui proces terapeutic complex care presupune lucrul într-o rețea de sprijin pentru dependentul de droguri.

Tratamentul, care include diagnosticul, asistența medicală și integrarea socială a persoanelor dependente, are ca scop îmbunătățirea stării de sănătate și a calității vieții acestora, prin diminuarea dependentei de droguri, a morbiditatii și mortalitatii cauzate de consumul acestor substanțe, prin exploatarea la maximum a capacităților individuale, facilitarea accesului la servicii și deplina integrare socială.

II. Obiective generale și specifice

A. Obiective generale:

● Asigurarea asistenței medicale adecvate necesităților persoanelor dependente de droguri în cadrul serviciilor publice de sănătate, inclusiv ale celor aflate în penitenciare

● Crearea unei rețele de sănătate adaptate la necesitățile actuale

● Impulsionarea reinsertiei sociale a persoanelor dependente de droguri

● Dezvoltarea și consolidarea sistemelor informationale

● Impulsionarea introducerii de strategii de reducere a riscului

● Armonizarea legislației române cu legislația Uniunii Europene

B. Obiective specifice:

1. Garantarea asistenței medicale și psihosociale a toxicodependentilor, cu caracter universal, public, gratuit, profesionalizat și specializat

2. Crearea unei rețele ample, diversificate și profesionalizate, care să ofere o asistența adecvată și sa incorporeze toate structurile terapeutice specifice și sa delimiteze atribuțiile fiecăreia

3. Coordonarea și colaborarea cu alte centre/servicii medicale pentru tratamentul patologiilor asociate

4. Definirea circuitului terapeutic al sistemului de asistența medicală și de reintegrare socială a toxicodependentilor

5. Încurajarea și susținerea reinsertiei sociale și în munca, inclusiv a persoanelor dependente de droguri din penitenciare, inclusiv prin programe specifice de supraveghere a executării pedepselor neprivative de libertate

6. Dezvoltarea și consolidarea sistemelor informationale

7. Stimularea accesului dependentilor de droguri la programele de diminuare a consecințelor negative ale consumului de droguri ("harm reduction")

8. Obiectivele urmărite sunt: scăderea incidentei bolilor infectioase, diminuarea consumului de produse ilicite, creșterea calității vieții etc.

9. Afirmarea ca prioritate naționala în planul de acțiune a programelor de tratament ambulatoriu cu agonisti ai opiaceelor (metadona)

10. Includerea terapiei ambulatorii pentru toxicodependenti în cadrul centrelor penitenciare; asigurarea asistenței medicale gratuite și universale

11. Formare profesională și cercetare

III. Plan de aplicare

1. Crearea unei comisii pentru a se stabili un protocol între Ministerul Sănătății și Familiei și Casa Naționala de Asigurări de Sănătate

Termen de realizare: 2003

2. Definirea tipurilor de structuri și de servicii destinate toxicodependentilor, pe baza unor criterii definite de Ministerul Sănătății și Familiei

Termen de realizare: 2003

3. Stabilirea protocoalelor de interrelatii în rețeaua de asistența medicală primara

Termen de realizare: 2003

4. Înființarea unor unități ambulatorii de tratament multidisciplinar

Termen de realizare: 2003

5. Susținerea programelor de recalificare și reinsertie profesională

Termen de evaluare: anual

6. Dezvoltarea de activități prin intermediul Observatorului român pe droguri și toxicomanii din Agenția Naționala Antidrog: inițierea unui sistem unitar de înregistrare și notificare a cazurilor de pacienti admiși la tratament, conform standardului european - indicatorul cerere de tratament (EMCDDA), inițierea unor anchete periodice folosindu-se o metodologie omogenă care să permită comparatii temporal-spatiale, alți indicatori

Termen de realizare: 2003

7. Promovarea programelor adresate pacientilor refractari la tratament

Termen de evaluare: anual

8. Promovarea programelor tip "harm reduction" - schimb de seringi și truse anti-SIDA

Termen de evaluare: anual

9. Dezvoltarea de programe privind combaterea automedicatiei și abuzului de substanțe psihotrope, în vederea reducerii efectelor negative ale acestora și respectării stricte a legislației specifice în domeniu

Termen de evaluare: anual

10. Formarea profesională a specialiștilor (psihiatri, neonatologi, medici de familie, farmacisti etc.) în tratamentul toxicodependentei și dezvoltarea unei curricule în acest sens

Termen de evaluare: anual

11. Eficientizarea tratamentului cu metadona în termeni de beneficii pentru sănătatea publică și scăderea delincventei este determinata de caracterul generalizat, accesibil, confidențial și cu viziune pe termen lung a acestuia.

Termen de evaluare: anual

12. Realizarea de către Ministerul Justiției - Direcția Generală a Penitenciarelor a activităților de dezintoxicare în ambulatoriu, în unitățile și instituțiile penitenciare acreditate de Ministerul Sănătății și Familiei

Termen de evaluare: anual

13. Dezvoltarea de către Ministerul Justiției - Direcția Generală a Penitenciarelor în toate penitenciarele a programelor de substitutie cu agonisti ai opiaceelor - metadona

Termen de evaluare: anual

14. Dezvoltarea de către Ministerul Justiției - Direcția Generală a Penitenciarelor a programelor specifice de reducere a consecințelor negative ale consumului de droguri în cadrul instituțiilor penitenciare

Termen de evaluare: anual

15. Dezvoltarea de programe parteneriale de reinsertie socială

Termen de evaluare: anual

16. Stabilirea sistemului de pregătire universitară/postuniversitară, precum și formarea continua a profesionistilor din domeniu

Termen de evaluare: anual

4.II. Reducerea ofertei

1. Consideratii generale

Autoritățile române au fost preocupate de asigurarea unui regim special al substanțelor stupefiante, prevăzând în acest scop măsuri coercitive de natura penală, administrativă sau contravențională, în cazul nerespectării prevederilor legale.

Politica restrictiva aplicată până în anul 1989 privind libera circulație a persoanelor a permis controlul strict al frontierelor, determinandu-i pe traficantii de droguri sa ocoleasca teritoriul României, fapt pentru care fenomenul în cauza s-a manifestat sporadic și fără consistenta.

Tranzitia spre o societate democratica, deschiderea totală a frontierelor de stat, trecerea la economia de piața, precum și poziția geografică au constituit factori determinanți în includerea României în "ruta balcanica" de traficare a drogurilor, dinspre țările producătoare către cele consumatoare.

România tinde sa devină o adevarata placa turnanta și sa rămână, în mod preponderent, un loc de tranzit cvasiobligatoriu pentru traficantii de droguri. Astfel, căile rutiere care pornesc din Afganistan trec prin Istanbul, Sofia, București sau Belgrad și părăsesc regiunea balcanica, indreptandu-se către Ungaria, Slovacia, Cehia, Germania și Olanda.

Evoluția traficului și consumului de droguri, precum și volumul capturilor realizate în ultimii 2 ani ne indreptatesc însă sa concluzionam ca România este pe cale de a deveni o noua "piața de desfacere" în peisajul țărilor europene cunoscute ca mari "consumatoare" de droguri, cum sunt: Germania, Olanda, Spania, Italia, Franța și Marea Britanie.

Datele statistice ilustreaza o amploare fără precedent a fenomenului menționat; în acest sens, în intervalul 1990-1997 au fost descoperite 412 cazuri de trafic de droguri, în care au fost implicate 649 de persoane - 219 fiind cetățeni români - și au fost confiscate 20.697,798 kg droguri, pentru ca în perioada 2001 - iulie 2002 cifrele sa crească la 1.545 de cazuri constatate, 1.978 de persoane implicate - din care 1.798 cetățeni români, și 64.485,14 kg droguri capturate.

Totodată, a crescut semnificativ și numărul cetățenilor români arestați pentru implicarea în traficul de droguri în mai multe tari ale lumii.

Concomitent cu cele menționate, comercializarea drogurilor pe teritoriul României înregistrează valori din ce în ce mai ridicate.

Astfel, consumul s-a extins pe întregul teritoriu al tarii, în special în București și în marile orașe, cuprinzând segmente diverse ale populației, fapt care a antrenat și o diversificare a gamei de droguri utilizate în consum - heroina administrată pe cale injectabila, opium, cocaina, amfetamine, canabis. De asemenea, s-a extins și uzul unor medicamente care, administrate în combinație cu băuturi alcoolice, generează efecte stupefiante și halucinogene.

Un indicator relevant al funcționarii unei veritabile piețe de desfacere a drogurilor în România îl constituie înregistrarea primelor cazuri de deces survenite în urma intoxicatiei acute cu droguri.

Consumul de droguri reprezintă una dintre problemele sociale grave cu care se confrunta societatea românească. Acesta conduce la instalarea dependentei, devine o sursa de suferinta, îmbolnăviri, saracie, excludere socială, șomaj etc. pentru numeroase persoane, afectand în special ținerii. Este lezat nu numai comportamentul social al persoanelor în cauza, ci și viața familiilor sau a comunităților din care acestea fac parte.

Consumul determina amplificarea continua a cererii pe piața drogurilor și influențează direct creșterea proporțională a ofertei de substanțe. În fața acestui flagel cu implicații sociale multiple, exercitarea unor acțiuni de combatere este neapărat necesară, impunandu-se o strategie de reducere a "ofertei" de droguri.

2. Definirea conceptiei românești asupra modalităților de menținere sub control a drogurilor. Cadrul juridic cu incidența în domeniu

A. Definire

Având în vedere tendintele de evoluție a fenomenului atât la nivel național, cat și internațional, conceptia românească asupra modalităților de menținere sub control a ofertei de droguri vizează în principal următoarele aspecte:

- aderarea la convențiile internaționale în materie și alinierea legislației naționale la prevederile acestora, precum și armonizarea cu reglementările în vigoare la nivelul Uniunii Europene;

- sancționarea corespunzătoare a oricărui act sau fapt ilicit legat de operațiunile cu droguri;

- aplicarea unor pedepse diferențiate în raport cu natura și cantitatea drogurilor, precum și în funcție de caracterul organizat al comiterii faptelor;

- exonerarea de răspunderea penală a persoanelor care denunta autorităților competente, înainte de începerea urmăririi penale, participarea la o asociație sau înțelegere în vederea comiterii infracțiunilor de trafic de droguri, permitand accelerarea procesului de identificare și tragere la răspundere penală a celorlalți participanți;

- reducerea pedepsei la jumătate, în condițiile în care în timpul urmăririi penale o persoană denunta și facilitează identificarea și tragerea la răspundere penală a altor persoane care au săvârșit infracțiuni legate de droguri;

- consumatorul de droguri este privit ca o victima a acestui fenomen și este supus măsurilor de tratament medical și reinsertie socială;

- posibilitatea autorităților abilitate în acest domeniu de a folosi mijloace specifice moderne, precum efectuarea de livrări supravegheate sau folosirea investigatorilor sub acoperire și a colaboratorilor acestora pentru descoperirea faptelor, identificarea autorilor și obținerea mijloacelor de proba în situațiile în care exista indicii temeinice privind comiterea unor infracțiuni de trafic de droguri;

- cooperarea interna și internationala dintre instituțiile abilitate în combaterea traficului ilicit de droguri;

- securizarea frontierelor și perfecționarea sistemelor de monitorizare a mijloacelor de transport, încărcăturii, mărfurilor și a persoanelor despre care se dețin date privind implicarea în traficul de droguri;

- punerea sub control a precursorilor folosiți la fabricarea ilicită a drogurilor;

- reglementarea prin lege a regimului cultivarii și comercializării plantelor din care se pot extrage substanțe stupefiante;

- reținerea, arestarea și extrădarea persoanelor urmărite la nivel internațional pentru comiterea de infracțiuni având ca obiect traficul de droguri;

- dotarea corespunzătoare a unităților specializate din cadrul Inspectoratului General al Poliției de Frontiera, Direcției Generale a Vamilor și al Inspectoratului General al Poliției Române cu mijloace tehnice de detectare și depistare a drogurilor;

- preocuparea pentru completarea cadrului legislativ necesar pentru o eficienta lupta împotriva traficului de droguri (elaborarea proiectului normelor metodologice de punere în aplicare a Legii privind protecția martorilor și Legii privind prevenirea și combaterea criminalitatii organizate).

B. Cadrul juridic cu incidența în domeniu

Putem aprecia ca în prezent autoritățile române cu atribuții în domeniul combaterii ofertei de droguri au la dispoziție un sistem legislativ modern, coerent și eficace, care permite abordarea fenomenului consumului și traficului de droguri de o maniera sistemica, pluridisciplinara, interdepartamentala și sincronizata cu normele interne și internaționale.

Legislația română în vigoare este deja armonizata, în mare parte, cu reglementările comunitare în domeniul combaterii, producerii, traficului și consumului de droguri.

Principalele acte normative cu incidența în domeniul analizat sunt prevăzute la cap. 5.

3. Factori de risc interni și internationali:

● Situarea geografică a României la intersectia principalelor rute utilizate de traficantii internationali de droguri

● Creșterea continua a numărului de consumatori și, implicit, dezvoltarea rețelelor de distribuție

● Implicarea cetățenilor români în activități de trafic în calitate de curieri, depozitari, intermediari sau distribuitori

● Creșterea criminalitatii în domenii aflate în strânsă legătură cu traficul și consumul ilicit de droguri, inclusiv cele vizând spalarea banilor, cu rezonanta în sfera financiar-bancară

● Extinderea criminalitatii transnationale prin implicarea directa în activitățile ilicite de pe teritoriul României a unor organizații criminale ce acționează în mai multe state

● Diversificarea modalităților de săvârșire a infracțiunilor, în special prin folosirea și achiziționarea de armament, respectiv prin apelarea la serviciile unor infractori profesionisti

● Existenta posibilităților de producere pe teritoriul României a drogurilor naturale și sintetice, precum și de cultivare ilegala de plante din care se extrag droguri

● Implicarea în fapte de corupție a unor funcționari publici care au atribuții directe în activitatea de control

● Înființarea în România a unor societăți comerciale fantoma sau paravan de către cetățeni ai unor state producătoare de droguri sau ai statelor de destinație a drogurilor, sub acoperirea cărora se desfășoară operațiuni ilegale cu droguri

● Intensificarea fenomenului migrationist vizând cetățeni aparținând țărilor afro-asiatice cunoscute ca mari producătoare de droguri

● Pericolul implicarii unor rețele teroriste în obținerea de fonduri din operațiuni ilegale cu droguri.

4. Obiective generale și specifice

A. Obiective generale:

● Diminuarea ofertei de droguri cu 30% în următorii 2 ani

● Reducerea cererii de droguri prin controlul permanent al nivelului ofertei

● Ținerea sub control a producției și traficului ilicit prin cooperarea dintre organele statului cu atribuții în domeniu, precum și prin cooperare internationala

● Armonizarea legislativă și instituțională în conformitate cu angajamentele asumate de România în procesul de aderare la Uniunea Europeană

● Participarea la programele internaționale în domeniu

● Realizarea diagnozei și monitorizarii ofertei de droguri.

B. Obiective specifice:

a) Reducerea factorilor internationali de risc prin diversificarea activităților și acțiunilor menite a stopa tranzitarea drogurilor prin România, racolarea și implicarea cetățenilor români în astfel de activități, precum și permanentizarea colaborării bilaterale și regionale cu agențiile specializate din alte tari

b) Contracararea traficului internațional de droguri, realizat de organizațiile criminale care au structuri pe teritoriul a doua sau mai multe tari, fiind specializate în domeniul producției, transportului și comercializării ilicite de droguri

c) Intensificarea activităților de control la punctele de trecere a frontierei de stat prin acțiuni comune ale Inspectoratului General al Poliției de Frontiera, Direcției Generale a Vamilor și Brigazii Antidrog

d) Combaterea distribuirii de droguri către consumatorii finali - microtrafic, prin implicarea politistilor din cadrul inspectoratelor județene și din Direcția Generală de Poliție a Municipiului București în activități specifice de investigare și constatare

e) Întărirea cooperării instituționale interne și internaționale

f) Scăderea numărului de infracțiuni legate de droguri, prin asigurarea unui control eficient la punctele vamale și de trecere a frontierei de stat și intensificarea activităților de identificare și tragere la răspundere penală a traficantilor internationali și interni care distribuie droguri în România

g) Reducerea semnificativă a practicilor de spalare a banilor proveniți din traficul ilicit de droguri, prin diversificarea activităților comune cu Oficiul Național pentru Prevenirea și Combaterea Spalarii Banilor și structurile specializate ale parchetelor și unitățile de poliție

h) Diminuarea accesibilitatii și disponibilității drogurilor, prin asigurarea unui control al importurilor de substanțe precursoare și produse farmaceutice, precum și verificarea modalităților de deturnare a acestora din circuitul legal

i) Implicarea societății civile prin sensibilizarea opiniei publice și formarea unei atitudini care să conducă la sesizarea operativă a autorităților de către cetățeni cu privire la persoanele implicate în traficul și consumul ilicit de droguri

j) Dezvoltarea și perfecționarea structurilor de coordonare la nivel național și local

k) Instruirea specialiștilor în domeniu

l) Realizarea evaluării permanente a activităților desfășurate

m) Asigurarea resurselor financiare necesare punerii în practica a strategiei de reducere a ofertei de droguri

n) Pregătirea magistraților, dezvoltarea și diversificarea cooperării dintre Ministerul Justiției și alte instituții naționale și internaționale care au ca obiect combaterea traficului de droguri.

5. Direcții de acțiune

În vederea ducerii la îndeplinire a obiectivelor strategice de reducere a ofertei de droguri, se stabilesc următoarele direcții de acțiune:

a) Intensificarea controalelor la frontiera de stat a României de către autoritățile abilitate, atât în scop preventiv, de descurajare, prin folosirea eficienta a aparaturii existente de detectare și testare a diferitelor substanțe, folosirea cainilor antrenati în acest sens, în special asupra mărfurilor și persoanelor care provin din țările afro-asiatice cunoscute ca mari producătoare de droguri, cat și de descoperire a drogurilor și precursorilor în containere, colete, incarcaturi și mijloace de transport sau asupra persoanelor, în baza datelor puse la dispoziție de autoritățile care au atribuții în domeniu

b) Asigurarea condițiilor pentru abordarea cu rezultate optime a Proiectului PHARE regional pe droguri, gestionat de EUROCUSTOMS, lansat în România la 15 februarie 2002 (care pornește de la realizarile anterioare, în special ale Programului comun UNDCP-PHARE), referitor la întărirea capacităților de lupta împotriva drogurilor în Europa de Sud-Est, în vederea îmbunătățirii activităților de control la trecerea frontierei de stat

c) Creșterea exigenței în efectuarea controalelor de către autoritatea vamală ale persoanelor, mijloacelor de transport, mărfurilor și altor bunuri date în consemn la frontiera pe linie de droguri sau precursori, în vederea efectuării controlului amănunțit ori interzicerii intrării sau iesirii în/din țara. Desfășurarea de controale de către autoritatea vamală în zonele special aflate în competența sau supraveghere, în vederea identificarii de droguri sau precursori, precum și efectuarea de verificări în evidente, solicitarea de documente și informații de la autoritățile vamale ale altor state ce au legătură directa cu bunurile importate, exportate sau tranzitate pe teritoriul național

d) Organizarea de acțiuni specifice de către forțele de poliție antidrog de prindere în flagrant, descinderi, controale și operațiuni de infiltrare în locurile, mediile și zonele frecventate de traficanti, distribuitori sau narcodependenti, precum și în locurile de producere și depozitare ilicită a drogurilor

e) Documentarea permanenta în legătură cu grupurile organizate de traficanti, interni și transfrontalieri, cu privire la metodele practicate pentru realizarea transportului între diferite tari, traseele de circulație, identificarea depozitelor, a distribuitorilor și stabilirea legăturilor infractionale

f) Desfășurarea de activități permanente și susținute de cunoaștere și combatere a microtraficului de droguri în zonele aflate în atenție din marile orașe, pentru reducerea comercializării, urmărind diminuarea semnificativă a consumului în rândul tinerilor și reducerea numărului deceselor provocate de toxicomanie

g) Prevenirea și combaterea operațiunilor de deturnare în scopuri ilicite a precursorilor și a traficului cu astfel de substanțe, efectuarea de verificări temeinice asupra destinației, utilizării acestora și identificarea unor laboratoare clandestine de droguri

h) Realizarea de acțiuni concertate împreună cu specialiști din Ministerul Industriei și Resurselor și Ministerul Sănătății și Familiei pentru identificarea, în afară celor 25 de substanțe prevăzute în anexa nr. 1 la

Legea nr. 300/2002

privind regimul juridic al precursorilor folosiți la fabricarea ilicită a drogurilor, supuse controlului internațional, și a altor substanțe care se încadrează în categoria precursorilor ce vor face obiectul unor "supravegheri speciale", în conformitate cu obiectivele Proiectului PHARE "Droguri sintetice și precursori", coordonat de Ministerul de Justiție al Olandei (vizează dezvoltarea capacităților de detectare și control al drogurilor sintetice în strânsă legătură cu traficul de precursori)

i) Desfășurarea de acțiuni urgente și susținute pentru implementarea sistemului de avizare și autorizare a operațiunilor cu precursori, potrivit regulilor stabilite prin

Legea nr. 300/2002

și prin

Hotărârea Guvernului nr. 1.121/2002

pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a

Legii nr. 300/2002

privind regimul juridic al precursorilor folosiți la fabricarea ilicită a drogurilor

j) Creșterea efectivelor cu atribuții de control antidrog din cadrul Direcției Generale a Vamilor, perfecționarea continua a pregătirii de specialitate, însușirea și aplicarea noilor metode de prevenire și combatere a traficului de droguri. În funcție de disponibilitatile financiare se va stabili necesarul de aparatura de laborator pentru analiza fizico-chimica a substanțelor susceptibile a fi droguri, pentru detectarea drogurilor în incarcaturi sau în mijloace de transport

k) Perfecționarea sistemului de autorizare și avizare a culturilor și plantelor din care se extrag droguri, ca direcție de acțiune esențială de prevenire a cultivarii ilegale a acestora în România (canabisul, macul opiaceu)

l) Intensificarea colaborării cu Ministerul Finanțelor Publice, Banca Naționala a României și cu celelalte instituții financiarbancare în vederea utilizării instrumentelor specifice împotriva spalarii banilor proveniți din activitățile criminale, în special din crima organizată și traficul de droguri. Luarea măsurilor necesare în vederea punerii în aplicare a Proiectului PHARE de lupta împotriva spalarii banilor, semnat de Comisia Europeană la 31 ianuarie 2002, ce vizează țările din Europa Centrala și de Est și care reuneste toate instituțiile interne cu atribuții în domeniu, alături de Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spalarii Banilor

l.1) Schimburi permanente de informații cu celelalte structuri din cadrul Ministerului de Interne, Serviciului Roman de Informații, Serviciului de Informații Externe, Ministerul Apărării Naționale, Ministerului Justiției și cu agențiile în domeniu ale altor state

l.2) Perfecționarea cadrului juridic și instituțional prin adoptarea de instrumente juridice eficiente și crearea de structuri instituționale noi, adecvate, precum și perfecționarea celor existente, care să asigure coordonarea politicilor de prevenire și combatere a fenomenului, asistența și cooperare internationala

l.3) Atragerea de resurse financiare interne și externe în vederea sustinerii materiale a obiectivelor strategice

m) Dezvoltarea capacităților de analiza și prelucrare a informațiilor la nivelul Brigazii Antidrog din Inspectoratul General al Poliției Române, pentru centralizarea datelor, efectuarea de analize strategice și operationale, care să permită evaluarea situației reale a fenomenului și sa pună la dispoziție factorilor decizionali elementele necesare strategiei în domeniu. Actualmente nu exista un sistem unitar adecvat culegerii informațiilor.

n) Definitivarea în regim de urgenta a sistemului național de raportare-evidențiere "Registrul unic național de investigații și cercetare în domeniul drogurilor". Acest registru va include operațiunile derulate sau în curs de inițiere desfășurate de Poliția Română, Poliția de Frontiera, vama, precum și în domeniul medical - intoxicatiile acute înregistrate în spitalele județene, datele din centrele zonale medicale cu atribuții de coordonare a tratamentului toxicodependentei, postcura, reabilitare, consiliere. Calitatea datelor provenite din structurile implicate în reducerea cererii și ofertei de droguri se va îmbunătăți prin dotarea corespunzătoare cu tehnica de calcul și un sistem informațional adecvat, conform standardelor internaționale impuse, precum și prin definitivarea interconectarii principalelor instituții ce au atribuții în domeniu.

o) Crearea bazei de date privind operațiunile cu precursori, producerea, comercializarea, depozitarea, importul și exportul de precursori

p) Creșterea efectivelor formatiunii centrale și ale compartimentelor de lupta împotriva drogurilor care desfășoară activități informativ-operative și de cercetare, perfecționarea continua a pregătirii de specialitate în culegerea de informații, însușirea și aplicarea noilor metode de prevenire sau combatere a traficului de droguri, tacticile de intervenție de prindere în flagrant etc. În funcție de disponibilitățile financiare se va stabili necesarul de aparatura de laborator pentru analiza fizico-chimica a drogurilor, pentru detectarea drogurilor în incarcaturi sau mijloace de transport, precum și pentru activitatea de urmărire și supraveghere.

r) Dezvoltarea Observatorului român pe droguri și toxicomanii din cadrul Agenției Naționale Antidrog, conectarea la activitățile Centrului European de Monitorizare a Drogurilor și a Dependentei de Droguri (EMCDDA), precum și racordarea la rețeaua europeană a punctelor naționale focale - "REITOX".

6. Plan de aplicare

1. Elaborarea proiectului de lege privind crearea unui fond special al bunurilor confiscate din traficul ilicit de droguri, precursori și alte infracțiuni conexe. Propunem ca resursele acestui fond să aibă următoarea destinație: finanțarea activităților de prevenire și combatere a traficului ilicit de droguri, în special pentru modernizarea dotării Poliției Române, Poliției de Frontiera și vămii, precum și pentru dotarea instituțiilor cu atribuții directe în prevenirea toxicomaniilor, asistența și tratament medical, reinsertie socială și profesională a consumatorilor de droguri.

Termen: 30 decembrie 2003

Autoritatea competența: Ministerul de Interne

2. Inițierea în colaborare cu Ministerul Sănătății și Familiei, Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor și Ministerul Finanțelor Publice a proiectului Legii privind activitățile legale cu stupefiante (proiect menit sa înlocuiască prevederile

Legii nr. 73/1969 ) și al Legii privind activitățile legale cu substanțe psihotrope

Termen: 30 decembrie 2003

Autorități competente: Ministerul Sănătății și Familiei, Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor și Ministerul Finanțelor Publice

3. Elaborarea cadrului legal adecvat care să permită Brigazii Antidrog și structurilor cu atribuții în prevenirea și combaterea consumului și traficului de droguri accesul la bazele de date publice și private, necesare investigatiilor pe linie de droguri. Dispozițiile vor cuprinde precizări cu privire la sancțiunile care rezultă din folosirea cu rea-credința a acestora.

Termen: 30 iunie 2003

Autoritatea competența: Ministerul de Interne

4. Elaborarea unui protocol de colaborare între Ministerul de Interne, Ministerul Finanțelor Publice, Banca Naționala a României și Oficiul Național pentru Prevenirea și Combaterea Spalarii Banilor, pentru a facilita și a coordona investigațiile cu privire la spalarea de capitaluri care au legătură cu traficul de droguri

Termen: 31 decembrie 2003

Autorități competente: Guvernul României și Banca Naționala a României

5. Încheierea unui acord operativ cu EUROPOL pentru a facilita schimbul de informații în domeniu

Termen: 30 iunie 2003

Autoritatea competența: Ministerul de Interne

6. Întărirea și dezvoltarea capacității de analiza și prelucrare a informațiilor în cadrul Brigazii Antidrog

Termen: 30 iunie 2003

Autoritatea competența: Ministerul de Interne

6.1. Elaborarea unui sistem de culegere de informații, stabilirea unui model statistic, în conformitate cu cel utilizat de EUROPOL, cu participarea Inspectoratului General al Poliției Române, Inspectoratului General al Poliției de Frontiera, Direcției Generale a Vamilor, Direcției generale de informații și protecție interna a Ministerului de Interne și a altor instituții specializate, Centrul Regional de Combatere a Criminalitatii Transfrontaliere din Sud-Estul Europei (SECI), Punctul Național Focal al Ministerului de Interne (PNF) etc.

Termen: 31 decembrie 2003

Autoritatea competența: Ministerul de Interne

6.2. Stabilirea unui registru central de investigații și cercetare în domeniul drogurilor și al infracțiunilor conexe, în care vor fi incluse toate operațiunile derulate sau care urmează să fie inițiate de Inspectoratul General al Poliției Române, Inspectoratul General al Poliției de Frontiera și Direcția Generală a Vamilor

Termen: 31 decembrie 2003

Autoritatea competența: Ministerul de Interne

6.3. În executarea activităților prevăzute la pct. 6.1 și 6.2 se vor elabora norme precise pentru ca structurile din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române, Inspectoratului General al Poliției de Frontiera și Direcției Generale a Vamilor sa transmită în termen real și punctual informații pertinente.

Termen: 31 decembrie 2003

Autorități competente: Ministerul de Interne și Ministerul Finanțelor Publice

7. Elaborarea unui plan operational care să stabilească dimensiunea fenomenului și identificarea elementelor de risc care vor fundamenta obiectivele și resursele necesare pentru îndeplinirea programului. În baza evaluărilor și a volumului resurselor necesare, se vor determina:

7.1. necesitățile de personal cu atribuții din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române, Inspectoratului General al Poliției de Frontiera și al Direcției Generale a Vamilor;

7.2. modalitățile de formare și instruire a funcționarilor din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române, Inspectoratului General al Poliției de Frontiera, Direcției generale de informații și protecție interna a Ministerului de Interne și al Direcției Generale a Vamilor;

7.3. stabilirea modalităților de cooperare între diferitele unități;

7.4. necesitățile materiale de inzestrare-dotare conform specificului.

Termen: 31 decembrie 2003

Autorități coordonatoare: Ministerul de Interne, Ministerul Finanțelor Publice

8. Realizarea unui plan de modernizare tehnologică care să includă cele mai bune echipamente de laborator pentru analiza fizico-chimica a drogurilor, precum și obținerea de aparatura necesară detectarii drogurilor în diferite mijloace de transport sau de urmărire și supraveghere. Acest plan are doua componente:

a) identificarea necesităților (faza I);

b) dotarea tehnica (faza II).

Termen: - 30 martie 2003 pentru faza I;

- 31 decembrie 2004 pentru faza II.

Autorități competente: Ministerul de Interne și Ministerul Finanțelor Publice

9. Constituirea unor echipe mixte de control care să devină operationale în aeroporturi și porturi, a unor echipe de cercetare electronică pentru vama exterioară etc., pentru întărirea capacității de lupta împotriva organizațiilor criminale

Termen: 30 decembrie 2003

Autorități competente: Ministerul de Interne și Ministerul Finanțelor Publice

10. Evaluarea periodică a modului de implementare a strategiei, ocazie cu care se vor efectua corectiile oportune impuse de rezultatele obținute

Termen: semestrial

Autorități competente: Ministerul de Interne, Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Industriei și Resurselor, Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor, Ministerul Sănătății și Familiei

4.III. Cooperare internationala

Introducere și stadiul actual

Pornind de la realitatea ca infractionalitatea și, în special, criminalitatea organizată internationala pot fi privite drept "instituții fără frontiere", a căror răspândire și arie de cuprindere pot rivaliza cu cele mai dezvoltate structuri ale organismelor internaționale, instituțiile abilitate în domeniul luptei împotriva traficului și consumului de droguri colaborează pe plan regional, european și internațional cu instituții având atribuții similare, în special cu cele din statele membre sau asociate la Uniunea Europeană, precum și cu instituțiile internaționale de profil (INTERPOL, EUROPOL), Programul Națiunilor Unite pentru Controlul Drogurilor, comitetele permanente ale Uniunii Europene etc.).

Referindu-ne la reducerea ofertei de droguri, un reper important al cooperării internaționale s-a realizat de către poliție și vama prin schimbul permanent de informații cu ofițerii de legătură aparținând serviciilor similare din alte state, precum și prin derularea unor programe dintre care le menționăm aici pe cele destinate combaterii traficului ilicit de droguri:

- Programul PHARE pe componentele: "Înfrățire instituțională (twinning)", "Lupta împotriva drogurilor", UNDCP-PHARE, Proiectul precursori, Proiectul droguri sintetice - obiective de perspectiva, Inițiativa Central-Europeană - I.C.E.;

- Inițiativa de cooperare sud-est europeană - SECI - obiectivul: prevenirea și combaterea fenomenului de criminalitate transfrontaliera, în special a crimei organizate;

- Proiectul de cooperare EMCDDA - de sprijinire a țărilor candidate la aderarea la Uniunea Europeană prin transpunerea acquisului comunitar.

Rezultatele pozitive înregistrate de România în combaterea criminalitatii organizate se datorează și cooperării operative multilaterale cu alte state, acumularilor derivate din colaborarea cu instituțiile internaționale cu atribuții în domeniu, ceea ce dovedește justetea liniei românești de deschidere permanenta și a dorintei de continuare și intensificare a acestei cooperări.

Un rol important în cadrul cooperării internaționale, în special în materia asistenței penale internaționale, revine Ministerului Justiției și Ministerului Public.

Obiective generale și specifice

A. Obiective generale

Caracterul internațional al problematicii drogurilor implica o intensificare atât a cooperării naționale, cat și a celei internaționale, deoarece doar prin cooperare și colaborare internationala aceasta problematica poate fi abordata cu succes.

România va promova cooperarea internationala în lupta împotriva fenomenului drogurilor, prin intermediul integrării în structurile occidentale și prin participarea activa la dialogul internațional cu privire la droguri, pe baza următoarelor principii:

- responsabilitatea comuna a tuturor statelor implicate în combaterea acestui flagel;

- abordarea multilaterala, integrată, echilibrata și participativa atât la nivel conceptual, cat și la nivelul instituțiilor direct și indirect implicate în prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri și precursori, precum și a altor fapte ilicite legate de acestea;

- respectarea dreptului internațional, în special respectarea deplina a suveranității și integrității teritoriale a statelor, precum și a drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

1. Armonizarea legislației naționale cu cea a Uniunii Europene

2. Stabilirea și întărirea relațiilor de lucru cu rețele internaționale care dezvolta programe în domeniul prevenirii și combaterii consumului și abuzului de droguri

3. Întărirea contactelor cu agențiile europene care sunt implicate în prevenire, în special cu Observatorul European de Monitorizare a Drogurilor și Toxicomaniei

B. Obiective specifice

Obiectivele specifice au fost grupate pe cinci zone: coordonare, relații cu Uniunea Europeană, relații cu alte organisme internaționale, relații bilaterale și evaluare.

I. Coordonare

● Coordonarea relațiilor internaționale care vizează problematica drogurilor se realizează de către Agenția Naționala Antidrog prin structura de relații internaționale din cadrul acesteia.

Aceasta structura va strânge informațiile necesare de la organismele naționale și internaționale implicate direct și indirect în lupta antidrog, informații care îi sunt necesare pentru desfășurarea funcțiilor de cooperare internationala.

Structura astfel creata va asigura fluxul informațional la nivel național între instituțiile implicate și, la cerere, la nivel internațional.

● Intensificarea cooperării internaționale în materia asistenței penale, în vederea integrării în sistemul EUROJUST, inclusiv prin intermediul magistraților de legătură

II. Relații cu Uniunea Europeană: EMCDDA și EUROPOL

Acquis comunitar

Dat fiind procesul ireversibil în care România s-a angajat pe calea aderării la Uniunea Europeană, se vor adopta și se vor aplica acquisul comunitar și cele mai bune practici în domeniu. În acest sens, se va acționa în spiritul obiectivelor stabilite de Strategia Europeană cu privire la droguri 2000-2004 și se vor îndeplini activități de tipul celor prevăzute în Planul de acțiune al Uniunii Europene cu privire la droguri 2000-2004.

România va participa la programele Uniunii Europene în cadrul procesului de intarire a politicilor comunitare în domeniul drogurilor.

Centrul European de Monitorizare a Drogurilor și a Dependentei de Droguri (EMCDDA)

România va acționa în vederea semnării unui acord pentru integrarea sa cat mai rapida în structura EMCDDA și, de asemenea, va continua cooperarea cu aceasta instituție prin transmiterea anuală a raportului de țara.

EUROPOL

Între România și EUROPOL va fi semnat un acord de cooperare care va conține și prevederi referitoare la schimbul de informații și desfășurarea de acțiuni comune în lupta împotriva drogurilor.

III. Relații cu alte organisme internaționale:

Organizația Națiunilor Unite

România se va implica activ în eforturile realizate de Organizația Națiunilor Unite și de Programul Națiunilor Unite pentru Controlul Drogurilor (UNDCP), în special cele orientate sa dezvolte cooperarea internationala bazată pe principiile adoptate în sesiunile extraordinare ale Adunării Generale a O.N.U. (UNGASS) din iunie 1998.

România se va implica, de asemenea, în derularea unor programe inițiate de Organizația Națiunilor Unite în domeniu și va tine cont de recomandările Organului Internațional de Control al Stupefiantelor (INCB).

România participa la lucrările și programele altor agenții și inițiative cu preocupări sau atribuții în domeniul drogurilor (Organizația Mondială a Sănătății - WHO, Organizația Mondială a Vamilor - WCO, INTERPOL, Pactul de Stabilitate).

Centrul SECI

România va continua sa promoveze activitatea de combatere a traficului și consumului ilicit de droguri în cadrul Centrului Regional al Inițiativei de Cooperare în Sud-Estul Europei pentru Combaterea Infractionalitatii Transfrontaliere (Centrul regional SECI).

Consiliul Europei - Grupul Pompidou

România dorește sa devină membru cu drepturi depline al acestui grup și va continua sa rămână deschisă oricăror inițiative sau programe de cooperare tehnica ale Grupului Pompidou.

IV. Relații bilaterale

Se vor consolida relațiile bilaterale în materie de droguri cu țările vecine, prin intermediul semnării unor acorduri bilaterale de cooperare, schimb de informații și experienta în domeniul drogurilor.

Se va continua procesul de semnare a acordurilor bilaterale în domeniul drogurilor cu țările Uniunii Europene și NATO.

România va cauta să semneze acorduri bilaterale cu tari identificate cu un potențial mare de risc în domeniul drogurilor.

În funcție de dinamica viitoare a drogurilor, România va semna acorduri mutuale cu țările implicate direct sau indirect în aceste activități.

V. Evaluare

În decembrie 2004 se va elabora un raport de evaluare a Strategiei cu privire la îndeplinirea și rezultatul cooperării internaționale, în vederea adoptării de hotărâri și reglementări pentru redactarea viitoarei strategii.

Plan de aplicare

1. Crearea și punerea în funcțiune a Direcției de relații internaționale din cadrul Agenției Naționale Antidrog

Autoritatea competența: Ministerul de Interne

Termen: condiționat de începerea funcționarii Agenției Naționale Antidrog

2. Stabilirea canalelor adecvate de comunicare și informare între Direcția de relații internaționale și restul autorităților implicate

Autoritatea competența: Ministerul de Interne

Termen: la 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei strategii

3. România va continua participarea activa, profitând de oportunitatile oferite de Comisia Europeană prin intermediul programelor de asistența PHARE în domeniul drogurilor, atât PHARE-multibeneficiar, precum și Twinning-PHARE.

Autoritatea competența: Agenția Naționala Antidrog prin Direcția de relații internaționale

Termen: 31 decembrie 2004

4. Urmărirea și atragerea, după caz, de noi fonduri de finanțare ale Uniunii Europene în domeniul drogurilor, deschise țărilor candidate

Autoritatea competența: Direcția de relații internaționale din cadrul Agenției Naționale Antidrog

Termen: 31 decembrie 2004

5. Finalizarea negocierilor cu Centrul European de Monitorizare a Drogurilor și a Dependentei de Droguri (EMCDDA) în vederea semnării Acordului dintre România și EMCDDA de includere a activității Agenției Naționale Antidrog

Autoritatea competența: Guvernul României

Termen: 31 decembrie 2003

6. Adaptarea ORDT la necesitățile care decurg din acordul prevăzut anterior, pentru a îndeplini obligațiile asumate

Autoritatea competența: Agenția Naționala Antidrog

Termen: 31 decembrie 2004

7. Transmiterea către EMCDDA a raportului anual privind situația drogurilor în România

Autoritatea competența: Agenția Naționala Antidrog prin ORDT

Termen: anual

8. Semnarea unui acord de cooperare între România și EUROPOL

Autoritatea competența: Guvernul României

Termen: 30 iunie 2003

9. Depășirea evaluării intermediare (2003) prevăzute în Declarația politica a UNGASS din iunie 1998

Autorități competente: toate autoritățile implicate în politica de droguri

Termen: aprilie 2003, pe baza chestionarelor trimise în iunie 2002

10. Urmărirea și beneficierea de programele de cooperare și asistența ale PNUFID

Autoritatea competența: Direcția de relații internaționale a Agenției Naționale Antidrog

Termen: 31 decembrie 2004

11. România va continua sa promoveze activitatea de combatere a traficului și consumului ilicit de droguri în cadrul Centrului Regional al Inițiativei de Cooperare în Sud-Estul Europei pentru Combaterea Infractionalitatii Transfrontaliere - SECI

Autorități competente: Agenția Naționala Antidrog și Direcția generală de combatere a crimei organizate și antidrog

Termen: permanent

12. Începerea consultărilor interne și a contactelor cu Grupul Pompidou, în vederea integrării

Autoritatea competența: Ministerul de Interne - Agenția Naționala Antidrog, cu avizul Ministerului Afacerilor Externe

Termen: 31 decembrie 2004

13. Identificarea țărilor prioritare - producătoare sau beneficiare (ținta) -, în vederea semnării de acorduri în domeniu

Autorități competente: Agenția Naționala Antidrog și ministerele competente, cu avizul Ministerului Afacerilor Externe

Termen: 31 decembrie 2004.

Capitolul 5 CADRUL INSTITUTIONAL ȘI NORMATIV

I. Cadrul instituțional

A. Interministerial

Instituții implicate și structuri implicate: Ministerul de Interne, Ministerul Justiției, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Sănătății și Familiei, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, Ministerul Educației și Cercetării, Ministerul Tineretului și Sportului, Ministerul Industriei și Resurselor, Secretariatul General al Guvernului, Direcția Generală a Vamilor care are în competența problematica drogurilor, Direcția generală de asistența medicală și Direcția de promovare a sănătății și sănătate comunitara din cadrul Ministerului Sănătății și Familiei, coordonatorul național al Programului PHARE de lupta împotriva drogurilor.

Comisia interministeriala pentru prevenirea consumului ilicit de droguri, înființată prin Ordinul ministrului de interne, ministrului sănătății și familiei, ministrului administrației publice, ministrului educației și cercetării și al ministrului tineretului și sportului nr. 128/602/4.425/36.219/2.629/2001 privind organizarea prevenirii consumului ilicit de droguri și formată din reprezentanți ai Ministerului de Interne, Ministerului Sănătății și Familiei, Ministerului Educației și Cercetării, Ministerului Tineretului și Sportului și Ministerului Administrației Publice, îndeplinește atribuții în activitatea de prevenire la nivel național. La nivelul județelor și al municipiului București s-au înființat centre de prevenire și consiliere antidrog, formate din reprezentanți ai inspectoratelor județene de poliție, inspectoratelor școlare, direcțiilor de sănătate publică, direcțiilor de tineret și sport, direcțiilor de protecție a copilului și ai societății civile. Aceste centre se afla sub coordonarea administrativă a prefecților, urmând ca, după punerea în aplicare a

Hotărârii Guvernului nr. 1.489/2002

privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale Antidrog, activitatea să fie reevaluata potrivit prevederilor exprese ale acestui act normativ.

B. Reducerea ofertei

Direcția generală de combatere a crimei organizate și antidrog (DGCCOA) a fost înființată în luna martie 2001 și este unitatea centrala de specialitate a Inspectoratului General al Poliției Române, care, prin Brigada Antidrog, conduce, coordonează, îndrumă și controlează activitatea de profil desfășurată de structurile teritoriale de combatere a traficului și consumului ilicit de droguri. În structura sa funcționează 15 centre zonale organizate pe principiul competentelor curților de apel, structuri care au în componenta birouri specializate antidrog, subordonate direct Brigazii Antidrog.

Brigada Antidrog și formațiunile specializate din structurile teritoriale au în competența prevenirea și combaterea criminalitatii, actionand pe următoarele domenii și linii de muncă:

- prevenirea și descoperirea traficului internațional cu droguri care tranziteaza România;

- prevenirea și descoperirea traficului intern cu droguri;

- identificarea și tragerea la răspundere a persoanelor care consuma ilegal droguri;

- identificarea laboratoarelor clandestine și a culturilor ilicite de plante cu conținut stupefiant;

- prevenirea și descoperirea traficului cu precursori și substanțe chimice esențiale care pot fi folosite la fabricarea ilicită a drogurilor;

- cercetarea infracțiunilor referitoare la spalarea banilor proveniți din săvârșirea infracțiunilor care au ca obiect traficul de droguri;

- prelucrarea datelor și informațiilor obținute și valorificarea acestora;

- analiza evoluției și tendințelor fenomenului infractional referitor la traficul și consumul ilicit de droguri;

- derularea comisiilor rogatorii internaționale privind traficul de droguri;

- documentarea infracțiunilor aflate în faza de urmărire penală.

Inspectoratul General al Poliției de Frontiera face parte din Ministerul de Interne și este instituția specializată a statului care exercită atribuțiile ce îi revin cu privire la supravegherea și controlul trecerii frontierei de stat, prevenirea și combaterea migratiei ilegale și a faptelor specifice criminalitatii transfrontaliere săvârșite în zona de competența, respectarea regimului juridic al frontierei de stat, pașapoartelor și străinilor, asigurarea intereselor statului român pe Dunarea interioară și canalul Sulina situate în afară zonei de frontieră, în zona contigua și în zona economică exclusiva, respectarea ordinii și liniștii publice în zona de competența, în condițiile legii.

Poliția de Frontiera Română este organizată la nivelul județelor care, potrivit organizării administrative a teritoriului României, au ca limita frontiera de stat și litoralul Marii Negre. În județele din interiorul tarii, în care funcționează aeroporturi sau porturi deschise traficului internațional de persoane și mărfuri, Poliția de Frontiera Română se organizează la nivelul punctelor de trecere a frontierei de stat. Pentru Dunarea interioară, deschisă navigației internaționale, Poliția de Frontiera Română se organizează și la nivelul județelor Brăila și Ialomita.

Activitatea Poliției de Frontiera Române constituie serviciu public și se desfășoară în interesul persoanei, al comunității și în sprijinul instituțiilor statului, exclusiv pe baza și în executarea legii.

În toate acțiunile pe care le desfășoară în zona de competența, personalul Poliției de Frontiera Române are obligația sa prevină și sa combata starile de pericol la adresa României, determinate de migratia ilegala și criminalitatea transfrontaliera.

În îndeplinirea atribuțiilor ce îi revin Poliția de Frontiera Română cooperează cu celelalte instituții ale statului care au atribuții privind asigurarea ordinii de drept și colaborează în acest sens cu cetățenii, în condițiile legii.

Direcția Generală a Vamilor este organizată și funcționează ca organ de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Finanțelor Publice, care aplica strategia și programul Guvernului în domeniul politicii vamale, exercitând atribuțiile stabilite prin reglementările vamale.

În structura Direcției Generale a Vamilor la nivel central funcționează Direcția de supraveghere vamală și lupta împotriva fraudelor vamale, cu atribuții de lupta și împotriva traficului de droguri prin Serviciul de combatere a traficului de droguri și de produse cu regim special din subordinea sa. La nivel teritorial, în structura Direcției Generale a Vamilor funcționează compartimentul de control antidrog, în care își desfășoară activitatea lucrători vamali cu atribuții exclusive de control antidrog.

În realizarea obiectului sau de activitate Direcția Generală a Vamilor are, în principal, următoarele atribuții:

- organizează, îndrumă și controlează activitatea direcțiilor regionale vamale interjudetene, a birourilor vamale de control și vamuire la interior și a birourilor vamale de control la vamuire la frontiera;

- exercita controlul, urmărește și supraveghează respectarea legislației vamale pe teritoriul tarii;

- ia măsuri de prevenire și combatere, în conformitate cu legea, a oricăror infracțiuni și contravenții în domeniul vamal;

- aplica măsurile cu caracter vamal rezultate din acordurile de liber schimb sau de comerț liber încheiate între România, pe de o parte, și Uniunea Europeană sau țările aflate în curs de integrare în Uniunea Europeană, pe de altă parte;

- coordonează programele privind integrarea vamală europeană;

- coordonează și îndrumă direcțiile regionale vamale interjudetene, birourile vamale de control și vamuire pe linia prevenirii și combaterii traficului ilicit de droguri, arme, explozivi, obiecte din patrimoniul cultural național; urmărește, în cooperare cu celelalte organe abilitate ale statului, cazurile de spalare a banilor prin operațiuni vamale; încheie, pe bază de mandat, acorduri de cooperare cu autorități vamale străine privind schimbul de informații pentru prevenirea și combaterea fraudei vamale;

- colaborează, pe bază de protocol, cu Inspectoratul General al Poliției Române, Inspectoratul General al Poliției de Frontiera, Direcția Generală pentru Pașapoarte, precum și cu Garda Financiară;

- colaborează și face schimb de informații cu alte administrații vamale, previne și combate, prin Serviciul de combatere a traficului de droguri și de produse cu regim special din cadrul Direcției de supraveghere vamală și lupta împotriva fraudelor vamale și prin compartimentele de control antidrog teritoriale, fenomenul de trafic ilicit de droguri, substanțe chimice esențiale, precursori și alte mărfuri cu regim special;

- organizează și asigura buna desfășurare a activității specifice de control antidrog cu ajutorul cainilor de detectie a drogurilor și substanțelor psihotrope;

- gestionează baza proprie de date și analizează, prin Serviciul de combatere a traficului de droguri și de produse cu regim special, tendintele traficului ilicit de droguri în vederea stabilirii noilor modalități de trafic;

- controlează mijloacele de transport și bunurile destinate importului sau exportului, verifica operativ și supraveghează clădiri, depozite, terenuri, sedii și alte obiective unde se găsesc sau ar putea să se găsească bunuri supuse vamuirii ori cu regim special, precum și proveniență acestora și poate preleva, în condițiile legii, probe pe care le analizează în laboratorul propriu sau în cele agreate de Direcția Generală a Vamilor, în vederea identificarii și expertizarii mărfurilor;

- organizează, exploatează și instituie un sistem de consemne asupra mijloacelor de transport, conducătorilor auto, mărfurilor, companiilor suspecte de a fi implicate în traficul ilicit de droguri;

- colaborează și cooperează, pe plan intern și internațional, cu instituțiile specializate în domeniu.

C. Reducerea cererii

Ministerul Sănătății și Familiei:

Direcția generală de sănătate publică, prin cele 42 de servicii de promovare a sănătății și servicii din cadrul direcțiilor de sănătate publică județene și a municipiului București, monitorizează și evalueaza activitățile în domeniul reducerii cererii de droguri, inclusiv cele referitoare la tratament.

Direcția generală de asistența medicală și programe coordonează și controlează asistența medicală în tratamentul toxicomanilor, sub aspectul asistenței de urgenta, curative și de recuperare, precum și al programelor naționale de sănătate referitoare la componentele terapeutice și de reintegrare socială.

Institutul de Management al Serviciilor de Sănătate București oferă asistența tehnica Ministerului Sănătății și Familiei și instituțiilor subordonate în domeniul reformei sănătății, inclusiv privind reducerea cererii de droguri.

Ministerul Tineretului și Sportului:

Ministerul Tineretului și Sportului finanțează acțiuni proprii, pe baza programelor aprobate de ministrul tineretului și sportului; sprijină financiar acțiunile structurilor asociative de tineret, care corespund obiectivelor cuprinse în programele ministerului.

Direcțiile pentru tineret și sport județene, respectiv a municipiului București, care sunt servicii publice descentralizate ale Ministerului Tineretului și Sportului, cu personalitate juridică, înființate în condițiile legii, organizează acțiuni proprii destinate tineretului și acorda asistența metodica și sprijin financiar structurilor asociative de tineret.

Ministerul Educației și Cercetării:

Direcția generală pentru activități extrașcolare, prin inspectorii educativi, dezvolta programe de educație pentru prevenirea consumului de droguri.

Ministerul Justiției:

Institutul Național de Criminologie analizează fenomenul infractional în ansamblu sau sectorial și oferă atât organelor judiciare, cat și altor organe de specialitate studii, concluzii, pentru a acționa împotriva cauzelor care generează fenomenele respective.

II. Cadrul normativ

1. Documente juridice internaționale

● Convenția și Protocolul cu privire la opiu, încheiate la Geneva la 19 februarie 1925, cu ocazia Celei de-a doua conferințe asupra opiului, promulgate de România prin

Decretul nr. 1.578/1928 ;

● Convenția pentru reprimarea traficului ilicit de droguri, semnată la Geneva la 26 iunie 1936 și ratificată de România prin

Decretul-lege nr. 169/1938 ;

● Convenția unica asupra substanțelor narcotice, încheiată la New York la 30 martie 1961, amendata prin Protocolul de la Geneva din 25 martie 1972, la care România a aderat prin

Decretul nr. 626/1973 , publicat în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 213/1973;

● Convenția asupra substanțelor psihotrope, semnată la Viena la 21 februarie 1971, la care România a aderat prin

Legea nr. 118/1992 ;

● Convenția asupra traficului ilicit de stupefiante și substanțe psihotrope, semnată la Viena la 20 decembrie 1988, la care România a aderat prin

Legea nr. 118/1992 ;

● Acordul de sediu dintre România și Centrul Regional al Inițiativei de Cooperare în Sud-Estul Europei pentru Combaterea Infractionalitatii Transfrontaliere, semnat la București la 2 octombrie 2000, ratificat prin

Legea nr. 48/2001 ;

● Convenția europeană privind transferul de proceduri în materie penală, adoptată la Strasbourg la 15 mai 1972, ratificată prin

Ordonanța Guvernului nr. 77/1999 , aprobată prin

Legea nr. 34/2000 ;

● Convenția europeană privind spalarea, descoperirea, sechestrarea și confiscarea produselor infracțiunii, încheiată la Strasbourg la 8 noiembrie 1990, ratificată prin

Legea nr. 263/2002 ;

● Convenția europeană de asistența judiciară în materie penală, adoptată la Strasbourg la 20 aprilie 1959, și Protocolul adițional la Convenția europeană de asistența judiciară în materie penală, adoptat la Strasbourg la 17 martie 1978, ratificate prin

Legea nr. 236/1998 ;

● Acordul dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Franceze privind cooperarea în domeniul afacerilor interne, semnat la București la 21 februarie 1997, ratificat prin

Legea nr. 147/1997 ;

● Memorandumul de înțelegere dintre Guvernul României și Guvernul Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord cu privire la colaborarea în lupta împotriva crimei organizate și traficului ilicit de droguri și substanțe psihotrope, semnat la București la 14 noiembrie 1995, ratificat prin

Legea nr. 148/1997 ;

● Acordul dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Peru privind prevenirea, controlul, investigarea și combaterea consumului neregulamentar și traficului ilicit de stupefiante, substanțe psihotrope și a delictelor conexe, semnat la București la 9 septembrie 1998, ratificat prin

Legea nr. 101/1999 ;

● Tratatul privind asistența judiciară reciprocă în materie penală dintre România și Canada, semnat la Ottawa la 25 mai 1998, ratificat prin

Legea nr. 106/1999 ;

● Acordul de cooperare dintre Guvernul României, Guvernul Republicii Bulgaria și Guvernul Republicii Turcia în domeniul luptei împotriva terorismului, crimei organizate, traficului ilicit de substanțe stupefiante și psihotrope, spalarii banilor, traficului de arme și persoane și altor infracțiuni grave, semnat la Antalya la 16 aprilie 1998, ratificat prin

Legea nr. 154/1999 ;

● Acordul de cooperare pentru prevenirea și combaterea infractionalitatii transfrontaliere, semnat la București la 26 mai 1999, ratificat prin

Legea nr. 208/1999 ;

● Tratatul dintre România și Statele Unite ale Americii privind asistența judiciară în materie penală, semnat la Washington la 26 mai 1999, ratificat prin

Ordonanța Guvernului nr. 93/1999 , aprobată prin

Legea nr. 53/2000 ;

● Acordul de cooperare dintre guvernele statelor participante la Cooperarea Economică a Marii Negre în domeniul combaterii criminalitatii, în special a formelor ei organizate, semnat la Kerkyra la 2 octombrie 1998, ratificat prin

Legea nr. 6/2000 ;

● Înțelegerea dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Cipru cu privire la cooperarea în lupta împotriva criminalitatii internaționale, semnată la București la 7 iunie 1995, ratificată prin

Legea nr. 13/2000 ;

● Convenția dintre Guvernul României și Guvernul Regatului Belgiei privind cooperarea politieneasca, semnată la București la 14 aprilie 1999, ratificată prin

Legea nr. 50/2001 ;

● Acordul dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Federative a Braziliei privind cooperarea în combaterea producerii și traficului ilicit de stupefiante și substanțe psihotrope, a folosirii inadecvate și a farmacodependentei, semnat la București la 22 octombrie 1999, ratificat prin

Legea nr. 64/2001 ;

● Acordul dintre Guvernul României și Guvernul Regatului Hasemit al Iordaniei cu privire la cooperarea în combaterea crimei organizate, a traficului ilicit de stupefiante și substanțe psihotrope, a terorismului, precum și a altor activități ilegale, semnat la București la 17 septembrie 1999, ratificat prin

Legea nr. 67/2001 ;

● Acordul dintre Guvernul României, Guvernul Republicii Moldova și Cabinetul de Miniștri al Ucrainei privind colaborarea în lupta împotriva criminalitatii, semnat la Kiev la 6 iulie 1999, ratificat prin

Legea nr. 70/2001 ;

● Scrisoarea de înțelegere dintre Guvernul României și Guvernul Statelor Unite ale Americii privind controlul drogurilor și aplicarea legii, semnată la București la 3 iulie 2001, ratificată prin

Ordonanța Guvernului nr. 4/2001 , aprobată prin

Legea nr. 664/2001 ;

● Convenția penală privind corupția, adoptată la Strasbourg la 27 ianuarie 1999, ratificată prin

Legea nr. 27/2002 ;

● Acordul dintre Guvernul României și Guvernul Statului Israel privind cooperarea în combaterea traficului ilicit și a abuzului de droguri și substanțe psihotrope și a altor infracțiuni grave, semnat la Ierusalim la 17 iulie 2001, ratificat prin

Legea nr. 123/2002 ;

● Acordul dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Armenia privind colaborarea în combaterea criminalitatii, în special a formelor ei organizate, semnat la Erevan la 31 octombrie 2001, ratificat prin

Legea nr. 320/2002 ;

● Acordul dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Polone privind colaborarea în combaterea criminalitatii organizate, a terorismului și a altor categorii de infracțiuni, semnat la Varsovia la 11 iulie 2001, ratificat prin

Legea nr. 188/2002 ;

● Acordul referitor la traficul ilicit pe mare, adoptat la Strasbourg la 31 ianuarie 1995, în aplicarea articolului 17 din Convenția Națiunilor Unite împotriva traficului ilicit de stupefiante și substanțe psihotrope, întocmită la Viena la 20 decembrie 1988, ratificat prin

Legea nr. 394/2002 ;

● Acordul dintre România și Republica Ceha privind cooperarea în combaterea criminalitatii organizate, a traficului ilicit de stupefiante, substanțe psihotrope și precursori, a terorismului și a altor infracțiuni grave, semnat la Praga la 13 noiembrie 2001, ratificat prin

Legea nr. 465/2002 ;

● Convenția dintre România și Republica Arabă Egipt privind asistența judiciară în materie penală, transferul condamnaților și extrădarea, semnată la Cairo la 28 iunie 2001, ratificată prin

Legea nr. 438/2002 ;

● Acordul de cooperare dintre Ministerul de Interne al României și Ministerul de Interne al Republicii Italiene în lupta împotriva traficului ilicit de substanțe stupefiante și psihotrope și împotriva criminalitatii organizate, aprobat prin

Hotărârea Guvernului nr. 258/1993 ;

● Înțelegerea dintre Guvernul României și Guvernul Republicii India cu privire la cooperarea în combaterea criminalitatii organizate, a terorismului internațional, a traficului ilicit de stupefiante și substanțe psihotrope, precum și a altor activități ilegale, aprobată prin

Hotărârea Guvernului nr. 550/1994 ;

● Convenția de cooperare dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Argentina în lupta împotriva traficului ilicit de substanțe stupefiante și psihotrope și a delictelor conexe, aprobată prin

Hotărârea Guvernului nr. 568/1994 ;

● Acordul de cooperare dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Orientale a Uruguayului în lupta împotriva delincventei organizate și a traficului ilicit de substanțe stupefiante și psihotrope, aprobat prin

Hotărârea Guvernului nr. 134/1995 ;

● Acordul dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Federale Germania cu privire la cooperarea în combaterea crimei organizate, precum și a terorismului și a altor fapte penale de o gravitate deosebită, semnat la București la 15 octombrie 1996, și protocolul la acest acord, aprobat prin

Hotărârea Guvernului nr. 80/1997 ;

● Protocolul privind cooperarea dintre Ministerul de Interne din România și Ministerul de Interne și pentru Sport din landul Renania-Palatinat, semnat la Enkenbach-Alsenborn la 9 decembrie 1999, aprobat prin

Hotărârea Guvernului nr. 268/2000 ;

● Înțelegerea dintre Ministerul de Interne al României și Ministerul de Interne al Republicii Belarus privind colaborarea în lupta împotriva criminalitatii, semnată la București la 22 mai 1996, aprobată prin

Hotărârea Guvernului nr. 270/1997 ;

● Acordul de cooperare în domeniul combaterii crimei organizate, a terorismului și a traficului ilicit de droguri dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Ungare, semnat la Budapesta la 19 februarie 1997, aprobat prin

Hotărârea Guvernului nr. 271/1997 ;

● Acordul de cooperare dintre Guvernul României și Guvernul Regatului Maroc în domeniul luptei împotriva traficului de stupefiante, imigrarilor clandestine și criminalitatii organizate, semnat la Rabat la 26 august 1997, aprobat prin

Hotărârea Guvernului nr. 813/1997 ;

● Protocolul de cooperare trilaterala largita în combaterea criminalitatii și, în special, a criminalitatii transfrontaliere, semnat la Sofia la 8 septembrie 1998, aprobat prin

Hotărârea Guvernului nr. 280/1999 ;

● Acordul dintre Guvernul României și Guvernul Federal al Austriei privind cooperarea în combaterea crimei organizate internaționale, a traficului internațional ilegal de droguri, a terorismului internațional, precum și în alte scopuri în domeniul justiției penale, semnat la București la 18 martie 1999, aprobat prin

Hotărârea Guvernului nr. 917/1999 ;

● Acordul dintre Guvernul României și Guvernul Statelor Unite Mexicane privind cooperarea în combaterea traficului ilicit de stupefiante și substanțe psihotrope și a delictelor conexe, semnat la București la 19 aprilie 1999, aprobat prin

Hotărârea Guvernului nr. 970/2000 ;

● Acordul dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Slovenia privind cooperarea în lupta împotriva crimei organizate, traficului ilicit de droguri, substanțe psihotrope și precursori, terorismului și altor infracțiuni grave, semnat la București la 4 octombrie 2000, aprobat prin

Hotărârea Guvernului nr. 597/2001 ;

● Protocolul de cooperare dintre ministrul de interne al României și ministrul de interne al Regatului Belgiei, semnat la București la 25 iunie 2001, aprobat prin

Hotărârea Guvernului nr. 1.035/2001 ;

● Acordul dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Armenia privind colaborarea și asistența reciprocă în domeniul vamal, semnat la Erevan la 31 octombrie 2001, aprobat prin

Hotărârea Guvernului nr. 274/2002 ;

● Acordul dintre Guvernul României, Organizația Internationala a Poliției Judiciare - INTERPOL și Centrul Regional SECI pentru combaterea criminalitatii transfrontaliere privind legăturile de comunicații pentru schimbul de informații, semnat la București la 25 februarie 2002, aprobat prin

Hotărârea Guvernului nr. 499/2002 .

2. Acte normative

Legi:

● Codul penal din 21 iunie 1968, republicat, cu modificările și completările ulterioare;

●

Legea nr. 87/1994

pentru combaterea evaziunii fiscale, cu modificările ulterioare;

●

Legea nr. 31/1996

privind regimul monopolului de stat, cu modificările ulterioare;

●

Legea nr. 141/1997

privind Codul vamal al României, cu modificările ulterioare;

●

Legea nr. 100/1998

privind asistența de sănătate publică;

●

Legea nr. 656/2002

pentru prevenirea și sancționarea spalarii banilor;

●

Legea nr. 143/2000

privind combaterea traficului și consumului ilicit de droguri, cu modificările ulterioare;

●

Legea nr. 148/2000

privind publicitatea, cu modificările ulterioare;

●

Legea nr. 78/2000

pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, cu modificările ulterioare;

●

Legea nr. 704/2001

privind asistența juridică internationala în materie penală;

●

Legea nr. 756/2001

asupra transferării persoanelor condamnate în străinătate;

●

Legea nr. 678/2001

privind prevenirea și combaterea traficului de persoane, cu modificările ulterioare;

●

Legea nr. 677/2001

pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date;

●

Legea nr. 296/2001

privind extrădarea;

●

Legea nr. 300/2002

privind regimul juridic al precursorilor folosiți la fabricarea ilicită a drogurilor;

●

Legea nr. 349/2002

pentru prevenirea și combaterea efectelor consumului produselor din tutun, cu modificările ulterioare;

●

Legea nr. 682/2002

privind protecția martorilor.

Ordonanțe de urgenta:

●

Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 55/1999

pentru interzicerea publicității produselor din tutun în sălile de spectacol și interzicerea vânzării produselor din tutun minorilor, republicată, cu modificările ulterioare;

●

Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 152/1999

privind produsele medicamentoase de uz uman, aprobată cu modificări și completări prin

Legea nr. 336/2002 , cu modificările ulterioare;

●

Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 175/1999

privind înființarea Agenției pentru Organizarea Centrului Regional pentru Prevenirea și Combaterea Infractionalitatii Transfrontaliere (SECI), aprobată prin

Legea nr. 94/2000 ;

●

Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 201/2000

pentru crearea cadrului instituțional necesar în vederea funcționarii Centrului Regional al Inițiativei de Cooperare în Sud-Estul Europei pentru combaterea infractionalitatii transfrontaliere, aprobată cu modificări prin

Legea nr. 357/2001 ;

●

Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 43/2002

privind Parchetul Național Anticoruptie, aprobată cu modificări prin

Legea nr. 503/2002 , cu completările ulterioare.

Ordonanțe:

●

Ordonanța Guvernului nr. 22/1992

privind finanțarea ocrotirii sănătății, aprobată prin

Legea nr. 114/1992 , cu modificările și completările ulterioare;

●

Ordonanța Guvernului nr. 46/1999

pentru aprobarea participării României la Grupul de state împotriva corupției (GRECO), instituit prin Rezoluția Consiliului Europei nr. (99)5 din 1 mai 1999, aprobată prin

Legea nr. 107/2000 .

Hotărâri ale Guvernului:

●

Hotărârea Guvernului nr. 75/1991

pentru stabilirea și sancționarea contravențiilor la normele privind regimul produselor și substanțelor stupefiante, cu modificările ulterioare;

●

Hotărârea Guvernului nr. 1.489/2002

privind înființarea Agenției Naționale Antidrog;

●

Hotărârea Guvernului nr. 1.359/2000

pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a dispozițiilor

Legii nr. 143/2000

privind combaterea traficului și consumului ilicit de droguri;

●

Hotărârea Guvernului nr. 1.114/2001

pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Codului vamal al României, cu modificările ulterioare;

●

Hotărârea Guvernului nr. 767/2001

privind regimul de comercializare a produselor în compozitia cărora intra substanțe cu efect ebrionarcotic, produse denumite generic "aurolac";

●

Hotărârea Guvernului nr. 1.121/2002

pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a

Legii nr. 300/2002

privind regimul juridic al precursorilor folosiți la fabricarea ilicită a drogurilor.

Ordine ale ministrilor:

●

Ordinul ministrului sănătății nr. 963/1998

cu privire la aprobarea normelor metodologice generale privind organizarea și acordarea de asistența medicală, tratament și servicii dependentilor;

●

Ordinul ministrului industriei și comerțului nr. 36C/1999

privind regimul de export și import al mărfurilor, cu modificările ulterioare (22 de substanțe aflate sub control prin Convenția de la Viena, modificată în urma recomandărilor făcute cu prilejul celei de-a 35-a ședințe a Comisiei asupra Narcoticelor, în conformitate cu

Regulamentul nr. 3.677/1990 );

●

Ordinul ministrului sănătății nr. 9/1999

cu privire la nominalizarea coordonatorilor naționali pentru Programe de promovare a sănătății și a educației, nominalizarea Coordonatorului național pentru reducerea cererii de droguri la nivel național;

●

Ordinul ministrului sănătății nr. 332/1999

cu privire la înființarea, în cadrul Institutului pentru Managementul Serviciilor de Sănătate din București, a Centrului de Documentare și Resurse privind consumul de droguri;

●

Ordinul ministrului educației naționale nr. 3.281/1999

cu privire la consilierea și orientarea activității în educația preuniversitara pentru anul de studiu 1999/2000;

●

Ordinul ministrului educației naționale nr. 3.449/1999

cu privire la regimul disciplinelor opționale în perspectiva aplicării noilor planuri de pregătire, începând cu anul școlar 1999/2000;

●

Ordinul ministrului sănătății și al ministrului finanțelor nr. 318/519/1999

privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a

Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 55/1999

pentru interzicerea publicității produselor din tutun în sălile de spectacol și interzicerea vânzării produselor din tutun minorilor;

● Ordinul ministrului agriculturii și alimentației și al ministrului sănătății nr. 17/240/2000 pentru aprobarea Normelor cu privire la natura, conținutul, originea, fabricarea, ambalarea, etichetarea, marcarea și calitatea băuturilor alcoolice distilate destinate comercializării;

●

Ordinul ministrului sănătății nr. 853/2000

privind stabilirea textului și dimensiunilor inscriptiilor-avertisment ale formelor de publicitate referitoare la produsele din tutun;

●

Ordinul ministrului sănătății și ministrului finanțelor nr. 684/1.416/2000

privind finanțarea curei de dezintoxicare, supravegherii medicale și efectuării expertizei medico-legale pentru persoanele dependente de droguri;

● Ordinul ministrului de interne, ministrului sănătății și familiei, ministrului administrației publice, ministrului educației și cercetării și al ministrului tineretului și sportului nr. 128/602/4.425/36.219/2.629/2001 privind organizarea prevenirii consumului ilicit de droguri;

●

Ordinul ministrului sănătății și familiei nr. 187/2002

pentru definirea tipurilor de unități medicale ce pot fi abilitate să asigure asistența medicală persoanelor dependente de droguri, precum și a organizațiilor neguvernamentale ce pot fi abilitate sa desfășoare activități de prevenire a transmiterii microorganismelor patogene pe cale sanguina, în rândul consumatorilor de droguri injectabile;

●

Ordinul ministrului sănătății și familiei nr. 188/2002

pentru aprobarea modelului legitimatiilor primite de persoanele incluse în programe de substitutie în ambulatoriu;

● Ordinul ministrului sănătății și familiei și al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nr. 85/65/2002 pentru aprobarea subprogramelor de sănătate și a Normelor metodologice privind finanțarea, raportarea și controlul indicatorilor prevăzuți în programele, respectiv în subprogramele de sănătate finanțate din bugetul Ministerului Sănătății și Familiei și din bugetul Fondului de asigurări sociale de sănătate în anul 2002, cu modificările ulterioare;

● Decizia directorului general al Direcției Generale a Vamilor nr. 647/2002 de înființare a compartimentului de control antidrog, modificată și completată prin Decizia nr. 1.294/2002.

Capitolul 6 SISTEME DE INFORMARE

Introducere

Ținând cont de amploarea și de complexitatea fenomenului drogurilor în România, precum și de necesitatea unui nivel ridicat de control asupra consumului și traficului de droguri, s-a dispus măsura infiintarii în România, pe o baza permanenta, a unui punct național focal. Acesta se dorește a fi un organism mixt (constituit din 2 reprezentanți ai Ministerului de Interne - ofițeri în cadrul Direcției generale de combatere a crimei organizate și antidrog - Brigada Antidrog și 2 reprezentanți ai Ministerului Sănătății și Familiei). Organismul menționat, denumit Observatorul român pe droguri și toxicomanii (ORDT), funcționează în cadrul Agenției Naționale Antidrog și va acționa ca o structura tehnica de legătură a tarii noastre cu Uniunea Europeană, asigurând monitorizarea fenomenului drogurilor și fluxul informațional între instituțiile-sursă, de la care să colecteze date, și, respectiv, Centrul European de Monitorizare a Drogurilor și a Dependentei de Droguri (EMCDDA).

Până în 2001 rolul de punct focal a fost preluat provizoriu de Departamentul de analiza din cadrul Direcției generale de combatere a crimei organizate și antidrog. Rapoartele naționale din 1998 și 1999 au fost realizate de acest serviciu, dar, o dată cu evoluția tot mai complexa a fenomenului drogurilor în România, s-a simtit nevoia unei structuri specializate în analiza și sinteza datelor.

În anul 2002, în cadrul proiectului PHARE "Lupta împotriva drogurilor" s-a convenit stabilirea viitorului ORDT în cadrul Agenției Naționale Antidrog.

După cum s-a specificat, ORDT este centrul de monitorizare, unde se vor stoca date de la toate instituțiile care au informații cu privire la droguri. Datele vor fi centralizate, analizate și grupate pe cele doua componente principale ale politicilor în domeniul drogurilor:

● Reducerea cererii de droguri:

- indicatorul boli infectioase asociate consumului de droguri;

- indicatorul mortalitate datorită consumului de droguri;

- indicatorul cerere de tratament;

- indicatorul de estimare a prevalentei consumului de droguri;

- indicatorul de estimare a consumatorilor de droguri prin studii generale asupra populației.

● Reducerea ofertei de droguri:

- disponibilitate și oferta pe piața;

- preț;

- puritate;

- probleme sociale;

- infractionalitate asociata consumului de droguri.

Rezultatele analizei vor fi aduse la cunoștința factorilor decizionali din ministerele implicate.

Personalul ORDT participa la cursuri de pregătire atât în țara, cat și în străinătate, sub egida EMCDDA și Proiectului de twinning dintre România, Spania și Marea Britanie. Ajutorul primit prin aceste cursuri este decisiv pentru stabilirea unui plan de acțiune al ORDT (care este aliniat la standardele planului de acțiune al EMCDDA) și a măsurilor ce vor trebui întreprinse în acest sens.

Obiective generale și specifice

A. Obiective generale

Trebuie sa faciliteze o viziune globală, fiabila și permanent actualizată a problemelor legate de consumul de droguri (inclusiv de tutun, alcool și alte substanțe psihoactive care creează dependenta) în România, care să permită îmbunătățirea procesului de luare a deciziilor și să contribuie la proiectarea și evaluarea politicilor de intervenție în domeniul drogurilor.

B. Obiective specifice:

● Identificarea și definirea datelor și surselor de date

● Realizarea rețelei informationale referitoare la fenomenul drogurilor

● Cunoașterea tendințelor de prevalenta și a caracteristicilor consumului de droguri

● Identificarea și măsurarea tendintei problemelor asociate consumului de droguri - de tip sanitar, judiciar, psihosociale etc.

● Măsurarea tendintei ofertei diferitelor substanțe psihoactive

● Cunoașterea raspunsurilor cu privire la consumul de droguri (legislație, programe, proiecte)

● Analiza datelor oferite de indicatori, anchete etc. și elaborarea unui raport național anual

● Difuzarea informatiei către factorii de decizie la nivel național și european, precum și altor instituții interesate

● Promovarea unor cercetări specifice pe fiecare indicator și formarea de personal în vederea îmbunătățirii metodologiei cu privire la culegerea de date și informații

● Oferirea de date în vederea realizării unor studii de specialitate

● Cunoașterea opiniei și atitudinii populației în ceea ce privește consumul și consumatorii de droguri, precum și programele legate de acest fenomen

● Alcătuirea unui punct de documentare (material bibliografic scris și pe suport electronic)

Plan de acțiune

1. Ianuarie-iunie 2003

● Elaborarea strategiei și a planului de acțiune al Punctului Național Focal

● Prezentarea strategiei

● Identificarea principalilor indicatori în vederea realizării obiectivelor strategiei; stabilirea prioritatilor

● Formarea experților naționali (cursuri REITOX, EMCDDA, twinning)

2. Iulie-decembrie 2003:

● Designul proiectului-pilot "Mortalitatea ca urmare a consumului de droguri"

● Cursuri de formare a personalului Punctului Național Focal:

- managementul datelor și al bazelor de date;

- conceperea unui chestionar;

- curs de inițiere - Office, SPSS;

- curs de perfecționare a limbii engleze - Centrul de Studii Postuniversitare al Ministerului de Interne

● Editarea fișelor pentru proiectul mortalitate

● Realizarea Hârtii informationale (surse și persoane de contact). Redactarea și semnarea unor convenții de colaborare între ORDT și instituțiile din Harta informationala

● Redactarea și prezentarea Raportului național anual (2001) cu privire la situația (evoluția) fenomenului drogurilor în România; ORDT își asuma competentele Punctului Național Focal.

3. Ianuarie-iunie 2003

● Aplicarea proiectului-pilot "Mortalitatea ca urmare a consumului de droguri" (culegerea de date)

● Designul proiectului-pilot "Cerere de tratament ca urmare a consumului de droguri"

● Asimilarea proiectului de către responsabilii centrelor-sursă (prin organizarea de intalniri, vizite la centru, difuzarea de materiale anexe)

● Editarea fișelor pentru cererea de tratament

● Începerea tratativelor în vederea constituirii unui punct de documentare cu privire la droguri (locatie, echipament informatic, surse bibliografice)

4. Iulie-decembrie 2003:

● Începerea proiectului-pilot "Cerere de tratament ca urmare a consumului de droguri"

● Analiza datelor rezultate din proiectul-pilot "Mortalitatea ca urmare a consumului de droguri"

● Redactarea și publicarea raportului cu privire la indicatorul mortalitate

● Colectarea unor date generale în vederea unei estimari naționale privind cazurile de SIDA legate de consumul de droguri injectabile - contactarea DJSP/MSF

● Redactarea și prezentarea Raportului național anual (2002) și trimiterea lui la EMCDDA

Prezentarea Raportului național anual pentru avizare

Redactarea unui material de bilanț care va conține:

- revizuirea problemelor apărute în anul 2003;

- relațiile între instituții;

- stadiul colectării datelor.

5. Ianuarie-iunie 2004:

● Continuarea (colectarea de date) proiectului-pilot "Cerere de tratament ca urmare a consumului de droguri"

● Explorarea posibilităților de a introduce un set de întrebări referitoare la droguri în anchetele sociale/de sănătate adresate întregii populații, practicate de Institutul Național de Statistica, Ministerul Sănătății și Familiei, Ministerul Educației și Cercetării etc.

● Continuarea activităților legate de constituirea punctului de documentare

● Continuarea pregătirii și perfecționării personalului Punctului Național Focal (curs avansat în managementul bazelor de date, SPSS)

● Prospectarea procedeelor și instrumentelor de culegere de date pentru indicatorul de oferta (deținuți, confiscari, preț pe piața etc.)

● Explorarea posibilităților efectuării unui studiu de prevalenta asupra infectarii cu HIV/HVB/HVC asociate consumului de droguri injectabile; explorarea posibilității obținerii finanțării (din surse naționale sau internaționale)

6. Iulie-decembrie 2004:

● Analiza și publicarea datelor proiectului-pilot "Cerere de tratament ca urmare a consumului de droguri"

● Redactarea Raportului național anual (2004)

● Redactarea bilanțului anual

● Primele estimari cu privire la prevalenta consumului problematic în București (captura-recaptura, metoda multiplicatorilor)

● Continuarea activităților legate de constituirea punctului de documentare.

Rețeaua informationala

Unul dintre principalele obiective ale proiectului de twinning este dezvoltarea structurii ORDT. ORDT va fi o baza informationala cu date referitoare la problema drogurilor, precum și cu analize și statistici asupra acestui subiect. Pentru aceasta, identificarea surselor de informație este considerată ca prioritara în alcătuirea rețelei.

În urma activităților desfășurate în cadrul proiectului, experții spanioli și români au analizat și au identificat mai multe surse de date, precum și diferite procedee de colectare și codificare a datelor.

Rețeaua urmărește situația datelor și a surselor de date pentru cei 5 indicatori-cheie ceruti de EMCDDA.

1. Supravegherea populației

Este o estimare a procentajului utilizatorilor de droguri din totalul populației (în trecut sau în prezent), fiind considerată un indicator de baza în evaluarea situației la un moment dat și pentru dezvoltarea și evaluarea politicilor în domeniu. Este important de știut grupurile în care se concentreaza utilizatorii de droguri și modelele/tendintele acestora.

Surse:

- Institutul Național de Statistica;

- Institutul de Management al Serviciilor de Sănătate București;

- organizații neguvernamentale.

2. Prevalenta și modele ale drogurilor problema

Se referă la supravegherea grupelor de utilizatori. Termenul problema înseamnă opiacee, canabis și/sau amfetamine. Din definiție se exclud ecstasy și canabisul, precum și cei care nu utilizează regulat opiacee, cocaina și amfetamine.

Surse:

- Institutul Național de Statistica;

- organizații neguvernamentale.

3. Boli infectioase asociate consumului de droguri

Prevalenta și incidența HIV/HVB/HVC

Surse:

- Ministerul Sănătății și Familiei;

- Institutul Național de Statistica;

- organizații neguvernamentale.

4. Decese și mortalitate legate de utilizarea drogurilor

Registre de mortalitate pentru populația generală și registre speciale de statistica, precum și unele studii tip cohorta în rândul utilizatorilor de droguri. Numărul deceselor ca urmare directa a consumului de droguri (supradoza) este uneori utilizat pentru o estimare simpla și generală a situației într-o țara anume. De asemenea, este important de aflat numărul deceselor în rândul populației ținere, principala grupa cu probleme.

Surse:

- Institutul Național de Medicina Legală "Mina Minovici";

- Institutul Național de Statistica.

5. Cerere de tratament

Se referă la statisticile oferite de centrele de dezintoxicare sau de alte unități care acorda asistența specializată.

Surse:

- orice instituție de detoxifiere care raportează datele la Ministerul Sănătății și Familiei;

- Institutul Național de Statistica.

Dezvoltand o rețea de colectare a datelor, axata pe urmărirea acestor indicatori-cheie, strategia ORDT va fi divizata pe doua direcții principale:

● reducerea cererii, urmărită prin indicatorii 3, 4 și 5

● reducerea ofertei; în acest sens, vor fi dezvoltati o serie de indicatori "centrali" (prețul drogurilor pe piața, număr de arestari, capturi de droguri etc.) în strânsă colaborare cu Direcția generală de combatere a crimei organizate și antidrog și direcțiile specializate din Ministerul Justiției.

Capitolul 7 FINANȚARE

Inițierea, dezvoltarea și aplicarea Strategiei naționale antidrog implica responsabilitatea Guvernului României pentru asigurarea mecanismelor financiare care să garanteze menținerea programelor în derulare și realizarea obiectivelor propuse în acest document.

Resurse financiare:

1. fonduri de la bugetul de stat alocate instituțiilor publice interesate, cu aceasta destinație;

2. venituri proprii, potrivit legislației în vigoare;

3. finanțări externe, conform acordurilor încheiate;

4. donații și sponsorizări, cu respectarea dispozițiilor legale.

Capitolul 8 EVALUARE

Strategia naționala antidrog trebuie să se bazeze pe o evaluare periodică a caracterului și amplitudinii fenomenului drogurilor și a consecințelor acestuia, precum și pe cunoștințele dobândite din cercetare, din experienta derivata și din programele anterioare.

De la data intrării în funcțiune a Agenției Naționale Antidrog evaluarea se va face periodic de către Agenția Naționala Antidrog, în condițiile prevăzute de

Hotărârea Guvernului nr. 1.489/2002 .

------------